Teste Complement Simplu Chirurgie Vasculara

1. Gradul ischemiei determinată de obstacol este variabil, în funcţie de diverşi factori, cu excepţia :
a) sediul si întinderea obstacolului

b) viteza de constituire a obstacolului

c) distrugerea colateralelor

d) vârsta pacientului

e) tromboza extensivă

2. Dintre explorările non-invazive ale patului arterial nu face parte:

a) examenul Doppler

b) angio- CT

c) angio –RMN

d) arteriografia prin puncţie Seldinger

e) examenul Triplex

3. Care din urmatoarele afirmaţii sunt adevarate ?

a) arteriografia prin puncţie Seldinger se face cel mai frecvent prin puncţia arterei brahiale

b) insuficienţă renală nu este o contraindicaţie pentru arteriografie (este doar o contraindicatie relativa, nu una
absoluta. Raspunsul ramane E totusi).

c) calea femurală este de preferat atunci când pulsurile la femurale sunt slabe sau absente

d) puncţia directă a unei proteze vasculare este de preferat

e) arteriografia cross-over este indicată în cazul absenţei pulsului la femurala controlaterală

4. Complicaţiile locale în arteriografia prin puncţie Seldinger sunt reprezentate de următoarele , cu excepţia :
a) hematoame

b) fistule arterio-venoase

c) disecţie, ocluzie vasculară şi embolii periferice

d) insuficienţă renală acută

e) pseudoanevrisme

5.Care din următoarele afirmaţii sunt false ? În condiţiile unui arbore arterial normal anatomic arteriografia oferă
următoarele informaţii:

a) localizarea precisă a leziunilor

b) existenţa leziunilor unice sau multiple

c) existenţa circulaţiei colaterale

d) nu poate stabili originea embolică sau trombotică a unei ischemii acute

e) starea patului vascular distal

1
Teste Complement Simplu Chirurgie Vasculara
6. Pentru salvarea extremităţii în condiţii optime , intervalul de timp scurs de la instalarea ischemiei la instituirea
tratamentului (respectiv la restabilirea fluxului arterial) trebuie să fie mai scurt de :
a) 1-2 ore

b) 4-6 ore

c) 6-8 ore

d) 10-12 ore

e) 12-24 ore

7. Dat fiind faptul că la majoritatea pacienţilor care au suferit traumatisme vasculare circulaţia colaterală este slab
dezvoltată (pacienţii sunt mai degrabă tineri, cu artere normale) ischemia ireversibilă apare:
a) mai precoce

b) mai tardiv

c) nu poate apărea

d) ca urmare a traumatismului maselor musculare

e) ca urmare a leziunilor nervoase

8. Traumatismele vasculare cu prognosticul cel mai bun sunt următoarele , cu excepţia :

a) plăgile vasculare simple

b) plăgile înjunghiate

c) rupturile vasculare

d) contuziile arteriale

e) plagile vasculare iatrogene

9. O serie de factori influenţează direct prognosticul în traumatismele vasculare, cu excepţia :

a) intervalul de timp scurs între momentul traumatismului şi intervenţia terapeutică adecvată

b) vârsta tânără

c) localizarea anatomică

d) leziunile osoase associate

e) leziunile nervoase associate

10. Următoarele afirmaţii sunt false :

a) In traumatismele vasculare arteriografia este procedeul diagnostic cel mai precis pentru diagnosticul unei leziuni
vasculare

b) O arteriografie negativă exclude o leziune arterială la un pacient cu semne echivoce

c) Arteriografia precizează sediul exact, natura şi extensia leziunii/leziunilor vasculare în vederea tratamentului

d) Arteriografia este indicată la pacienţii instabili hemodinamic

e) Arteriografia intraoperatorie este de preferat

2
Teste Complement Simplu Chirurgie Vasculara
11. Ca principii generale de tratament în traumatismele vasculare sunt adevărate următoarele , cu excepţia:

a) toţi pacienţii cu traumatisme vasculare trebuie evaluaţi pentru prezenţa altor leziuni în vederea ierarhizării
tratamentului

b) şocul hemoragic este frecvent prezent la bolnavii cu traumatisme vasculare ale membrelor

c) trebuie folosite garourile in scopul asigurării hemostazei

d) echilibrarea hemodinamică trebuie începuta imediat şi pe cât posibil obţinută preoperator

e) trebuie în primul rând excluse sau tratate leziunile care ameninţă viaţa

12. Pacienţii la care există manifestări datorate lezării unor vase importante necesită tratament chirurgical imediat. Care
din urmatoarele afirmaţii sunt false ?

