Teste grilă pentru disciplina Chirurgia cardiovasculară și toracică

(complement simplu)
1. Dintre următoarele, factor de risc pentru dezvoltarea MCC este:
a. Medicamente
b. Droguri
c. Preparate hormonale
d. Contraceptive
e. Toate cele enumerate, daca au loc in timpul sarcinii
2. In interventii pe cord deschis, cel mai des se utilizeaza:
a. Sternotomia longitudinala
b. Toracotomia stinga
c. Sternotomia transversa
d. Toracotomia dreapta
e. Acces prin ambele pleure
3. Pentru canalul arterial permeabil larg, este caracteristic urmatoarul suflu auscultativ:
a. Suflu sistolic
b. Suflu sistolo- diastolic
c. Suflu diastolic
d. Lipsa de suflu
e. Suflu Graham Steel
4. Ce se observa la auscultația zgomotului II la nivelul arterei pulmonare în prezența
canalului arterial permeabil cu hipertensiune pulmonară?
a. Disocierea zgomotului II
b. Accentuarea zgomotului II
c. Slabirea zgomotului II
d. Zgomotul II nu se schimba
e. Toate cele enumerate
5. Interventie chirurgicala de urgență imediată dupa ligaturarea CAP - este necesara in
urmatoarea situatie:
a. Sindromul Horner
 b. Aparitia emfizemului subcutan
c. Drenarea abundenta de singe pe tuburile de dren
d. Aparitia aerului in cavitatea pleurala
e. Atelectazia lobului pulmonar
6. La prezenta ferestrei aorto - pulmonare cu diametru mic, auscultative se determina:
a. Suflu sistolic
b. Suflu diastolic
c. Suflu sistolo-diastolic
d. Nu este prezent suflu
e. Suflu sistolic pe artera pulmonara
7. La fereastra aorto – pulmonara mare, pe artera pulmonara, zgomotul II:
a. Nu se schimba
b. Este slab
c. Este disociat
d. Este accentuat
e. Lipseste
8. La DSV cu suntare stinga – dreapta, se determina supraumplerea:
a. Ventriculului drept
b. Ventriculului sting
c. Ambelor ventricule
d. Atriului drept
e. Atriului sting
9. Inchiderea de sinestatoare a DSV este posibil de obicei la virsta de:
a. Pina la 1 an
b. Pina la 4 ani
c. Dupa 4 ani
d. DSV nu se inchide singur niciodata
e. La orice virsta
10. Cel mai frecvent se intilneste urmatoarea forma de stenoza izolata a arterei pulmonare:
a. Supravalvulara
b. Valvulara
 c. Subvalvulara
d. Combinata
e. Toate din cele enumerate
11. Formarea ”ghebului cardiac” la pacientii cu DSV si hipertensiune pulmonara se formeaza
din contul:
a. Ventriculului sting
b. Atriului sting
c. Ventriculului drept
d. Atriului drept
e. Toate cele enumerate
12. La pacientii cu DSV, disocierea zgomotului II se intilneste in:
a. Hipertensiune pulmonara
b. Șunt stinga - dreapta mare
c. Inversarea șuntului
d. Egalarea șunturilor
e. Nu depinde de nivelul tensiunii pulmonare
13. Acces chirurgical spre DSV perimebranos este preferabil prin:
a. Ventriculul drept
b. Atriul drept
c. Trunchiul arterei pulmonare
d. Ventriculul sting
e. Aorta
14. Din toate tipurile de DSV, cel mai frecvent, de sinestator se inchide:
a. DSV musculare mici
b. DSV perimembranoase inlet
c. DSV subaortale
d. DSV subpulmonare
e. DSV dublu arteriale
15. La prezenta canalului atrio-ventricular partial deschis, fluxul pulmonar este:
