1.

Factorii etiologici al revarsatului pleural nesupurativ sunt:

a. Trauma canalului limfatic toracic (chilotoraxul)
b. Traumatismul toracelui cu lezarea pleurei, arterelor intercostale,
parenchimului pulmonar (hemotoraxul)
c. Revarsatul pleural pancreatogen
d. Ruperea abcesului pulmonar în cavitatea pleurala
e. Revarsatul pleural malign (metastatic)
2. Care din cele enumerate sunt metode de electie de investigatie pentru stabilirea aspectului
revarsatului pleural:
a. Toracocenteza
b. Recoltarea lichidului pentru examenul citologic după puncția pleurală
c. Recoltarea lichidului pentru examenul biochimic după puncția pleurală
d. Investigatiile cu radionuclizi
e. Ultrasonografia
3. Care din afirmatiile enumerate sunt adresate pneumotoraxului spontan primitiv
(idiopatic):
a. Este o urgenta medico-chirurgicala
b. Survine pe leziuni preexistente
c. Apare brusc
d. Ca regula fara o cauza cunoscuta anterior
e. Se întâlneste preponderent la copii
4. Care sunt conditiile principale pentru survenirea pneumotoraxului spontan:
a. Existenta unui loc de minima rezistenta
b. Vârsta
c. Interventia unui element declansator (efort fizic, tuse)
d. Existenta bolilor asociate
e. Depinde de genul pacientului
5. Gradul ischemiei determinată de obstacol este variabil, în funcție de diverși factori:
a. Sediul si întinderea obstacolului
b. Viteza de constituire a obstacolului
c. Distrugerea colateralelor
d. Vîrsta pacientului
e. Tromboza extensivă
6. Dintre explorări non-invazive ale patului aterial fac parte:
 a. Examenul Doppler
b. Angio CT
c. Angio RMN
d. Aterografia prin puncție Seldinger
e. Examenul Triplex
7. Complicatiile locale în arteriografia prin puncție Seldinger sunt reprezentate de
următoarele:
a. Hematoame
b. Fistule arterio-venoase
c. Isecție, ocluzie vasculară și embolii periferice
d. Insuficiența renală acută
e. Pseudoanevrisme
8. În condițiile unui arbore arterial normal anatomic arteriografia oferă următoarele
informații:
a. Localizarea precisă a leziunilor
b. Existența leziunilor unice sau multiple
c. Existenta circulației colaterale
d. Poate stabili originea embolică sau trombotică a unei ischemii acute
e. Starea patului vascular distal
9. Traumatismele vasculare cu prognosticul cel mai bun sunt următoarele:
a. Plăgile vasculare simple
b. Plăgile înjunghiate
c. Rupturle vasculare
d. Contuziile arteriale
e. Plăgile vasculare iatrogene
10. Ca principii generale de tratament în traumatismele vasculare sunt adevărate următoarele:
a. Toți pacienții cu traumatisme vasculare trebuie evaluați pentru prezența
altor leziuni în vederea ierarhizării tratamentului
b. Șocul hemoragic este frevent prezent la bolnavii cu traumatisme vasculare
ale membrelor
c. Trebuie folosite garourile în scopul asigurării hemostazei
d. Echilibrarea hemodinamică trebuie începută imediat și pe cît osibil obținută
preoperator
e. Trebuie în primul rînd excluse sau tratate leziunile care amenință viața
11. Pacienții la care există manifestăi datorate lezării unor vase importante necesita tratament
chirurgical imediat. Care din următoarele afirmații adevărate?
a. Prima măsură în cadrul intervenției chirurgicale este controlul proximal si
distal la nivelul leziunii
b. La nivelul vasului lezat trebuie cautata prezenta trombozei, in cazul
existentei acestei, trombii trebuie indepartati cu ajutorul sondei Fogarty
c. Odata obtinut controlul arterial, vasul lezat va f excizat până in zona
sanatoasa.
d. Repararea ateriala si venoasa se realizeaza de obicei prin interpozitia unui graft,
de preferat sintetic ( e PTFE )
e. Repararea arterial si venoasa se realizeaza de obicei prin interpozitia unui
graft autolog.
12. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la traumatismele vasculare sunt adevărate:
a. extremitate fara sensibilitate si motricitate necesita de obicei
amputație in cazul in care exista destrucție nervoasa importanta
b. Extremitățile traumatizante sunt susceptibile sa dezvolte sindromul acut de
compartiment
c. Evaluarea precisa si corecta a sindromului de compartiment se face prin
măsurarea directa a presiunii in compartiment
d. Prezenta socului sau a leziunilor multiple asociate reprezinta indicatii absolute
pentru amputatie
e. Leziune vasculara in sine nu este factorul decesiv pentru amputatie.
13. Isuficienta arteriala acuta este in marea majoritate a cazurilor rezultatul obstructiei
intrinseci printr-un tromb. Urmatoarele afirmati sunt adevarate:
a. Cea mai frecventa sursa de emboli este cordul
b. Se poate produce embolie cu continutul placilor de aterom-ateromemboie
sau sindromul degetelor albastre
c. Manifestarile clinice ale ocluziei arteriae acute prin tromboza sunt mai severe
decit in cazul altor etiologii.
d. Tromboza venoasa profunda poate cauza o embolie arteriala paradoxala.
e. Cauza majora de ischemie acuta periferica este embolia
14. Semnele clinice cardinale în iscemia acută:
a. Durere
b. Parastezii
c. Paloare
 d. Prezenta puslului distal de nivelul ocluziei
e. Raceala tegumentelor
15. Urmatoarele afiratii sunt adevărate:
a. In cazurile de ischemie acuta severa, unde diagnosticul este evident si
suspiciunea cu privire la etiologie puternica, nu sunt necesare alte investigații
paraclinice pentru a stabili indicatia terapeutica.
b. Având in vedere ca inima este sursa principala de emboli, examinarea
functiei cardio-pulmonare este esentiala.
c. Examenul echografic (in special examenul Duplex) este util mai ales pentru
stabilirea existentei trombozei venoase asociate.
d. Succesul pe termen lung nu depinde de controlul susrselor emboliilor
e. Modificarea consistentei masei musculare semnifica un prognostic prost.
16. Urmatoaele afirmatii referiotoare la ischemia acuta periferică sunt adevarate:
a. Administrare de heparina previne propagarea distala a trombului
b. Exremitatile ischemice trebuie ferite nu doar de frig, dar si de caldura sau
presiunea exercitata asupra lor.
c. Fluxul retrograd (fluxul de singe care curge din extremitatea distalaa arterei dupa
inlaturarea obstructiei) semnifica un pat vascular distal efecient.
d. In cazul existentei trombozei venoase, indepartarea tromblui venos trebuie
efectuata dupa de restabilirea fluxului aterial.
e. Protejarea patului vascular situat distal de obstructie este prima etapta a
tratamentului in ischemia acută
17. Care din urmatoarele afimatii nu sunt false?
a. Pentru a fi efecienta, embolectomia trebuie indicata si efectuarea precoce, in
primele 6 ore.
b. Fasciotomiile de decompresiune sunt indicate preventiv in toate iscemiile acute.
c. Embolectomia se efectueaza de obicei sub aneseziei locala, mai ales ca
ajoritatea pacientilor sunt batrini si cu stare generala proastă.
d. Heparina reduce la minimum propagarea trombozei si favorizeaza liza
naturala a trombului ca si dezvoltarea circuatiei colaterale.
e. revascuarizare arteriala efecienta este exclusa in cazul lipsei unui flux distal
adecvat.
18. Despre disectia acută de aortă sunt adevărate următoarele afirmații:
a. Hipertensiunea arteriala este factorul favorizant cel mai frecvent incriminat
in producerea disecției acute de aortă.
 b. Incidența sindromului Marfan în disectiile de aortă este între 4-15%
c. Necroza mediei (degerescenta cistica a mediei) se gaseste in 20% din cazurile
de disectia aortica.
d. De cele mai multe ori disectia aortica este asimptomatica si poate trece
neobservata
e. Boala anuloectazianta a radacinii aortice poate fi conditia anatomica
preesistenta unei disectii de aorta.
