TESTE GRILA COMPLEMENT SIMPLIU

CHIRURGIE VASCULARA
1. Gradul ischemiei determinată de !stacl este "aria!il# $n %unc&ie de di"er'i %actri# cu e(ce)&ia *
a) sediul si întinderea obstacolului
 b) viteza de constituire
constituire a obstacolului
c) distrugerea co
colateralelor 
d) vârsta pacientului
e) tromboza extensivă

+. ,intre e()lrările nn-in"ai"e ale )atului arterial nu %ace )arte*

a) examenul Doppler
 b) angio- CT
c) angio –RMN
d) puncţie Seldinger
arteriografia prin pu
e) examenul Triplex

/. Care din urmatarele a%irma&ii sunt ade"arate 0

a) arteriografia prin punc&ie eldinger se face cel mai frecvent prin punc&
punc &ia arterei bra!iale
b) insuficienţă  renal
 renală  nu
 nu este o contraindicaţie pentru arteriografie
c) calea femurală este de preferat atunci c"nd pulsurile la femurale sunt slabe sau absente
d) punc&ia directă
directă a unei proteze vasculare este de preferat
e) arteriografia cro
crosss-over es
este in
indicat ă în cazul absen&
absen&ei pulsului la femurala
fe murala controlaterală
controlaterală

. Cm)lica&iile lcale $n arteri2ra%ia )rin )unc&ie Seldin2er sunt re)reentate de următarele # cu e(ce)&ia *
a) !ematoame
 b) fistule arterio-venoase
arterio-venoase
c) disec&ie# ocluzie vascular ă 'i embolii periferice
d) insuficienţă  renal
 renală  acut
 acută 
e) pseudoanevrisme

3.Care din următarele a%irma&ii sunt %alse 0 4n cndi&iile unui ar!re arterial nrmal anatmic arteri2ra%ia %eră
următarele in%rma&ii*
a) localizarea precisă a leziunilor 
 b) existen&
existen&a leziunilor unice sau multiple
c) existen&a circula&
circula&iei colaterale
d) nu poate stabili origin lică  sau
igineea embolic  sau trombotic ă  a
 a unei ischemii acute
e) starea patului vascular di
distal

5. Pentru sal"area e(tremită&ii $n cndi&ii )time # inter"alul de tim) scurs de la instalarea ischemiei la instituirea
tratamentului
tratamentului 6res)ecti" la resta!ilirea %lu(ului arterial7 tre!uie să %ie mai scurt de *
a) $-% ore
 b) &-' ore
c) 6-8 ore
d) $(-$% ore
e) $%-%& ore

8. ,at %iind %a)tul că la ma9ritatea )acien&ilr care au su%erit traumatisme "asculare circula&ia claterală este sla!
de"ltată 6)acien&ii sunt mai de2ra!ă tineri# cu artere nrmale7 ischemia ire"ersi!ilă a)are*
a) mai precoce
 b) mai tardiv
c) nu poate apărea
d) ca uurm
rmar
aree a tra
traum
umat
atiismu
smului
lui mas
masel
elor
or muscu
uscula
lare
re
e) ca urmare a leziunilor nervoase

1
 :. Traumatismele "asculare cu )r2nsticul cel mai !un sunt următarele # cu e(ce)&ia *
a) plăgile vasculare simple
 b) plăgile înung!iate
c) rupturile vasculare
d) contuziile arteriale
e) plagile vasculare iatrogene

;. O serie de %actri in%luen&eaă direct )r2nsticul $n traumatismele "asculare# cu e(ce)&ia *

a) intervalul de timp scurs între momentul traumatismului 'i interven&ia terapeutică adecvată
b) vârsta tân ă ră 
c) localizarea anatomică
d) leziunile osoase associate
e) leziunile nervoase asociate

1<. Următarele a%irma&ii sunt %alse *

a) *n traumatismele vasculare arteriografia este procedeul diagnostic cel mai precis pentru diagnosticul unei leziuni
vasculare
 b) + arteriografie negativă exclude o leziune arterială la un pacient cu semne ec!ivoce
c) ,rteriografia precizează sediul exact# natura 'i extensia leziuniileziunilor vasculare în vederea tratamentului
d) Arteriografia este indicată  la pacienţii instabili hemodinamic
e) ,rteriografia intraoperatorie este de preferat

11. Ca )rinci)ii 2enerale de tratament $n traumatismele "asculare sunt ade"ărate următarele # cu e(ce)&ia*
a7 t&i )acien&ii cu traumatisme "asculare tre!uie e"alua&i )entru )reen&a altr leiuni $n "ederea ierarhiării
tratamentului
!7 'cul hemra2ic este %rec"ent )reent la !lna"ii cu traumatisme "asculare ale mem!relr
c) trebuie folosite garourile in scopul asigurării heosta!ei
d7 echili!rarea hemdinamică tre!uie $nce)uta imediat 'i )e c=t )si!il !&inută )re)eratr
e7 tre!uie $n )rimul r=nd e(cluse sau tratate leiunile care amenin&ă "ia&a

1+. Pacien&ii la care e(istă mani%estări datrate leării unr "ase im)rtante necesită tratament chirur2ical imediat.
Care din urmatarele a%irma&ii sunt %alse 0
a) .rima măsur ă în cadrul interven&iei c!irurgicale este controlul proximal 'i distal la nivelul leziunii
 b) /a nivelul vasului lezat trebuie căutată prezen&a trombozei# în cazul existen&ei acesteia trombii trebuie îndepartati cu
autorul sondei 0ogart1
c) +dată ob&inut controlul arterial# vasul lezat va fi excizat p"n ă în zona sănătoasă
d) Repararea arterial ă "i venoasă  se realizează  de obicei prin interpoziţia unui graft, de preferat sintetic ( e !"#)
e) Repararea arterial si venoasa se realizeaza de obicei prin interpozi&ia unui graft autolog

1/. Atitudinea tera)eutică $n caul leiunilr arteriale asciate cu alte leiuni )resu)une următarele # cu e(ce)&ia*
a) Dacă la leziunea arterială se asociază 'i o leziune venoasă aceasta din urmă va fi rezolvată în general prima
b) $n cazul asocierii leziunilor osoase , leziunea vasculară  va fi rezolvat ă  prima, indiferent de gravitatea ischemiei
c) /eziunile asociate care amenin&ă via&a sunt printre pu&inele indica&ii pentru ligatur ă 'i nu pentru repararea arterială
d) + indica&ie pentru amputa&ie este reprezentată de pierderea substan&ei osoase pe o întindere mai mare de ' cm
e) .rezen&a 'ocului sau a leziunilor multiple asociate reprezintă indica&ii relative pentru amputa&ie

1. Care din următarele a%irma&ii re%eritare la traumatismele "asculare este %alsa*
a) + extremitate făr 
  ă sensibilitate 'i motricitate necesită de obicei amputa&ie în cazul în care există distruc&ie nervoasă
importantă
 b) 2xtremită&ile traumatizate sunt susceptibile s ă dezvolte sindromul acut de compartiment
c) 2valuarea precisă 'i corectă a sindromului de compartiment se face prin măsurarea directă a presiunii în
compartiment
d) rezenţa "ocului sau a leziunilor multiple asociate reprezintă  indicaţii absolute pentru amputa ţie
e) /eziunea vasculară în
  sine nu este factorul decisiv pentru amputa&ie

+
 13. Insu%icien&a arterială acută este $n marea ma9ritate a caurilr reultatul !struc&iei intrinseci )rintr-un
trm!.Următarele a%irma&ii sunt ade"ărate # cu e(ce)&ia*
a) + cauză maor ă de isc!emie acută periferică este embolia
 b) Cea mai frecventă sursă de emboli este cordul
c) e poate produce embolie cu con&inutul plăcilor de aterom- ateroembolie sau 3sindromul degetelor albastre3
d) %anifestă rile clinice ale ocluziei arteriale acute prin tromboză  sunt mai severe decât &n cazul altor etiologii
e) Tromboza venoasa profunda poate cauza o embolie arterială paradoxală

15. E(istă 'ase semne clinice cardinale $n ischemia acută# cu e(ce)&ia*

a) durere
 b) parestezii
c) paloare
d) prezenţa pulsului distal de nivelul ocluziei
e) r ăceala tegumentelor 

18.Următrele a%irma&ii sunt %alse *

a) 4n cazurile de isc!emie acută sever ă# unde diagnosticul este evident 'i suspiciunea cu privire la etiologie puternică# nu
sunt necesare alte investiga&ii paraclinice pentru a stabili indica&ia terapeutică
 b) ,v"nd în vedere că inima este sursa principală de emboli# examinarea
func&iei cardio-pulmonare este esen&ială
c) 2xamenul ec!ografic 5în special examenul Duplex) este util mai ales pentru stabilirea existen&ei trombozei venoase
asociate
d) Succesul pe termen lung nu depinde de controlul sursei embolilor
e) Modificarea consisten&ei masei musculare semnifică un prognostic prost

1:.Următarele a%irma&ii re%eritare la ischemia acută )eri%erică sunt ade"ărate # cu e(ce)&ia *

a) ,dministrarea de !eparină previne propagarea distală a trombului
 b) 2xtremită&ile isc!emice trebuie ferite nu doar de frig# dar 'i de căldur ă sau presiunea exercitată asupra lor 
c) "lu'ul retrograd (flu'ul de sânge care curge din e'tremitatea distal ă  a arterei dup ă  &nlaturarea obstruc ţiei)
semnifică  un pat vascular distal eficient
d) 4n cazul existen&ei trombozei venoase# îndepartarea trombului venos trebuie efectuată dupa de restabilirea fluxului
arterial
e) .rotearea patului vascular situat distal de obstruc&ie este prima etapă a tratamentului în isc!emia acută

1;. Primul 2est tera)eutic $n ischemia acută )rin em!lie tre!uie să %ie *
a) administrarea unui bolus de !eparină
 b) încalzirea membrului isc!emic
c) efectuarea embolectomiei c"t mai rapid posibil
d) administrarea unor analgetice puternice de tipul morfinei sau petidinei
e) administrarea de manitol alături de alcalinizarea urinii pentru prevenirea insuficien&ei renale acute

+<.Care din următarele a%irma&ii sunt %alse0

a) .entru a fi eficientă# embolectomia trebuie indicată 'i efectuată precoce# în primele ' ore
b) "asciotomiile de decompresiune sunt indicate preventiv &n toate ischemiile acute
c) 2mbolectomia se efectuează# de obicei# sub anestezie locală# mai ales că maoritatea pacien&ilor sunt bătr"ni 'i cu
stare generală proastă
d) 6eparina reduce la minimum propagarea trombozei 'i favorizează liza naturală a trombului ca 'i dezvoltarea
circula&iei colaterale
e) + revascularizare arterială eficientă este exclusă în cazul lipsei unui flux distal adecvat

+1. ,es)re disec&ia acută de artă sunt %alse următarele a%irma&ii *

a) 6ipertensiunea arterială este factorul favorizant cel mai frecvent incriminat în producerea disec&iei acute de aortă
 b) *nciden&a sindromului Marfan în disec&iile de aortă este între & 'i $78
c) Necroza mediei 5degenerescen&a c!istică a mediei) se găse'te în %(8 din cazurile de disec&ie aortică
d) e cele mai multe ori disecţia aortică  este asimptomatică "i poate trece neobservat ă 
e) 9oala anuloectaziantă a r ădăcinii aortice poate fi condi&ia anatomică preexistentă unei disectii de aortă
/
 ++. Următarele a%irma&ii sunt ade"ărate # cu e(ce)&ia*
a) 9icuspidia aortică se asociază frecvent cu disec&ia acută de aortă
 b) Traumatisme toracice înc!ise pot determina disec&ie de aortă
c) :umătate din disec&iile ce survin la femeia t"năr ă 5de v"rstă sub &( de ani) interesează gravidele
d) !ensiunea arterială  scă zută  este regula la pacien ţii cu disecţie de aortă 
e) Traumatismele iatrogene din cursul c!irurgiei cardiac pot sta la baza disec&iei de aortă

+/.4n disec&ia acută de artă sunt "ala!ile următarele# cu  e(ce)&ie*

a) Ruptura peretelui extern 5adventicial) al lumenului fals se produce cel mai frecvent în pericard sau în cavitatea pleurală
st"ngă
 b) .acien&ii cu disectie de tip , sunt# în general# mai tineri 'i includ pacien&ii cu sidrom Marfan 'i ectazie anulo-aortică
c) Disec&ia de tip 9 se întalneste# de regulă# la bărba&i de v"rstă medie sau v"rstnici
d) $nsuficienţa aortică  este rară  &n cazul disecţiei aortei pro'imale
e) Disec&ia la gravid survine de obicei în trimestru al **-lea sau c!iar în cursul travaliului