a. Insaracit
b. Obisnuit
 c. Marit prin flux arterial
d. Sunt semne de hipertensiune pulmonara
e. Are prezente vase colaterale
16. Anatomic, canalul atrio-ventricular partial deschis, se caracterizeaza prin:
a. DSA tip OS
b. FOP
c. DSA tip OP cu anomalie de dezvoltarea valvelor atrioventriculare
d. DSV
e. Anomalie de drenare a venelor pulmonare
17. Iesirea din ventriculul drept a aortei si arterei pulmonare se caracterizeaza prin:
a. Prezenta ambelor vase care ies din ventriculul drept
b. Prezenta DSV
c. Lipsa regiunii mitro – aortale
d. Prezenta hipertensiunii pulmonare sau a stenozei arterei pulmonare
e. Prezenta tuturor celor enumerate
18. Cel mai frecvent tip de ventricul unic este :
a. Tipul A (ventricul sting)
b. Tipul B (ventricul drept)
c. Tip C (lipsa septului interventricular)
d. Tip D (reprezentat ca regiune infundibulara)
e. Toate tipurile se intilnesc cu aceeasi frecventa
19. Cea mai frecventa MCC asociata cu sindromul Down este:
a. Stenoza arterei pulmonare
b. Coarctatia aortei
c. DSV
d. Canalul atrioventricular
e. Atrezia arterei pulmonare
20. MCC acianogene se clasifică in felul urmator, exceptie:
a. Şunt de la stânga spre dreapta
b. Șunt de la dreapta spre stînga
c. Leziuni obstructive ale părţilor stângi a inimii
 d. Leziuni obstructive ale părţilor drepte a inimii
e. Fistule arterio-venoase
21. Momentul cheie in patogenia MCC acianotice este:
a. Hipoflux pulmonar
b. Hiperflux pulmonar
c. Obstrucția tractului de ejecție a ventriculului drept
d. Obstrucția tractului de ejecție a ventriculului stîng
e. Amestecul sîngelui venos cu cel arterial
22. Care este cea mai frecventă formă a stenozei aortice?
a. Valvulară
b. Subvalvulară
c. La nivelul Ao ascendente
d. La nivelul Ao descendente
e. La nivelul bulbului aortic
23. Pentru oprirea inimii intraoperator se utilizeaza următoarea soluție cardioplegică:
a. Șoc electric
b. Preparate beta-blocante
c. Soluție cu conținut mare de ioni de potasiu
d. Preparate blocante de Ca
e. Răcirea paceintului
24. Repornirea spontană a inimii are loc datorită:
a. Legii Stark-Franklin
b. Încălzirii pacientului
c. Infuziei de protamină
d. Infuziei de soluție cu conținut de ioni de Clor
e. Conectării la cardiostimulator
25. Pentru corecția chirurgicală a CAP sau a coarctației aortice, abordul chirugical preferat
este:
a. Toractomia stîngă
b. Sternotomia mediană
c. Toractomia dreaptă
 d. Mini sternotomia
e. Toracoscopia

26. In tetrada Fallot, gradul dereglarilor hemodinamice depinde de prezenta:

a. Dextrapozitia aortei
b. DSV
c. Ingustarea arterei pulmonare
d. Hipertrofiei ventriculului drept
e. Hipoplazia ventriculului sting
27. Tetrada Fallot, cel mai frecvent, se caracterizeaza prin urmatoarea localizarea a DSV-
ului:
a. Intratrabecular in septul muscular interventricular
b. Subtricuspidal
c. Subpulmonar
d. Subaortic
e. De intrare muscular
28. Prin infuzia continua a cărui medicament se menține deschis canalul arterial permeabil în
cazul malformațiilor cardiace ductal dependente?
