• Log in

• Upload File
• Most Popular
• Art & Photos
• Automotive
• Business
• Career
• Design
• Education
• Hi-Tech
+ BROWSE FOR MORE
• Home

•
Documents

• Teste Grila Pneumologie Filaret

of 30
Teste grila - Pneumologie
1. CS Abcesul pulmonar primitiv în marea majoritate de cazuri (80-90%)
este provocat de:
A. Fungi
B. Bacterii anaerobe
C. Virusi
D. Clamidii
E. Protozoare
2. CS În septicemii infectia pulmonara se produce pe cale hematogena si
patogenetic este o pneumonie:
A. Primara
B. Nosocomiala
C. Prin aspiratie
D. Metastatica
E. Comunitara
3. CS Fumatul de tutun actioneaza asupra structurilor pulmonare p
131j99b rovocând urmatoarele, cu exceptia:
A. Stimularea secretiei bronsice de mucus
B. Inhibarea miscarii cililor bronsici si activarii macrofagelor
alveolare
C. Acumularea macrofagelor si neutrofilelor în jurul cailor aeriene
distale
D. Stimularea receptorilor de iritatie din submucoasa bronsiilor
E. Stimularea beta
2
-adrenoreceptorilor
4. CS Indicele Tiffeneau este:
A. VEMS (Volumul expirator maxim în 1 secunda) + CV
(Capacitatea vitala) +100
B. VEMS +100
C. VEMS/CV x100
D. CV/VEMS x 100
E. VEMS + CV - 100
5. CS Simptomul principal în emfizemul pulmonar este:
A. Tusea uscata
B. Dispneea
C. Junghiul toracic
D. Tusea cu sputa
E. Tusea paroxistica
6. CS Semnele cardiovasculare ale bronhopneumopatiei cronice
obstructive cu evolutie severa sunt cele ce urmeaza, cu exceptia:
A. Tahicardie, alte aritmii cardiace
1
B. Hipertensiune arteriala pulmonara la pacient nehipertensiv
C. Puls paradoxal
D. Modificari ECG de hipertrofie a ventriculului drept
E. Modificari ECG de hipertrofie a ventriculului stâng
7. CS Efecte secundare importante ale simpaticomimeticelor sunt cele
mentionate, cu exceptia:
A. Hipopotasemie
B. Aritmii cardiace
C. Tahifilaxie
D. Bronhoconstrictie paradoxala
E. Hiponatremie
8. CS Medicatia de prima treapta în BPCO (bronhopneumopatie cronica
obstructiva) tinde sa fie:
A. Medicatia simpatomimetica
B. Medicatia anticolinergica
C. Glicozizii cardiaci
D. Corticoterapia
E. Corticoterapie + simpaticomimetice
9. CS Preparatul cu actiune anticolinergica, folosit în tratamentul BPCO
(bronhopneumopatiei cronice obstructive) este:
A. Ipratropium bromid (Atrovent)
B. Teofilina
C. Digoxina
D. Panangina
E. Fenoterol (Berotec)
10. CS Frisonul solemn este mai frecvent întâlnit în:
A. Pneumonia virala
B. Pneumonia pneumococica
C. Bronhopneumonie
D. Tuberculoza pulmonara
E. Pleurezie purulenta
11. CS Pneumonia provocata de Mycoplasma cu evolutie grava necesita
tratament timp de 10-14 zile cu:
A. Co-trimoxazol
B. Amoxicilina
C. Rimantadina
D. Eritromicina
E. Penicillina
12. CS Sindromul Mendelson este o:
A. Atelectazie pulmonara
2
B. Pneumonie bacteriana
C. Pneumonie secundara
D. Pneumonie acida
E. Pneumonita alergica
13. CS Metoda de electie pentru diagnosticul bronsectaziilor este:
A. Radiografia toracica standard
B. Peak-flow metria
C. Scintigrafia radioizotopica pulmonara
D. Bronhografia
E. Spirografia
14. CS Examenul de sputa la pacientii cu astm bronsic evidentiaza
elemente caracteristice, cu exceptia:
A. Eozinofile
B. Cristale Charcot-Layden
C. Trombocite
D. Corpi Creola
E. Spirale Curshmann
15. CS Indicele Tiffeneau releva:
A. Capacitatea vitala
B. Permeabilitatea bronsica
C. Volumul rezidual
D. Fluxul expirator de vârf
E. Capacitatea reziduala functionala
16. CS La formarea unui transsudat contribuie urmatoarele, cu exceptia:
A. Hipertensiunea venoasa sistemica
B. Cresterea presiunii osmotice a plasmei
C. Hipertensiunea venoasa pulmonara
D. Afectarea drenajului limfatic pleural
E. Reducerea presiunii osmotice a plasmei
17. CS La schimburile normale de O
2
si CO
2
pulmonare contribuie, cu
exceptia:
A. Ventilatia alveolara
B. Perfuzia capilara
C. Difuziunea alveolo-capilara
D. Controlul neuro-umoral al respiratiei
E. Trombocitemia
18. CS Volumul de gaz care ramâne în plamâni la sfârsitul unei expiratii
maxime reprezinta:
A. Volumul rezidual
B. Spatiul mort
3
C. Capacitatea vitala
D. Capacitatea expiratorie
E. Volumul expirator de rezerva
19. CS Volumul de aer ramas în canalele aeriene la sfârsitul inspiratiei
reprezinta:
A. Volumul rezidual
B. Volumul expirator de rezerva
C. Spatiul mort
D. Capacitatea inspiratorie
E. Volumul inspirator de rezerva
20. CS Volumul de gaz mobilizat cu fiecare inspiratie ori expiratie în stare
de repaus reprezinta:
A. Capacitatea vitala
B. Volumul curent
C. Capacitatea pulmonara totala
D. Capacitatea reziduala functionala
E. Curbele de flux-volum
21. CS Capacitatea pulmonara totala este volumul de gaz:
A. Eliminat din plamâni într-o expiratie maxima nefortata care
urmeaza unei inspiratii maxime, pacientul nefiind limitat în timp
B. Continut în plamâni la sfârsitul unei expiratii maxime
C. Eliminat din plamâni într-o expiratie completa si fortata care
urmeaza unei inspiratii maxime
D. Cantitatea totala de aer inspirat sau volumul total de aer
expirat în decurs de un minut, în conditii de ventilatie spontana si
repaus muscular
E. Continut în plamâni la sfârsitul unei inspiratii maxime
22. CS Capacitatea vitala este volumul de gaz:
A. Mobilizat cu fiecare inspiratie ori expiratie în stare de repaus
B. Eliminat din plamâni într-o expiratie maxima nefortata care
urmeaza unei inspiratii maxime, pacientul nefiind limitat în timp
C. Continut în plamâni la sfârsitul unei inspiratii maxime
D. Care poate fi inspirat plecând de la sfârsitul unei expiratii de
repaus
E. Eliminat din plamâni în prima secunda a unei expiratii complete
si fortate
23. CS Indicele Tiffeneau reprezinta raportul dintre:
A. Capacitatea vitala si capacitatea pulmonara totala
B. Volumul expirator maxim pe secunda si capacitatea pulmonara
totala
C. Volumul expirator maxim pe secunda si volumul curent
4
D. Volumul expirator maxim pe secunda si capacitatea vitala
E. Capacitatea inspiratorie si capacitatea vitala
24. CS Ce tip de dereglare a ventilatiei pulmonare este în urmatorii
indici spirografici: capacitatea vitala este normala; volumul expirator
maxim pe secunda este scazut; indicele Tiffeneau este scazut.
A. Dereglare a ventilatiei pulmonare de tip mixt cu predominare a
restrictiei
B. Dereglare a ventilatiei pulmonare de tip mixt cu predominare a
obstructiei
C. Ventilatia pulmonara este normala
D. Dereglare a ventilatiei pulmonare de tip restrictiv
E. Dereglare a ventilatiei pulmonare de tip obstructiv
25. CS În ce situatie fiziopatologica nu se va instala hipoxemia?
A. Perfuzia < ventilatia alveolara
B. Perfuzia > ventilatia alveolara
C. Difuziunea alveolo-capilara a gazelor este diminuata
D. Ventilatie moderat diminuata + debit cardiac marit
E. În sunt anatomic venos-arterial marit
26. CS Faciesul cianotic nu este caracteristic pentru:
A. Bronsita cronica obstructiva
B. Insuficienta respiratorie cronica
C. Bronhopneumopatia cronica obstructiva de tip A
D. Bronhopneumopatia cronica obstructiva de tip B
E. Cordul pulmonar cronic
27. CS Limita inferioara a plamânului poate fi ridicata în:
A. Acces de astm bronsic
B. Fibroza pulmonara
C. Emfizem pulmonar
D. Bronsita cronica obstructiva
E. Bronsiolita
28. CS Sunetul timpanic la percutia cutiei toracice nu apare în:
A. Emfizem pulmonar în stadiu avansat
B. Emfizem compensator
C. Pneumotorax
D. Caverne mari si medii
E. Fibrotorax
29. CS Sunetul timpanic la percutia cutiei toracice nu apare în:
A. Emfizem pulmonar esential în stadiu avansat
B. Emfizem pulmonar secundar în stadiu avansat
C. BPCO (bronhopneumopatie cronica obstructiva) de tip A în
5
stadiu avansat
D. Emfizem compensator
E. Fibrotorax
30. CS În pneumotorax, cauza obisnuita de reducere marcata a
oxihemoglobinei este:
A. Pozitia orizontala a pacientului
B. Reducerea procentului de oxigen în aerul atmosferic
C. Efectul agentului anestezic
D. Reflexa, datorita interventiei chirurgicale
E. Circulatia sângelui prin plamânul colabat
31. CS În emfizemul pulmonar avansat:
A. Diafragmul este coborât dar se misca bine în timpul inspirului
B. Diafragmul este coborât si se misca slab în timpul inspirului
C. Pozitia diafragmului este normala si el se misca normal în
timpul inspirului
D. Respiratia este predominant diafragmatica
E. Diafragmul este înalt si se misca slab în timpul respiratiei
32. CS La pacientul emfizematos cronic oxigenoterapia poate sa:
A. Reduca frecventa respiratorie
B. Creasca frecventa respiratorie
C. Lase neschimbata frecventa respiratorie
D. Faca pacientul cianotic
E. Faca pacientul dispneic
33. CS Oxigenoterapia nu este atât de eficace în hipoxia anemica cât în
hipoxia hipoxica, întrucât:
A. Presiunea partiala a oxigenului (PaO
2
) în sângele arterial este
normala
B. Ţesuturile nu sunt capabile sa utilizeze oxigenul suplimentar
C. Gradientul arterio-venos este normal
D. Oxigenul solvit fizic este peste normal
E. Tipul de circulatie sanguina este anormal
34. CS Administrarea de oxigen nu va ameliora desaturarea cauzata de:
A. Hipoventilatie
B. sunturile arterio-venoase pulmonare
C. Blocul alveolo-capilar
D. Emfizem
E. Astm bronsic
35. CS Spasmul bronsiolar se manifesta prin:
A. Inspir normal si expir scurt
B. Inspir prelungit
6
C. Inspir prelungit si expir prelungit, greoi
D. Inspir scurt si expir prelungit, greoi
E. Expir si inspir reduse
36. CS În ce situatii doza teofilinei nu trebuie micsorata:
A. În insuficienta cardiaca congestiva
B. În pneumonie
C. În boli hepatice
D. La fumatori
E. În toate cazurile
37. CS Acidul cromoglicic (Intal):