a) Prima măsură în cadrul intervenţiei chirurgicale este controlul proximal şi distal la nivelul leziunii

b) La nivelul vasului lezat trebuie căutată prezenţa trombozei, în cazul existenţei acesteia trombii trebuie
îndepartati cu ajutorul sondei Fogarty

c) Odată obţinut controlul arterial, vasul lezat va fi excizat până în zona sănătoasă

d) Repararea arterială şi venoasă se realizează de obicei prin interpoziţia unui graft, de preferat
sintetic ( e PTFE)

e) Repararea arterial si venoasa se realizeaza de obicei prin interpoziţia unui graft autolog

13. Atitudinea terapeutică în cazul leziunilor arteriale asociate cu alte leziuni presupune următoarele , cu excepţia:

a) Dacă la leziunea arterială se asociază şi o leziune venoasă aceasta din urmă va fi rezolvată în general
prima

b) In cazul asocierii leziunilor osoase , leziunea vasculară va fi rezolvată prima, indiferent de

gravitatea ischemiei

c) Leziunile asociate care ameninţă viaţa sunt printre puţinele indicaţii pentru ligatură şi nu pentru
repararea arterială

d) O indicaţie pentru amputaţie este reprezentată de pierderea substanţei osoase pe o întindere mai mare
de 6 cm

e) Prezenţa şocului sau a leziunilor multiple asociate reprezintă indicaţii relative pentru amputaţie

14. Care din următoarele afirmaţii referitoare la traumatismele vasculare este falsa:

a) O extremitate fără sensibilitate şi motricitate necesită de obicei amputaţie în cazul în care există
distrucţie nervoasă importantă

b) Extremităţile traumatizate sunt susceptibile să dezvolte sindromul acut de compartiment

c) Evaluarea precisă şi corectă a sindromului de compartiment se face prin măsurarea directă a presiunii
în compartiment

d) Prezenţa şocului sau a leziunilor multiple asociate reprezintă indicaţii absolute pentru amputaţie

e) Leziunea vasculară în sine nu este factorul decisiv pentru amputaţie

15. Insuficienţa arterială acută este în marea majoritate a cazurilor rezultatul obstrucţiei intrinseci printr -un
tromb.Următoarele afirmaţii sunt adevărate , cu excepţia:
3
Teste Complement Simplu Chirurgie Vasculara

a) O cauză majoră de ischemie acută periferică este embolia

b) Cea mai frecventă sursă de emboli este cordul

c) Se poate produce embolie cu conţinutul plăcilor de aterom- ateroembolie sau "sindromul degetelor
albastre"

d) Manifestările clinice ale ocluziei arteriale acute prin tromboză sunt mai severe decât în cazul
altor etiologii

e) Tromboza venoasa profunda poate cauza o embolie arterială paradoxală

16. Există şase semne clinice cardinale în ischemia acută, cu excepţia:

a) durere

b) parestezii

c) paloare

d) prezenţa pulsului distal de nivelul ocluziei

e) răceala tegumentelor

17.Următorele afirmaţii sunt false :

a) În cazurile de ischemie acută severă, unde diagnosticul este evident şi suspiciunea cu privire la
etiologie puternică, nu sunt necesare alte investigaţii paraclinice pentru a stabili indicaţia terapeutică

b) Având în vedere că inima este sursa principală de emboli, examinarea

funcţiei cardio-pulmonare este esenţială

c) Examenul echografic (în special examenul Duplex) este util mai ales pentru stabilirea existenţei
trombozei venoase asociate

d) Succesul pe termen lung nu depinde de controlul sursei embolilor

e) Modificarea consistenţei masei musculare semnifică un prognostic prost

18.Următoarele afirmaţii referitoare la ischemia acută periferică sunt adevărate , cu excepţia :

a) Administrarea de heparină previne propagarea distală a trombului

b) Extremităţile ischemice trebuie ferite nu doar de frig, dar şi de căldură sau presiunea exercitată asupra
lor

c) Fluxul retrograd (fluxul de sânge care curge din extremitatea distală a arterei după înlaturarea
obstrucţiei) semnifică un pat vascular distal eficient

d) În cazul existenţei trombozei venoase, îndepartarea trombului venos trebuie efectuată dupa de
restabilirea fluxului arterial

e) Protejarea patului vascular situat distal de obstrucţie este prima etapă a tratamentului în ischemia acută

19. Primul gest terapeutic în ischemia acută prin embolie trebuie să fie :

a) administrarea unui bolus de heparină

b) încalzirea membrului ischemic

4
Teste Complement Simplu Chirurgie Vasculara
c) efectuarea embolectomiei cât mai rapid posibil

d) administrarea unor analgetice puternice de tipul morfinei sau petidinei

e) administrarea de manitol alături de alcalinizarea urinii pentru prevenirea insuficienţei renale acute