19. Urmatoarele afirmatii sunt adevarata:
a. Bicuspidia artica se asociaza frecvent cu disectia acuta de aorta
b. Traumatisme toracice ichise pot determina disetie de aorta
c. Jumatatae din disectiile ce surivn la femeia tînără (de virsta sub 40 de ani)
intereseaza gravidele.
d. Tensiunea arteriala scazuta este regula la pacientii cu disectie de aorta.
e. Traumatismele iatrogene din cursul chirurgiei cardiac pot stala bazadisectiei
de aorta.
20. In disectia acuta de aorta sunt valabile urmatoarele:
a. Ruptra peretelui extern (adventitial) al lumenului fals se produce cel mai
frecvent in pericard sau in cavitatea pleurala stinga.
b. Oacientii cu disectie de tip A sunt, in genera mai tiner si includ pacientii cu
sindrm Marfan si ectazie anulo-aortică.
c. Disectie de tip B se intalneste, de regula, la barbatide virsta medie sau
virstnici.
d. Insuficenta artica este rara in cazul disectiei aortei proximale.
e. Disectia la gravid survine de obicei in trimestrul al II-lea sau chiar in cursul
travaliului.
21. O serie de factori influenteaa mortalitatea preoperatorie in disectia acuta de aorta:
a. Inervalul de timp intre diagnostic si operatie.
b. Exitenta tamponadei cardiace
c. Existenta insuficientei renale acute.
d. Existenta insuficientei aortice preoperatorii
e. Infarctul acut de miocard.
22. In cazul ruptrii traumatice a aortei toracice, la patru categorii de pacienti se amina
interventia chirurgiala:
a. Pacientii cu leziuni cerebrale severe.
b. Pacientii in stare septica
 c. Pacientii cu arsuri extinse
d. Pacientii cu traumatisme severe ale plaminului sting
e. Pacientii cu traumatisme severe ale plaminului drept.
23. Metodele non-invazive de explorare vasculară sunt următoarele:
a. măsurarea indicelui gleznă-braț
b. pletismografia
c. Examenul Doppler
d. Arteriografia
e. Măsurarea presiunii arteriale digitale
24. Tromboliza terapeutică este utilizată în mod esențial în următoarele situații:
a. În tratamentul infarctului acut de miocard
b. În tratamentul emboliei pulmonare
c. În trombozele venoase profunde cu debut mai mare de 14 zile
d. În trombozele venoase profunde cu debut mai mic de 14 zile
e. În trombozele arteriale acute
25. Principalele contraindicații ale trombolizei sunt:
a. Antecedente cerebro-medulare: traumatisme, anevrisme, chirurgie, neoplasme,
b. accident vascular cerebral
c. Hemoragie necontrolată
d. Hipotensiune arterială
e. Hipertensiune arterială
26. Următoarele afirmații referitoare la boala aorto-iliacă sunt adevărate:
a. claudicația intermitentă este localizată la nivelul feselor, șoldului, coapselor
și gambelor
b. claudicația distală (la nivelul gambei) exclude leziunea aorto-iliacă
c. tipul I de boală aorto-iliacă presupune limitarea procesului patologic la
bifurcația aortei și arterele iliace
d. Tipul III de boală aorto-iliacă presupune pe lângă afectarea aortei și iliacelor
și arterelor infrainghinale
e. Pe lângă claudicația intermitentă, bărbații cu boală aorto-iliacă mai pot
prezenta impotența
27. Pacienții cu boala aorto-iliacă manifestată prin claudicație intermitentă moderată sau
ușoară vor beneficia de următoarele măsuri terapeutice conservative:
a. renunțarea la fumat
b. exerciții fizice zilnice
 c. scădere ponderală
d. Intervenție chirurgicală d’amblee
e. Consum hidric zilnic
28. Vârsta și tarele asociate la pacienții cu boala aorto-iliacă pot indica o anumită tehnică
alternativă de revascularizare:
a. bypass axilo-femural
b. aterectomie
c. angioplastie endoluminală
d. Bypass aorto-femural
e. Bypass femuro-femural
29. Următoarele afirmații referitoare la boala aterosclerotică obstructivă sunt adevărate:
a. Evoluția naturală a bolii obstructive cronice infrainghinale este invariabil către
amputație
b. Se caracterizează mai frecvent prin claudicație intermitentă stabilă
c. Simptomatologia se poate ameliora pe măsura dezvoltării circulației colaterale
d. Durerea de repaos și ishemia critică a membrului reprezintă indicații
chirurgicale absolute
e. Leziunile trofice distale sunt clasificate în stadiul IV Leriche-Fontaine
30. Dintre complicațiile postoperatorii ce pot apărea după un by-pass femuro-popliteu sunt
întâlnite următoarele complicații:
a. tromboza grefonului
b. hemoragia
c. infecția
d. Impotența sexuală
e. Limforagia
31. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
a. AVC tranzitor reprezinta o indicatie ferma pentru endarterectomia carotidiana
daca este asociat unei stenoze carotidine de peste 70%;
b. Varsta nu contine in sine contraindicatie pentru interventie;
c. Majotitatea AVC ischemice tranzitorii dureaza mai mult de 24 ore
d. Majotitatea AVC ischemice tranzitorii dureaza mai putin de 24 ore;
e. Pierderea vederea de acceasi parte cu leziunea (amaurozis fugax) este simptom
caracteristic stenozei carotidine
32. Simptomele caracteristice stenozei caratotidiene sunt:
a. slăbiciunea, amorțeala și stângăcia la nivelul membrelor contralaterale
 b. Pierderea vederii în aceeași parte cu leziunea (amaurozis fugax)
c. Disfazia în cazul afectării emisferei dominante
d. Acufene
e. Pierderea vederii este caracteristică, pacientul descriind orbirea ca pe o perdea
întunecată trasă de sus în jos
33. Complicatiile endarterectomiei carotidiene pot fi:
a. AVC;
b. Paralizie de nerv hipoglos, glosofaringian, facial sau larigu recurent;
c. Hematom;
d. Amnezie
e. IMA.
34. Ruptura anevrismului aortic infrarenal se produce mai des posterior în
retroperitoneu. Semnele clinice sunt:
a. șoc
b. prezența unei mase abdominale pulsatile
c. durerea abdominală sau lombară
d. hemoragia digestivă
e. Hipotensiune
35. Dintre complicațiile care pot apărea în chirurgia electivă a anevrismelor de aortă
infrarenală sunt întîlnite:
a. Hemoragia intraoperatorie
b. Șocul acut la declamparea aortei
c. embolizarea in teritoriul carotidian
d. lezarea ureterului
e. embolizarea in patul arterial distal
36. Principalele complicații ale anevrismelor periferice sunt:
a. tromboza
b. embolia distală
c. ruptura
d. hemoragia digestivă
e. compresia venelor adiacente
37. Sindromul Klippel-Trenaunay se caracterizeaza prin:
a. Alungirea hipertrofica a unui membru;
b. Angioame plane dureroase;
c. Varice congenitale;
 d. Fistule arteriovenoase macroscopice;
e. Fistule arteriovenoase microscopice;
38. Sindromul Parks-Weber se manifestă prin:
a. alungirea hipertrofică a unui membru
b. angioame
c. nevi vasculari
d. Fistule arterio-venoase congenitale
e. Varice
39. Urmatoarele afirmații referitor la trombangeită sunt adevărate:
a. Simpatectomie lombară este încă indicată pe scară largă.
b. Atingerea distală și absența unui pat vascular distal nu permit o chirurgie de
revascularizare a cuzurilor.
c. Oprirea fumatului reprezintă tratamentului etiopatogenetic esențial.
d. Revascularizarea chirurgicală este posibilă în marea majoritate a cazurilor.
e. Oprirea fumatului scade rata și incidența amputațiilor.
40. Manifestările clinice caracteristice insificienței venoase cronice sunt:
a. edemul
b. pahidermita
c. ulcer trofic
d. eritroza de declivitate
e. dermita ocră
41. Investigații paraclinice non-invazive în bolile venelor sunt:
a. Fotopletismografia
b. Examentul Doppler venos
c. Flebografia
d. Ecografia doppler venoasă
e. Scintigrafia cu fibrinogen marcat radioactive.