A. Este eficient în starea de rau astmatic
B. Este eficient în criza de astm bronsic
C. Se foloseste pentru profilaxia acutizarii astmului bronsic
D. Se foloseste în cure de durata mica din cauza riscului de
dezvoltare a dependentei fata de preparat
E. Este un corticosteroid
38. CS Hipoxemia în astmul bronsic este cauzata de:
A. Deteriorarea difuziunii alveolo-capilare (bloc alveolo-capilar)
B. Deteriorarea raportului ventilatie-perfuzie
C. Diminuarea circulatiei sanguine în circuitul mic
D. Dezvoltarea suntului anatomic arterio-venos
E. Toate mecanismele enumerate
39. CS Preparatele de electie pentru tratamentul astmului bronsic usor
(Treapta I) sunt:
A. Beta
2
-agonistii inhalatori
B. Anticolinergicele inhalatorii
C. Teofilina retard
D. Corticosteroizii inhalatori
E. Corticosteroizii per os
40. CS Cel mai bun criteriu de apreciere a eficacitatii respiratiei este:
A. Volumul curent
B. Minut-volumul
C. Frecventa respiratorie
D. Masurarea spatiului mort
E. Presiunea partiala a oxigenului (PaO
2
) si a bioxidului de carbon
(PaCO
2
) în sângele arterial
41. CS Care din urmatoarele nu determina hipoxie hipoxica:
A. Altitudinea mare
B. Intoxicatia cu CO
C. Edemul pulmonar
7
D. Emfizemul
E. Presiunea partiala a oxigenului în aer = 60 mm Hg
42. CS Cianoza este produsa în mod obisnuit de toate, exceptând:
A. Amestecul cu sânge venos a sângelui arterial
B. Methemoglobinemie
C. sunt anatomic arterio-venos în plamâni
D. Tetralogia Fallot
E. Otravirea cu monoxid de carbon (CO)
43. CS Respiratia Cheyne-Stokes se caracterizeaza prin:
A. Inspir scurt - expir prelungit
B. Inspir prelungit - expir scurt
C. Faze alternate de apnee si hiperpnee
D. Eupnee
E. Apnee
44. CS Care din urmatoarele afirmatii despre pacientii cu obstructie
severa si retentie de CO
2
sunt adevarate:
A. În cursul unei infectii respiratorii apare o alterare pronuntata a
simptomatologiei
B. În cursul unei infectii respiratorii simptomatologia ramâne
nealterata
C. Supravietuirea este de lunga durata
D. Nu au vreo modificare a capacitatii de munca
E. VEMS>50%
45. CS Care dintre aspectele morfopatologice de mai jos nu
caracterizeaza boala pulmonara cronica obstructiva:
A. Granulomul noncazeificant
B. Hiperplazia celulelor mucipare din caile respiratorii mici
C. Fibroza peribronsica
D. Hipertrofia musculaturii netede în caile respiratorii mici
E. Celulele inflamatorii în mucoasa si submucoasa cailor
respiratorii mici
46. CS Care dintre manifestarile de mai jos nu este caracteristica pentru
bronsita cronica:
A. Distensia permanenta, anormala a spatiilor aeriene distal de
bronsiolele terminale
B. Secretia exagerata de mucus la nivel traheobronsic
C. Tusea si expectoratia cel putin 3 luni pe an, minim 2 ani
consecutiv
D. Hipertrofia glandelor producatoare de mucus
E. Sputa muco-purulenta, persistenta sau recurenta în absenta
unui proces supurativ localizat (bronsiectazia)
8
47. CS Care dintre factorii etiologici implicati în patogenia bronsitei
cronice este considerat a fi cel mai important:
A. Predispozitia genetica
B. Poluarea aerului
C. Fumatul
D. Expunerea profesionala la pulberi si gaze toxice
E. Factorii infectiosi
48. CS În BPCO (bronhopneumopatia cronica obstructiva) oxigenoterapia
se indica la pacienti cu PO
2
de:
A. < 55 mmHg
B. 55 - 60 mmHg
C. 60 - 65 mmHg
D. 65 - 70 mmHg
E. 70 mmHg
49. CS Bronsita cronica mucopurulenta se caracterizeaza prin:
A. Sputa mucopurulenta persistenta sau recurenta
B. Sputa perlata
C. Sputa mucoasa
D. Hemoptizie
E. Wheezing precoce
50. CS În patogenia bronsitei cronice a fost cel mai bine demonstrata
implicarea:
A. Deficitului de ceruloplasmina
B. Fumatului
C. Poluarii aerului cu amoniac
D. Poluarii aerului cu dioxid de azot (NO2)
E. Poluarii aerului cu pulberi silicogeni
51. CS Pot da cavitatie pulmonara urmatorii germeni, cu EXCEPTIA:
A. Anaerobi din cavitatea bucala
B. Bacili enterici aerobi Gram negativi
C. Mycoplasma pneumoniae
D. Mycobacterium tuberculozis
E. Staphylococcus aureus
52. CS Indicati testul ce permite stabilirea astmului bronsic:
A. Demonstrarea obstructiei reversibile a cailor aeriene
B. Demonstrarea existentei reactiilor cutanate pozitive la diversi
alergeni
C. Demonstrarea eozinofiliei in sânge
D. Demonstrarea eozinofiliei in sputa
E. Demonstrarea cresterii IgE serice
9
53. CS La un pacient cu astm bronsic, hiperinflatia marcata a toracelui,
folosirea muschilor respiratori accesorii si prezenta pulsului paradoxal
semnifica:
A. Obstructia severa a cailor respiratorii
B. Un tablou obisnuit întâlnit în criza de astm bronsic
C. Pneumonia
D. Embolia pulmonara
E. Asocierea infectiei
54. CS Empiemul reprezinta un revarsat pleural:
A. De tip transsudat
B. Bogat în limfa
C. Intens purulent
D. Predominant cu limfocite
E. Predominant cu eozinofile
55. CS Calea preferata de administrare a medicamentelor stimulatoare a
receptorilor beta-adrenergici, utilizate în tratamentul astmului bronsic,
este:
A. Inhalatorie
B. Intravenoasa
C. Intramusculara
D. Subcutanata
E. Orala
56. CS Cromoglicatul de sodiu este utilizat in tratamentul astmului
bronsic datorita efectului (efectelor):
A. De inhibare a degranularii mastocitelor
B. Bronhodilatator
C. Antiinfectios
D. Expectorant
E. Mucolitic
57. CS În astmul bronsic cu crize rare, tratamentul de electiune este
reprezentat de:
A. Administrarea de simpaticomimetice inhalatorii, la nevoie
B. Administrarea cronica de simpaticomimetice inhalatorii
C. Administrarea cronica de glucocorticoizi pe cale inhalatorie
D. Administrarea cronica de simpaticomimetice, glucocorticoizi si
agenti stabilizatori ai mastocitelor
E. Administrarea cronica de glucocorticoizi pe cale orala
58. CS Cromoglicatul disodic actioneaza prin:
A. Reducerea inflamatiei cailor aeriene
B. Efect anticolinergic
C. Stimularea receptorilor beta-adrenergici
10
D. Inhibitia degranularii mastocitelor
E. Inhibitia fosfodiesterazei
59. CS Care dintre urmatorii factori nu se recunosc în etiologia
bronhopneumopatiei cronice obstructive:
A. Fumatul
B. Factorii genetici
C. Alcoolismul
D. Infectiile bronsice
E. Inhalarea cronica a diferitilor iritanti bronsici
60. CS Cel mai important în profilaxia bronhopneumopatiei cronice
obstructive este evitarea:
A. Expunerii la frig
B. Expunerii sporadice la noxe profesionale
C. Spatiilor aglomerate
D. Fumatului
E. Virozelor respiratorii
61. CM Bronsita cronica simpla realizeaza urmatoarele:
A. Celule inflamatorii în mucoasa si submucoasa bronsiilor mari
B. Edem în peretele bronsic
C. Hipertrofia stratului muscular al bronsiilor
D. Fibroza peribronsica
E. Obstructie progresiva a bronsiilor
62. CM Bronsita cronica obstructiva este marcata de:
A. Obstructia permanenta a cailor aeriene mici
B. Mucus filant produs de celulele caliciforme
C. Inflamarea cronica a cailor aeriene mici
D. Infiltrat inflamator interstitial
E. Alveolita exsudativa
63. CM Bronhopneumopatia cronica obstructiva se caracterizeaza
anatomic prin:
A. Leziuni de bronsita cronica
B. Emfizem pulmonar centrolobular
C. Leziuni obstructive cronice, ireversibile în caile respiratorii mici
D. Atrofia musculara în bronsiile mari
E. În spatiul alveolar se gasesc fibrina, neutrofile, eritrocite
64. CM Fenomene auscultative în emfizemul pulmonar sunt:
A. Expir semnificativ prelungit
B. Raluri bronsice rare
C. Diminuarea murmurului vezicular
D. Suflu tubar
11
E. Frotatii pleurale
65. CM Tipul emfizematos al Bronhopneumopatiei cronice obstructive
include:
A. Istoric de bronsita
B. Istoric de dispnee
C. Torace normal cu raluri bronsice
D. Torace dilatat cu murmur vezicular diminuat
E. Hipoventilatie
66. CM Tipul emfizematos al Bronhopneumopatiei cronice obstructive
include urmatoarele:
A. Istoric de dispnee
B. Torace dilatat cu murmur vezicular diminuat
C. Percutor- sonoritate normala
D. Raluri bronsice frecvente
E. Hematocrit <55%
67. CM Tipul bronsitic al Bronhopneumopatiei cronice obstructive cu
evolutie severa include:
A. Hematocrit > 60%
B. PaO
2
mult scazuta (sub 50-60 mm Hg)
C. Hipercapnie (PCO
2
> 60-65 mm Hg)
D. Normo sau hipocapnie
E. Ventilatie crescuta
68. CM Tipul bronsitic al bronhopneumopatiei cronice obstructive cu
evolutie severa include urmatoarele:
A. Dispnee
B. Episoade frecvente de insuficienta cardiaca dreapta
C. Torace dilatat cu murmur vezicular diminuat
D. Percutor sunet submat
E. Cianoza de tip central cu extremitati calde
69. CM Corticoterapia este indicata pacientilor cu bronhopneumopatie
cronica obstructiva (BPCO) când:
A. Raspunsul este nesatisfacator la administrarea
bronhodilatatoarelor
B. Obstructia bronsica este severa
C. Insuficienta respiratorie este severa
D. Insuficienta cardiaca este severa
E. Hipoxemia si hipercapnia sunt severe
70. CM Mecanismele secretorii de aparare pulmonara sunt:
A. Lisosimul
B. Imunoglobulinele (secretorii A si serice)
12
C. Bariera epiteliala
D. Interferonul
E. Monocitele
71. CM Etiologia bronsitei cronice include:
A. Fumatul
B. Poluarea atmosferica
C. Infectiile bronsice
D. Factorii genetici
E. Expunerea profesionala la praf
72. CM Endotoxinele bacteriene actioneaza nociv prin:
A. Activarea complementului
B. Inactivarea factorului Hageman
C. Coagulare locala
D. Eliberarea interleukinei-1
E. Inactivarea prostaglandinelor si chininelor
73. CM Pneumonia comunitara poate fi determinata de:
A. Streptococcus pneumoniae
B. Klebsiella pneumoniae
C. Stafilococcus pneumoniae
D. Virusuri si micoplasme
E. Mycobacterium tuberculosis