20.Care din următoarele afirmaţii sunt false?

a) Pentru a fi eficientă, embolectomia trebuie indicată şi efectuată precoce, în primele 6 ore

b) Fasciotomiile de decompresiune sunt indicate preventiv în toate ischemiile acute

c) Embolectomia se efectuează, de obicei, sub anestezie locală, mai ales că majoritatea pacienţilor sunt
bătrâni şi cu stare generală proastă

d) Heparina reduce la minimum propagarea trombozei şi favorizează liza naturală a trombului ca şi

dezvoltarea circulaţiei colaterale

e) O revascularizare arterială eficientă este exclusă în cazul lipsei unui flux distal adecvat

21. Despre disecţia acută de aortă sunt false următoarele afirmaţii :

a) Hipertensiunea arterială este factorul favorizant cel mai frecvent incriminat în producerea disecţiei
acute de aortă

b) Incidenţa sindromului Marfan în disecţiile de aortă este între 4 şi 15%

c) Necroza mediei (degenerescenţa chistică a mediei) se găseşte în 20% din cazurile de disecţie aortic

d) De cele mai multe ori disecţia aortică este asimptomatică şi poate trece neobservată (rar o
disectie de aorta este asimptomatica)

e) Boala anuloectaziantă a rădăcinii aortice poate fi condiţia anatomică preexistentă unei disectii de aortă

22. Următoarele afirmaţii sunt adevărate , cu excepţia:

a) Bicuspidia aortică se asociază frecvent cu disecţia acută de aortă

b) Traumatisme toracice închise pot determina disecţie de aortă

c) Jumătate din disecţiile ce survin la femeia tânără (de vârstă sub 40 de ani) interesează gravidele

d) Tensiunea arterială scăzută este regula la pacienţii cu disecţie de aortă

e) Traumatismele iatrogene din cursul chirurgiei cardiac pot sta la baza disecţiei de aortă

23.În disecţia acută de aortă sunt valabile următoarele, cu o excepţie:

a) Ruptura peretelui extern (adventicial) al lumenului fals se produce cel mai frecvent în pericard sau în
cavitatea pleurală stângă

b) Pacienţii cu disectie de tip A sunt, în general, mai tineri şi includ pacienţii cu sidrom Marfan şi ectazie
anulo-aortică

c) Disecţia de tip B se întalneste, de regulă, la bărbaţi de vârstă medie sau vârstnici

d) Insuficienţa aortică este rară în cazul disecţiei aortei proximale

e) Disecţia la gravid survine de obicei în trimestru al II-lea sau chiar în cursul travaliului

5
Teste Complement Simplu Chirurgie Vasculara
24. O serie de factori influenţează mortalitatea perioperatorie în disecţia acută de aortă , cu excepţia:

a) intervalul de timp între diagnostic şi operaţie

b) existenţa tamponadei cardiace

c) existenţa insuficienţei renale acute

d) existenţa unei insuficienţe aortice preoperatorii

e) infarctul acut de miocard

25. În cazul rupturii traumatice a aortei toracice, la patru categorii de pacienţi se amână intervenţia chirurgicală. Aceste
categorii sunt, cu excepţia:

a) pacienţii cu leziuni cerebrale severe

b) pacienţii în stare septică

c) pacienţii cu arsuri extinse

d) pacienţii cu traumatisme severe ale plămânului stâng

e)pacienţii cu traumatisme severe ale plămânului drept

26.Metode non-invazive de explorare vasculară sunt următoarele, cu o excepţie:

a) masurarea indicelui glezna-brat

b) pletismografia

c) examenul Doppler

d) arteriografia

e) măsurarea presiunii arteriale digitale

27. Selectaţi afirmaţia falsă :

a) Trombocitopenia indusă de heparină are prognostic vital şi funcţional bun

b) Trombocitopenia apare la 1-2% din tratamentele cu heparină, de obicei între ziua a 5-a şi a 21-a de
tratament şi se manifestă prin fenomene trombotice venoase sau arteriale

c) Mecanismul de apariţie a trombocitopeniei heparin-induse este imuno-alergic

d) Riscul de trombopenie este similar pentru toate tipurile de heparină

e) Primul gest therapeutic este în trombopeniile induse de heparină este oprirea administrării heparinei