42. O multitudine de semne si simptome au fost descrise ca făcînd parte din tabloul clinic al
trombozei venoase profunde:
a. afebrilitatea
b. pulsul cățărător-semnul Mahler
c. durere spontană, localizată în molet,care se accentuează la palpare și la flexia
dorsală a piciorului-semnul –Homans.
d. dilatarea venelor cutanate pretibilae-smenul Pratt.
 e. sensibilitatea la palpare pe traiectil venos profund al gambei de la șanțul
retromaleolar intern pînă în regiunea poplitee.
43. Indicațiile plasării unui filtru cav sunt:
a. Embolie pulmonară recurentă în ciuda anticoagulării adecvate
b. Embolie pulmonară certă la pacienți la care tratamentul anticoagulant este
contraindicate.
c. Complicații ale tartamentului anticoagulant care obligă la oprirea
tratamentului
d. înaintea embolectomiei pulmonare
e. în urma embolectomiei pulmonare.
44. Contraindicațiile întreruperii venelor perforante insuficiențe sunt:
a. boala arterial ocluzivă a membrului respective
b. Infecția la nivelul ulcerului venos
c. obezitatea morbidă
d. clasa 4-6 CEAP de insuficiență venoasă
e. patologie severă asociată
45. Tratamentul tromboflebitelor superficiale constă în:
a. tratament antiinflamator nesteroidian
b. contenție elastică
c. antibioterapie
d. Tratament anticoagulant cînd procesul trombotic este extins și la sistemul
venos profund.
e. tratamentul chirurgical în cazurile de extensie ascendentă la coapsă.
46. Umătoarele complicații pot parea ca urmare a traumatismului peretelui arterial:
a. spasmul arterial
b. tromboză
c. embolie
d. creșterea activității colagenazei
e. durerea acută
47. Semnele clinice ale traumatismului arterial sunt:
a. hemoragie externă
b. limfedem
c. hematom expansiv
d. ischemie acută
e. trill pallabil
48. Acestea sunt opțiuni ale revascularizării chirurgicale în traumatismele vasculare deschise:
a. arteriorafie sau venorafie laterala
b. angioplastie cu petec venos.
c. rezecție fără interpoziție unui conduct venos
d. by-pass cu grefon venos.
e. rezecție cu interpoziția unui conduct venos.
49. Care din următoarele este o cauză de ischemie acută?
a. embolie
b. traumatism arterial
c. desecție arterială spontană sau iatrogenă
d. vasodilatație
e. vasospasm
50. Acestea sunt surse emboligene în ischemia acută:
a. cavitățile inimii
b. anevrism miocardic
c. emboli paradoxali(sistemul venos profund)
d. tromboflebită superficială
e. anevrism abdominal
51. Cele mai fregvente trombolitice sunt:
a. recombinant tissue-plasminogen activator(rt-PA)
b. urokinază
c. streptokinază
d. warfarina
e. reteplase
52. Urmatoarele sunt caracteristice ale arteriopaiei obliterante:
a. durere cu debut brusc
b. stenoza urmată de ocluzie
c. multilevel disease
d. dezvoltarea circulației colaterale
e. claudicație
53. Complicatii posibile aparute în tratamentulm chirurgical a bolii aorto-iliacă sunt:
a. Tromboza
b. Ateroembolism intraoperator
c. Ruptura arterei poplitee
d. Lezarea duodenului adiacent
 e. Lezarea venei cave inferioare si a venei iliace
54. Semnele clinice de mai jos se datoreaza insuficientei venoase cornice:
a. vene varicoase
b. teleangectazii
c. absenta pulsului
d. edem
e. vene reticulare
Teste noi 2022
1. În circulația fetală: Marea majoritate a sângelui deoxigenat din vena cavă
superioară pătrunde primar în?
a. Atriul drept
b. Foramen ovale patent
c. Atriul stâng
d. Valva tricuspidă
e. Ventriculul drept
2. În circulația fetală: Marea majoritate a sângelui deoxigenat din
ventriculul drept este direcționat în?