+. O serie de %actri in%luen&eaă mrtalitatea )eri)eratrie $n disec&ia acută de artă # cu e(ce)&ia*
a) intervalul de timp între diagnostic 'i opera&ie
 b) existen&a tamponadei cardiace
c) existen&a insuficien&ei renale acute
d) e'istenţa unei insuficienţe aortice preoperatorii
e) infarctul acut de miocard

+3. 4n caul ru)turii traumatice a artei tracice# la )atru cate2rii de )acien&i se am=nă inter"en&ia chirur2icală.
Aceste cate2rii sunt# cu e(ce)&ia*
a7 )acien&ii cu leiuni cere!rale se"ere
!7 )acien&ii $n stare se)tică
c7 )acien&ii cu arsuri e(tinse
#) pacienţii cu trauatise se$ere ale plă%nului st%ng
e7)acien&ii cu traumatisme se"ere ale )lăm=nului dre)t

+5.Metde nn-in"ai"e de e()lrare "asculară sunt următarele# cu  e(ce)&ie*

a) masurarea indicelui glezna-brat
 b) pletismografia
c) examenul Doppler
d) arteriografia
e) măsurarea presiunii arteriale digitale

+8. Selecta&i a%irma&ia %alsă *

a) !rombocitopenia indusă  de heparină  are prognostic vital "i funcţional bun
 b) Trombocitopenia apare la $-%8 din tratamentele cu !eparină# de obicei între ziua a 7-a 'i a %$-a de tratament 'i se
manifestă prin fenomene trombotice venoase sau arteriale
c) Mecanismul de apari&ie a trombocitopeniei !eparin-induse este imuno-alergic
d) Riscul de trombopenie este similar pentru toate tipurile de !eparină
e) .rimul gest t!erapeutic este în trombopeniile induse de !eparină este oprirea administr ării !eparinei

+:. Tratamentul cu A>? este cntraindicat $n urmatarele situa&ii# cu e(ce)&ia*

a) *n cazul existen&ei unei diateze !emoragice
 b) *n !ipertensiunea arterială  malignă
c) *n cazul în care contextul psi!osocial al pacientului nu permite supraveg!erea adecvată a tratamentului
d) a vârste * + ani
e) /a v"rste ; <7 ani

+;. Trm!lia tera)eutică este utiliată $n md esen&ial $n următarele situa&ii# ce e(ce)&ia *

 a) *n tratamentul infarctului acut de miocard
 b) *n tratmentul emboliei pulmonare
c) $n trombozele venoase profunde cu debut de  ./ zile
d) *n trombozele venoase profunde cu debut de = $& zile
e) *n trombozele arteriale acute

/<. Princi)ale cntraindica&ii ale trm!liei sunt # mai )u&in una*

a) ,ntecedente cerebro-medulare> traumatisme# anevrisme# c!irurgie# neoplasme# accident vascular cerebral tranzitoriu
sau definitiv
 b) 6emoragie necontrolată 5genito-urinar ă sau digestivă)
c) Tulburări
  ale !emostazei
d) 0ipotensiune arterială 
e) 6ipertensiuena arterială

/1.Care din următarele a%irma&ii sunt %alse0

a) .rincipalul determinant al permeabilită&ii pe termen lung al unui grefon este starea patului arterial distal
b) ermeabilitatea la  ani a unui grefon femuro-popliteu depă"e"te 123
c) .ermeabilitatea la 7 ani a unui grefon aorto-femural depă'e'te ?(8
d) 91-pass-ul extraanatomic este un procedeu folosit la pacien&ii cu risc crescut 'i la care se are în vedere evitarea unei
interven&ii intraabdominale maore
e) Cea mai bună paten&ă pe termen lung este observată în cazul folosirii grefoanelor venoase autologe

@%A ,legerea grefonului vascular nu &ine cont de >

a) diametrul vasului nativ ce va fi înlocuit sau b1-passat
 b) prezenta infec&iei
c) stră baterea
  sau nu a unei regiuni articulare
d) disponibilitatea sau nu a unui conduct autogen
e) costul unui grefon sintetic

@@A Brmătoarele afirma&ii referitoare la boala aorto-iliacă sunt adevărate# cu excep&ia >

a) claudica&ia intermitentă este localizată la nivelul feselor# 'oldului# coapselor sau gambelor 
b) claudicaţia distală  (la nivelul gambei) e'clude leziunea aorto-iliac ă 
c) tipul * de boală aorto-iliacă presupune limitarea procesului patologic la bifurca &ia aortei 'i arterele iliace
d) tipul *** de boala aorto-iliaca preuspune pe l"ngă afectarea aortei 'i iliacelor 'i a arterelor infraing!inale
e) pe l"ngă claudica&ia intermitentă# bărba&ii cu boală aorto-iliacă mai pot prezenta impoten&ă sexuală

@&A .acien&ii cu boala aorto-iliacă manifestată prin claudica&ie intermitentă moderată sau u'oar ă vor beneficia de măsuri

terapeutice conservatoare# mai pu&in>
a) renun&area la fumat
 b) exerci&ii fizice zilnice
c) scădere ponderală
d) intervenţie chirurgicală  d4ambl5e
e) consum !idric zilnic

@7A 4n cazurile de boală aorto-iliacă cu isc!emie sever ă se remarcă# cu excep&ia>

a) eritroza de declivitate
 b) paloare la ridicarea membrului
c) modificări trofice ale pielii la nivelul piciorului 'i gambei
d) prezenţa pulsului periferic
e) absen&a pulsului periferic

@'A "rsta 'i tarele asociate la pacien&ii cu boală aorto-iliacă pot indica o anumită te!nică alternativă de revascularizare#
cu excep&ia>
a) b1-pass axilo-femural
 b) aterectomie
c) angioplastie endoluminală
3
d) b-pass aorto-bifemural
e) b1 –pass femuro-femural

@<A Brmătoarele afirma&ii referitoare la boala obstructivă aterosclerotică sunt adevărate# cu o excep&ie>

a) #voluţia naturală  a bolii obstructive cronice infrainghinale este invariabil că tre amputaţie
 b) e caracterizează mai frecvent prin claudica&ie intermitentă stabilă
c) imptomatologia se poate ameliora pe măsura dezvoltării circula&iei colaterale
d) Durerea de repaus 'i isc!emia critică a membrului reprezintă indica&ii c!irurgicale ferme
e) /eziunile trofice distale sunt clasificate in stadiul * /eric!e-0ontaine

@A Termenul de isc!emie critică a membrului este definit prin# mai pu&in>
a) durere de repaus continuă necesit"nd analgezie cu durata de peste două să ptăm"ni
 b) ulcer isc!emic
c) gangrena piciorului
d) presiune sistolică  la nivelul gleznei  2 mm 0g
e) presiune sistolică la nivelul gleznei = 7( mm 6g

@?A Dintre complica&iile postoperatorii ce pot apărea după un b1-pass femuro-popliteu# una nu este înt"lnita>
a) tromboza grefonului
 b) !emoragia
c) infec&ia
d) impotenţa se'ual ă 
e) limforagia

&(A Care din următoarele afirma&ii nu sunt adevărate >

a) ,tacul isc!emic tranzitor reprezintă o indica&ie fermă de endarterectomie carotidiană dacă este asociat unei stenoze
carotidiene de peste <(8
 b) "rsta nu reprezintă în sine o contraindica&ie pentru opera&ie
c) +dată stabilit diagnosticul de accident is!emic tranzitor stabilit se administreaz ă %7(-@(( mg de ,spirină ca primă
măsur ă terapeutică
d) %a7oritatea accidentelor ischemice tranzitorii durează  mai mult de / de ore
e) Maoritatea accidentelor isc!emice tranzitorii durează mai pu&in de %& de ore

&$A imptomele caracteristice stenozei carotidiene sunt# cu excep&ia>

a) slă biciunea# amor &eala 'i st"ngăcia la nivelul membrelor contralaterale
 b) pierderea vederii de aceea'i parte cu leziunea 5amaurosis fugax)
c) disfazia în cazul afectării emisferei dominante
d) acufene
e) pierderea vederii este caracteristică# pacientul descriind orbirea ca pe o perdea întunecata trasă de cineva de obicei de
sus în os

+.Cm)lica&iile endarterectmiei cartidiene )t %i# cu e(ce)&ia*

a) accident vascular cerebral
 b) paralizie de nerv !ipoglos# glosofaringian# facial sau laringeu recurent
c) !ematom
d) amnezie
e) infarct de miocard

&@A Ruptura anevrismului aortic infrarenal se produce mai ales posterior# în retroperitoneuA emnele clinice sunt# cu
excep&ia>
a) șoc
 b) prezen&a unei mase abdominale pulsatile
c) durerea 5abdominală sau în spate)
d) hemoragia digestivă 
5
e) !ipotensiune

&&A Dintre complica&iile care pot apărea în c!irurgia electivă a anevrismelor de aortă infrarenală sunt înt"lnite# cu
excep&ia>
a) !emoragia intraoperatorie
 b) 'ocul acut la declamparea aortei
c) embolizarea in teritoriul carotidian
d) lezarea ureterului
e) embolizarea in patul arterial distal

&7A Dintre complica&iile gastrointestinale ce pot apărea in c!irurgia anevrismelor de aortă infrarenală cea mai de temut
este >
a) ileusul paralitic prelungit
 b) anorexia
c) diareea
d) colita ischemică 
e) constipa&ia

&'A .rincipalele complica&ii ale anevrismelor periferice sunt# cu excep&ia>

a) tromboza
 b) embolia distală
c) ruptura
d) hemoragia digestivă 
e) compresia venelor adiacente

&<A Brmătoarele afirma&ii sunt false>

a) indica&ia de interven&ie c!irurgicală se pune în toate cazurile de anevrism de arter ă poplitee
 b) se recomandă tratamentul c!irurgical agresiv inclusiv în cazurile asimptomatice de anevrism de arter ă poplitee
c) folosirea de proteze sintetice la nivel gambier se &nsoteste de rezultate bune
d) folosirea grefonului autolog la nivel gambier se însoteste de rezultate bune
e) în evolu&ia naturală a anevrismelor de arter ă poplitee se remarcă o rată înalta de complica&ii c!iar în cazurile
asimptomatice

&A indromul .arEs-Feber se manifestă prin# cu excep&ia>

a) alungirea !ipertrofică a unui membru
 b) angioame
c) nevi vasculari
d) fistule arterio-venoase congenitale
e) varice

&?A indromul Glippel-Trenauna1 se caracterizează prin# cu excep&ia>

a) alungirea !ipertrofică a unui membru
 b) angioame plane dureroase
c) varice congenitale
d) fistule arterio-venoase macroscopice
e) fistule arterio-venoase microscopice

7(A Care din următoarele afirma&ii referitoare la sindromul Glippel-Trenauna1 este falsă >
a) interven&ia c!irurgicală este indicată numai atunci c"nd se are în vedere reconstruc&ia sistemului venos profund
b) este indicată  e'cizia venelor superficiale
c) în acest sindrom există fistule arterio-venoase congenitale microscopice
d) se caracterizeaza prin insuficien&ă venoasă primitivă
e) se manifestă clinic înca din copilărie

8
 7$A Brmătoarele afirmatii referioate la trombangeita obliterantă sunt adevărate# cu excep&ia>
a) impatectomia lombară   este înca indicată pe scar ă largă
 b) ,tingerea distală 'i absen&a unui pat vascular distal nu permit o c!irurgie de revascularizare în marea maoritate a
cazurilor 
c) +prirea fumatului reprezintă tratamentul etiopatogenic esen&ial
d) Revascularizarea chirurgical ă  este posibilă  &n marea ma7oritate a cazurilor
e) +prirea fumatului scade rata 'i inciden&a amputa&iilor 

3+.4n trm!an2eita !literantă nu sunt indicate*

a) tratamentul leziunilor isc!emice locale 'i a durerii
 b) evitarea fumatului# inclusiv al celui pasiv
c) simpatectomia
d) *loprost-ul
e) antiinflamatorii

7@A Tratamentul in boala 9uerger poate sa cuprindă# cu excep&ia>

a) c!irurgia de revascularizare 5b1-pass) dacă este realizabilă te!nic 'i dacă pacientul a întrerupt fumatul

 b) tratamentul flebitelor superficiale
c) amputa&ia
d) simpatectomie lombară   sau toracică
e) toate raspunsurile pot fi posibile