74. CM În mecanismul dilatarii ireversibile a bronsiilor (bronsiectaziei)
joaca rolul principal:
A. Scaderea rezistentei la deformare a peretelui bronsic datorita
leziunilor inflamatorii
B. Malformatia congenitala a sistemului de sustinere parieto-
bronsic
C. Tractiunea centrifuga scazuta, aplicata peretelui bronsic de
fenomenele lezionale.
D. Tractiunea centrifuga crescuta, aplicata peretelui bronsic.
E. Cresterea rezistentei la deformare a peretelui bronsic
75. CM Astmul bronsic este caracterizat prin:
A. Inflamatia cailor respiratorii
B. Obstructia complet sau incomplet reversibila
C. Hiperreactivitatea cailor aeriene la diversi stimuli
D. Boala granulomatoasa cu localizari multiple
E. Adenopatia hilara bilaterala
76. CM În lumenul bronsic al astmaticilor se gasesc dopuri sau cilindri
bronsici formati din:
A. Glicoproteide
13
B. Eritrocite
C. Celule inflamatorii
D. Celule epiteliale descuamate
E. Granulom epitelioid
77. CM Examenul radiologic toracic în criza severa de astm bronsic
releva:
A. Hiperinflatie pulmonara
B. Diafragm aplatizat
C. Hipertransparenta câmpurilor pulmonare
D. Largirea spatiului retrosternal
E. Metastaze septice
78. CM Mecanismul de actiune al beta
2
-agonistilor include:
A. Relaxarea fibrelor bronsice si încetarea bronhospasmului
B. Modularea eliberarii de mediatori din mastocite si bazofile
C. Inhibarea eliberarii de acetilcolina din nervii colinergici
D. Cresterea clearans-ului mucociliar
E. Bradicardie
79. CM Metabolismul gazos pulmonar în accesul sever de astm bronsic
este profund modificat si consta din:
A. Hipoxemie
B. Hipocapnie
C. Alcaloza respiratorie
D. Hipercapnie
E. Acidoza respiratorie
80. CM Modificarile gazelor sanguine în starea de rau astmatic include:
A. Hipoxemie
B. Hipercapnie
C. Acidoza metabolica
D. Alcaloza metabolica
E. Hipocapnie
81. CM Glucoza în lichidul pleural este scazuta în:
A. Pleurezia parapneumonica
B. Pleurezia tuberculoasa
C. Pleurezia neoplazica
D. Pleurezia postembolica
E. Sindromul Dressler
82. CM Revarsatele pleurale franc-hemoragice sugereaza o etiologie:
A. Neoplazica
B. Postembolica
C. Traumatica
14
E. Acidul cromoglicic (Intal) sau Nedocromilul
106. CM Opacitatile percepute prin examenul radiologic al plamânilor pot
fi cauzate de:
A. Absenta aerului din alveole
B. Lichid in alveole
C. Fibrozari si calcificari;
D. Chiste aerice
E. Corpi straini radioopaci
107. CM Aratati 3 indici care sunt cei mai informativi pentru aprecierea
exsudatului (în revarsatul pleural):
A. Reactia Rivalt este pozitiva
B. Concentratia proteinei în lichidul pleural > 25 g/l
C. Raportul proteine pleurale/proteine serice > 0,5
D. Raportul lacticdehidrogenaza (LDH) pleurala/LDH serica > sau
= 0,6
E. Lacticdehidrogenaza pleurala (LDH) > 2/3 din limita superioara
a valorii normale a LDH serice
108. CM Ce elemente continute în sputa sunt caracteristice pentru
supuratiile pulmonare:
A. Macrofage cu hemosiderina
B. Fibrele elastice
C. Eozinofilele
D. Cristalele de acizi grasi
E. Cristalele de colesterol
109. CM Ce elemente continute în sputa sunt caracteristice pentru
astmul bronsic:
A. Cristalele de hematoidina
B. Spiralele Curchman
C. Cristalele Charcot-Leiden
D. Cristalele de colesterol
E. Eozinofilele
110. CM Respiratia Kussmaul se caracterizeaza prin:
A. Ritm neregulat
B. Ritm regulat cu amplitudine mare
C. Inspir amplu, profund si zgomotos, urmat de o pauza scurta
D. Expiratie sacadata urmata de o pauza scurta
E. Ritm neregulat cu amplitudine mica
111. CM Respiratia Biot se caracterizeaza prin:
A. Ritm regulat
B. Ritm neregulat
19
C. Alternarea perioadelor variate apneice cu 4-5 respiratii de
amplitudine diferita
D. Respiratii de amplitudine foarte mare
E. Respiratii de amplitudine diferita
112. CM Fumatul îndelungat altereaza:
A. Miscarea cililor
B. Functia macrofagelor alveolare
C. Bronhoplegia
D. Eliberarea enzimelor proteolitice ale polimorfonuclearelor
E. Activarea eozinofilelor
113. CM Boala pulmonara cronica obstructiva cu predominanta bronsitei,
în stadiu avansat se caracterizeaza prin:
A. PaCO
2
> 60 mm Hg
B. Hematocrit = 35-45%
C. PaO
2
< 50-60 mm Hg
D. Hematocrit > 60 %
E. Nici una dintre ele
114. CM Caracteristicile clinice ale bolii pulmonare cronice obstructive cu
predominanta emfizemului sunt:
A. Tusea instalata înaintea debutului dispneei
B. Sputa redusa, mucoida
C. Tusea instalata dupa debutul dispneei
D. Sputa abundenta, purulenta
E. Frecventa crescuta a cordului pulmonar
115. CM Semnele obiective la bolnavii cu boala pulmonara cronica
obstructiva cu predominanta emfizemului sunt:
A. Tahipneea
B. Bradipneea
C. Hipersonoritatea pulmonara
D. Expirul relativ prelungit
E. Galopul presistolic accentuat în timpul inspirului
116. CM Cele mai frecvente bacterii patogene implicate în infectiile
respiratorii la bolnavii cu boala pulmonara cronica obstructiva sunt:
A. Haemophilus influenzae
B. Streptococul beta-hemolitic
C. Stretococcus pneumoniae
D. Pseudomonas aeruginosa
E. Branhamella catarrhalis
117. CM Oxigenoterapia de durata la bolnavii cu boala pulmonara cronica
obstructiva este recomandata în urmatoarele situatii:
20
A. Hipoxemie persistenta si severa (PaO
2
< 55 mm Hg)
B. Anemie
C. Hipoxemie persistenta si severa (SaO
2
< 80 %)
D. Insuficienta cardiaca dreapta severa
E. Hipocapnie (PaСO
2
< 35 mm Hg)
118. CM Emfizemul pulmonar se defineste ca:
A. Afectiune asociata cu secretia exagerata de mucus la nivel
traheobronsic
B. Distensia permanenta a spatiilor aeriene de la nivelul bronsiilor
principale
C. Afectiune în care se distrug septurile alveolare
D. Distensia permanenta a spatiilor aeriene distal de bronsiolele
terminale
E. Afectiune în care se pastreaza septurile alveolare
119. CM Care dintre urmatoarele afirmatii privind bronhopneumopatia
cronica obstructiva cu predominanta bronsitei sunt adevarate:
A. Percutia toracelui arata sonoritate normala sau hipersonoritate
B. Pacientul este de obicei supraponderal
C. PCO2 este cronic scazut
D. Volumul rezidual este scazut
E. Debitele maximale respiratorii sunt mici
120. CM Care dintre urmatoarele afirmatii privind bronhopneumopatia
cronica obstructiva cu predominanta emfizemului sunt adevarate:
A. Dispneea este severa
B. Radiografia toracica arata un cord marit
C. Hematocritul este < 55 %
D. Hipertensiunea pulmonara este moderata
E. Episoadele de acutizare a bolii sunt mai frecvente
121. CM Boala pulmonara cronica obstructiva (BPCO) cu predominarea
bronsitei, când obstructia bronhiilor este severa, clinic se manifesta prin:
A. Dispnee la efort
B. Hipercapnie
C. Cord pulmonar
D. Hemoptizie
E. Bronhoree fetida
122. CM Urmatoarele bronhodilatatoare se utilizeaza în terapia bronsitei
cronice obstructive:
A. Bromura de ipratropium
B. Aminofilina
C. Atropina
D. Efedrina
21
B. Staphylococcus aureus
C. Germeni anaerobi
D. Haemophilus influenzae
E. Granulomatoza Wegener
135. CM Printre simptomele caracteristice crizei de astm, se numara:
A. Dispnee paroxistica respiratorie
B. Junghi toracic
C. Wheezing
D. Puls paradoxal
E. Hemoptizie
136. CM Stimulii care interactioneaza cu reactivitatea cailor aeriene si
care pot induce episoade acute de astm, pot fi reprezentati de:
A. Alergeni
B. Infectii
C. Factori profesionali
D. Medicamente - aspirina
E. Medicamente - digoxina
137. CM Diagnosticul diferential al astmului bronsic presupune excluderea
urmatoarelor entitati:
A. Insuficienta ventriculara stânga acuta
B. Obstructia cailor aeriene superioare prin tumori
C. Edemul laringian
D. Embolia pulmonara recurenta
E. Pneumonia
138. CM Glucocorticoizii sunt indicati în terapia astmului bronsic în
urmatoarele situatii:
A. La orice pacient la care boala nu este controlata prin
bronhodilatatoare inhalatorii
B. În criza de astm usoara
C. În criza de astm severa
D. În astmul bronsic cu crize frecvente
E. În criza de astm bronsic usoara care evolueaza concomitent cu
pneumonie
139. CM Agentii stabilizatori ai mastocitelor (cromolynul de sodiu si
nedocromilul de sodiu) se folosesc în tratamentul astmului bronsic pentru
ca:
A. Influenteaza tonusul cailor aeriene
B. Inhiba degranularea mastocitelor
C. Împiedica eliberarea mediatorilor chimici ai inflamatiei
D. Îmbunatatesc functia pulmonara
E. Maresc reactivitatea cailor aeriene distale
24
140. CM Severitatea obstructiei în astmul bronsic este indicata de:
A. Wheezing
B. Bradicardie
C. Disparitia murmurului vezicular
D. Prezenta murmurului vezicular
E. Puls paradoxal
141. CM Cele mai eficace mijloace de tratament în astmul bronsic sunt
reprezentate de:
A. Eliminarea agentilor cauzali din mediul unui astmatic alergic
B. Medicamente care inhiba contractia musculaturii netede
bronsice
C. Medicamente care diminueaza si/sau previn inflamatia
D. Antibiotice
E. Antitusive
142. CM Simptomele persistente de astm bronsic sever pot fi tratate cu:
A. ß2 agonisti inhalatori cu durata lunga de actiune
B. Teofilina retard
C. Corticosteroizi inhalatorii sau orali
D. Diuretice
E. Propranolol
143. CM Forma nesezoniera de astm bronsic poate fi consecinta alergiei
la:
A. Pene
B. Fanerele animalelor
C. Praf cu paraziti
D. Fungi si alte antigene din mediul înconjurator
E. Oxigen
144. CM Simptomele astmului bronsic constau în:
A. Dispnee
B. Tuse
C. Wheezing
D. Tahicardie
E. Tensiune arteriala crescuta
145. CM Sindromul Pickwick consta în:
A. Obezitate
B. Somnolenta diurna
C. Leucocitoza
D. Insuficienta cardiaca dreapta
E. Hipertensiune pulmonara
25