a. Vasoprostan
b. Amfotericina B
c. Indometacina
d. Captopril
e. Sildenafil
29. Care din următoarele nu este component a Tetralogie Fallot?
a. DSV subaortic
b. Valvă atrio-ventriculară comună
c. Dextrapoziția aortei
d. Hipertofia ventriculului drept
e. Stenoza tractului de ejecție a ventriculului drept
30. Care este cea mai frecventă MCC cianogenă?
a. Atrezia de arteră pulmonară
b. Tetralogia Fallot
 c. Transpoziția vaselor magistrale
d. Boala Ebstein
e. Trunchiul arterial comun
31. Medicamentul utilizat pentru profilaxia crizelor hipoxice este:
a. Captopril
b. Anaprilina
c. Sildenafil
d. Amlodipina
e. Metoprolol
32. Care este procedura paliativă specifică pentru transpoziția vaselor magistrale?
a. Procedeul Rashkind
b. Anastomoza intersistemică Blalock- Taussing
c. Switch-ul arterial
d. Banding-ul de arteră pulmonară
e. Anastomoza Glenn
33. Care este intervenția de elecție finală pentru atrezia de valvă tricuspidă?
a. Operația Fontan
b. Procedeul Rashkind
c. Operația Conn
d. Anastomoza Blalock – Taussing
e. Niciuna din cele enumerate
34. Prin ce se caracterizează anastomoza bidirecțională Glenn?
a. Anastomoza venei cave inferioare la artera pulmonară
b. Anastomoza venei cave inferioare la vena pulmonară
c. Anastomoza venei cave superioare la artera pulmonară
d. Anastomoza venei cave inferioare la vena anonimă
e. Anastomoza arterei subclavii la artera pulmonară
35. Prin ce se caracterizeaza boala Ebstein?
a. Atrezia valvei tricuspide
b. Atrezia valvei mitrale
c. Amplasarea cuspelor valvei mitrale în planuri diferite
 d. Amplasarea cuspelor valvei tricuspide în planuri diferite
e. Separarea incomplete a valvelor mitro-tricuspide
36. Care este intervenția de elecție pentru Boala Ebstein?
a. Operația Fontan
b. Procedeul Rashkind
c. Operația în con
d. Anastomoza Blalock – Taussing
e. Niciuna din cele enumerate
37. Cauză a malformațiilor cardiace este:
a. Modificări genetice
b. Infecții intrauterine
c. Consum de alcool în timpul sarcinii
d. Fumatul în timpul sarcinii
e. Este multifactorială
38. Manifestare clinică cauzată de hipoxia cronică este:
a. Torace mărit în dimensiuni
b. Indexul de oxigenare mărit
c. Degete de toboșar
d. Membre periferice calde
e. Toate cele enumerate
39. Dintre tumorile benigne primare, cel mai frecvent se întîlnește la adulți:
a. Myxoma cardiacă
b. Lipoma
c. Fibroma
d. Rhabdamyoma
e. Miosarcoma
40. Dintre tumorile benigne primare, cel mai frecvent se întîlnește la copii:
a. Myxoma cardiacă
f. Lipoma
g. Fibroma
h. Rhabdomyoma
 i. Miosarcoma
41. De ce depind simptomele tumorilor cardiace?
a. Localizare
b. Genul pacientului
c. Tipul tumorii
d. Originea citologică
e. Vîrsta pacientului
42. Localizarea tumorii în endocard va produce:
a. Dereglări de ritm
b. Acumulare de lichid pericardial
c. Obstrucția fluxului sangvin
d. Acumulare de lichid pleural
e. Valvulopatii
43. Localizarea tumorii în miocard va produce:
a. Dereglări de ritm
b. Acumulare de lichid pericardial
c. Obstrucția fluxului sangvin
d. Acumulare de lichid pleural
e. Valvulopatii
44. Localizarea tumorii în epicard va produce:
a. Dereglări de ritm
b. Acumulare de lichid pericardial
c. Obstrucția fluxului sangvin
d. Acumulare de lichid pleural
e. Valvulopatii
45. Cea mai frecventă localizare a mixomei cardiace este în:
a. Atriul stîng
b. Atriul drept
c. Ventriculul drept
d. Ventricului stîng
e. Septul interventricular
46. Pericolul iminent prezentat de mixoma cardiacă este:
a. A se inclava în valva aortică
b. A se inclava în valva mitrală
c. A distruge sistemul de conducere a cordului
d. A crea simptome de hipertrofie cardiacă
e. Nici unul din enunțuri nu este corect
47. Care din următoarele este tumoarea ce afectează valvele cardiace?
a. Mixoma
b. Fibroma
c. Fibroelastoma