7&A ,spectul angiografic în trombangetita obliteranăa se caracterizează prin următoarele # mai pu&in>

a) *nteresarea arterelor mici 'i medii
 b) /eziuni ocluzive segmentare
c) Aspect patologic al arterelor pro'imale
d) ,spect particular al circula&iei colaterale perilezionale> colaterale 3în tirbu 'on3
e) /eziuni mai severe în teritoriul distal dec"t în cel proximal

77A Manifestările clinice caracteristice insuficien&ei venoase cronice sunt# cu o excep&ie>

a) edemul
 b) pa!idermita
c) ulcerul trofic
d) eritroza de declivitate
e) dermita ocră 

7'A Clasa @ in clasificarea C2,. a insuficien&ei venoase cronice semnifică>

a) telangiectazii sau vene reticulare
 b) vene varicoase
c) edem
d) lipodermatoscleroză
e) dermită ocr ă

7<A *nvestiga&ii paraclinice non-invazive în bolile venelor sunt# cu excep &ia>

a) 0otopletismografia
 b) 2xamenul Doppler venos
c) "lebografia
d) 2c!ografia Doppler venoasă
e) cintigrafia cu fibrinogen marcat radioactive

7A + multitudine de semne 'i simptome au fost descrise ca f ăc"nd parte din tabloul clinic al trombozei venoase profunde#
cu excep&ia>
a) afebrilitate
 b) pulsul că&ăr ător - semnul Ma!ler 
:
c) durerea spontană# localizată în molet# care se accentuează la palpare 'i la flexia dorsală a piciorului - semnul 6omans
d) dilatarea venelor cutanate pretibiale- semnul .ratt
e) sensibilitatea la palpare pe traiectul venos profund al gambei de la 'an&ul retromaleolar intern p"nă în regiunea poplitee

3;.Tratamentul cu antica2ulante rale in trm!a "enasă )r%undă se cnduce $n %unc&ie de *

a) $9R  
 b) Timp 6oHel
c) Timp de s"ngerare
d) aloarea antitrombinei ***
e) ,.TT

'( A *ndica&iile plasării unui filtru cav sunt# cu excep&ia>

a) 2mbolie pulmonară recurentă în
  ciuda anticoagulării adecvate
 b) 2mbolie pulmonar ă certă la pacien&i la care tratamentul anticoagulant este contraindicat
c) Complica&ii ale tratamentului anticoagulant care oblig ă la oprirea tratamentului
d) &naintea embolectomiei pulmonare
e) în urma embolectomiei pulmonare

'$A Contraindica&iile întreruperii venelor perforante insuficiente sunt# cu excep&ia>

a) boala arterială ocluzivă a membrului respectiv
 b) infec&ia la nivelul ulcerului venos
c) obezitatea morbidă
d) clasa /-6 :#A de insuficienţă  venoasă 
e) patologie severă asociată
 

'%A Brmătoarele afirma&ii referitoare la tromboflebita superficială sunt false>

a) poate fi determinată de traumatisme
 b) tromboflebita superficială este înt"lnita într-o serie de boli maligne
c) poate avea caracter migrator în boala 9uerger 
d) se complică  de cele mai multe ori cu embolie pulmonar ă 
e) tromboflebita venelor superficiale ale s"nului 5boala Mondor) este o entitate foarte rar ă

'@A ATratamentul tromboflebitelor superficiale constă în# cu o excep&ie>

a) tratament antiinflamator nesteroidian
 b) conten&ie elastică
c) antibioterapie
d) tratament anticoagulant c"nd procesul trombotic este extins 'i la sistemul venos profund
e) tratament c!irurgical în cazurile de extensie ascendentă la coapsă

'&A Care din urmatoarele cauze este cea mai frecvent intalnita in isc!emia acuta traumatica a membrelor inferioare>
a) anevrism micotic
b) traumatisme inchise
c) traumatisme dec!ise
d) disectia de aorta
e) spasm arterial

'7A Brmatoarele complicatii pot aparea ca urmare a traumatismului peretelui arterial# cu exceptia>
a) spasm arterial
 b) tromboza
c) embolie
d) cresterea activitatii colagenazei
e) durere acuta

''A emnele clinice ale al traumatismului arterial sunt# cu exceptia>

a) !emoragie externa
;
b) limfedem
c) !ematom expansiv
d) isc!emie acuta
e) trill pallabil

'<A Care din urmatoarele explorari este cea mai fidela in detectarea leziunilor axului arterial al membrelor inferioareI
a) angiografia prin rezonanta magnetica
 b) computer- tomografia
c) arteriografia prin punctie Seldinger
d) venografia
e) limfografia

'A Cand putem exclude un sindrom de compartimentI

a) presiunea in compartiment ; @(-@7 mm6g
b) presiunea in compartiment .2-. mm 0g
c) traumatisme arterio-venoase combinate
d) edem masiv
e) absenta fluxului capilar 

'?A ,cestea sunt optiuni ale revascularizarii c!irurgicale in traumatismele vasculare desc!ise# cu exceptia>
a) arteriorafie sau venorafie laterala
 b) angioplastie cu petec venos
c) rezectie fara interpozitia unui conduct venos
d) b1 pass cu grefon venos
e) rezectie cu interpozitia unui conduct venos

<(A Care din urmatoarele nu este o cauza de isc!emie acutaI

a) embolie
 b) traumatism arterial
c) disectie arterial spontana sau iatrogena
d) vasodilatatie
e) vasospasm

<$A ,cestea sunt surse emboligene in isc!emia acuta # exceptand>

a) cavitatile inimii
 b) anevrism miocardic
c) emboli paradoxali 5 sistemul venos profund)
d) tromboflebite superficial
e) anevrism abdominal

<%A Cea mai frecventa complicatie aparuta in urma revascularizarii arteriale este>
a) edemul de reperfuzie
 b) infectia
c) parestezia
d) dermatoscleroza
e) nici una de mai sus

<@A Cele mai frecvente trombolitice sunt# cu exceptia>

a) recombinant tissue-plasminogen activator5rt-.,)
 b) uroEinaza
c) streptoEinaza
d) ;arfarina
e) reteplase

<&A Care este atitudinea corecta in sindromul de compartimentI

a) fasciotomia
1<
 b) miomectomia
c) drenaul
d) compresia
e) observatia

<7A Brmatoarele sunt caracteristice ale arteriopatiei obliterante# cu exceptia>

a) durere cu debut brusc
 b) stenoza urmata de ocluzie
c) J multilevel diseaseK
d) dezvoltarea circulatiei colaterale
e) claudicatie

<'A *n care stadiu al arteriopatiei obliterante periferice putem aplica doar tratament medicalI
a) $ si $$A
 b) **9 si ***
c) *** si *
d) *
e) Nici unul de mai sus

<<A *n ce stadiu ale arteriopatiei obliterante periferice este indicat tratamentul medical si c!irurgical I
a) $$<,$$$ si $=
 b) tadiul * cu diabet
c) *#** , si ** 9
d) *
e) Nici unul

<A Ce tip de maladie aorto-iliaca implica aorta infrarenala# arterele iliace comune si externe si se poate extinde la arterele
femurale comuneI
a) tip *
 b) tip **
c) tip $$$
d) tip * si **
e) nici unul de mai sus

<?A Bn indice glezna-brat de $>

a) este normal
 b) indica un risc cardio-vascular crescut
c) indica isc!emie moderata cu durere de repaus
d) indica isc!emie severa
e) indica un risc crescut de gangrene

(A Complicatii posibile aparute in tratamentul c!irurgical al bolii aorto-iliaca sunt# cu exceptia>
a) Tromboza
 b) ,teroembolism intraoperator 
c) Ruptura arterei poplitee
d) /ezarea duodenului adiacent
e) /ezarea venei cave inferioare si a venelor iliace

$A Care este conductul ideal pentru b1 pass-ul infraing!inalI

a) ena safena externa
 b) ena femurala superficiala
c) =ena safena interna
d) ,rtera femurala superficiala
e) Nici unul de mai sus

%A ,rtera carotida dreapta are originea >

11
 a) direct din arcul aortic
 b) artera subclavie dreapta
c) trunchiul arterial brahio-cefalic
d) artera carotida comuna stanga
e) artera subclavie stanga

@A Bnul din semnele clinice de mai os nu se datoreaza insuficientei venoase cornice>
a) vene varicoase
 b) telangiectazii
c) absenta pulsului
d) edem
e) vene reticulare

&A *nsuficienta venoasa cronica se manifesta prin# mai putin>

a) lipodermatoscleroza
 b) edem
c) parestezii si paloare
d) ulcer de staza
e) telangiectazii

7A Tromboza venoasa profunda cauzeaza>

a) varice primitive
b) varice secundare compensatorii
c) insuficienta valvulara primitiva
d) sindrom Glippel-Trenauna1
e) vasoconstrictie

'A enele perforante competente la nivelul membrului inferior permit sangelui sa curga>
a) dinspre sistemul venos superficial spre sistemul venos profund
 b) dinspre sistemul venos profund spre sistemul venis superficial
c) in ambele sensuri
d) nu exista vene perforante la nivelul membrului inferior 
e) nici unul de mai sus

<A imptomele caracteristice ale insuficientei venoase cronice sunt# exceptand>

a) picioare grele# durere in ortostatism
 b) senzatie de arsura# prurit
c) a si b
d) e'acerbarea durerii la mers
e) diminuarea durerii la mers

A Cea mai buna metoda imagistica de detectare a refluxului venos este >
a) proba .ertes
 b) rezonanta magnetica nucleara
c) testul Trendelemburg
d) duple' color
e) computer-tomografia

?A Cea mai buna metoda imagistica de detectare a obstructiei venoase profunde este>
a) rezonanta magnetica
b) echografia oppler
c) febografia
d) pletismografia
e) computer-tomografia

?(A Bn membru inferior cu vene varicoase# ulcer cicatrizat si edem este in stadiul>
1+
 a) ** C2,.
 b) *** C2,.
c) * C2,.
d) = :#A
e) * C2,.

?$A /ipodermatoscleroza poate fi intalnita in urmatoarele stadii C2,.# exceptand>

aA C&
 bA C7
c> :?
dA C'
eA C&# C7# C'

?%A Bn membru inferior cu vene varicoase# telangiectazii si fara edem este in stadiul>
a) $$ :#A
 b) *** C2,.
c) * C2,.
d) * C2,.
e)  C2,.

?@A Te!nica Muller este utilizata in>

a) safenectomie
b) flebectomie ambulatorie
c) stripping-ul venei safene externe
d) flebectomie endovasculara
e) stripping-ul venei safene mari

?&A cleroterapia # un procedeu minim invaziv pentru tratarea venelor varicoase utilizeaza>
a) solutie !ipotona si spuma
b) solutie hipertona si spuma
c) spuma
d) ablatie prin radiofrecventa
e) solutie izotona

?7A .ot fi detectate venele perforante prin palpareI

a) nu
 b) da si acesta este un semn patognomonic al incompetentei venelor perforante
c) da
d) da# prin manevra alsalva
e) nici un raspuns nu este correct

?'A Tromboza venoasa profunda este rezultatul a trei factori principali 5 triada irc!oH) # exceptand>
a) staza
 b) leziune endoteliala
c) !ipercoagulabilitate
d) hipocoagulabilitate
e) normocoagulabilitate

?<A Complicatiile trombozei venose profunde pot fi# cu exceptia>

a) embolie pulmonara
 b) sindrom posttrombotic
c) isc!emie acuta prin compresie 5 p!legmasia coerulea dolens)
d) embolie paradoxala
e) avalvulie
1/
 ?A Tratamentul trombozei venoase profunde trebuie sa cuprinda# mai putin>
a) repaus la pat
 b) !eparinoterapie
c) compresie elastica
d) anticoagulante orale
e) embolectomie cu sonda "ogart

??A Clasic# tratamentul c!irurgical al tromboflebitei superficiale este indicat>

a) &n cazurile de e'tensie ascendentă  la coaps ă 
 b) in cazurile asocierii cu tromboza venoasa profunda
c) in sarcina
d) in cazul localizarii pe vena safena externa
e) nici un rapsuns correct

$((A Căutarea anomaliilor de coagulare primare trebuie cautate la pacientii cu>

a) tromboflebita superficiala persistenta
 b) tromboflebita superficiala recurenta
c) tromboflebita superficiala sub tratament cu contraceptive orale
d) tromboza venoasa profunda idiopatica
e) toate raspunsurile sunt corecte