TESTE GRILA PNEUMOLOGIE FILARET

Download PDFReport
• Upload
alexandra-zaharia
• View
363
• Download
13

EMBED SIZE (PX) 344 X 292 429 X

357 514 X 422 599 X 487

DESCRIPTION
teste grila pneumologie filaret

TEXT OF TESTE GRILA PNEUMOLOGIE FILARET

Page 1

Teste grila - Pneumologie1. CS Abcesul pulmonar primitiv în marea majoritate de cazuri (80-90%) este
provocat de:
A. FungiB. Bacterii anaerobeC. VirusiD. ClamidiiE. Protozoare
2. CS În septicemii infectia pulmonara se produce pe cale hematogena si patogenetic este o pneumonie:
A. PrimaraB. NosocomialaC. Prin aspiratieD. MetastaticaE. Comunitara
3. CS Fumatul de tutun actioneaza asupra structurilor pulmonare p 131j99b rovocând urmatoarele, cu
exceptia:
A. Stimularea secretiei bronsice de mucusB. Inhibarea miscarii cililor bronsici si activarii macrofagelor
alveolareC. Acumularea macrofagelor si neutrofilelor în jurul cailor aeriene
distaleD. Stimularea receptorilor de iritatie din submucoasa bronsiilorE. Stimularea beta2-
adrenoreceptorilor
4. CS Indicele Tiffeneau este:A. VEMS (Volumul expirator maxim în 1 secunda) + CV
(Capacitatea vitala) +100B. VEMS +100C. VEMS/CV x100D. CV/VEMS x 100E. VEMS + CV - 100
5. CS Simptomul principal în emfizemul pulmonar este:A. Tusea uscataB. Dispneea C. Junghiul toracicD.
Tusea cu sputaE. Tusea paroxistica
6. CS Semnele cardiovasculare ale bronhopneumopatiei cronice obstructive cu evolutie severa sunt cele
ce urmeaza, cu exceptia:
A. Tahicardie, alte aritmii cardiace
1
Page 2
B. Hipertensiune arteriala pulmonara la pacient nehipertensivC. Puls paradoxalD. Modificari ECG de
hipertrofie a ventriculului dreptE. Modificari ECG de hipertrofie a ventriculului stâng
7. CS Efecte secundare importante ale simpaticomimeticelor sunt cele mentionate, cu exceptia:
A. HipopotasemieB. Aritmii cardiaceC. TahifilaxieD. Bronhoconstrictie paradoxalaE. Hiponatremie
8. CS Medicatia de prima treapta în BPCO (bronhopneumopatie cronica obstructiva) tinde sa fie:
A. Medicatia simpatomimeticaB. Medicatia anticolinergicaC. Glicozizii cardiaciD. CorticoterapiaE.
Corticoterapie + simpaticomimetice
9. CS Preparatul cu actiune anticolinergica, folosit în tratamentul BPCO (bronhopneumopatiei cronice
obstructive) este:
A. Ipratropium bromid (Atrovent)B. TeofilinaC. DigoxinaD. PananginaE. Fenoterol (Berotec)
10. CS Frisonul solemn este mai frecvent întâlnit în:A. Pneumonia viralaB. Pneumonia pneumococicaC.
BronhopneumonieD. Tuberculoza pulmonaraE. Pleurezie purulenta
11. CS Pneumonia provocata de Mycoplasma cu evolutie grava necesita tratament timp de 10-14 zile cu:
A. Co-trimoxazolB. AmoxicilinaC. RimantadinaD. Eritromicina E. Penicillina
12. CS Sindromul Mendelson este o:A. Atelectazie pulmonara
2
Page 3

B. Pneumonie bacterianaC. Pneumonie secundaraD. Pneumonie acidaE. Pneumonita alergica

13. CS Metoda de electie pentru diagnosticul bronsectaziilor este:A. Radiografia toracica standardB.
Peak-flow metriaC. Scintigrafia radioizotopica pulmonaraD. BronhografiaE. Spirografia
14. CS Examenul de sputa la pacientii cu astm bronsic evidentiaza elemente caracteristice, cu exceptia:
A. EozinofileB. Cristale Charcot-LaydenC. TrombociteD. Corpi CreolaE. Spirale Curshmann
15. CS Indicele Tiffeneau releva:A. Capacitatea vitalaB. Permeabilitatea bronsicaC. Volumul rezidualD.
Fluxul expirator de vârfE. Capacitatea reziduala functionala
16. CS La formarea unui transsudat contribuie urmatoarele, cu exceptia:A. Hipertensiunea venoasa
sistemicaB. Cresterea presiunii osmotice a plasmeiC. Hipertensiunea venoasa pulmonaraD. Afectarea
drenajului limfatic pleuralE. Reducerea presiunii osmotice a plasmei
17. CS La schimburile normale de O2 si CO2 pulmonare contribuie, cu exceptia:
A. Ventilatia alveolaraB. Perfuzia capilaraC. Difuziunea alveolo-capilaraD. Controlul neuro-umoral al
respiratieiE. Trombocitemia
18. CS Volumul de gaz care ramâne în plamâni la sfârsitul unei expiratii maxime reprezinta:
A. Volumul rezidualB. Spatiul mort
3
Page 4

C. Capacitatea vitalaD. Capacitatea expiratorieE. Volumul expirator de rezerva

19. CS Volumul de aer ramas în canalele aeriene la sfârsitul inspiratiei reprezinta:
A. Volumul rezidualB. Volumul expirator de rezervaC. Spatiul mortD. Capacitatea inspiratorieE. Volumul
inspirator de rezerva
20. CS Volumul de gaz mobilizat cu fiecare inspiratie ori expiratie în stare de repaus reprezinta:
A. Capacitatea vitalaB. Volumul curentC. Capacitatea pulmonara totalaD. Capacitatea reziduala
functionalaE. Curbele de flux-volum
21. CS Capacitatea pulmonara totala este volumul de gaz:A. Eliminat din plamâni într-o expiratie maxima
nefortata care
urmeaza unei inspiratii maxime, pacientul nefiind limitat în timpB. Continut în plamâni la sfârsitul unei
expiratii maximeC. Eliminat din plamâni într-o expiratie completa si fortata care
urmeaza unei inspiratii maximeD. Cantitatea totala de aer inspirat sau volumul total de aer
expirat în decurs de un minut, în conditii de ventilatie spontana si repaus muscular
E. Continut în plamâni la sfârsitul unei inspiratii maxime22. CS Capacitatea vitala este volumul de gaz:
A. Mobilizat cu fiecare inspiratie ori expiratie în stare de repausB. Eliminat din plamâni într-o expiratie
maxima nefortata care
urmeaza unei inspiratii maxime, pacientul nefiind limitat în timpC. Continut în plamâni la sfârsitul unei
inspiratii maximeD. Care poate fi inspirat plecând de la sfârsitul unei expiratii de
repausE. Eliminat din plamâni în prima secunda a unei expiratii complete
si fortate23. CS Indicele Tiffeneau reprezinta raportul dintre:
A. Capacitatea vitala si capacitatea pulmonara totalaB. Volumul expirator maxim pe secunda si
capacitatea pulmonara
totalaC. Volumul expirator maxim pe secunda si volumul curent
4
Page 5
D. Volumul expirator maxim pe secunda si capacitatea vitalaE. Capacitatea inspiratorie si capacitatea
vitala
24. CS Ce tip de dereglare a ventilatiei pulmonare este în urmatorii indici spirografici: capacitatea vitala
este normala; volumul expirator maxim pe secunda este scazut; indicele Tiffeneau este scazut.
A. Dereglare a ventilatiei pulmonare de tip mixt cu predominare a restrictiei
B. Dereglare a ventilatiei pulmonare de tip mixt cu predominare a obstructiei
C. Ventilatia pulmonara este normalaD. Dereglare a ventilatiei pulmonare de tip restrictivE. Dereglare a
ventilatiei pulmonare de tip obstructiv
25. CS În ce situatie fiziopatologica nu se va instala hipoxemia?A. Perfuzia < ventilatia alveolaraB.
Perfuzia > ventilatia alveolaraC. Difuziunea alveolo-capilara a gazelor este diminuataD. Ventilatie
moderat diminuata + debit cardiac maritE. În sunt anatomic venos-arterial marit
26. CS Faciesul cianotic nu este caracteristic pentru:A. Bronsita cronica obstructivaB. Insuficienta
respiratorie cronicaC. Bronhopneumopatia cronica obstructiva de tip AD. Bronhopneumopatia cronica
obstructiva de tip BE. Cordul pulmonar cronic
27. CS Limita inferioara a plamânului poate fi ridicata în:A. Acces de astm bronsicB. Fibroza pulmonaraC.
Emfizem pulmonarD. Bronsita cronica obstructivaE. Bronsiolita
28. CS Sunetul timpanic la percutia cutiei toracice nu apare în:A. Emfizem pulmonar în stadiu avansatB.
Emfizem compensatorC. PneumotoraxD. Caverne mari si mediiE. Fibrotorax
29. CS Sunetul timpanic la percutia cutiei toracice nu apare în:A. Emfizem pulmonar esential în stadiu
avansatB. Emfizem pulmonar secundar în stadiu avansatC. BPCO (bronhopneumopatie cronica
obstructiva) de tip A în
5
Page 6