d. Rabdomioma
e. Lipoma
48. Cea mai frecventă localizare a tumorilor mediastinale este în:
a. Mediastinul anterior
b. Mediastinul posterior
c. Mediastinul superior
d. Mediastinul mediu
e. Tumorile mediastinale au repartiție egală în compartimentele mediastinale
49. Cel mai frecvent tip de tumoră mediastinală întîlnit în mediastinul anterior este:
a. Tumorile neurogene
b. Timomul
c. Mixomul
d. Tumorile din celule germinative
e. Metastaze din glanda tiroidă
50. Investigarea specifică de rutină pentru determinarea prezenței și localizării tumorilor
mediastinale este:
a. Radiografia toracică
b. Ecografia cardiacă
c. Tomografia computerizată toracică simplă
d. Scintigrafia
e. Tomografia computerizată toracică în regim angio
51. Nu este simptom al tumorilor mediastinale:
a. Voce răgușită
b. Tamponada cardiacă
c. Tusea
d. Disfagia
e. Palpitații
52. Tumorile cele mai frecvente în mediastinul posterior sunt:
a. Tumorile neurogene benigne
b. Tumorile neurogene maligne
c. Tumorile din celule germinative benigne
d. Tumorile din celul geminative maligne
e. Limfoamele
53. Hipertensiunea pulmonara este consecinta a:
a. Hipovolemiei in circuitul mic
b. Hipervolemiei in circuitul mic
c. Hipervolemia in circuitul mare
d. Hipovolemia in circuitul mare
e. Nici una din cele enumerate
54. Presiunea pulmonară normală este:
a. 5-10 mm Hg
b. 15-20 mm Hg
c. 20-25 mm Hg
d. 30-40 mm Hg
e. 0-5 mm Hg
55. Hipertensiunea pulmonară este definită în modul următor:
a. Creșterea presiunii arteriale pulmonare medii mai mult decît 25 mm Hg în
repaos, determinată la cataterism cardiac
b. Creșterea presiunii arteriale pulmonare sistolice mai mult decît 25 mm Hg la efort,
determinată la cataterism cardiac
c. Creșterea presiunii arteriale pulmonare medii mai mult decît 15 mm Hg în repaos,
determinată la cataterism cardiac
 d. Creșterea presiunii venoase pulmonare medii mai mult decît 25 mm Hg în repaos,
determinată la radiografie pulmonară
e. Creșterea presiunii venoase pulmonare medii mai mult decît 15 mm Hg la efort,
determinată la cataterism cardiac
56. Care poate fi una din cauzele HTP determiată de patologia părților stîngi a cardului?
a. Insuficiența valvei tricuspide
b. Stenoza valvei mitrale
c. Boala Ebstein
d. Defect septal atrial
e. Transpoziția de vase magistrale
57. Homogrefele sunt :
a. Prelevate de la pacientul în cauză
b. Prelevate de la cadavre umane
c. Realizate din pericard porcin
d. Toate cele de mai sus
e. Nici una
58. Sunt cauze de insuficienţă aortică acută, cu excepţia :
a. Endocardită acută
b. Disecţia de aortă
c. Boala Marfan
d. Aortită sifilitică
e. Traumatism toracic
59. În evoluţia unui infarct miocardic acut apariţia unui suflu holosistolic în spiţe de roată
este sugestivă pentru :
a. Insuficienţă mitrală ischemică
b. Infarct de ventricul drept asociat unui infarct inferior
c. Ruptura peretelui liber ventricular
d. Ruptura septului interventricular
e. Embolie pulmonară cu regurgitare tricuspidiană severă
60. Triada de factori predispozanti pentru tromboza venoasa, descrisa de Virchow cuprinde:
a. edemul membrelor inferioare, hipercoagulabilitatea, staza;
 b. traumatismul local al peretelui vaselor, sarcina, hipercoagulabilitatea;
c. traumatismul local al peretelui vaselor, hipercoagulabilitatea, staza;
d. obezitatea, hipercoagulabilitatea, sarcina;
e. sarcina, staza, hipercoagulabilitatea.
61. Care din urmăatoarele afirmații sunt adevarate?
a. Arteriografia prin puncție Seldinger se face cel mai frecvent prin puncția arterei
brahiale
b. Insuficiența renală nu este o contraindicație pentru arteriografie
c. Calea femurala este de preferat atunci cind pulsarile la femurale sunt slabe sau
absente.
d. Punctia directa a unei proteze vasculare este de preferat.