1
 Teste grilă pentru disciplina Chirurgia cardiovasculară și toracică

(complement multiplu)

1. Canalul arterial permeabil duce la:

a. Hipervolemie in circuitul mic
b. Hipovolemie in circuitul mic
c. Hipertensiune in circuitul mic
d. Raspunsurile corecte A si B
e. Toate cele enumerate
2. Canalul arterial permeabil larg, se complica cel mai frecvent cu:
a. Endocardita bacteriana
b. Dereglari de ritm cardiac
c. Hipertensiune pulmonara
d. Insuficienta circulatorie
e. Hipertensiune arterială
3. Indicatie pentru interventie chirurgicala de inchiderea a DSV la un copil mai mic de 1an,
este:
a. Șunt mare stinga dreapta
b. Cresterea tensiunii pulmonare
c. Infectii respiratorii frecvente
d. Hipotrofie
e. Vârsta copilului
4. Pentru canalul atrioventricular de tip complet este caracteristic:
a. Comunicare la nivel de atrii
b. Comunicare la nivel de ventricule
c. Inele fibroase a valvelor atrioventriculare sunt formate corect
d. Clivajul cuspelor valvelor tricuspide si mitrale formeaza doua cuspe ventral si
dorsala
e. Comunicare comuna atrio-ventriculara
5. Angiografic, la stenoza valvulara izolata a arterei pulmonare se evidentiaza:
 a. Dilatarea poststenotica a trunchiului arterei pulmonare
b. Ingustarea tractului de ejectie a ventriculului drept in sistola
c. Dilatarea tractului de ejectie a ventriculului drept in diastole
d. Regurgitarea substantei de contrast in atriul drept
e. Ingustarea aortei ascendente
6. Malformaţii cardiace congenitale necianogene se caracterizeaza prin:
a. Cianoză difuză la efort fizic
b. Dificultăți în a adăuga în greutate
c. Insuficiență cardiacă congestivă și supracirculația pulmonară
d. Dificultăți la diferite exerciții fizice
e. Prezența policitemiei
7. Exista urmatoarele tipuri de defecte septale ventriculare (DSV):
a. Perimembranos (sau membranos)
b. Infundibular (subpulmonar sau supracristal DSV)
c. DSV Muscular
d. DSV tip ostium secundum
e. Atrioventricular DSV
8. Urmatoarele sunt caracteristice pentru canalul atrio-ventricular:
a. Tratamentul chirurgical este întotdeauna necesar.
b. Îngustarea arterei pulmonare poate fi necesară la sugari prematuri sau sugari
<5 kg.
c. Corecția chirurgicală se face în timpul copilariei pentru a evita boala vasculară
pulmonară ireversibilă.
d. Mortalitate scăzută forma incompletă si mortalitate ridicata la canalul atrio-
ventricular complet.
e. Pacientul nu se operează imediat, ci se află la evidenta medicului de familie cit mai
indelungat.
9. Din cele expuse, care metodele de tratament a canalului arterial permeabil:
a. Tratamentul cu Indometacină, inhibitor al sintezei prostaglandinelor, poate fi
utilizat la sugari prematuri.
b. CAP - ul de dimensiuni medii necesită închiderea chirurgicală sau cu cateter.
 c. Se efectuează de obicei ligaturarea canalului de dimensiuni mari.
d. Tratament cu perfuzie continuă de soluție Vasoprostan
e. CAP de dimensiuni mici nu necesită tratament, ci doar monitorizare în
dinamică.
10. Stenoza de arteră pulmonară poate fi localizată:
a. La nivelul ramurilor intrabronșice ale arterei pulmonare
b. la nivelul valvei arterei pulmonare
c. supravalvular, pe trunchiul arterei pulmonare
d. la nivelul tractului de ejecţie VD subvalvular
e. la nivelul ramificării arterei pulmonare
11. Care afirmații în metodele de tratament al stenozei pulmonare sunt corecte:
a. Stenoza AP ușoară nu necesită intervenție, ci doar urmărirea în dinamică.
b. Valvuloplastia percutanată cu balon – metodă de elecţie în strnozele medii și
severe de AP
c. Istmoplastia
d. Corecție cu petec din pericard la eșecul valvuloplastie percutane cu balon, sau în
malformații asociate
e. Infundibulectomia
12. Dintre următoarele, care investigații paraclince sunt specifice pentru aprecierea
hemodinamicii MCC?
a. Ecografia
b. AngioCT
c. RMN cardiac
d. Radiografia toracică
e. Cataterismul cardiac
13. Care, dintre cele enumerate, reprezintă tratament chirurgical pentru stenoza aortică
supravalvulară?
a. Aortoplastie cu petec în sinusul necoronarian
b. Aortoplastie cu petec Y inversat
c. Secționarea aortei, incizii în toate cele 3 sinusuri, corespunzător
adaptării aortei distale, și reanastomoză.
 d. Operația Ross
e. Protezarea valvei aortice cu proteză mecanică
14. Care sunt teoriile patogenetice pentru coarctația aortică?
a. Teoria ţesuturilor ductale
b. Teoria hemodinamică
c. Sindromul Turner
d. Teoria genetică
e. Teoria alimentației incorecte
15. Care semne clinice sunt specifice pentru coarctația aortică:
a. Gradientul de saturație între membrele superioara și inferioare
b. Gradientul de tensiune arterială între membrele superioara și inferioare
c. Gradientul de puls între membrele superioara și inferioare
d. Hipertrofia parții inferioare a trunchiului și membrelor inferioare
e. Hipotrofia parții inferioare a trunchiului și membrelor inferioare
16. Malformație ductal- dependent este:
a. Atrezia de arteră pulmonară
b. Arcul aortic întrerupt
c. Transpoziția vaselor magistrale
d. Coarctația oartică critică
e. Prezența circulației fetale - persistența canalului arterial permeabil și foramen ovale
patent.
17. Specific pentru operațiile cardiochirurgicale este:
a. Utilizarea circulației extracorporale
b. Utilizarea dozei mari de heparină
c. Anestezie rahidiană
d. Racirea pacienților intraoperator
e. Operații pe cord stopat
18. Din cele enumerate, care sunt abordurile chirurgicale în chirurgia cardiacă:
a. Sternotomia longitudinală
b. Incizia McBourney
c. Mini sternotomia
 d. Toracotomia stîngă
e. Toractomia dreaptă
19. Dintre următoarele, pentru inima fătului intrauterin, prezintă malformații congenitale:
a. Prezența defectului septal ventricular
b. Prezența foramen ovale patent și ductul Botallo
c. Obstrucția aortei
d. Nesepararea valvelor mitrale și tricuspide
e. Drenarea venelor pulmonare în atriul drept
20. Sunt malformații cardiace congenitale palide:
a. DSA
b. DSV
c. Coarctația de aorta
d. Atrezia de arteră pulmonară
e. CAP
21. Care patologii prezintă leziuni obstructive ale părţilor stângi a inimii:
a. Stenoză mitrală congenitală
b. Stenoză aortică congenitală
c. Coarctaţia aortică
d. Întreruperea arcului aortic
e. Stenoza congenitală a arterei pulmonare
22. Care din cele enumerate nu sunt contraindicații absolute pentru intervenție chirurgicală
pe cord în cazul MCC palide:
a. Prezența sindromului Eisenmeiger
b. Prezența hipertensiunii pulmonare
c. Dilatarea cavităților cordului
d. Aritmiile cardiace
e. Fracția de ejecție între 40% si 50%
23. Tratament pentru coarctația aortică este:
a. Angioplastia percutană cu balon
b. Istmoplastia
c. Rezecția coarctației cu anastomoză termino-terminală
 d. Rezecția coarctației cu interpozționarea unui grefon sintetic
e. Angioplastia percutanată cu balon valvei arterei pulmonare
24. De ce depind manifestările clinice în MCC palide?
a. Dimensiunile defectelor
b. Localizarea defectelor
c. Rezistența vasculară pulmonară
d. Fluxului sangvin prin defect
e. Rezistența vasculară sistemică
25. Care este inidcație pentru treatment chirurgical al DSV?
a. DSV fără efect la tratament medicamentos şi infecţii respiratorii severe,
frecvente.
b. DSV cu HTP moderată sau severă
c. DSV de orice mărime,cînd se asociază riscul de apariție a insuficienței valvulare
aortice sau pulmonare.
d. DSV larg cu semn clinică de retard ponderal sever
e. DSV restrictiv

26. Din cele enumerate, pentru tetrada Fallot este caracteristic:

a. Miscarea septului interventricular conal inainte si spre stinga
b. Hipertrofia structurilor ventriculului drept
c. Ingustarea tractului de ejectie a ventriculului drept
d. DSV restrictiv
e. Dextrapozitia aortica
27. Hemodinamica circuitului mic in tetrada Fallot, nu se caracterizeaza prin:
a. Flux pulmonar normal
b. Flux pulmonar accentuat
c. Flux pulmonar hipertensiv
d. Flux pulmonar insaracit
e. Flux pulmonar prin colaterale
28. Cateterizarea cardiacă in tetrada Fallot prezintă următoarele:
a. Patrunderea cateterului din ventriculul drept in aorta
b. Patrunderea ingreuiata a cateterului in artera pulmonara
 c. Scaderea presiunii sistolice in artera pulmonara
d. Presiunea sistolica in ventriculul drept este mai mică decit in ventriculul sting
e. Prezenta gradientului sistolic intre ventriculul drept si artera pulmonara
29. Accesul hipoxic în Tetralogia Fallot este condiționat de:
a. Micșorarea rezistenței vasculare pulmonare
b. Micșorarea rezistenței vasculare sistemice
c. Mărirea rezistenței vasculare pulmonare
d. Mărirea rezistenței vasculare sistemice
e. Răspunsuri corecte: a, d
30. Hipoxemia arterială conduce la:
a. Hipoxemie pronunțată și glicoliză anaerobă
b. Acumularea metaboliților acizi și acidoză metabolică
c. Peroxidarea lipidelor și formarea radicalilor liberi
d. Micșorarea nivelului hemoglobinei în sânge
e. Hiperpotasemiei
31. La investigatia radiografica in proiectie antero - posterioara, la pacientii cu tetrada Fallot,
hilul pulmonar poate fi dilatat din contul urmatoarelor:
a. Trunchiul arterei pulmonare
b. Aorta ascendenta
c. Vena cava superioara
d. Prezența venei cave stângi
e. Tractul de ejectie a ventriculului drept