28. Tratamentul cu AVK este contraindicat în urmatoarele situaţii, cu excepţia:

a) In cazul existenţei unei diateze hemoragice

b) In hipertensiunea arterială malignă

c) In cazul în care contextul psihosocial al pacientului nu permite supravegherea adecvată a tratamentului

d) La vârste < 75 ani

6
Teste Complement Simplu Chirurgie Vasculara

e) La vârste > 75 ani

29. Tromboliza terapeutică este utilizată în mod esenţial în următoarele situaţii, ce excepţia :

a) In tratamentul infarctului acut de miocard

b) In tratmentul emboliei pulmonare

c) In trombozele venoase profunde cu debut de > 14 zile

d) In trombozele venoase profunde cu debut de < 14 zile

e) In trombozele arteriale acute

30. Principale contraindicaţii ale trombolizei sunt , mai puţin una:

a) Antecedente cerebro-medulare: traumatisme, anevrisme, chirurgie, neoplasme, accident vascular

cerebral tranzitoriu sau definitiv

b) Hemoragie necontrolată (genito-urinară sau digestivă)

c) Tulburări ale hemostazei

d) Hipotensiune arterială

e) Hipertensiuena arterială

31.Care din următoarele afirmaţii sunt false?

a) Principalul determinant al permeabilităţii pe termen lung al unui grefon este starea patului arterial
distal

b) Permeabilitatea la 5 ani a unui grefon femuro-popliteu depăşeşte 90%

c) Permeabilitatea la 5 ani a unui grefon aorto-femural depăşeşte 90%

d) By-pass-ul extraanatomic este un procedeu folosit la pacienţii cu risc crescut şi la care se are în vedere
evitarea unei intervenţii intraabdominale majore

e) Cea mai bună patenţă pe termen lung este observată în cazul folosirii grefoanelor venoase autologe

32. Alegerea grefonului vascular nu ţine cont de :

a) diametrul vasului nativ ce va fi înlocuit sau by-passat

b) prezenta infecţiei

c) străbaterea sau nu a unei regiuni articulare

d) disponibilitatea sau nu a unui conduct autogen

e) costul unui grefon sintetic

7
Teste Complement Simplu Chirurgie Vasculara

33. Următoarele afirmaţii referitoare la boala aorto-iliacă sunt adevărate, cu excepţia :

a) claudicaţia intermitentă este localizată la nivelul feselor, şoldului, coapselor sau gambelor

b) claudicaţia distală (la nivelul gambei) exclude leziunea aorto-iliacă

c) tipul I de boală aorto-iliacă presupune limitarea procesului patologic la bifurcaţia aortei şi arterele
iliace

d) tipul III de boala aorto-iliaca preuspune pe lângă afectarea aortei şi iliacelor şi a arterelor
infrainghinale

e) pe lângă claudicaţia intermitentă, bărbaţii cu boală aorto-iliacă mai pot prezenta impotenţă sexuală

34. Pacienţii cu boala aorto-iliacă manifestată prin claudicaţie intermitentă moderată sau uşoară vor beneficia de
măsuri terapeutice conservatoare, mai puţin:

a) renunţarea la fumat

b) exerciţii fizice zilnice

c) scădere ponderală

d) intervenţie chirurgicală d’amblée

e) consum hidric zilnic ADECVAT

35. În cazurile de boală aorto-iliacă cu ischemie severă se remarcă, cu excepţia:

a) eritroza de declivitate

b) paloare la ridicarea membrului

c) modificări trofice ale pielii la nivelul piciorului şi gambei

d) prezenţa pulsului periferic

e) absenţa pulsului periferic

36. Vârsta şi tarele asociate la pacienţii cu boală aorto-iliacă pot indica o anumită tehnică alternativă de
revascularizare, cu excepţia:

a) by-pass axilo-femural

b) aterectomie

c) angioplastie endoluminală

d) by-pass aorto-bifemural

e) by –pass femuro-femural

8
Teste Complement Simplu Chirurgie Vasculara

37. Următoarele afirmaţii referitoare la boala obstructivă aterosclerotică sunt adevărate, cu o excepţie:

a) Evoluţia naturală a bolii obstructive cronice infrainghinale este invariabil către amputaţie

b) Se caracterizează mai frecvent prin claudicaţie intermitentă stabilă

c) Simptomatologia se poate ameliora pe măsura dezvoltării circulaţiei colaterale

d) Durerea de repaus şi ischemia critică a membrului reprezintă indicaţii chirurgicale ferme

e) Leziunile trofice distale sunt clasificate in stadiul IV Leriche-Fontaine

38. Termenul de ischemie critică a membrului este definit prin, mai puţin:

a) durere de repaus continuă necesitând analgezie cu durata de peste două săptămâni

b) ulcer ischemic

c) gangrena piciorului

d) presiune sistolică la nivelul gleznei > 50 mm Hg

e) presiune sistolică la nivelul gleznei < 50 mm Hg

39. Dintre complicaţiile postoperatorii ce pot apărea după un by-pass femuro-popliteu, una nu este întâlnita:

a) tromboza grefonului

b) hemoragia

c) infecţia

d) impotenţa sexuală

e) limforagia

40. Care din următoarele afirmaţii nu sunt adevărate :

a) Atacul ischemic tranzitor reprezintă o indicaţie fermă de endarterectomie carotidiană dacă este
asociat unei stenoze carotidiene de peste 70%

b) Vârsta nu reprezintă în sine o contraindicaţie pentru operaţie

c) Odată stabilit diagnosticul de accident ishemic tranzitor stabilit se administrează 250-300 mg de