e. Arteriografie cross-over este indicata în cazul absentei pulsului la femurala
contralaterala
62. Pentru salvarea extremității în condiții optime, intervalul de timp scurs de la instalarea
ischemiei la instruirea tratamentului (respectiv la restabilirea fluxului arterial) trebuie sa
fie mai scurt de:
a. 1-2 ore
b. 4-6 ore
c. 6-8 ore
d. 10-12 ore
e. 12-24 ore
63. Dat fiind faptul că la majoritatea pacientilor care au suferit traumatisme vasculare
circulatia colaterala este slab dezvoltata (paientii sunt mai degraba tineri, cu artere
normale) ischemia ireversibila apare:
a. Mai precoce
b. Mai tardiv
c. Nu poate apărea
d. Cu urmare a traumatismului maselor musculare
e. Ca urmare a leziunilor nervoase
64. O serie de factori influențează direct prognosticul în tratamentele vasculare, cu excepția:
 a. Intervalul de timp scurs între momentul traumatismului și intervenția terapeutică
adecvată
b. Vîrsta tînără
c. Localizarea anatomică
d. Leziunile ososoase asociate
e. Leziunile nervoase asociate.
65. Următoarele afirmații sunt false:
a. În traumatismele vasculare aerteriografia este procedeul diagnostic cel mai precis
pentru diagnosticul unei leziuni vasculae.
b. arteriografie negativă exclude o leziune arterială la un pacient cu semne echivoce
c. Arteriografia precizează sediul exact, natura și extensia leiunii/leziunilor
vasculare în vederea tratamentului.
d. Arteriografia este indicată la pacienții instabili hemodinamic
e. Ateriografia intraoperatorie este de preferat.
66. Atitudinea terapeutica in cazul leziunilor arteriale asociate cu alte leziuni presupune
urmatoarele, cu exceptia:
a. Daca la leziunea arteriala se asociaza si o leziune venoasa aceasta din urma va fi
rezovata in general prima
b. In cazul asocierii leziunilor osoase, leziune vascuala va fi rezolvata prima,
indiferent de gravitatea ischemiei.
c. Leziunile asociate care ameninta viata printre putinele indicatii pentru ligatura si
nu pentru repararea arteriala..
d. indicatie pentru amputatie este reprezentata de pierderea osoasă pe întindere mai
mare de 6 cm
e. Prezenta socului sau leziunilor multiple asociate reprezenta indicații relative
pentru amputație.
67. Primul gest terapeutic in ischemia acuta prin embolie trebuie sa fie:
a. Administrarea unui bolus de heparina
b. Incalizrea memrbului ischemic
c. Efectuarea embolectomiei cti mai rapid posibil.
d. Administraea unor analgetice puternice de tipul morfinei sau petidinei
 e. Adminisrarea de manitol alaturi de alcalinizarea urinii pentru prevenirea
insuficientei renale acute.
68. Selectați afirmația falsă:
a. Trombocitopenia indusă de heparină are prognostic vital și funcțional bun
b. Trombocitopenia apare la 1-2% din tratamentele cu heparină, de obicei între ziua
a 5-a și a 7-a și manifestă prin fenomene trombotice venoase sau arteriale
c. Mecanismul de apariție al trombocitopeniei heparin-induse este imuno-alergic
d. Riscul de trombocitopenie este similar pentru toate tipurile de heparină
e. Primul gest terapeutic este în trombocitopeniile induse de heparină este oprirea
administrării
69. Tratamentul cu AVK este contraindicat în următoarele situații, cu excepția:
a. În cazul existenței unei diateze hemoragic
b. Hipertensiunea arterială malign
c. În cazul în care contextul psiho-social al pacientului nu permite supravegherea