32. Anomalia Ebstein nu se caracterizeaza prin urmatoarea schimbare anatomica:

a. Pozitionarea cuspelor valvei tricuspide in ventriculul drept
b. Scurtarea coardelor si hipoplazia muschilor papilari a valvei tricuspide
c. DSA tip OS, sau prezenta FOP
d. Marirea in dimensiuni a camerelor cordului drept
e. Drenarea anomala a venelor pulmonare
33. In maladia Ebstein, hemodinamica este caracterizata prin:
a. Regurgitare la nivelul valvei tricuspide
 b. Șunt dreapta stinga la nivelul atriilor
c. Hipoxemie moderata sau severa
d. Insuficienta valvei mitrale
e. Hipovolemie moderata la nivelul circuitului mic
34. Semnele clinice specifice pentru MCC cianogene sunt următoarele, cu excepția:
a. Cianoza
b. Apetitul scăzut
c. Retardul de creștere
d. Dispneea
e. Răceli frecvente
35. Care din cauzele enumerate determină cianoza?
a. Pulmonare
b. Renale
c. Cardiace
d. Hematologice
e. Patologii a SNC
36. Care, din următoarele patologii, nu este MCC cu cianoză diferențiată?
a. Canal atrio-ventricular
b. Tetralogia Fallot
c. Trunchi arterial comun
d. Arc aortic întrerupt
e. Atrezia de arteră pulmonară
37. Care din următoarele, este cauză de deces în evoluția MCC cianogene?
a. Accesul hipoxic
b. Progresarea cianozei
c. Insuficienţa cardiacă
d. Endocardita infecţioasă
e. Pneumonia bilaterală
38. Cele mai utilizate intervenții paliative pentru MCC cianogene sunt:
a. Procedeul Rashkind
b. Anastomoza intersistemică Blalock- Taussing
 c. Anastomoza intersistemică modificată Blalock – Taussing
d. Banding-ul de arteră pulmonară
e. Anastomoza Glenn
39. Dintre următoarele, sunt operații paliative:
a. Procedeul Rashkind
b. Anastomoza intersistemică Blalock- Taussing
c. Switch-ul arterial
d. Banding-ul de arteră pulmonară
e. Anastomoza Glenn
40. Cum se cupează criza hipoxică?
a. Poziția genunchi – torace
b. Administrarea oxigenului concentrat prin mască facială
c. Calmarea copilului cu sedative
d. Administrarea lichidelor intravenos în bolus
e. Administrarea preparatelor spasmolitice
41. Care, din următoarele, sunt etape în corecția radicală a Tetralogiei Fallot?
a. Infundibulectomia
b. Plastia DSV
c. Lărgirea tractului de ejecție a ventricului drept
d. Anastomozarea venei cave cu artera pulmonară
e. Aplicarea homogrefelor în poziție pulmonară în caz de necesitate
42. Care din cele enumerate nu este caracteristica pentru transpoziția vaselor magistrale
simplă?
a. Aorta pornește din ventriculul stîng, artera pulmonară din ventricului drept
b. Aorta pornește din ventriculul drept, artera pulmonară din ventricului sting
c. Are loc amestecul circuitelor sangvine
d. Ambele vase magistrale pornesc din ventriculul drept
e. Ambele vase magistrale pornesc din ventriculul stîng
43. Procedeul Rashkind nu se caracterizează prin:
a. Anastomozarea VCS la artera pulmonară
b. Anastomoza între artera subclavie și artera pulmonar
 c. Procedeu endovascular ce se finalizează cu ”ruperea” septului interatrial
d. Îngustarea arterei pulmonare
e. Procedeu endovascular ce se finalizează cu lărgirea locului de coarctație aortică
44. Prin ce formațiuni anatomice poate avea loc amestecarea sîngelui în transpoziția vaselor
magistrale?
a. Canal arterial permeabil
b. Foramen ovale patent sau defect septal atrial
c. Valva atrio-ventriculară comună
d. Trunchiul arterial comun
e. Defect septal ventricular
45. Care din următoarele este tip al drenajului pulmonar venos aberant?
a. Tip supracardiac
b. Tip intracardiac
c. Tip infracardiac
d. Tip aortal
e. Tip atrial stâng
46. Care, din următoarele, este loc de drenaj al venelor pulmonare aberante?
a. Vena cavă superioara
b. Vena cavă inferioară
c. Atriul drept
d. Vena jugulară
e. Vena femurală
47. Care dintre cele enumerate nu este caracteristica de bază pentru atrezia valvei tricuspide
este:
a. Lipsa comunicării între atriul drept si ventriculul drept
b. Lipsa comunicării între atriul stîng si ventriculul stîng
c. Hiperflux sangvin din atriul drept în ventricului drept
d. Hiperflux sangvin spre artera pulmonară
e. Circuitele sangvine sistemic și pulmonar nu comunică între ele
48. Prin ce mecanism se asigura supraviețuirea copiilor cu atrezie de valvă tricuspidă?
a. Amestecarea sîngelui prin valva comună ventriculo-arterială
 b. Amestecarea sîngelui prin DSA cu șuntarea dreapta – stînga
c. Amestecarea sîngelui prin DSV cu șuntarea stânga – dreapta
d. Amestecarea sîngelui prin canal arterial permeabil cu șuntare stânga – dreapta
e. Toate cele enumerate
49. Prin ce se caracterizează operația Fontan?
a. Anastomozarea venei cave superioare la artera pulmonară
b. Anastomoza între artera subclavie și artera pulmonară
c. Procedeu endovascular ce se finalizează cu ”ruperea” septului interatrial
d. Îngustarea arterei pulmonare
e. Excluderea parților drepte ale cordului din ciclul cardiac prin anastomozarea
venelor cave la artera pulmonară
50. Prin ce se caracterizează operația în con la valva tricuspidă?
a. Anastomozarea VCS la artera pulmonară
b. Repoziționarea cuspelor valvei tricuspide la 360º pe inelul nativ a valvei
c. Procedeu endovascular ce se finalizează cu ”ruperea” septului interatrial
d. Rezecția cuspelor malpoziționate ale valvei tricuspide
e. Suturarea porțiunii atrializate ventriculului drept
51. Drept mecanism compensator al malformațiilor cardiace cianogene cel mai frecvent se
prezintă:
a. Policitemia
b. Anemia
c. Scăderea coagulabilității
d. Scăderea vîscozității sîngelui
e. Hiperglobulinemie
52. Malformațiile cardiace congenitale sunt caracterizate prin:
a. Defect structural, functional sau de poziție a cordului
b. Defect izolat sau complex al cordului
c. Prezent din momentul nașterii
d. Se poate manifesta imediat sau mai tîrziu în viață
e. Sub formă de complicații în timpul nașterii copilului
53. Pentru malformațiile cardiace congenitale cianogene este caracteristic:
 a. Incidența de 8 – 10 la 1000 de nașteri la termen
b. Riscul crește la copii cu părinți ce suferă de MCC
c. Este cea mai frecventă cauza a morbidității și mortalității neonatale
d. Incidența crește pentru nașterile premature
e. Cianoza devine mai accentuate proportional cu vârsta copilului
54. Care tip de tumori cardiace este predominant?
a. Primare mai des decît maligne
b. Maligne mai frecvent decît benigne
c. Din tumorile primare predominante sunt benigne
d. Din tumorile primare predominante sunt maligne
e. Toate răspunsurile sunt corecte
55. Care dintre cele enumerate fac parte din simptomele tumorilor cardiace?
a. Simptome sistemice (febră, scăderea masei corporale etc)
b. Simptome embolice (embolizare în artera pulmonară sau arterele cerebrale)
c. Simptome dispeptice (grețuri, lipsa poftei de mîncare)
d. Simptome cardiace ( ocluzia fluxului sangvin, dereglări de ritm)
e. Simptome secundare metastazării tumorii ( sindromul venei cave superioare etc)
56. Complexul Corney este caracterizat prin:
a. Patologie autosomal dominantă
b. Multiple mixoame cardiace
c. Mixoame extracardiace (piele, sîn)
d. Hiperactivitatea glandelor endocrine
e. Hiperactivitatea glandelor exocrine
57. Care din următoarele este tumoarea ce afectează valvele cardiace?
a. Mixoma
b. Fibroma
c. Fibroelastoma
d. Rabdomioma
e. Lipoma
58. Cel mai frecvent tumorile cardiace secundare sunt originare din:
a. Melanomă
 b. Cancer mamar
c. Cancer renal
d. Limfom
e. Lipom
59. Simptomele a tumorilor mediastinale sunt:
a. Voce răgușită
b. Tamponada cardiacă
c. Tusea
d. Disfagia
e. Palpitații
60. Prognosticul pentru tumorile cardiace primare maligne:
a. Este negativ, cauzat de creșterea rapidă intramurală a tumorilor
b. Depinde de reactivitatea la chimioterapie
c. Este de obicei pînă la un an
d. Este agravat de producerea rapidă a metastazelor
e. Este favorabil, caracterizat prin regresia rapidă a tumorilor
61. Tratamentul chirurgical al tumorilor mediastinale și cardiace:
a. Este indicat pentru orice tip de tumoare
b. Depinde de localizarea și stadiul de progresie a tumorii
c. Se recomandă chimioterapia ca adjuvant terapeutic
d. Se execută prin sternotomie în cazul tumorilor mediastinale anterioare și prin
toractomie în cazul tumorilor mediastinale posterioare
e. Tratamentul chirurgical este indicat în dependență de vârsta pacientului
62. Hipertensiunea in circuitul mic duce la:
a. La hipertofia stratului mediu a vaselor mici pulmonare
b. La proliferarea excesiva a intimei vaselor pulmonare
c. La sclerozarea stratului intern a vaselor pulmonare mici
d. La subtierea stratului mediu a vaselor mici pulmonare
e. La dezvoltarea vaselor colaterale pulmonare
63. Accentuarea zgomotului II la artera pulmonara, este semn de:
a. Șunt mare stinga dreapta
 b. Șunt dreapta stinga
c. Hipertensiune pulmonara
d. Egalarea șunturilor
e. Nu are legatura cu nimic din cele enumerate
64. Care din următoarele este consecință a hipertensiunii pulmonare:
a. Insuficiența parților drepte a cordului
b. Insuficiență hepatică
c. Insuficiența părților stîngi a cordului
d. Insuficiența respiratorie
e. Insuficiența renală
65. Sunt contraindicații relative pentru adminsitrarea de heparine:
a. Chirurgie recenta
b. Asocierea cu AINS
c. Injecții intramusculare
d. Pericardita
e. Disecția aortică
66. Care din urmatoarele etiologii enumerate mai jos este cauza de embolie pulmonara
netrombotica:
a. embolia tumorala
b. embolia cu lichid amniotic
c. tromboza venoasa profunda izolata a gambei
d. embolia grasa
e. embolia gazoasa
67. Factorii etiologici al revarsatului pleural nesupurativ sunt:
a. Trauma canalului limfatic toracic (chilotoraxul)
b. Traumatismul toracelui cu lezarea pleurei, arterelor intercostale,
parenchimului pulmonar (hemotoraxul)
c. Revarsatul pleural pancreatogen
d. Ruperea abcesului pulmonar în cavitatea pleurala
e. Revarsatul pleural malign (metastatic)
68. Care din cele enumerate sunt metode de electie de investigatie pentru stabilirea aspectului
revarsatului pleural:
a. Toracocenteza
b. Recoltarea lichidului pentru examenul citologic după puncția pleurală
c. Recoltarea lichidului pentru examenul biochimic după puncția pleurală
d. Investigatiile cu radionuclizi
e. Ultrasonografia
69. Care din afirmatiile enumerate sunt adresate pneumotoraxului spontan primitiv
(idiopatic):
a. Este o urgenta medico-chirurgicala
b. Survine pe leziuni preexistente
c. Apare brusc
d. Ca regula fara o cauza cunoscuta anterior
e. Se întâlneste preponderent la copii
70. Care sunt conditiile principale pentru survenirea pneumotoraxului spontan:
a. Existenta unui loc de minima rezistenta
b. Vârsta
c. Interventia unui element declansator (efort fizic, tuse)
d. Existenta bolilor asociate
e. Depinde de genul pacientului
71. Gradul ischemiei determinată de obstacol este variabil, în funcție de diverși factori:
a. Sediul si întinderea obstacolului
b. Viteza de constituire a obstacolului
c. Distrugerea colateralelor
d. Vîrsta pacientului
e. Tromboza extensivă
72. Dintre explorări non-invazive ale patului aterial fac parte:
a. Examenul Doppler
b. Angio CT
c. Angio RMN
d. Aterografia prin puncție Seldinger
 e. Examenul Triplex
73. Complicatiile locale în arteriografia prin puncție Seldinger sunt reprezentate de
următoarele:
a. Hematoame
b. Fistule arterio-venoase
c. Isecție, ocluzie vasculară și embolii periferice
d. Insuficiența renală acută
e. Pseudoanevrisme
74. În condițiile unui arbore arterial normal anatomic arteriografia oferă următoarele
informații:
a. Localizarea precisă a leziunilor
b. Existența leziunilor unice sau multiple
c. Existenta circulației colaterale
d. Poate stabili originea embolică sau trombotică a unei ischemii acute
e. Starea patului vascular distal
75. Traumatismele vasculare cu prognosticul cel mai bun sunt următoarele:
a. Plăgile vasculare simple
b. Plăgile înjunghiate
c. Rupturle vasculare
d. Contuziile arteriale
e. Plăgile vasculare iatrogene
76. Ca principii generale de tratament în traumatismele vasculare sunt adevărate următoarele:
a. Toți pacienții cu traumatisme vasculare trebuie evaluați pentru prezența
altor leziuni în vederea ierarhizării tratamentului
b. Șocul hemoragic este frevent prezent la bolnavii cu traumatisme vasculare
ale membrelor
c. Trebuie folosite garourile în scopul asigurării hemostazei
d. Echilibrarea hemodinamică trebuie începută imediat și pe cît osibil obținută
preoperator
e. Trebuie în primul rînd excluse sau tratate leziunile care amenință viața
77. Pacienții la care există manifestăi datorate lezării unor vase importante necesita tratament
chirurgical imediat. Care din următoarele afirmații adevărate?
a. Prima măsură în cadrul intervenției chirurgicale este controlul proximal si
distal la nivelul leziunii
b. La nivelul vasului lezat trebuie cautata prezenta trombozei, in cazul
existentei acestei, trombii trebuie indepartati cu ajutorul sondei Fogarty
c. Odata obtinut controlul arterial, vasul lezat va f excizat până in zona
sanatoasa.
d. Repararea ateriala si venoasa se realizeaza de obicei prin interpozitia unui graft,
de preferat sintetic ( e PTFE )
e. Repararea arterial si venoasa se realizeaza de obicei prin interpozitia unui
graft autolog.
78. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la traumatismele vasculare sunt adevărate:
a. extremitate fara sensibilitate si motricitate necesita de obicei
amputație in cazul in care exista destrucție nervoasa importanta
b. Extremitățile traumatizante sunt susceptibile sa dezvolte sindromul acut de
compartiment
c. Evaluarea precisa si corecta a sindromului de compartiment se face prin
măsurarea directa a presiunii in compartiment
d. Prezenta socului sau a leziunilor multiple asociate reprezinta indicatii absolute
pentru amputatie
e. Leziune vasculara in sine nu este factorul decesiv pentru amputatie.
79. Isuficienta arteriala acuta este in marea majoritate a cazurilor rezultatul obstructiei
intrinseci printr-un tromb. Urmatoarele afirmati sunt adevarate:
a. Cea mai frecventa sursa de emboli este cordul
b. Se poate produce embolie cu continutul placilor de aterom-ateromemboie
sau sindromul degetelor albastre
c. Manifestarile clinice ale ocluziei arteriae acute prin tromboza sunt mai severe
decit in cazul altor etiologii.
d. Tromboza venoasa profunda poate cauza o embolie arteriala paradoxala.
e. Cauza majora de ischemie acuta periferica este embolia
80. Semnele clinice cardinale în iscemia acută:
a. Durere
b. Parastezii
c. Paloare
d. Prezenta puslului distal de nivelul ocluziei
e. Raceala tegumentelor
81. Urmatoarele afiratii sunt adevărate:
a. In cazurile de ischemie acuta severa, unde diagnosticul este evident si
suspiciunea cu privire la etiologie puternica, nu sunt necesare alte investigații
paraclinice pentru a stabili indicatia terapeutica.
b. Având in vedere ca inima este sursa principala de emboli, examinarea
functiei cardio-pulmonare este esentiala.
c. Examenul echografic (in special examenul Duplex) este util mai ales pentru
stabilirea existentei trombozei venoase asociate.
d. Succesul pe termen lung nu depinde de controlul susrselor emboliilor
e. Modificarea consistentei masei musculare semnifica un prognostic prost.
82. Urmatoaele afirmatii referiotoare la ischemia acuta periferică sunt adevarate:
a. Administrare de heparina previne propagarea distala a trombului
b. Exremitatile ischemice trebuie ferite nu doar de frig, dar si de caldura sau
presiunea exercitata asupra lor.
c. Fluxul retrograd (fluxul de singe care curge din extremitatea distalaa arterei dupa
inlaturarea obstructiei) semnifica un pat vascular distal efecient.
d. In cazul existentei trombozei venoase, indepartarea tromblui venos trebuie
efectuata dupa de restabilirea fluxului aterial.
e. Protejarea patului vascular situat distal de obstructie este prima etapta a
tratamentului in ischemia acută
83. Care din urmatoarele afimatii nu sunt false?
a. Pentru a fi efecienta, embolectomia trebuie indicata si efectuarea precoce, in
primele 6 ore.
b. Fasciotomiile de decompresiune sunt indicate preventiv in toate iscemiile acute.
 c. Embolectomia se efectueaza de obicei sub aneseziei locala, mai ales ca
ajoritatea pacientilor sunt batrini si cu stare generala proastă.
d. Heparina reduce la minimum propagarea trombozei si favorizeaza liza
naturala a trombului ca si dezvoltarea circuatiei colaterale.
e. revascuarizare arteriala efecienta este exclusa in cazul lipsei unui flux distal
adecvat.
84. Despre disectia acută de aortă sunt adevărate următoarele afirmații:
a. Hipertensiunea arteriala este factorul favorizant cel mai frecvent incriminat
in producerea disecției acute de aortă.
b. Incidența sindromului Marfan în disectiile de aortă este între 4-15%
c. Necroza mediei (degerescenta cistica a mediei) se gaseste in 20% din cazurile
de disectia aortica.
d. De cele mai multe ori disectia aortica este asimptomatica si poate trece
neobservata
e. Boala anuloectazianta a radacinii aortice poate fi conditia anatomica
preesistenta unei disectii de aorta.
85. Urmatoarele afirmatii sunt adevarata:
a. Bicuspidia artica se asociaza frecvent cu disectia acuta de aorta
b. Traumatisme toracice ichise pot determina disetie de aorta
c. Jumatatae din disectiile ce surivn la femeia tînără (de virsta sub 40 de ani)
intereseaza gravidele.
d. Tensiunea arteriala scazuta este regula la pacientii cu disectie de aorta.
e. Traumatismele iatrogene din cursul chirurgiei cardiac pot stala bazadisectiei
de aorta.
86. In disectia acuta de aorta sunt valabile urmatoarele:
a. Ruptra peretelui extern (adventitial) al lumenului fals se produce cel mai
frecvent in pericard sau in cavitatea pleurala stinga.
b. Oacientii cu disectie de tip A sunt, in genera mai tiner si includ pacientii cu
sindrm Marfan si ectazie anulo-aortică.
c. Disectie de tip B se intalneste, de regula, la barbatide virsta medie sau
virstnici.
 d. Insuficenta artica este rara in cazul disectiei aortei proximale.
e. Disectia la gravid survine de obicei in trimestrul al II-lea sau chiar in cursul
travaliului.
87. O serie de factori influenteaa mortalitatea preoperatorie in disectia acuta de aorta:
a. Inervalul de timp intre diagnostic si operatie.
b. Exitenta tamponadei cardiace
c. Existenta insuficientei renale acute.
d. Existenta insuficientei aortice preoperatorii
e. Infarctul acut de miocard.
88. In cazul ruptrii traumatice a aortei toracice, la patru categorii de pacienti se amina
interventia chirurgiala:
a. Pacientii cu leziuni cerebrale severe.
b. Pacientii in stare septica
c. Pacientii cu arsuri extinse
d. Pacientii cu traumatisme severe ale plaminului sting
e. Pacientii cu traumatisme severe ale plaminului drept.
89. Metodele non-invazive de explorare vasculară sunt următoarele:
a. măsurarea indicelui gleznă-braț
b. pletismografia
c. Examenul Doppler
d. Arteriografia
e. Măsurarea presiunii arteriale digitale
90. Tromboliza terapeutică este utilizată în mod esențial în următoarele situații:
a. În tratamentul infarctului acut de miocard
b. În tratamentul emboliei pulmonare
c. În trombozele venoase profunde cu debut mai mare de 14 zile
d. În trombozele venoase profunde cu debut mai mic de 14 zile
e. În trombozele arteriale acute
91. Principalele contraindicații ale trombolizei sunt:
a. Antecedente cerebro-medulare: traumatisme, anevrisme, chirurgie, neoplasme,
b. accident vascular cerebral
 c. Hemoragie necontrolată
d. Hipotensiune arterială
e. Hipertensiune arterială
92. Următoarele afirmații referitoare la boala aorto-iliacă sunt adevărate:
a. claudicația intermitentă este localizată la nivelul feselor, șoldului, coapselor
și gambelor
b. claudicația distală (la nivelul gambei) exclude leziunea aorto-iliacă
c. tipul I de boală aorto-iliacă presupune limitarea procesului patologic la
bifurcația aortei și arterele iliace
d. Tipul III de boală aorto-iliacă presupune pe lângă afectarea aortei și iliacelor
și arterelor infrainghinale
e. Pe lângă claudicația intermitentă, bărbații cu boală aorto-iliacă mai pot
prezenta impotența
93. Pacienții cu boala aorto-iliacă manifestată prin claudicație intermitentă moderată sau
ușoară vor beneficia de următoarele măsuri terapeutice conservative:
a. renunțarea la fumat
b. exerciții fizice zilnice
c. scădere ponderală
d. Intervenție chirurgicală d’amblee
e. Consum hidric zilnic
94. Vârsta și tarele asociate la pacienții cu boala aorto-iliacă pot indica o anumită tehnică
alternativă de revascularizare:
a. bypass axilo-femural
b. aterectomie
c. angioplastie endoluminală
d. Bypass aorto-femural
e. Bypass femuro-femural
95. Următoarele afirmații referitoare la boala aterosclerotică obstructivă sunt adevărate:
a. Evoluția naturală a bolii obstructive cronice infrainghinale este invariabil către
amputație
b. Se caracterizează mai frecvent prin claudicație intermitentă stabilă
 c. Simptomatologia se poate ameliora pe măsura dezvoltării circulației colaterale
d. Durerea de repaos și ishemia critică a membrului reprezintă indicații chirurgicale
absolute
e. Leziunile trofice distale sunt clasificate în stadiul IV Leriche-Fontaine
96. Dintre complicațiile postoperatorii ce pot apărea după un by-pass femuro-popliteu sunt
întâlnite următoarele complicații:
a. tromboza grefonului
b. hemoragia
c. infecția
d. Impotența sexuală
e. Limforagia
97. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
a. AVC tranzitor reprezinta o indicatie ferma pentru endarterectomia carotidiana
daca este asociat unei stenoze carotidine de peste 70%;
b. Varsta nu contine in sine contraindicatie pentru interventie;
c. Majotitatea AVC ischemice tranzitorii dureaza mai mult de 24 ore
d. Majotitatea AVC ischemice tranzitorii dureaza mai putin de 24 ore;
e. Pierderea vederea de acceasi parte cu leziunea (amaurozis fugax) este simptom
caracteristic stenozei carotidine
98. Simptomele caracteristice stenozei caratotidiene sunt:
a. slăbiciunea, amorțeala și stângăcia la nivelul membrelor contralaterale
b. Pierderea vederii în aceeași parte cu leziunea (amaurozis fugax)
c. Disfazia în cazul afectării emisferei dominante
d. Acufene
e. Pierderea vederii este caracteristică, pacientul descriind orbirea ca pe o perdea
întunecată trasă de sus în jos
99. Complicatiile endarterectomiei carotidiene pot fi:
a. AVC;
b. Paralizie de nerv hipoglos, glosofaringian, facial sau larigu recurent;
c. Hematom;
 d. Amnezie
e. IMA.
100. Ruptura anevrismului aortic infrarenal se produce mai des posterior în
retroperitoneu. Semnele clinice sunt:
a. șoc
b. prezența unei mase abdominale pulsatile
c. durerea abdominală sau lombară
d. hemoragia digestivă
e. Hipotensiune
101. Dintre complicațiile care pot apărea în chirurgia electivă a anevrismelor de aortă
infrarenală sunt întîlnite:
a. Hemoragia intraoperatorie
b. Șocul acut la declamparea aortei
c. embolizarea in teritoriul carotidian
d. lezarea ureterului
e. embolizarea in patul arterial distal
102. Principalele complicații ale anevrismelor periferice sunt:
a. tromboza
b. embolia distală
c. ruptura
d. hemoragia digestivă
e. compresia venelor adiacente
103. Sindromul Klippel-Trenaunay se caracterizeaza prin:
a. Alungirea hipertrofica a unui membru;
b. Angioame plane dureroase;
c. Varice congenitale;
d. Fistule arteriovenoase macroscopice;
e. Fistule arteriovenoase microscopice;
104. Sindromul Parks-Weber se manifestă prin:
a. alungirea hipertrofică a unui membru
b. angioame
 c. nevi vasculari
d. Fistule arterio-venoase congenitale
e. Varice
105. Urmatoarele afirmații referitor la trombangeită sunt adevărate:
a. Simpatectomie lombară este încă indicată pe scară largă.
b. Atingerea distală și absența unui pat vascular distal nu permit o chirurgie de
revascularizare a cuzurilor.
c. Oprirea fumatului reprezintă tratamentului etiopatogenetic esențial.
d. Revascularizarea chirurgicală este posibilă în marea majoritate a cazurilor.
e. Oprirea fumatului scade rata și incidența amputațiilor.
106. Manifestările clinice caracteristice insificienței venoase cronice sunt:
a. edemul
b. pahidermita
c. ulcer trofic
d. eritroza de declivitate
e. dermita ocră
107. Investigații paraclinice non-invazive în bolile venelor sunt:
a. Fotopletismografia
b. Examentul Doppler venos
c. Flebografia
d. Ecografia doppler venoasă
e. Scintigrafia cu fibrinogen marcat radioactive.
108. O multitudine de semne si simptome au fost descrise ca făcînd parte din tabloul
clinic al trombozei venoase profunde:
a. afebrilitatea
b. pulsul cățărător-semnul Mahler
c. durere spontană, localizată în molet,care se accentuează la palpare și la flexia
dorsală a piciorului-semnul –Homans.
d. dilatarea venelor cutanate pretibilae-smenul Pratt.
e. sensibilitatea la palpare pe traiectil venos profund al gambei de la șanțul
retromaleolar intern pînă în regiunea poplitee.
109. Indicațiile plasării unui filtru cav sunt:
a. Embolie pulmonară recurentă în ciuda anticoagulării adecvate
b. Embolie pulmonară certă la pacienți la care tratamentul anticoagulant este
contraindicate.
c. Complicații ale tartamentului anticoagulant care obligă la oprirea
tratamentului
d. înaintea embolectomiei pulmonare
e. în urma embolectomiei pulmonare.
110. Contraindicațiile întreruperii venelor perforante insuficiențe sunt:
a. boala arterial ocluzivă a membrului respective
b. Infecția la nivelul ulcerului venos
c. obezitatea morbidă
d. clasa 4-6 CEAP de insuficiență venoasă
e. patologie severă asociată
111. Tratamentul tromboflebitelor superficiale constă în:
a. tratament antiinflamator nesteroidian
b. contenție elastică
c. antibioterapie
d. Tratament anticoagulant cînd procesul trombotic este extins și la sistemul
venos profund.
e. tratamentul chirurgical în cazurile de extensie ascendentă la coapsă.
112. Umătoarele complicații pot parea ca urmare a traumatismului peretelui arterial:
a. spasmul arterial
b. tromboză
c. embolie
d. creșterea activității colagenazei
e. durerea acută
113. Semnele clinice ale traumatismului arterial sunt:
a. hemoragie externă
b. limfedem
c. hematom expansiv
 d. ischemie acută
e. trill pallabil
114. Acestea sunt opțiuni ale revascularizării chirurgicale în traumatismele vasculare
deschise:
a. arteriorafie sau venorafie laterala
b. angioplastie cu petec venos.
c. rezecție fără interpoziție unui conduct venos
d. by-pass cu grefon venos.
e. rezecție cu interpoziția unui conduct venos.
115. Care din următoarele este o cauză de ischemie acută?
a. embolie
b. traumatism arterial
c. desecție arterială spontană sau iatrogenă
d. vasodilatație
e. vasospasm
116. Acestea sunt surse emboligene în ischemia acută:
a. cavitățile inimii
b. anevrism miocardic
c. emboli paradoxali(sistemul venos profund)
d. tromboflebită superficială
e. anevrism abdominal
117. Cele mai fregvente trombolitice sunt:
a. recombinant tissue-plasminogen activator(rt-PA)
b. urokinază
c. streptokinază
d. warfarina
e. reteplase
118. Urmatoarele sunt caracteristice ale arteriopaiei obliterante:
a. durere cu debut brusc
b. stenoza urmată de ocluzie
c. multilevel disease
 d. dezvoltarea circulației colaterale
e. claudicație
119. Complicatii posibile aparute în tratamentulm chirurgical a bolii aorto-iliacă sunt:
a. Tromboza
b. Ateroembolism intraoperator
c. Ruptura arterei poplitee
d. Lezarea duodenului adiacent
e. Lezarea venei cave inferioare si a venei iliace
120. Semnele clinice de mai jos se datoreaza insuficientei venoase cornice:
a. vene varicoase
b. teleangectazii
c. absenta pulsului
d. edem
e. vene reticulare
Teste noi 2022
1. În circulația fetală: Marea majoritate a sângelui deoxigenat din vena cavă
superioară pătrunde primar în?
a. Atriul drept
b. Foramen ovale patent
c. Atriul stâng
d. Valva tricuspidă
e. Ventriculul drept
2. În circulația fetală: Marea majoritate a sângelui deoxigenat din ventriculul
drept este direcționat în?
a. Valva arterei pulmonare
b. Ramul drept arterei pulmonare
c. Ramul stâng arterei pulmonare
d. Ductul arterial
e. Aorta toracică descendentă
3. Circulația fetală se caracterizează prin:
a. Rezistență vasculară pulmonară mare secundar umplerii
plămânilor cu lichid și unui mediu hipoxic
b. Rezistență vasculară sistemică scăzută secundară suprafeței mari a
patului utero-placentar cu rezistență scăzută
 c. Sângele cel mai oxigenat din vena ombilicală perfuzează creerul și
inima de preferință prin șuntarea ficatului prin ductul venos și
șuntarea intracardiacă prin foramen ovale
d. Sângele mai puțin oxigenat perfuzează partea inferioară a corpului
prin ductul arterial în aorta toracică descendentă
e. Sângele cel mai oxigenat perfuzează partea inferioară a corpului prin
ductul arterial în aorta toracică descendentă
4. Factorii patologici care determină revenirea la circulația fetală după
nașterea copilului sunt?
a. Hipotermia
b. Hipercarbia
c. Acidoza
d. Hipoxia
e. Sepsisul
5. Unitatea funcțională a valvei mitrale constă din următoarele?
a. Inelul valvei mitrale și două cuspe
b. Miocardul atriului stâng și miocardul ventriculului stâng
c. Mușchii papilari și coardele tendinoase
d. Tendonul lui Todaro
e. Nodul atrio-ventricular
6. Principalele cuspe a valvei mitrale sunt?
a. Anterioară sau aortică
b. Posterioară sau murală
c. Septală
d. Antero-laterală
e. Postero-medială
7. Aria inelului valvei mitrale este mai mare în?
a. Sistola ventriculului stâng
b. Diastola ventriculului stâng
c. Sistola atriului stâng
d. Diastola atriului stâng
e. Nu depinde de funcția ventriculului stâng și atriului stâng
8. Cei mai comuni factorii etiologici în stenoza dobândită a valvei mitrale
sunt?
a. Febra reumatismală provocată de Streptococul A β-hemolitic
b. Boala degenerativă a valvei mitrale cu calcificarea inelului
c. Boli autoimune cum ar fi Lupusul sistemic eritematos, Boala reumatoidă
d. Boala cardiacă carcionoidă și boala cardiacă valvulară indusă
medicamentos
e. Endocardita infecțioasă a valvei mitrale
 9. Stenoza valvei mitrale duce la?
a. Obstrucția fluxului sangvin în diastola ventriculară stângă
b. Obstrucția fluxului sangvin în sistola ventriculară stângâ
c. Obstrucția fluxulu sangvin în sistola atrială stângă
d. Obstrucția fluxului sangvin în diastola atrială stângă
e. Creșterea presiunii în atriul stîng
10. Patofiziologic, stenoza valvei mitrale cronică, duce la următoarele
schimbări morfologice?
a. Schimbări patologice la nivelul ventriculul stâng
b. Schimbări patologice la nivelul atriul stâng
c. Schimbări patologice la nivelul patul vascular pulmonar
d. Schimbări patologice la nivelul vavei tricuspide
e. Schimbări patologice la nivelul valvei lui Thebesius
11. Închiderea fiziologică a valvei mitrale depinde de interacțiunea
următoarelor componente a aparatului valvular?
a. Atriul stâng și inelul valvular
b. Cuspele valvulare și coardele tendinoase
c. Mușchii papilari și ventriculul stâng
d. Tendonul Todaro și septul interatrial
e. Trigonul fibros drept și trigonul fibros stâng
12. Cei mai frecvenți factori etiologici în insuficiența valvei mitrale sunt?
a. Boala arterelor coronariene
b. Cardiomiopatia dilatativă
c. Prolapsul valvei mitrale
d. Degenerarea mixomatoasă a valvei mitrale
e. Calcificarea inelului valvei mitrale
13. Patofiziologic, insuficiența valvei mitrale, duce la următoarele schimbări,
exceptând?
a. Schimbări patologice la nivelul ventriculului stâng
b. Schimbări patologice la nivelul atriului stâng (dilatare)
c. Schimbări patologice la nivelul patului vascular pulmonar (hipertensiune
pulmonară secundară)
d. Schimbări patologice la nivelul ventriculului drept
e. Creșterea dramatică a presiunii în atriul stâng
14. Căile patofiziologice în apariția insuficienței valvei tricuspide secundară
la patologia valvulară preexistentă (cel mai frecvent afectarea valvei
mitrale) sunt?
a. Hipertensiunea pulmonară duce la dilatarea cavității ventriculare drepte
b. Dilatarea inelului valvei tricuspide
c. Complexul format dintre mușchii papilari și coardele tendinoase se
scurtează
d. Dezagregarea (ruptura) mușchilor papilari și mișcarea patologică a peretelui
ventricular drept
e. Apoziția cuspelor valvei tricuspide
15. Semnele radiologice prezente în insuficiența valvei tricuspide?
a. Cardiomegalie
b. Venă azigoz proeminentă
c. Dilatarea atriului și ventriculului drept
d. Anomalie structurală la valva tricuspidă
e. Deplasarea diafragmului în sus din cauza ascitei
16. Tehnicile chirurgicale în remodelarea inelului valvei tricuspide sunt?
a. Reducerea parțială a inelului valvular anterior și posterior (tehnica De
Vega)
b. Implantarea inelului de support
c. Tehnica de bicuspidalizare
d. Protezarea valvei tricuspide
e. Tehnica scurtării coardelor tendinoase
17. Valva aortică este o unitate morfo-funcțională care constă din?
a. Inelul functional aortic, care cuprinde joncțiunea ventriculo-aortică și
joncțiunea sino-tubulară
b. Trei cuspe cu atașamentul lor
c. Sinusurile Valsalva cu ostiumurile arterelor coronariene
d. Arterele coronare dreaptă și stângă
e. Aorta ascendentă
18. Principalele funcții ale valvei aortice sunt?
a. Asigurarea unui flux de sânge unidirecțional din ventriculul stâng
b. Asigurarea unui flux de sânge bidirecțional din ventriculul stâng
c. Optimizarea fluxului sangvin coronarian
d. Menținerea funcției miocardice
e. Obstrucționarea fluxului de sânge din ventriculul stâng la necessitate
19. Cea mai comună cauză a stenozei valvei aortice la persoanele cu vârsta
cuprinsă între 70 și mai mulți ani este?
a. Endocardita infecțioasă
b. Bicuspidia valvei aortice
c. ”Degenerarea senilă” valvulară
d. Boala valvulară reumatică
e. Calcificarea cuspelor normal dezvoltate
20. Triada clasică de simptome în stenoza aortică include?
a. Disneea
b. Fatigabilitatea
c. Sincope
d. Vertije
e. Angină pectorală
21. Gradientul presional la nivelul valvei aortice poate fi determinat prin
următoarele investigații?
a. Eco cardiografie
b. Auscultație
c. Palpație
d. Angio CT
e. Cateterism cardiac
22. Tratamentul în ”Degenerarea senilă” valvulară aortică include?
a. Înlăturarea obstrucției mecanice
b. Înlocuirea valvei aortice
c. Înlocuirea valvei aortice transcateter la bolnavii cu risc chirurgical mărit,
la cei în vârstă cu comorbități associate
d. Debridarea valvei aortice prin intervenție chirurgicală
e. Debridarea valvei aortice cu ultrasunet
23. Indicațiile pentru înlocuirea valvei aortice sunt?
a. Stenoza valvei aortice grad sever
b. Disfuncția ventriculară stângă cu stenoza valvei aortice (fracția de ejecție
al ventriculului stâng < 50%)
c. Calcificarea severă a valvei aortice
d. Stenoză de valvă aortică asimptomatică dar cu leziuni pe arterele
coronariene ce necesită revascularizare
e. Stenoză de valvă aortică cu aria de deschidere de 0,9 cm² asimptomatică
24. Insuficiența aortică acută apare în cazul diferitor stări morfopatologice a
valvei, cele mai comune fiind?
a. Endocardita bacteriană
b. Disecția acută aortică
c. Ca o complicație iatrogenă a unei proceduri transcateter
d. Traumatism thoracic concodent
e. Degenerescența senilă a valvei aortice
25. Din punct de vedere fiziopatologic, volumul regurgitant în insuficiența
aortică cronică, depinde de?
a. Suprafața orificiului de regurgitare
b. Diferența diastollică de presiune dintre aortă și ventriculul stâng
c. Diferența sistolică de presiune dintre aortă și ventriculul stâng
d. Durata diastolei
e. Durata sistolei
 26. Unitatea funcțională a valvei tricuspide constă din următoarele?
a. Miocardul atriului drept și inelul fibros
b. Trei cuspe și coardele tendinoase
c. Miocardul ventriculului drept și mușchii papilari
d. Tendonul lui Todaro și valva lui Eustachio
e. Triunghiul Koch și nodul atrio-ventricular
27. Principalele cuspe a valvei tricuspide sunt?
a. Cuspa anterioară
b. Cuspa posterioară
c. Cuspa septală
d. Cuspa antero-septală
e. Cuspa postero-laterală
28. Stenoza mitrală se clasifică în trei categorii?
a. Stenoza mitrală foarte ușoară - are aria orificiului mitral > 2 cm2
b. Stenoza mitrală ușoară - are aria orificiului mitral > 1,5 cm2
c. Stenoza mitrală forma moderată - orificiul mitral este de 1,5 - 1 cm2
d. Stenoza mitrală forma severă - are orificiul mitral <1 cm2
e. Stenoza mitrală forma critică - aria orificiului mitral < 0,5 cm2
 Teste grilă pentru disciplina Chirurgia cardiovasculară și toracică