a. Valva arterei pulmonare
b. Ramul drept arterei pulmonare
c. Ramul stâng arterei pulmonare
d. Ductul arterial
e. Aorta toracică descendentă
3. Circulația fetală se caracterizează prin:
a. Rezistență vasculară pulmonară mare secundar umplerii
plămânilor cu lichid și unui mediu hipoxic
b. Rezistență vasculară sistemică scăzută secundară suprafeței mari
a patului utero-placentar cu rezistență scăzută
c. Sângele cel mai oxigenat din vena ombilicală perfuzează creerul și
inima de preferință prin șuntarea ficatului prin ductul venos și
șuntarea intracardiacă prin foramen ovale
d. Sângele mai puțin oxigenat perfuzează partea inferioară a
corpului prin ductul arterial în aorta toracică descendentă
e. Sângele cel mai oxigenat perfuzează partea inferioară a corpului prin
ductul arterial în aorta toracică descendentă
4. Factorii patologici care determină revenirea la circulația fetală după
nașterea copilului sunt?
a. Hipotermia
b. Hipercarbia
c. Acidoza
d. Hipoxia
e. Sepsisul
5. Unitatea funcțională a valvei mitrale constă din următoarele?
 a. Inelul valvei mitrale și două cuspe
b. Miocardul atriului stâng și miocardul ventriculului stâng
c. Mușchii papilari și coardele tendinoase
d. Tendonul lui Todaro
e. Nodul atrio-ventricular
6. Principalele cuspe a valvei mitrale sunt?
a. Anterioară sau aortică
b. Posterioară sau murală
c. Septală
d. Antero-laterală
e. Postero-medială
7. Aria inelului valvei mitrale este mai mare în?
a. Sistola ventriculului stâng
b. Diastola ventriculului stâng
c. Sistola atriului stâng
d. Diastola atriului stâng
e. Nu depinde de funcția ventriculului stâng și atriului stâng
8. Cei mai comuni factorii etiologici în stenoza dobândită a valvei mitrale
sunt?
a. Febra reumatismală provocată de Streptococul A β-hemolitic
b. Boala degenerativă a valvei mitrale cu calcificarea inelului
c. Boli autoimune cum ar fi Lupusul sistemic eritematos, Boala
reumatoidă
d. Boala cardiacă carcionoidă și boala cardiacă valvulară indusă
medicamentos
e. Endocardita infecțioasă a valvei mitrale
9. Stenoza valvei mitrale duce la?
a. Obstrucția fluxului sangvin în diastola ventriculară stângă
b. Obstrucția fluxului sangvin în sistola ventriculară stângâ
c. Obstrucția fluxulu sangvin în sistola atrială stângă
d. Obstrucția fluxului sangvin în diastola atrială stângă
e. Creșterea presiunii în atriul stîng
10.Patofiziologic, stenoza valvei mitrale cronică, duce la următoarele
schimbări morfologice?
a. Schimbări patologice la nivelul ventriculul stâng
b. Schimbări patologice la nivelul atriul stâng
c. Schimbări patologice la nivelul patul vascular pulmonar
d. Schimbări patologice la nivelul vavei tricuspide
e. Schimbări patologice la nivelul valvei lui Thebesius
11.Închiderea fiziologică a valvei mitrale depinde de interacțiunea
următoarelor componente a aparatului valvular?
a. Atriul stâng și inelul valvular
b. Cuspele valvulare și coardele tendinoase
c. Mușchii papilari și ventriculul stâng
d. Tendonul Todaro și septul interatrial
e. Trigonul fibros drept și trigonul fibros stâng
12.Cei mai frecvenți factori etiologici în insuficiența valvei mitrale sunt?
a. Boala arterelor coronariene
b. Cardiomiopatia dilatativă
c. Prolapsul valvei mitrale
d. Degenerarea mixomatoasă a valvei mitrale
e. Calcificarea inelului valvei mitrale
13.Patofiziologic, insuficiența valvei mitrale, duce la următoarele
schimbări, exceptând?
a. Schimbări patologice la nivelul ventriculului stâng
b. Schimbări patologice la nivelul atriului stâng (dilatare)
c. Schimbări patologice la nivelul patului vascular pulmonar
(hipertensiune pulmonară secundară)
d. Schimbări patologice la nivelul ventriculului drept
e. Creșterea dramatică a presiunii în atriul stâng