stadiu avansatD. Emfizem compensatorE. Fibrotorax

30. CS În pneumotorax, cauza obisnuita de reducere marcata a oxihemoglobinei este:
A. Pozitia orizontala a pacientuluiB. Reducerea procentului de oxigen în aerul atmosfericC. Efectul
agentului anestezicD. Reflexa, datorita interventiei chirurgicaleE. Circulatia sângelui prin plamânul
colabat
31. CS În emfizemul pulmonar avansat:A. Diafragmul este coborât dar se misca bine în timpul
inspiruluiB. Diafragmul este coborât si se misca slab în timpul inspiruluiC. Pozitia diafragmului este
normala si el se misca normal în
timpul inspiruluiD. Respiratia este predominant diafragmaticaE. Diafragmul este înalt si se misca slab în
timpul respiratiei
32. CS La pacientul emfizematos cronic oxigenoterapia poate sa:A. Reduca frecventa respiratorieB.
Creasca frecventa respiratorieC. Lase neschimbata frecventa respiratorieD. Faca pacientul cianoticE.
Faca pacientul dispneic
33. CS Oxigenoterapia nu este atât de eficace în hipoxia anemica cât în hipoxia hipoxica, întrucât:
A. Presiunea partiala a oxigenului (PaO2) în sângele arterial este normala
B. Ţesuturile nu sunt capabile sa utilizeze oxigenul suplimentarC. Gradientul arterio-venos este
normalD. Oxigenul solvit fizic este peste normalE. Tipul de circulatie sanguina este anormal
34. CS Administrarea de oxigen nu va ameliora desaturarea cauzata de:A. HipoventilatieB. sunturile
arterio-venoase pulmonareC. Blocul alveolo-capilarD. EmfizemE. Astm bronsic
35. CS Spasmul bronsiolar se manifesta prin:A. Inspir normal si expir scurtB. Inspir prelungit
6
Page 7

C. Inspir prelungit si expir prelungit, greoiD. Inspir scurt si expir prelungit, greoiE. Expir si inspir reduse
36. CS În ce situatii doza teofilinei nu trebuie micsorata:A. În insuficienta cardiaca congestivaB. În
pneumonieC. În boli hepaticeD. La fumatoriE. În toate cazurile
37. CS Acidul cromoglicic (Intal):A. Este eficient în starea de rau astmaticB. Este eficient în criza de astm
bronsicC. Se foloseste pentru profilaxia acutizarii astmului bronsicD. Se foloseste în cure de durata mica
din cauza riscului de
dezvoltare a dependentei fata de preparatE. Este un corticosteroid
38. CS Hipoxemia în astmul bronsic este cauzata de:A. Deteriorarea difuziunii alveolo-capilare (bloc
alveolo-capilar)B. Deteriorarea raportului ventilatie-perfuzieC. Diminuarea circulatiei sanguine în
circuitul micD. Dezvoltarea suntului anatomic arterio-venosE. Toate mecanismele enumerate
39. CS Preparatele de electie pentru tratamentul astmului bronsic usor (Treapta I) sunt:
A. Beta2-agonistii inhalatoriB. Anticolinergicele inhalatoriiC. Teofilina retardD. Corticosteroizii
inhalatoriE. Corticosteroizii per os
40. CS Cel mai bun criteriu de apreciere a eficacitatii respiratiei este:A. Volumul curentB. Minut-
volumulC. Frecventa respiratorieD. Masurarea spatiului mortE. Presiunea partiala a oxigenului (PaO2) si
a bioxidului de carbon
(PaCO2) în sângele arterial41. CS Care din urmatoarele nu determina hipoxie hipoxica:
A. Altitudinea mareB. Intoxicatia cu COC. Edemul pulmonar
7
Page 8
D. EmfizemulE. Presiunea partiala a oxigenului în aer = 60 mm Hg
42. CS Cianoza este produsa în mod obisnuit de toate, exceptând:A. Amestecul cu sânge venos a sângelui
arterialB. MethemoglobinemieC. sunt anatomic arterio-venos în plamâniD. Tetralogia FallotE. Otravirea
cu monoxid de carbon (CO)
43. CS Respiratia Cheyne-Stokes se caracterizeaza prin:A. Inspir scurt - expir prelungitB. Inspir prelungit
- expir scurtC. Faze alternate de apnee si hiperpneeD. EupneeE. Apnee
44. CS Care din urmatoarele afirmatii despre pacientii cu obstructie severa si retentie de CO2 sunt
adevarate:
A. În cursul unei infectii respiratorii apare o alterare pronuntata a simptomatologiei
B. În cursul unei infectii respiratorii simptomatologia ramâne nealterata
C. Supravietuirea este de lunga durataD. Nu au vreo modificare a capacitatii de muncaE. VEMS>50%
45. CS Care dintre aspectele morfopatologice de mai jos nu caracterizeaza boala pulmonara cronica
obstructiva:
A. Granulomul noncazeificantB. Hiperplazia celulelor mucipare din caile respiratorii miciC. Fibroza
peribronsicaD. Hipertrofia musculaturii netede în caile respiratorii miciE. Celulele inflamatorii în
mucoasa si submucoasa cailor
respiratorii mici46. CS Care dintre manifestarile de mai jos nu este caracteristica pentru bronsita
cronica:
A. Distensia permanenta, anormala a spatiilor aeriene distal de bronsiolele terminale
B. Secretia exagerata de mucus la nivel traheobronsicC. Tusea si expectoratia cel putin 3 luni pe an,
minim 2 ani
consecutivD. Hipertrofia glandelor producatoare de mucusE. Sputa muco-purulenta, persistenta sau
recurenta în absenta
unui proces supurativ localizat (bronsiectazia)
8
Page 9

47. CS Care dintre factorii etiologici implicati în patogenia bronsitei cronice este considerat a fi cel mai
important:
A. Predispozitia geneticaB. Poluarea aeruluiC. FumatulD. Expunerea profesionala la pulberi si gaze
toxiceE. Factorii infectiosi
48. CS În BPCO (bronhopneumopatia cronica obstructiva) oxigenoterapia se indica la pacienti cu PO2 de:
A. < 55 mmHgB. 55 - 60 mmHgC. 60 - 65 mmHgD. 65 - 70 mmHgE. 70 mmHg
49. CS Bronsita cronica mucopurulenta se caracterizeaza prin:A. Sputa mucopurulenta persistenta sau
recurentaB. Sputa perlataC. Sputa mucoasaD. HemoptizieE. Wheezing precoce
50. CS În patogenia bronsitei cronice a fost cel mai bine demonstrata implicarea:
A. Deficitului de ceruloplasminaB. FumatuluiC. Poluarii aerului cu amoniacD. Poluarii aerului cu dioxid
de azot (NO2)E. Poluarii aerului cu pulberi silicogeni
51. CS Pot da cavitatie pulmonara urmatorii germeni, cu EXCEPTIA:A. Anaerobi din cavitatea bucalaB.
Bacili enterici aerobi Gram negativiC. Mycoplasma pneumoniaeD. Mycobacterium tuberculozisE.
Staphylococcus aureus
52. CS Indicati testul ce permite stabilirea astmului bronsic:A. Demonstrarea obstructiei reversibile a
cailor aerieneB. Demonstrarea existentei reactiilor cutanate pozitive la diversi
alergeniC. Demonstrarea eozinofiliei in sângeD. Demonstrarea eozinofiliei in sputaE. Demonstrarea
cresterii IgE serice
9
Page 10

53. CS La un pacient cu astm bronsic, hiperinflatia marcata a toracelui, folosirea muschilor respiratori
accesorii si prezenta pulsului paradoxal semnifica:
A. Obstructia severa a cailor respiratoriiB. Un tablou obisnuit întâlnit în criza de astm bronsicC.
PneumoniaD. Embolia pulmonaraE. Asocierea infectiei
54. CS Empiemul reprezinta un revarsat pleural:A. De tip transsudatB. Bogat în limfaC. Intens purulentD.
Predominant cu limfociteE. Predominant cu eozinofile
55. CS Calea preferata de administrare a medicamentelor stimulatoare a receptorilor beta-adrenergici,
utilizate în tratamentul astmului bronsic, este:
A. InhalatorieB. IntravenoasaC. IntramuscularaD. SubcutanataE. Orala
56. CS Cromoglicatul de sodiu este utilizat in tratamentul astmului bronsic datorita efectului (efectelor):
A. De inhibare a degranularii mastocitelorB. BronhodilatatorC. AntiinfectiosD. ExpectorantE. Mucolitic
57. CS În astmul bronsic cu crize rare, tratamentul de electiune este reprezentat de:
A. Administrarea de simpaticomimetice inhalatorii, la nevoieB. Administrarea cronica de
simpaticomimetice inhalatoriiC. Administrarea cronica de glucocorticoizi pe cale inhalatorieD.
Administrarea cronica de simpaticomimetice, glucocorticoizi si
agenti stabilizatori ai mastocitelorE. Administrarea cronica de glucocorticoizi pe cale orala
58. CS Cromoglicatul disodic actioneaza prin:A. Reducerea inflamatiei cailor aerieneB. Efect
anticolinergicC. Stimularea receptorilor beta-adrenergici
10
Page 11
D. Inhibitia degranularii mastocitelorE. Inhibitia fosfodiesterazei
59. CS Care dintre urmatorii factori nu se recunosc în etiologia bronhopneumopatiei cronice obstructive:
A. FumatulB. Factorii geneticiC. AlcoolismulD. Infectiile bronsiceE. Inhalarea cronica a diferitilor iritanti
bronsici
60. CS Cel mai important în profilaxia bronhopneumopatiei cronice obstructive este evitarea:
A. Expunerii la frigB. Expunerii sporadice la noxe profesionaleC. Spatiilor aglomerateD. FumatuluiE.
Virozelor respiratorii
61. CM Bronsita cronica simpla realizeaza urmatoarele:A. Celule inflamatorii în mucoasa si submucoasa
bronsiilor mariB. Edem în peretele bronsicC. Hipertrofia stratului muscular al bronsiilorD. Fibroza
peribronsicaE. Obstructie progresiva a bronsiilor
62. CM Bronsita cronica obstructiva este marcata de:A. Obstructia permanenta a cailor aeriene miciB.
Mucus filant produs de celulele caliciformeC. Inflamarea cronica a cailor aeriene miciD. Infiltrat
inflamator interstitialE. Alveolita exsudativa
63. CM Bronhopneumopatia cronica obstructiva se caracterizeaza anatomic prin:
A. Leziuni de bronsita cronicaB. Emfizem pulmonar centrolobularC. Leziuni obstructive cronice,
ireversibile în caile respiratorii miciD. Atrofia musculara în bronsiile mariE. În spatiul alveolar se gasesc
fibrina, neutrofile, eritrocite
64. CM Fenomene auscultative în emfizemul pulmonar sunt:A. Expir semnificativ prelungitB. Raluri
bronsice rareC. Diminuarea murmurului vezicularD. Suflu tubar
11
Page 12