Aspirină ca primă măsură terapeutică

d) Majoritatea accidentelor ischemice tranzitorii durează mai mult de 24 de ore

e) Majoritatea accidentelor ischemice tranzitorii durează mai puţin de 24 de ore

9
Teste Complement Simplu Chirurgie Vasculara

41. Simptomele caracteristice stenozei carotidiene sunt, cu excepţia:

a) slăbiciunea, amorţeala şi stângăcia la nivelul membrelor contralaterale

b) pierderea vederii de aceeaşi parte cu leziunea (amaurosis fugax)

c) disfazia în cazul afectării emisferei dominante

d) acufene

e) pierderea vederii este caracteristică, pacientul descriind orbirea ca pe o perdea întunecata trasă de
cineva de obicei de sus în jos

42.Complicaţiile endarterectomiei carotidiene pot fi, cu excepţia:

a) accident vascular cerebral

b) paralizie de nerv hipoglos, glosofaringian, facial sau laringeu recurent

c) hematom

d) amnezie

e) infarct de miocard (asta e complicatie general valabila oricarei op, nu doar pt TEA…iar TEA chiar nu
dureaza asa mult incat sa cauzeze infarct de miocard).

43. Ruptura anevrismului aortic infrarenal se produce mai ales posterior, în retroperitoneu. Semnele clinice sunt, cu
excepţia:

a) șoc

b) prezenţa unei mase abdominale pulsatile

c) durerea (abdominală sau în spate)

d) hemoragia digestivă

e) hipotensiune

44. Dintre complicaţiile care pot apărea în chirurgia electivă a anevrismelor de aortă infrarenală sunt întâlnite, cu
excepţia:

a) hemoragia intraoperatorie

b) şocul acut la declamparea aortei

c) embolizarea in teritoriul carotidian

d) lezarea ureterului

e) embolizarea in patul arterial distal

10
Teste Complement Simplu Chirurgie Vasculara

45. Dintre complicaţiile gastrointestinale ce pot apărea in chirurgia anevrismelor de aortă infrarenală cea mai de
temut este :

a) ileusul paralitic prelungit

b) anorexia

c) diareea

d) colita ischemică (prin ischemierea arterei mezenterice inferioare)

e) constipaţia

46. Principalele complicaţii ale anevrismelor periferice sunt, cu excepţia:

a) tromboza

b) embolia distală

c) ruptura

d) hemoragia digestivă

e) compresia venelor adiacente

47. Următoarele afirmaţii sunt false:

a) indicaţia de intervenţie chirurgicală se pune în toate cazurile de anevrism de arteră poplitee

b) se recomandă tratamentul chirurgical agresiv inclusiv în cazurile asimptomatice de anevrism de

arteră poplitee

c) folosirea de proteze sintetice la nivel gambier se însoteste de rezultate bune

d) folosirea grefonului autolog la nivel gambier se însoteste de rezultate bune

e) în evoluţia naturală a anevrismelor de arteră poplitee se remarcă o rată înalta de complicaţii chiar
în cazurile asimptomatice

48. Sindromul Parks (Parkes )-Weber se manifestă prin, cu excepţia:

a) alungirea hipertrofică a unui membru

b) angioame

c) nevi vasculari

d) fistule arterio-venoase congenitale

e) varice

11
Teste Complement Simplu Chirurgie Vasculara

49. Sindromul Klippel-Trenaunay se caracterizează prin, cu excepţia:

a) alungirea hipertrofică a unui membru

b) angioame plane dureroase

c) varice congenitale

d) fistule arterio-venoase macroscopice

e) fistule arterio-venoase microscopice

50. Care din următoarele afirmaţii referitoare la sindromul Klippel-Trenaunay este falsă :

a) intervenţia chirurgicală este indicată numai atunci când se are în vedere reconstrucţia sistemului
venos profund

b) este indicată excizia venelor superficiale

c) în acest sindrom există fistule arterio-venoase congenitale microscopice

d) se caracterizeaza prin insuficienţă venoasă primitivă

e) se manifestă clinic înca din copilărie

51. Următoarele afirmatii referioate la trombangeita obliterantă sunt adevărate, cu excepţia:

a) Simpatectomia lombară este înca indicată pe scară largă

b) Atingerea distală şi absenţa unui pat vascular distal nu permit o chirurgie de revascularizare în
marea majoritate a cazurilor