(complement simplu)
1. Dintre următoarele, factor de risc pentru dezvoltarea MCC este:
a. Medicamente
b. Droguri
c. Preparate hormonale
d. Contraceptive
e. Toate cele enumerate, daca au loc in timpul sarcinii
2. In interventii pe cord deschis, cel mai des se utilizeaza:
a. Sternotomia longitudinala
b. Toracotomia stinga
c. Sternotomia transversa
d. Toracotomia dreapta
e. Acces prin ambele pleure
3. Pentru canalul arterial permeabil larg, este caracteristic urmatoarul suflu auscultativ:
a. Suflu sistolic
b. Suflu sistolo- diastolic
c. Suflu diastolic
d. Lipsa de suflu
e. Suflu Graham Steel
4. Ce se observa la auscultația zgomotului II la nivelul arterei pulmonare în prezența
canalului arterial permeabil cu hipertensiune pulmonară?
a. Disocierea zgomotului II
b. Accentuarea zgomotului II
c. Slabirea zgomotului II
d. Zgomotul II nu se schimba
e. Toate cele enumerate
5. Interventie chirurgicala de urgență imediată dupa ligaturarea CAP - este necesara in
urmatoarea situatie:
a. Sindromul Horner
 b. Aparitia emfizemului subcutan
c. Drenarea abundenta de singe pe tuburile de dren
d. Aparitia aerului in cavitatea pleurala
e. Atelectazia lobului pulmonar
6. La prezenta ferestrei aorto - pulmonare cu diametru mic, auscultative se determina:
a. Suflu sistolic
b. Suflu diastolic
c. Suflu sistolo-diastolic
d. Nu este prezent suflu
e. Suflu sistolic pe artera pulmonara
7. La fereastra aorto – pulmonara mare, pe artera pulmonara, zgomotul II:
a. Nu se schimba
b. Este slab
c. Este disociat
d. Este accentuat
e. Lipseste
8. La DSV cu suntare stinga – dreapta, se determina supraumplerea:
a. Ventriculului drept
b. Ventriculului sting
c. Ambelor ventricule
d. Atriului drept
e. Atriului sting
9. Inchiderea de sinestatoare a DSV este posibil de obicei la virsta de:
a. Pina la 1 an
b. Pina la 4 ani
c. Dupa 4 ani
d. DSV nu se inchide singur niciodata
e. La orice virsta
10. Cel mai frecvent se intilneste urmatoarea forma de stenoza izolata a arterei pulmonare:
a. Supravalvulara
b. Valvulara
 c. Subvalvulara
d. Combinata
e. Toate din cele enumerate
11. Formarea ”ghebului cardiac” la pacientii cu DSV si hipertensiune pulmonara se formeaza
din contul:
a. Ventriculului sting
b. Atriului sting
c. Ventriculului drept
d. Atriului drept
e. Toate cele enumerate
12. La pacientii cu DSV, disocierea zgomotului II se intilneste in:
a. Hipertensiune pulmonara
b. Șunt stinga - dreapta mare
c. Inversarea șuntului
d. Egalarea șunturilor
e. Nu depinde de nivelul tensiunii pulmonare
13. Acces chirurgical spre DSV perimebranos este preferabil prin:
a. Ventriculul drept
b. Atriul drept
c. Trunchiul arterei pulmonare
d. Ventriculul sting
e. Aorta
14. Din toate tipurile de DSV, cel mai frecvent, de sinestator se inchide:
a. DSV musculare mici
b. DSV perimembranoase inlet
c. DSV subaortale
d. DSV subpulmonare
e. DSV dublu arteriale
15. La prezenta canalului atrio-ventricular partial deschis, fluxul pulmonar este:
a. Insaracit
b. Obisnuit
 c. Marit prin flux arterial
d. Sunt semne de hipertensiune pulmonara
e. Are prezente vase colaterale
16. Anatomic, canalul atrio-ventricular partial deschis, se caracterizeaza prin:
a. DSA tip OS
b. FOP
c. DSA tip OP cu anomalie de dezvoltarea valvelor atrioventriculare
d. DSV
e. Anomalie de drenare a venelor pulmonare
17. Iesirea din ventriculul drept a aortei si arterei pulmonare se caracterizeaza prin:
a. Prezenta ambelor vase care ies din ventriculul drept
b. Prezenta DSV
c. Lipsa regiunii mitro – aortale
d. Prezenta hipertensiunii pulmonare sau a stenozei arterei pulmonare
e. Prezenta tuturor celor enumerate
18. Cel mai frecvent tip de ventricul unic este :
a. Tipul A (ventricul sting)
b. Tipul B (ventricul drept)
c. Tip C (lipsa septului interventricular)
d. Tip D (reprezentat ca regiune infundibulara)
e. Toate tipurile se intilnesc cu aceeasi frecventa
19. Cea mai frecventa MCC asociata cu sindromul Down este:
a. Stenoza arterei pulmonare
b. Coarctatia aortei
c. DSV
d. Canalul atrioventricular
e. Atrezia arterei pulmonare
20. MCC acianogene se clasifică in felul urmator, exceptie:
a. Şunt de la stânga spre dreapta
b. Șunt de la dreapta spre stînga
c. Leziuni obstructive ale părţilor stângi a inimii
 d. Leziuni obstructive ale părţilor drepte a inimii
e. Fistule arterio-venoase
21. Momentul cheie in patogenia MCC acianotice este:
a. Hipoflux pulmonar
b. Hiperflux pulmonar
c. Obstrucția tractului de ejecție a ventriculului drept
d. Obstrucția tractului de ejecție a ventriculului stîng
e. Amestecul sîngelui venos cu cel arterial
22. Care este cea mai frecventă formă a stenozei aortice?
a. Valvulară
b. Subvalvulară
c. La nivelul Ao ascendente
d. La nivelul Ao descendente
e. La nivelul bulbului aortic
23. Pentru oprirea inimii intraoperator se utilizeaza următoarea soluție cardioplegică:
a. Șoc electric
b. Preparate beta-blocante
c. Soluție cu conținut mare de ioni de potasiu
d. Preparate blocante de Ca
e. Răcirea paceintului
24. Repornirea spontană a inimii are loc datorită:
a. Legii Stark-Franklin
b. Încălzirii pacientului
c. Infuziei de protamină
d. Infuziei de soluție cu conținut de ioni de Clor
e. Conectării la cardiostimulator
25. Pentru corecția chirurgicală a CAP sau a coarctației aortice, abordul chirugical preferat
este:
a. Toractomia stîngă
b. Sternotomia mediană
c. Toractomia dreaptă
 d. Mini sternotomia
e. Toracoscopia