E. Frotatii pleurale65. CM Tipul emfizematos al Bronhopneumopatiei cronice obstructive include:

A. Istoric de bronsitaB. Istoric de dispneeC. Torace normal cu raluri bronsiceD. Torace dilatat cu murmur
vezicular diminuatE. Hipoventilatie
66. CM Tipul emfizematos al Bronhopneumopatiei cronice obstructive include urmatoarele:
A. Istoric de dispneeB. Torace dilatat cu murmur vezicular diminuatC. Percutor- sonoritate normalaD.
Raluri bronsice frecventeE. Hematocrit <55%
67. CM Tipul bronsitic al Bronhopneumopatiei cronice obstructive cu evolutie severa include:
A. Hematocrit > 60%B. PaO2 mult scazuta (sub 50-60 mm Hg)C. Hipercapnie (PCO2 > 60-65 mm Hg)D.
Normo sau hipocapnieE. Ventilatie crescuta
68. CM Tipul bronsitic al bronhopneumopatiei cronice obstructive cu evolutie severa include
urmatoarele:
A. DispneeB. Episoade frecvente de insuficienta cardiaca dreaptaC. Torace dilatat cu murmur vezicular
diminuatD. Percutor sunet submat E. Cianoza de tip central cu extremitati calde
69. CM Corticoterapia este indicata pacientilor cu bronhopneumopatie cronica obstructiva (BPCO) când:
A. Raspunsul este nesatisfacator la administrarea bronhodilatatoarelor
B. Obstructia bronsica este severaC. Insuficienta respiratorie este severaD. Insuficienta cardiaca este
severaE. Hipoxemia si hipercapnia sunt severe
70. CM Mecanismele secretorii de aparare pulmonara sunt:A. LisosimulB. Imunoglobulinele (secretorii A
si serice)
12
Page 13

C. Bariera epitelialaD. InterferonulE. Monocitele

71. CM Etiologia bronsitei cronice include:A. FumatulB. Poluarea atmosfericaC. Infectiile bronsiceD.
Factorii geneticiE. Expunerea profesionala la praf
72. CM Endotoxinele bacteriene actioneaza nociv prin:A. Activarea complementuluiB. Inactivarea
factorului Hageman C. Coagulare localaD. Eliberarea interleukinei-1E. Inactivarea prostaglandinelor si
chininelor
73. CM Pneumonia comunitara poate fi determinata de:A. Streptococcus pneumoniaeB. Klebsiella
pneumoniaeC. Stafilococcus pneumoniaeD. Virusuri si micoplasmeE. Mycobacterium tuberculosis
74. CM În mecanismul dilatarii ireversibile a bronsiilor (bronsiectaziei) joaca rolul principal:
A. Scaderea rezistentei la deformare a peretelui bronsic datorita leziunilor inflamatorii
B. Malformatia congenitala a sistemului de sustinere parieto- bronsic
C. Tractiunea centrifuga scazuta, aplicata peretelui bronsic de fenomenele lezionale.
D. Tractiunea centrifuga crescuta, aplicata peretelui bronsic.E. Cresterea rezistentei la deformare a
peretelui bronsic
75. CM Astmul bronsic este caracterizat prin:A. Inflamatia cailor respiratoriiB. Obstructia complet sau
incomplet reversibilaC. Hiperreactivitatea cailor aeriene la diversi stimuliD. Boala granulomatoasa cu
localizari multipleE. Adenopatia hilara bilaterala
76. CM În lumenul bronsic al astmaticilor se gasesc dopuri sau cilindri bronsici formati din:
A. Glicoproteide
13
Page 14
B. Eritrocite C. Celule inflamatoriiD. Celule epiteliale descuamateE. Granulom epitelioid
77. CM Examenul radiologic toracic în criza severa de astm bronsic releva:
A. Hiperinflatie pulmonaraB. Diafragm aplatizatC. Hipertransparenta câmpurilor pulmonareD. Largirea
spatiului retrosternalE. Metastaze septice
78. CM Mecanismul de actiune al beta2-agonistilor include:A. Relaxarea fibrelor bronsice si încetarea
bronhospasmuluiB. Modularea eliberarii de mediatori din mastocite si bazofileC. Inhibarea eliberarii de
acetilcolina din nervii colinergiciD. Cresterea clearans-ului mucociliarE. Bradicardie
79. CM Metabolismul gazos pulmonar în accesul sever de astm bronsic este profund modificat si consta
din:
A. HipoxemieB. HipocapnieC. Alcaloza respiratorieD. HipercapnieE. Acidoza respiratorie
80. CM Modificarile gazelor sanguine în starea de rau astmatic include:A. HipoxemieB. HipercapnieC.
Acidoza metabolicaD. Alcaloza metabolicaE. Hipocapnie
81. CM Glucoza în lichidul pleural este scazuta în:A. Pleurezia parapneumonicaB. Pleurezia
tuberculoasaC. Pleurezia neoplazicaD. Pleurezia postembolicaE. Sindromul Dressler
82. CM Revarsatele pleurale franc-hemoragice sugereaza o etiologie:A. NeoplazicaB. PostembolicaC.
Traumatica
14
Page 15

D. ParapneumonicaE. Boli de colagen

83. CM O proportie de limfocite mai mare de 50% în lichidul pleural sugereaza diagnosticul de:
A. Pleurezie tuberculoasaB. Pleurezie malignaC. Pleurezie viralaD. Pleurezie cardiacaE. Pleurezie
uremica
84. CM Tratamentul pleureziei parapneumonice include:A. Antibioterapie corespunzatoare etiologieiB.
Antitusive si analgeziceC. Antiinflamatoare nesteroidieneD. Evacuarea lichidului la necesitateE.
Chimioterapia sistemica
85. CM Pneumotoraxul spontan secundar este o complicatie a:A. Bronhopneumopatiei cronice
obstructiveB. TuberculozeiC. MucoviscidozeiD. Pneumoniei necroticeE. Bronshiectazei
86. CM Fiziopatologia sindromului de detresa respiratorie include urmatoarele:
A. Scaderea brutala a compliantei pulmonareB. Sindrom restrictiv severC. sunt intrapulmonar dreapta-
stângaD. Cresterea compliantei pulmonare sau sindrom obstructiv severE. Hipertensiune arteriala
pulmonara cu o presiune de umplere
atriala stânga normala.87. CM Care din urmatorii indici reprezinta volume si capacitati pulmonare
(reprezinta valori anatomice respiratorii):
A. Spatiul mortB. Volumul expirator maxim pe secundaC. Volumul rezidualD. Capacitatea pulmonara
totalaE. Volumul rezidual functional
88. CM Care din urmatorii indici reprezinta debite (sau constante dinamice) pulmonare:
A. Capacitatea vitalaB. Capacitatea vitala fortata
15
Page 16

C. Volumul expirator maxim pe secundaD. Volumul rezidualE. Debitul expirator maxim instantaneu de
vârf
89. CM Valoarea capacitatii vitale pulmonare si a volumului expirator maxim pe secunda variaza
fiziologic în dependenta de:
A. Masa corporalaB. VârstaC. SexD. Talie (înaltimea subiectului)E. Anotimp
90. CM Care afirmatie din cele ce urmeaza, referitoare la faciesul poliglobulic, este corecta:
A. Faciesul poliglobulic reprezinta coloratie rosie a fetei cu cianoza intensa
B. Pentru faciesul poliglobulic este caracteristica hiperemie conjunctivala
C. Se instaleaza în insuficienta respiratorie cronicaD. Se instaleaza în cord pulmonar cronicE. Se
instaleaza în emfizem pulmonar esential
91. CM Toracele emfizematos prezinta:A. Diametrul anteroposterior maritB. Diametrul anteroposterior
micsoratC. Unghiul epigastric obtuzD. Unghiul epigastric ascutitE. Coastele orizontalizate
92. CM Toracele astenic se caracterizeaza prin:A. Aspect plat ca si cum ar fi în expirB. Unghiul xifoidian
obtuzC. Unghiul xifoidian ascutitD. Coatele verticalizateE. Spatiile intercostale reduse
93. CM Transmiterea diminuata a vibratiilor vocale se observa în:A. Torace astenicB. Pleurezie C. Torace
rahiticD. Torace senilE. Pneumotorax
94. CM Transmiterea vibratiilor vocale se accentueaza în:A. Astm bronsic în crizaB. Pneumonie
16
Page 17
C. Emfizem pulmonarD. Torace senilE. Simfize pleurale bilaterale
95. CM Care afirmatie din cele ce urmeaza, referitoare la ralurile uscate ronflante, este corecta:
A. Se produc în bronhiile de calibru micB. Se produc în bronhiile de calibru mare si traheeC. Au tonalitate
joasaD. Au tonalitate înaltaE. Se percep în ambele faze ale respiratiei
96. CM Care afirmatie din cele ce urmeaza, referitoare la ralurile uscate sibilante, este corecta:
A. Se produc în bronhiile de calibru mic si bronhioleB. Se produc în bronhiile de calibru mare si traheeC.
Au tonalitate ascutitaD. Au tonalitate joasaE. Se percep în ambele faze ale respiratiei
97. CM Un pacient cu carcinom pulmonar de lob superior stâng poate avea:
A. Sindrom Horner stângB. Paralizie de diafragm stângC. Paralizie de coarda vocala stângaD. Scaderea
frecventei miscarilor respiratoriiE. Sindrom bronhospastic
98. CM Cele mai precise si informative metode de diagnostic al tromboembolismului pulmonar sunt:
A. EcocardiografiaB. Angiografia arterei pulmonareC. ElectrocardiografiaD. Radiografia pulmonaraE.
Scintigrafia pulmonara de perfuzie
99. CM Rezultatele de laborator care indica necesitatea oxigenoterapiei includ:
A. Saturatia sângelui arterial (SaO2) = 98 %B. Presiunea partiala a oxigenului (PaO2) în sângele arterial
< 55
mm HgC. Presiunea partiala a bioxidului de carbon (PaCO2) în sângele
arterial = 70 mm HgD. Volumul expirator maxim pe secunda = 70 %E. Capacitatea vitala = 70 %
100. CM Dereglarea permeabilitatii bronhiilor în criza de astm bronsic
17
Page 18

este cauzata de:A. Edemul mucoaseiB. Spasmul bronsicC. Hipersecretia de mucus vâscosD. Dischinezia
hipotonica a bronhiilorE. Diminuarea elasticitatii plamânilor
101. CM Criza astmatica determina:A. Scaderea volumului expirator maxim pe secundaB. Cresterea
volumului rezidualC. Cresterea compliantei pulmonareD. Cresterea capacitatii vitaleE. Cresterea
debitului ventilator maxim pe secunda
102. CM Valoarea debitului expirator de vârf (apreciat prin peakflow-metrie):
A. La persoanele sanatoase poate varia pe parcursul a 24 ore pâna la 10%
B. La persoanele sanatoase este constantaC. La astmatici poate varia pe parcursul a 24 ore pâna la
10%D. La astmatici poate varia pe parcursul a 24 ore peste la 15%E. Variaza proportional cu severitatea
astmului bronsic
103. CM Preparatele de electie pentru tratamentul astmului bronsic moderat (Treapta II) sunt:
A. Teofilina retardB. Corticosteroizii inhalatoriC. Corticosteroizii per osD. Beta2-agonistii inhalatoriE.
Corticosteroizii parenteral
104. CM Preparatele de electie pentru tratamentul astmului bronsic moderat, necontrolat de treapta II
(Treapta III) sunt:
A. Teofilina retardB. Corticosteroizii inhalatoriC. Corticosteroizii per osD. Beta2-agonistii inhalatoriE.
Antibioticele
105. CM Preparatele de electie pentru tratamentul astmului bronsic sever (Treapta IV) sunt:
A. Teofilina retard si/sau Beta2-agonistii inhalatoriB. Corticosteroizii inhalatoriC. Corticosteroizii per
osD. Antibioticele
18
Page 19