c) Oprirea fumatului reprezintă tratamentul etiopatogenic esenţial

d) Revascularizarea chirurgicală este posibilă în marea majoritate a cazurilor

e) Oprirea fumatului scade rata şi incidenţa amputaţiilor

52.În trombangeita obliterantă nu sunt indicate:

a) tratamentul leziunilor ischemice locale şi a durerii

b) evitarea fumatului, inclusiv al celui pasiv

c) simpatectomia

d) Iloprost-ul

e) antiinflamatorii

12
Teste Complement Simplu Chirurgie Vasculara

53. Tratamentul in boala Buerger poate sa cuprindă, cu excepţia:

a) chirurgia de revascularizare (by-pass) dacă este realizabilă tehnic şi dacă pacientul a

întrerupt fumatul

b) tratamentul flebitelor superficiale

c) amputaţia

d) simpatectomie lombară sau toracică

e) toate raspunsurile pot fi posibile

54. Aspectul angiografic în trombangetita obliteranăa se caracterizează prin următoarele , mai puţin:

a) Interesarea arterelor mici şi medii

b) Leziuni ocluzive segmentare

c) Aspect patologic al arterelor proximale

d) Aspect particular al circulaţiei colaterale perilezionale: colaterale "în tirbuşon"

e) Leziuni mai severe în teritoriul distal decât în cel proximal

55. Manifestările clinice caracteristice insuficienţei venoase cronice sunt, cu o excepţie:

a) edemul

b) pahidermita

c) ulcerul trofic

d) eritroza de declivitate

e) dermita ocră

56. Clasa 3 in clasificarea CEAP a insuficienţei venoase cronice semnifică:

a) telangiectazii sau vene reticulare

b) vene varicoase

c) edem

d) lipodermatoscleroză

e) dermită ocră

13
Teste Complement Simplu Chirurgie Vasculara

57. Investigaţii paraclinice non-invazive în bolile venelor sunt, cu excepţia:

a) Fotopletismografia

b) Examenul Doppler venos

c) Flebografia

d) Echografia Doppler venoasă

e) Scintigrafia cu fibrinogen marcat radioactive

58. O multitudine de semne şi simptome au fost descrise ca făcând parte din tabloul clinic al trombozei venoase
profunde, cu excepţia:

a) afebrilitate

b) pulsul căţărător - semnul Mahler

c) durerea spontană, localizată în molet, care se accentuează la palpare şi la flexia dorsală a piciorului
- semnul Homans

d) dilatarea venelor cutanate pretibiale- semnul Pratt

e) sensibilitatea la palpare pe traiectul venos profund al gambei de la şanţul retromaleolar intern până
în regiunea poplitee

59.Tratamentul cu anticoagulante orale in tromboza venoasă profundă se conduce în funcţie de :

a) INR

b) Timp Howel

c) Timp de sângerare

d) Valoarea antitrombinei III

e) APTT

60 . Indicaţiile plasării unui filtru cav sunt, cu excepţia:

a) Embolie pulmonară recurentă în ciuda anticoagulării adecvate

b) Embolie pulmonară certă la pacienţi la care tratamentul anticoagulant este contraindicat

c) Complicaţii ale tratamentului anticoagulant care obligă la oprirea tratamentului

d) înaintea embolectomiei pulmonare

e) în urma embolectomiei pulmonare

14
Teste Complement Simplu Chirurgie Vasculara

61. Contraindicaţiile întreruperii venelor perforante insuficiente sunt, cu excepţia:

a) boala arterială ocluzivă a membrului respectiv

b) infecţia la nivelul ulcerului venos

c) obezitatea morbidă

d) clasa 4-6 CEAP de insuficienţă venoasă

e) patologie severă asociată

62. Următoarele afirmaţii referitoare la tromboflebita superficială sunt false:

a) poate fi determinată de traumatisme

b) tromboflebita superficială este întâlnita într-o serie de boli maligne

c) poate avea caracter migrator în boala Buerger

d) se complică de cele mai multe ori cu embolie pulmonară

e) tromboflebita venelor superficiale ale sânului (boala Mondor) este o entitate foarte rară