adecvată a tratamentului
d. La vârste <75 ani
e. La vârste >75 ani
70. Care din următoarele afirmații sunt false?
a. Principalul determinant al permeabilității pe termen lung al unui grefon este starea
patului vascular periferic
b. Permeabilitatea la 5 ani a unui grefon femuropopliteu depășește 90%
c. Permeabilitatea la 5 ani a unui grefon aortofemural depășește 90%
d. Bypassul extraanatomic este unui procedeu folosit la pacienții cu risc crescut și la
care se are în vedere evitarea unei intervenții intraabdominale majore
e. Cea mai buna patență pe termen lung este observată în cazul folosirii grefoanelor
venoase
71. Alegerea grefonului vascular nu ține cont de:
a. Diametrul vasului nativ ce va fi înlocuit sau bypassat
b. Prezența infecției
c. Străbaterea sau nu a unei regiuni articulare
d. Disponibilitatea sau nu a unui conduct autogen
 e. Costul unui grefon sintetic
72. În cazurile de boală aorto-iliacă cu ischemie severă se remarcă, cu excepția:
a. eritroza de declivitate
b. paloarea la ridicarea membrului
c. modificari trofice ale pielii la nivelul piciorului și gambei
d. Prezența pulsului periferic
e. Absența pulsului periferic
73. Termenul de ischemie critică a membrului este definit prin:
a. durere de repaos continuă necesitând analgezie cu durată peste două saptamâni
b. ulcer ischemic
c. gangrena piciorului
d. Presiunea sistolică la nivelul gleznei mai mare de 50 mmHg
e. Presiunea sistolică la nivelul gleznei mai mica de 50 mmHg
74. Care este atitudinea corectă în sindromul de compartiment:
a. faciotomie
b. miomectomie
c. drenajul
d. compresie
e. observația
75. Cea mai frecventă complicație apărută în urma revascularizării arteriale este:
a. edemul de reperfuzie
b. infecția
c. parestezia
d. dermatoscelroza
e. nici una de mai sus
76. Cînd putem exclude un sindrom de compartiment?
a. presiunea în compartiment >30-35 mmHg
b. presiunea în compartiment 10-15 mmHg
c. traumatisme arterio-venoase combinate
d. edem masiv
e. absenta fluxului capilar
77. Care din urmatoarele explorări este cea mai fidelă în detectarea leziunilor axului arterial
al membrelor inferioare:
a. angiografie prin rezonanță magnetică
b. computer-tomografie
c. arteriogarfie prin puncție Seldinger
d. venografie
e. limfografie
78. Care din următoarele cause este cea mai frecvent întilnită în ischemia acută traumatică a
membrelor inferioare:
a. anevrism micotic
b. traumatisme închise
c. traumatisme deschise
d. disecție de aorta.
e. spasm arterial.
79. Următoarele afirmații referitoare la tromboflebită superficială sun false:
a. poate fi determinate de traumatisme
b. tromboflebită superficială este întîlnită într-o serie de boli maligne
c. poate avea character migrator în boala Buerger
d. se complică de cele mai multe ori cu embolie pulmonară
e. tromboflebita venelor superficiale ale sînului(boala Mondor) este o entitae foarte
rară.
80. Tratamentul cu anticuagulante orale în tromboză venoasă profundă se conduce în funcție
de:
a. INR
b. Timp Howel
c. Timp de sîngerare
d. Valoarea antitrombinei III
e. APTT
Teste noi 2022
1. În circulația fetală: Câte artere ombilicale sunt prezente la făt?
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5
2. În circulația fetală: Câte vene ombilicale sunt prezente la făt?
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5
3. În circulația fetală: Arterele ombilicale la făt își au originea din?
a. Aortă
b. Arterele iliace
c. Ventriculul stâng
d. Atriul stâng
e. Arterele renale
4. Majoritatea sângelui din vena ombilicală ocolește ficatul prin
intermediul?
a. Direct prin vena cavă inferioară
b. Ductul venos
c. Vena hemiazigos
d. Vena azigos
e. Vena cavă superioară
5. În circulația fetală: Sângele din vena cavă inferioară este direcționat în
atriul stâng prin foramen ovale patent de către?
a. Valva tricuspidă
b. Valva mitrală
c. Valva lui Eustachio
d. Valva lui Thebesius
e. Valva aortică
6. În circulația fetala: Direcționarea fluxului sangvin prin ductul arterial este
determinat de?
a. Vârsta fâtului în perioada intrauterină
b. Poziția anatomică al ductului arterial
c. Rezistența vasculară pulmonară mărită
d. Concentrația mică de oxigen în ventriculul drept
 e. Funcția bună a valvei tricuspide
7. Coardele tendinoase a valvei mitrale unesc?
a. Mușchii papilari cu cuspele valvei mitrale
b. Miocardul ventriculului stâng cu cuspele valvei mitrale
c. Mușchii papilari cu inelul valvei mitrale
d. Miocardul ventriculului stâng cu inelul valvei mitrale
e. Inelul valvei mitrale cu cuspele valvei mitrale
8. Care arteră coronariană poate fi lezată la plasarea suturilor pe inelul
valvei mitrale în chirurgia cardiacă?