E. Acidul cromoglicic (Intal) sau Nedocromilul106. CM Opacitatile percepute prin examenul radiologic al
plamânilor pot fi cauzate de:
A. Absenta aerului din alveoleB. Lichid in alveoleC. Fibrozari si calcificari; D. Chiste aericeE. Corpi straini
radioopaci
107. CM Aratati 3 indici care sunt cei mai informativi pentru aprecierea exsudatului (în revarsatul
pleural):
A. Reactia Rivalt este pozitivaB. Concentratia proteinei în lichidul pleural > 25 g/lC. Raportul proteine
pleurale/proteine serice > 0,5D. Raportul lacticdehidrogenaza (LDH) pleurala/LDH serica > sau
= 0,6E. Lacticdehidrogenaza pleurala (LDH) > 2/3 din limita superioara
a valorii normale a LDH serice108. CM Ce elemente continute în sputa sunt caracteristice pentru
supuratiile pulmonare:
A. Macrofage cu hemosiderinaB. Fibrele elasticeC. EozinofileleD. Cristalele de acizi grasiE. Cristalele de
colesterol
109. CM Ce elemente continute în sputa sunt caracteristice pentru astmul bronsic:
A. Cristalele de hematoidinaB. Spiralele CurchmanC. Cristalele Charcot-LeidenD. Cristalele de
colesterolE. Eozinofilele
110. CM Respiratia Kussmaul se caracterizeaza prin:A. Ritm neregulatB. Ritm regulat cu amplitudine
mareC. Inspir amplu, profund si zgomotos, urmat de o pauza scurtaD. Expiratie sacadata urmata de o
pauza scurtaE. Ritm neregulat cu amplitudine mica
111. CM Respiratia Biot se caracterizeaza prin:A. Ritm regulatB. Ritm neregulat
19
Page 20
C. Alternarea perioadelor variate apneice cu 4-5 respiratii de amplitudine diferita
D. Respiratii de amplitudine foarte mareE. Respiratii de amplitudine diferita
112. CM Fumatul îndelungat altereaza:A. Miscarea cililorB. Functia macrofagelor alveolareC.
BronhoplegiaD. Eliberarea enzimelor proteolitice ale polimorfonuclearelorE. Activarea eozinofilelor
113. CM Boala pulmonara cronica obstructiva cu predominanta bronsitei, în stadiu avansat se
caracterizeaza prin:
A. PaCO2 > 60 mm HgB. Hematocrit = 35-45%C. PaO2 < 50-60 mm HgD. Hematocrit > 60 %E. Nici una
dintre ele
114. CM Caracteristicile clinice ale bolii pulmonare cronice obstructive cu predominanta emfizemului
sunt:
A. Tusea instalata înaintea debutului dispneeiB. Sputa redusa, mucoidaC. Tusea instalata dupa debutul
dispneeiD. Sputa abundenta, purulentaE. Frecventa crescuta a cordului pulmonar
115. CM Semnele obiective la bolnavii cu boala pulmonara cronica obstructiva cu predominanta
emfizemului sunt:
A. TahipneeaB. BradipneeaC. Hipersonoritatea pulmonaraD. Expirul relativ prelungitE. Galopul
presistolic accentuat în timpul inspirului
116. CM Cele mai frecvente bacterii patogene implicate în infectiile respiratorii la bolnavii cu boala
pulmonara cronica obstructiva sunt:
A. Haemophilus influenzaeB. Streptococul beta-hemoliticC. Stretococcus pneumoniaeD. Pseudomonas
aeruginosaE. Branhamella catarrhalis
117. CM Oxigenoterapia de durata la bolnavii cu boala pulmonara cronica obstructiva este recomandata
în urmatoarele situatii:
20
Page 21

A. Hipoxemie persistenta si severa (PaO2 < 55 mm Hg)B. AnemieC. Hipoxemie persistenta si severa
(SaO2 < 80 %)D. Insuficienta cardiaca dreapta severaE. Hipocapnie (PaСO2 < 35 mm Hg)
118. CM Emfizemul pulmonar se defineste ca:A. Afectiune asociata cu secretia exagerata de mucus la
nivel
traheobronsicB. Distensia permanenta a spatiilor aeriene de la nivelul bronsiilor
principaleC. Afectiune în care se distrug septurile alveolareD. Distensia permanenta a spatiilor aeriene
distal de bronsiolele
terminaleE. Afectiune în care se pastreaza septurile alveolare
119. CM Care dintre urmatoarele afirmatii privind bronhopneumopatia cronica obstructiva cu
predominanta bronsitei sunt adevarate:
A. Percutia toracelui arata sonoritate normala sau hipersonoritateB. Pacientul este de obicei
supraponderalC. PCO2 este cronic scazutD. Volumul rezidual este scazutE. Debitele maximale
respiratorii sunt mici
120. CM Care dintre urmatoarele afirmatii privind bronhopneumopatia cronica obstructiva cu
predominanta emfizemului sunt adevarate:
A. Dispneea este severaB. Radiografia toracica arata un cord maritC. Hematocritul este < 55 %D.
Hipertensiunea pulmonara este moderataE. Episoadele de acutizare a bolii sunt mai frecvente
121. CM Boala pulmonara cronica obstructiva (BPCO) cu predominarea bronsitei, când obstructia
bronhiilor este severa, clinic se manifesta prin:
A. Dispnee la efortB. HipercapnieC. Cord pulmonarD. HemoptizieE. Bronhoree fetida
122. CM Urmatoarele bronhodilatatoare se utilizeaza în terapia bronsitei cronice obstructive:
A. Bromura de ipratropiumB. AminofilinaC. AtropinaD. Efedrina
21
Page 22

E. Terbutalina123. CM În bronsita cronica la examenul sputei se izoleaza cel mai frecvent urmatoarele
bacterii patogene:
A. Streptococcus pneumoniaeB. Haemophilus influenzaeC. Staphilococcus aureusD. Branhamella
catarrhalisE. Pseudomonas aeruginosa
124. CM Terminarea unui episod de astm bronsic este frecvent marcata de:
A. Tuse cu expectoratie groasa, filantaB. Depistarea în sputa a spiralelor Curshman C. Depistarea în sputa
a eozinofilelor si cristalelor Charcot-LeydenD. Scadere a tensiunii arterialeE. Bradicardie
125. CM Glucocorticoizii se folosesc în tratamentul astmului bronsic pentru efectul lor:
A. BronhodilatatorB. De a reduce inflamatia cailor aerieneC. Benefic în suferintele acute, când obstructia
severa a cailor
aeriene nu cedeaza la alte tratamenteD. BronhoconstrictorE. Antitusiv
126. CM Boala pulmonara cronica obstructiva (BPCO), tip bronsitic (B), evolutie severa, se
caracterizeaza prin:
A. Hematocrit peste 55-60 %B. NormocapnieC. Rare infectii bronsiceD. Sputa abundenta purulentaE.
Dispnee
127. CM Cele mai frecvente bacterii patogene responsabile de acutizarea bolii pulmonare cronice
obstructive (BPCO) sunt:
A. Haemophylus influenzaeB. Streprococcus haemolyticus grupa BC. Streptococcus pneumoniaeD.
Branhamella catarrhalisE. Staphilococcus aureus
128. CM În tratamentul bronhodilatator în boala pulmonara cronica obstructiva (BPCO) se utilizeaza:
A. SimpatomimeticeB. Derivati de teofilina
22
Page 23

C. AnticolinergiceD. MucoliticeE. Oxigenoterapie prelungita

129. CM La examinarea radiologica a plamânilor în boala pulmonara cronica obstructiva (BPCO) cu
predominanta emfizemului se constata:
A. Diafragme coborâte, aplatizateB. Silueta cardiaca larga, maritaC. Atenuare periferica a desenului
bronho-vascularD. Hipotransparenta retrosternalaE. Largirea mediastinului superior
130. CM Pentru pneumonia datorata pneumococilor susceptibili, antibioticele de electiune sunt:
A. PenicilinaB. MetronidazolulC. AmpicilinaD. Trimetoprim-sulfametoxazolulE. Vancomicina
131. CM Sindromul clinic din pneumonia crupoasa are urmatoarele caracteristici:
A. Este generat de Streptococus pneumoniaeB. Matitatea are topografie precisaC. Debutul este gradatD.
Predomina simptomele extrapulmonareE. Durerea este de tip pleural
132. CM Pentru eliminarea secretiilor din arborele traheobronsic se pot folosi urmatoarele metode:
A. Sonde de aspiratieB. Fortarea pacientului sa tuseascaC. Bronhodilatatoare beta-adrenergiceD.
Administrarea de glucocorticoiziE. Drenaj postural si percutia toracelui
133. CM Selectati antibioticele de electiune în suspiciunea de pneumonie pneumococica:
A. Trimetoprim - sulfametoxazolB. PenicilinaC. AmpicilinaD. FluorochinoloneE. Metronidazol
134. CM Cauze infectioase de formare a cavitatii pulmonare sunt.A. Pseudomonas aeruginosa
23
Page 24