63. .Tratamentul tromboflebitelor superficiale constă în, cu o excepţie:

a) tratament antiinflamator nesteroidian

b) contenţie elastică

c) antibioterapie

d) tratament anticoagulant când procesul trombotic este extins şi la sistemul venos profund

e) tratament chirurgical în cazurile de extensie ascendentă la coapsă

64. Care din urmatoarele cauze este cea mai frecvent intalnita in ischemia acuta traumatica a membrelor inferioare:

a) anevrism micotic

b) traumatisme inchise

c) traumatisme deschise

d) disectia de aorta

e) spasm arterial

15
Teste Complement Simplu Chirurgie Vasculara

65. Urmatoarele complicatii pot aparea ca urmare a traumatismului peretelui arterial, cu exceptia:

a) spasm arterial

b) tromboza

c) embolie

d) cresterea activitatii colagenazei

e) durere acuta

66. Semnele clinice ale traumatismului arterial sunt, cu exceptia:

a) hemoragie externa

b) limfedem

c) hematom expansiv

d) ischemie acuta

e) trill pallabil

67. Care din urmatoarele explorari este cea mai fidela in detectarea leziunilor axului arterial al membrelor
inferioare?

a) angiografia prin rezonanta magnetica

b) computer- tomografia

c) arteriografia prin punctie Seldinger

d) venografia

e) limfografia

68. Cand putem exclude un sindrom de compartiment?

a) presiunea in compartiment > 30-35 mmHg

b) presiunea in compartiment 10-15 mm Hg

c) traumatisme arterio-venoase combinate

d) edem masiv

e) absenta fluxului capilar

16
Teste Complement Simplu Chirurgie Vasculara

69. Acestea sunt optiuni ale revascularizarii chirurgicale in traumatismele vasculare deschise, cu exceptia:

a) arteriorafie sau venorafie laterala

b) angioplastie cu petec venos

c) rezectie fara interpozitia unui conduct venos

d) by pass cu grefon venos

e) rezectie cu interpozitia unui conduct venos

70. Care din urmatoarele nu este o cauza de ischemie acuta?

a) embolie

b) traumatism arterial

c) disectie arterial spontana sau iatrogena

d) vasodilatatie

e) vasospasm

71. Acestea sunt surse emboligene in ischemia acuta , exceptand:

a) cavitatile inimii

b) anevrism miocardic

c) emboli paradoxali ( sistemul venos profund)

d) tromboflebite superficial

e) anevrism abdominal

72. Cea mai frecventa complicatie aparuta in urma revascularizarii arteriale este:

a) edemul de reperfuzie

b) infectia

c) parestezia

d) dermatoscleroza

e) nici una de mai sus

17
Teste Complement Simplu Chirurgie Vasculara

73. Cele mai frecvente trombolitice sunt, cu exceptia:

a) recombinant tissue-plasminogen activator(rt-PA)

b) urokinaza

c) streptokinaza

d) warfarina

e) reteplase

74. Care este atitudinea corecta in sindromul de compartiment?

a) fasciotomia

b) miomectomia

c) drenajul

d) compresia

e) observatia

75. Urmatoarele sunt caracteristice ale arteriopatiei obliterante, cu exceptia:

a) durere cu debut brusc

b) stenoza urmata de ocluzie

c) “ multilevel disease”

d) dezvoltarea circulatiei colaterale

e) claudicatie

76. In care stadiu al arteriopatiei obliterante periferice putem aplica doar tratament medical?

a) I si IIA

b) IIB si III

c) III si IV

d) IV

e) Nici unul de mai sus

18
Teste Complement Simplu Chirurgie Vasculara

77. In ce stadiu ale arteriopatiei obliterante periferice este indicat tratamentul medical si chirurgical ?

a) IIB,III si IV

b) Stadiul IV cu diabet

c) I,II A si II B

d) IV

e) Nici unul

78. Ce tip de maladie aorto-iliaca implica aorta infrarenala, arterele iliace comune si externe si se poate extinde la
arterele femurale comune?