a. Artera descendentă anterioară
b. Artera circumflexă
c. Arera coronariană dreptă
d. Artera coronariană stângă
e. Artera descendentă posterioară
9. Principala funcție a coardelor tendinoase este?
a. Previne prolabarea cuspelor în perioada sistolei ventriculare
b. Previne prolabarea cuspelor în perioada sistolei atriale
c. Previne prolabarea cuspelor în perioada diastolei ventriculare
d. Previne disfuncția sistolică a atriului
e. Previne disfuncția inelului valvular
10.În jurul inelului anterior a valvei tricuspide, în șanțul atrio-ventricular
anterior trece următoarea arteră coronariană?
a. Artera descendentă anterioară
b. Artera circumflexă
c. Arera coronariană dreptă
d. Artera coronariană stângă
e. Artera descendentă posterioară
11.Care arteră coronariană poate fi lezată la plasarea suturilor pe inelul
valvei tricuspide în chirurgia cardiacă?
a. Artera descendentă anterioară
b. Artera circumflexă
c. Arera coronariană dreptă
d. Artera coronariană stângă
e. Artera descendentă posterioară
12.Ce structură anatomico-funcțională poate fi lezată la plasarea suturilor
în regiunea vârfului triunghiului Koch?
a. Lezarea arterei coronariene drepte
b. Lezarea nodului atrioventricular
c. Lezarea arterei circumflexe
d. Lezarea sinusului coronarian
e. Lezarea nodului sino-atrial
13.Abordul chirurgical la valva tricuspidă se efectuiază prin?
a. Atriotomie stângă
b. Atriotomie dreaptă
c. Septotomie
d. Ventriculotomie dreaptă
e. Ventriculotomie stângă
14.Cine din iluștrii chirurgi considera că „Chirurgul care va decide să
aplice o sutură pe cord riscă să piardă stima colegilor săi “?
a. Theodor Billroth
b. Ludwig Rehn
c. Friedrich Trendelenburg
d. Robert Gross
e. Alfred Blalock
15.Cine a aplicat prima sutură pe cord (oficial recunoscut)?
a. Åke Senning
b. Ludwig Rehn
c. Robert Gross
d. Alain Carpentier
e. René Favaloro
16.Cine a descris pentru prima dată operația pentru embolectomie
pulmonară în anul 1908?
a. Friedrich Trendelenburg
b. Robert Gross
c. Alain Carpentier
d. René Favaloro
e. Alfred Blalock
17.Prima inlaturare (rezectie) de Aneurism Aortic în anul 1931 a fost
efectuata de către?
a. C.W. Lillehei
b. Robert Gross
c. Emil Karl Frey
d. Ferdinand Sauerbruch
e. Dwight Harken
18.Închiderea chirurgicală a ductului Botallo în anul 1938 a fost efectuată
de către?
a. Emil Karl Frey in Düsseldorf si Robert Gross in Boston
b. Friedrich Trendelenburg în Berlin și Henry T. Bahnson în Pittsburgh
c. Henry Swan în Denver și Ernst Derra în Düsseldorf
d. Åke Senning în Stockholm și Dwight Harken in Boston
e. Albert Starr în Portland și Alain Carpentier în Franța
19.Prima anastomoză vasculară intersistemică a fost efectuată în 1944 de
către chirurgul?
a. Friedrich Trendelenburg
b. Robert Gross
c. Alain Carpentier
d. René Favaloro
e. Alfred Blalock
20.Cine a aplicat hipotermia generala a corpului pentru a corecta
malformația cardiacă congenitală cu scopul profilaxiei hipoxiei
cerebrale?
a. Emil Karl Frey in Düsseldorf si Robert Gross in Boston
b. Friedrich Trendelenburg în Berlin și Henry T. Bahnson în Pittsburgh
c. Henry Swan în Denver și Ernst Derra în Düsseldorf
d. Åke Senning în Stockholm și Dwight Harken in Boston
e. Albert Starr în Portland și Alain Carpentier în Franța
21.Cine este considerat întemeitorul operațiilor pe cord deschis?