B. Staphylococcus aureusC. Germeni anaerobiD. Haemophilus influenzae E. Granulomatoza Wegener

135. CM Printre simptomele caracteristice crizei de astm, se numara:A. Dispnee paroxistica
respiratorieB. Junghi toracicC. WheezingD. Puls paradoxalE. Hemoptizie
136. CM Stimulii care interactioneaza cu reactivitatea cailor aeriene si care pot induce episoade acute de
astm, pot fi reprezentati de:
A. AlergeniB. InfectiiC. Factori profesionaliD. Medicamente - aspirinaE. Medicamente - digoxina
137. CM Diagnosticul diferential al astmului bronsic presupune excluderea urmatoarelor entitati:
A. Insuficienta ventriculara stânga acutaB. Obstructia cailor aeriene superioare prin tumoriC. Edemul
laringianD. Embolia pulmonara recurentaE. Pneumonia
138. CM Glucocorticoizii sunt indicati în terapia astmului bronsic în urmatoarele situatii:
A. La orice pacient la care boala nu este controlata prin bronhodilatatoare inhalatoriiB. În criza de astm
usoaraC. În criza de astm severaD. În astmul bronsic cu crize frecventeE. În criza de astm bronsic usoara
care evolueaza concomitent cu pneumonie
139. CM Agentii stabilizatori ai mastocitelor (cromolynul de sodiu si nedocromilul de sodiu) se folosesc
în tratamentul astmului bronsic pentru ca:
A. Influenteaza tonusul cailor aeriene B. Inhiba degranularea mastocitelorC. Împiedica eliberarea
mediatorilor chimici ai inflamatieiD. Îmbunatatesc functia pulmonaraE. Maresc reactivitatea cailor
aeriene distale
24
Page 25

140. CM Severitatea obstructiei în astmul bronsic este indicata de:

A. WheezingB. BradicardieC. Disparitia murmurului vezicularD. Prezenta murmurului vezicularE. Puls
paradoxal
141. CM Cele mai eficace mijloace de tratament în astmul bronsic sunt reprezentate de:
A. Eliminarea agentilor cauzali din mediul unui astmatic alergicB. Medicamente care inhiba contractia
musculaturii netede
bronsiceC. Medicamente care diminueaza si/sau previn inflamatiaD. AntibioticeE. Antitusive
142. CM Simptomele persistente de astm bronsic sever pot fi tratate cu:A. ß2 agonisti inhalatori cu
durata lunga de actiuneB. Teofilina retardC. Corticosteroizi inhalatorii sau oraliD. DiureticeE.
Propranolol
143. CM Forma nesezoniera de astm bronsic poate fi consecinta alergiei la:
A. PeneB. Fanerele animalelorC. Praf cu parazitiD. Fungi si alte antigene din mediul înconjuratorE.
Oxigen
144. CM Simptomele astmului bronsic constau în:A. DispneeB. TuseC. WheezingD. TahicardieE. Tensiune
arteriala crescuta
145. CM Sindromul Pickwick consta în:A. ObezitateB. Somnolenta diurnaC. LeucocitozaD. Insuficienta
cardiaca dreaptaE. Hipertensiune pulmonara
25
Page 26
146. CM Mecanismul de aspiratie al pneumoniilor apare mai frecvent si este mai sever la:
A. AlcooliciB. Pacientii supusi anesteziei generaleC. CardiaciD. Pacientii cu accident vascular cerebralE.
Pacientii cu tulburari de deglutitie
147. CM Urmatoarele afirmatii referitoare la sindromul de detresa respiratorie a adultului sunt
adevarate:
A. Este o insuficienta respiratorie cronicaB. Este o insuficienta respiratorie acutaC. Se dezvolta în
consecinta obstructiei bronsice croniceD. E caracterizata prin hipoxemieE. Reprezinta un edem
pulmonar produs prin cresterea
permeabilitatii capilare148. CM Revarsatul pleural de tip exsudat poate fi cauzat de:
A. Infectii viraleB. Insuficienta cardiaca congestivaC. Neoplazii maligneD. Pneumonii bacterieneE.
Sindromul nefrotic
149. CM Chilotoraxul este produs de:A. Tromboza de vena cava inferioaraB. TraumatismeC. Tumori
mediastinaleD. Expunere la asbestE. Insuficienta cardiaca stânga
150. CM Modificarile patologice care pot apare în bronhopneumopatia cronica obstructiva sunt:
A. Hipertrofia glandelor mucoaseB. Infiltrat inflamator în mucoasa si submucoasaC. Edem în peretele
bronsicD. Bronhodilatate cronicaE. Hipertrofia musculaturii netede bronsice
Pneumologie1. B2. D3. E4. C5. B
26
Page 27

6. E7. E8. B9. A10. B11. D12. D13. D14. C15. B16. B17. E18. A19. C20. B21. E22. B23. D24. E25. A26. C27.
B28. E29. E30. E31. B32. A33. A34. B35. D36. D37. C38. B39. A40. E41. B42. E43. C44. A
27
Page 28
45. A46. A47. C48. A49. A50. B51. C52. A53. A54. C55. A56. A57. A58. D59. C60. D61. A,B,C,D62. A,B,C63.
A,B,C64. A,B,C65. B,D66. A,B,E67. A,B,C68. A,B,E69. A,B,C,E70. A,B,D71. A,B,C,E72. A,C,D73. A,B,C,D74.
A,B,C75. A,B,C76. A, C,D77. A,B,C,D78. A,B,C,D79. A,D,E80. A,B,C81. A,B,C82. A,B,C83. A,B,C
28
Page 29

84. A,B,C,D85. A,B,C,D86. A,B,C,E87. A,C,D,E88. B,C,E89. B,C,D90. A,B,C,D91. A,C,E92. A,C,D,E93. B,E94.
B,D95. B,C,E96. A,C,E97. A,B,C98. B,E99. B,C100. A,B,C101. A,B102. A,D,E103. B,D104. A,B,D105.
A,B,C106. A,B,C,E107. C,D,E108. B,D,E109. B,C,E110. B,C,D111. B,C,E112. A,B,D113. A,C,D114. B,C115.
A,C,D,E116. A,C,E117. A,C,D118. C,D119. A,B,E120. A,C,D121. A,B,C122. A,B,E
29
Page 30

123. A,B,D124. A,B,C125. B,C126. A,D,E127. A,C,D128. A,B,C129. A,C130. A,C131. A,B,E132. A,B,C,E133.
B,C134. A,B,C135. A,C,D136. A,B,C,D137. A,B,C,D138. A,C,D139. B,C140. A,C,E141. A,B,C142. A,B,C143.
A,B,C,D144. A,B,C145. A,B,D,E146. A,B,D,E147. B,D,E148. A,C,D149. B,C150. A,B,C,E
30
LOAD MORE

CRESTINISM SI YOGA PR. IOAN FILARET CRESTINISM...† CRESTINISM SI YOGA † PR. IOAN FILARET — 2
/ 65 — CUVÂNT ÎNAINTE RÂNDURILE DE MAI JOS SUNT URMARE A CONVORBIRILOR AVUTE
DOCUMENTS

CRESTINISM SI YOGA PR. IOAN FILARET CRESTINISM · † CRESTINISM SI YOGA † PR. IOAN FILARET —
2 / 65 — CUVÂNT ÎNAINTE RÂNDURILE DE MAI JOS SUNT URMARE A CONVORBIRILOR AVUTE
DOCUMENTS

1 PNEUMOLOGIE
DOCUMENTS

INTERMED PNEUMOLOGIE
DOCUMENTS

TESTE GRILA
DOCUMENTS

GRILA DESCRIPTORI
DOCUMENTS

GRILA CHIR.PEDIATRIE
DOCUMENTS

CRESTINISM SI YOGA PR. IOAN FILARET CRESTINISM FILARET... · † CRESTINISM SI YOGA † PR. IOAN
FILARET — 2 / 65 — CUVÂNT ÎNAINTE RÂNDURILE DE MAI JOS SUNT URMARE A CONVORBIRILOR
DOCUMENTS

INTERMÉMO PNEUMOLOGIE
DOCUMENTS

125484718 SFANTUL FILARET AL MOSCOVEI CATEHISMUL ORTODOX

DOCUMENTS

TESTE PNEUMOLOGIE
DOCUMENTS

TBC FILARET
DOCUMENTS

MONITORUL - UPLOAD.WIKIMEDIA.ORG · LOSEF BENES, PENTRU ATELIER DE CROITORIE IN FILARET

NO. 7. F. PENTRU DE TRICOTAGE IN STRADA SPÄTARU-PREDA, FILARET. G. SCHILER COMP., PENTRU
DE
DOCUMENTS

PNEUMOLOGIE, HÔPITAL
DOCUMENTS

SOCIETATEA TIPOGRAFICĂ FILARET SA - TIPOGRAFIA FILARET · SOCIETATEA TIPOGRAFICĂ FILARET

SA BUCUREŞTI, STR. PIAŢA GĂRII DE NORD, NR. 1 -3, CORP C, ETAJ 4, SECTOR I, COD POŞTAL
DOCUMENTS

3- PNEUMOLOGIE
DOCUMENTS
ENGLEZA GRILA 2010 300 GRILA BUNA ANUL II
DOCUMENTS

INDUSTRIEFORUM PNEUMOLOGIE · 27.07.2017 · INDUSTRIEFORUM PNEUMOLOGIE 3 ORGANISATION

UND VERANSTALTER „INDUSTRIEFORUM PNEUMOLOGIE“ ANSPRECHPARTNER WIKONECT GMBH
HAGENAUER STRASS
DOCUMENTS

GRILE PNEUMOLOGIE
DOCUMENTS

ENDOCRINOLOGIE / NEUROLOGIE / PNEUMOLOGIE ......ENDOCRINOLOGIE - NEUROLOGIE -

PNEUMOLOGIE - REUMATOLOGIE S0 ENDOCRINOLOGIE - NEUROLOGIE - PNEUMOLOGIE -
REUMATOLOGIE S0 BEGELEIDINGSASPECTEN
DOCUMENTS

CURS PNEUMOLOGIE
DOCUMENTS

135314993 PREZENTARE FILARET

DOCUMENTS

FÂNTÂNA DE LA FILARET DE CAROL POPP DE

SZATHMARIBMIM.MUZEULBUCURESTIULUI.RO/FISIERE/27-BUCURESTI...FÂNTÂNA DE LA FILARET -
H. TRENLC, 1860 COMPOZICIA ACUARELEI LUI CAROL POPP DE
DOCUMENTS
FILARET MOSKOVSKI~OSNOVE PRAVOSLAVNE VERE.PDF
DOCUMENTS

PNEUMOLOGIE - ARCHIVE
DOCUMENTS

PNEUMOLOGIE ALLERGOLOGIE
DOCUMENTS

RESUME PNEUMOLOGIE
DOCUMENTS

GRILA INFORMATICA
DOCUMENTS

SF. FILARET MITROPOLITUL MOSCOVEI PAGINI DE CORESPONDENTA ... · MITROPOLITUL FILARET UN

PĂSTOR VERITABIL, PLIN DE DRAGOSTE ȘI COM - PASIUNE FAȚĂ DE NEVOILE ȘI NECAZURILE
APROAPELUI
DOCUMENTS

FILARET SINTION - PSIHOLOGIE ORGANIZATIONALA

DOCUMENTS
• About us
• Contact us
• Term
• DMCA
• Cookie settings
• English
• Français
• Español
• Deutsch
 STARTUP - SHARE TO SUCCESS

Privacy and cookie settings

Managed by Google. Complies with IAB TCF. CMP ID: 300