a) tip I

b) tip II

c) tip III

d) tip I si II

e) nici unul de mai sus

79. Un indice glezna-brat de 1:

a) este normal

b) indica un risc cardio-vascular crescut

c) indica ischemie moderata cu durere de repaus

d) indica ischemie severa

e) indica un risc crescut de gangrene

80. Complicatii posibile aparute in tratamentul chirurgical al bolii aorto-iliaca sunt, cu exceptia:

a) Tromboza

b) Ateroembolism intraoperator

c) Ruptura arterei poplitee

d) Lezarea duodenului adiacent

e) Lezarea venei cave inferioare si a venelor iliace

19
Teste Complement Simplu Chirurgie Vasculara

81. Care este conductul ideal pentru by pass-ul infrainghinal?

a) Vena safena externa

b) Vena femurala superficiala

c) Vena safena interna

d) Artera femurala superficial

e) Nici unul de mai sus

82. Artera carotida dreapta are originea :

a) direct din arcul aortic

b) artera subclavie dreapta

c) trunchiul arterial brahio-cefalic

d) artera carotida comuna stanga

e) artera subclavie stanga

83. Unul din semnele clinice de mai jos nu se datoreaza insuficientei venoase cornice:

a) vene varicoase

b) telangiectazii

c) absenta pulsului

d) edem

e) vene reticulare

84. Insuficienta venoasa cronica se manifesta prin, mai putin:

a) lipodermatoscleroza

b) edem

c) parestezii si paloare

d) ulcer de staza

e) telangiectazii

20
Teste Complement Simplu Chirurgie Vasculara

85. Tromboza venoasa profunda cauzeaza:

a) varice primitive

b) varice secundare compensatorii

c) insuficienta valvulara primitiva

d) sindrom Klippel-Trenaunay

e) vasoconstrictie

86. Venele perforante competente la nivelul membrului inferior permit sangelui sa curga:

a) dinspre sistemul venos superficial spre sistemul venos profund

b) dinspre sistemul venos profund spre sistemul venis superficial

c) in ambele sensuri

d) nu exista vene perforante la nivelul membrului inferior

e) nici unul de mai sus

87. Simptomele caracteristice ale insuficientei venoase cronice sunt, exceptand:

a) picioare grele, durere in ortostatism

b) senzatie de arsura, prurit

c) a si b

d) exacerbarea durerii la mers

e) diminuarea durerii la mers

88. Cea mai buna metoda imagistica de detectare a refluxului venos este :

a) proba Pertes

b) rezonanta magnetica nucleara

c) testul Trendelenburg

d) duplex color

e) computer-tomografia

21
Teste Complement Simplu Chirurgie Vasculara

89. Cea mai buna metoda imagistica de detectare a obstructiei venoase profunde este:

a) rezonanta magnetica

b) echografia Doppler

c) febografia

d) pletismografia

e) computer-tomografia

90. Un membru inferior cu vene varicoase, ulcer cicatrizat si edem este in stadiul:

a) II CEAP

b) III CEAP

c) IV CEAP

d) V CEAP

e) VI CEAP

91. Lipodermatoscleroza poate fi intalnita in urmatoarele stadii CEAP, exceptand:

a. C4

b. C5

c. C3

d. C6

e. C4, C5, C6

92. Un membru inferior cu vene varicoase, telangiectazii si fara edem este in stadiul:

a) II CEAP

b) III CEAP

c) I CEAP

d) IV CEAP

e) V CEAP

22
Teste Complement Simplu Chirurgie Vasculara

93. Tehnica Muller este utilizata in:

a) safenectomie

b) flebectomie ambulatorie

c) stripping-ul venei safene externe

d) flebectomie endovasculara

e) stripping-ul venei safene mari

94. Scleroterapia , un procedeu minim invaziv pentru tratarea venelor varicoase utilizeaza:

a) solutie hipotona si spuma

b) solutie hipertona si spuma

c) spuma

d) ablatie prin radiofrecventa

e) solutie izotona

95. Pot fi detectate venele perforante prin palpare?

a) nu

b) da si acesta este un semn patognomonic al incompetentei venelor perforante

c) da

d) da, prin manevra Valsalva

e) nici un raspuns nu este correct

96. Tromboza venoasa profunda este rezultatul a trei factori principali ( triada Virchow) , exceptand:

a) staza

b) leziune endoteliala

c) hipercoagulabilitate

d) hipocoagulabilitate

e) normocoagulabilitate

23
Teste Complement Simplu Chirurgie Vasculara

97. Complicatiile trombozei venose profunde pot fi, cu exceptia:

a) embolie pulmonara

b) sindrom posttrombotic

c) ischemie acuta prin compresie ( phlegmasia coerulea dolens)

d) embolie paradoxala

e) avalvulie

98. Tratamentul trombozei venoase profunde trebuie sa cuprinda, mai putin:

a) repaus la pat

b) heparinoterapie

c) compresie elastica

d) anticoagulante orale

e) embolectomie cu sonda Fogarty

99. Clasic, tratamentul chirurgical al tromboflebitei superficiale este indicat:

a) în cazurile de extensie ascendentă la coapsă

b) in cazurile asocierii cu tromboza venoasa profunda

c) in sarcina

d) in cazul localizarii pe vena safena externa

e) nici un rapsuns correct

100. Căutarea anomaliilor de coagulare primare trebuie cautate la pacientii cu:

a) tromboflebita superficiala persistenta

b) tromboflebita superficiala recurenta

c) tromboflebita superficiala sub tratament cu contraceptive orale

d) tromboza venoasa profunda idiopatica

e) toate raspunsurile sunt corecte

24