a. C.W. Lillehei
b. Robert Gross
c. Emil Karl Frey
d. Ferdinand Sauerbruch
e. Dwight Harken
22.Primul cardiostimulator a fost implantat în anul 1958 de către?
a. Åke Senning
b. Ludwig Rehn
c. Robert Gross
d. Alain Carpentier
e. René Favaloro
23. Prima anastomoză între artera mamară internă și ramul
interventricular anterior a fost aplicată în anul 1967 de către?
a. A.P. Kolessov
b. Robert Gross
c. Alain Carpentier
d. René Favaloro
e. Alfred Blalock
24. Primul transplant de cord a fost efectuat în?
a. Statele Unite ale Americii
b. Germania
c. Africa de Sud
d. India
e. China
25.Ce grad de severitate a bolii în stenoza aortică indică un gradient mediu
de presiune de 45 mm Hg?
a. Medie
b. Ușoară
c. Severă
d. Critică
e. Grad neimportant
26.Ce modificare structurală a inimii este cel mai frecvent asociată la orice
pacient cu stenoză aortică, indiferent de etiologie?
a. Dilatarea cavităților ventricului stâng
b. Hipertrofie concentrică a ventriculului stâng
c. Hipertrofia atrială stângă
d. Hipertrofia ventriculului drept
e. Dilatarea atriului stâng
27.Ce patologie cardiacă concomitentă poate fi depistată la bolnavul cu
stenoză aortică de etiologie reumatismală?
a. Stenoza valvei tricuspide
b. Stenoza valvei mitrale
c. Insuficiența valvei mitrale
d. Stenoza valvei arterei pulmonare
e. Patologia pericardului
28.Care este mecanismul sau etiologia simptomelor anginei în cadrul
stenozei aortice?
a. Necesitatea în oxigen în miocard este mai mare decât aportul oxigenului
b. Hipotensiunea în aorta ascendentă
c. Compresia extravazală a arterelor coronariene
d. Ateroscleroza arterelor coronariene
e. Dilatarea poststenotică aortei ascendente
29.Care este mecanismul sau etiologia clasică a simptomelor sincopei în
cadrul stenozei aortice?
a. Hipoperfuzia cerebrală din cauza debitului cardiac scăzut
b. Aritmia ventriculară
c. Aritmia atrială
d. Sincope vasovagale
e. Bradiaritmiii
30.Care este tratamentul de primă linie pentru un pacient simptomatic cu
stenoză aortică severă?
a. Inhibitori enzimei de conversie a Angiotenzinei
b. Beta – blocantele
c. Diuretice
d. Spironolactonă
e. Înlocuirea valvei aortice
31.Care din următoarele tratamente nu trebuie amânat în insuficiența acută
de valvă aortică ?
a. Preparate medicamentoase care micșorează postsarcina
b. Preparate beta-blocante
c. Tratamentul chirurgical
d. Aplicarea balonului de contrapulsație
e. Preparate medicamentoase cu funcție inotropă
32 Insuficienţa aortică cronică de etiologie reumatismală prezintă una din
următoarele caracteristici?
a. Afectarea distrofică a valvei aortice şi/sau a inelului aortic şi/sau a aortei
ascendente
b. Este etiologia cea mai frecventă în ţările industrializate
c. Valvele sunt îngroşate, apoi calcificate, comisurile fuzionează, se
retractă, iar mobilitatea lor este diminuată
d. Se asociază cu bicuspidia aortică
e. Apare frecvent în sindromul Marfan
33.Pulsul lui Corrigan, characteristic pentru insficiența aortică cronică
severă, se caracterizează prin?
a. Tumefacția sistolică și colapsul rapid diastolic al arterei carotide la
pacient în poziție ortostatică
b. Turgescența venelor jugulare
c. Pulsația capilară determinată la vârful degetelor sau buzelor
d. Pulsația diminuată pe arterele femurale
e. Vizualizarea șocului apexian
34.Pulsul lui Quincke, descris în insuficiența aortică cronică severă, se
caracterizează prin?
a. Tumefacția sistolică și colapsul rapid diastolic al arterei carotide la pacient
în poziție ortostatică
b. Turgescența venelor jugulare
c. Pulsația capilară determinată la vârful degetelor sau buzelor
d. Pulsația diminuată pe arterele femurale
e. Vizualizarea șocului apexian