26. In tetrada Fallot, gradul dereglarilor hemodinamice depinde de prezenta:

a. Dextrapozitia aortei
b. DSV
c. Ingustarea arterei pulmonare
d. Hipertrofiei ventriculului drept
e. Hipoplazia ventriculului sting
27. Tetrada Fallot, cel mai frecvent, se caracterizeaza prin urmatoarea localizarea a DSV-
ului:
a. Intratrabecular in septul muscular interventricular
b. Subtricuspidal
c. Subpulmonar
d. Subaortic
e. De intrare muscular
28. Prin infuzia continua a cărui medicament se menține deschis canalul arterial permeabil în
cazul malformațiilor cardiace ductal dependente?
a. Vasoprostan
b. Amfotericina B
c. Indometacina
d. Captopril
e. Sildenafil
29. Care din următoarele nu este component a Tetralogie Fallot?
a. DSV subaortic
b. Valvă atrio-ventriculară comună
c. Dextrapoziția aortei
d. Hipertofia ventriculului drept
e. Stenoza tractului de ejecție a ventriculului drept
30. Care este cea mai frecventă MCC cianogenă?
a. Atrezia de arteră pulmonară
b. Tetralogia Fallot
 c. Transpoziția vaselor magistrale
d. Boala Ebstein
e. Trunchiul arterial comun
31. Medicamentul utilizat pentru profilaxia crizelor hipoxice este:
a. Captopril
b. Anaprilina
c. Sildenafil
d. Amlodipina
e. Metoprolol
32. Care este procedura paliativă specifică pentru transpoziția vaselor magistrale?
a. Procedeul Rashkind
b. Anastomoza intersistemică Blalock- Taussing
c. Switch-ul arterial
d. Banding-ul de arteră pulmonară
e. Anastomoza Glenn
33. Care este intervenția de elecție finală pentru atrezia de valvă tricuspidă?
a. Operația Fontan
b. Procedeul Rashkind
c. Operația Conn
d. Anastomoza Blalock – Taussing
e. Niciuna din cele enumerate
34. Prin ce se caracterizează anastomoza bidirecțională Glenn?
a. Anastomoza venei cave inferioare la artera pulmonară
b. Anastomoza venei cave inferioare la vena pulmonară
c. Anastomoza venei cave superioare la artera pulmonară
d. Anastomoza venei cave inferioare la vena anonimă
e. Anastomoza arterei subclavii la artera pulmonară
35. Prin ce se caracterizeaza boala Ebstein?
a. Atrezia valvei tricuspide
b. Atrezia valvei mitrale
c. Amplasarea cuspelor valvei mitrale în planuri diferite
 d. Amplasarea cuspelor valvei tricuspide în planuri diferite
e. Separarea incomplete a valvelor mitro-tricuspide
36. Care este intervenția de elecție pentru Boala Ebstein?
a. Operația Fontan
b. Procedeul Rashkind
c. Operația în con
d. Anastomoza Blalock – Taussing
e. Niciuna din cele enumerate
37. Cauză a malformațiilor cardiace este:
a. Modificări genetice
b. Infecții intrauterine
c. Consum de alcool în timpul sarcinii
d. Fumatul în timpul sarcinii
e. Este multifactorială
38. Manifestare clinică cauzată de hipoxia cronică este:
a. Torace mărit în dimensiuni
b. Indexul de oxigenare mărit
c. Degete de toboșar
d. Membre periferice calde
e. Toate cele enumerate
39. Dintre tumorile benigne primare, cel mai frecvent se întîlnește la adulți:
a. Myxoma cardiacă
b. Lipoma
c. Fibroma
d. Rhabdamyoma
e. Miosarcoma
40. Dintre tumorile benigne primare, cel mai frecvent se întîlnește la copii:
a. Myxoma cardiacă
f. Lipoma
g. Fibroma
h. Rhabdomyoma
 i. Miosarcoma
41. De ce depind simptomele tumorilor cardiace?
a. Localizare
b. Genul pacientului
c. Tipul tumorii
d. Originea citologică
e. Vîrsta pacientului
42. Localizarea tumorii în endocard va produce:
a. Dereglări de ritm
b. Acumulare de lichid pericardial
c. Obstrucția fluxului sangvin
d. Acumulare de lichid pleural
e. Valvulopatii
43. Localizarea tumorii în miocard va produce:
a. Dereglări de ritm
b. Acumulare de lichid pericardial
c. Obstrucția fluxului sangvin
d. Acumulare de lichid pleural
e. Valvulopatii
44. Localizarea tumorii în epicard va produce:
a. Dereglări de ritm
b. Acumulare de lichid pericardial
c. Obstrucția fluxului sangvin
d. Acumulare de lichid pleural
e. Valvulopatii
45. Cea mai frecventă localizare a mixomei cardiace este în:
a. Atriul stîng
b. Atriul drept
c. Ventriculul drept
d. Ventricului stîng
e. Septul interventricular
46. Pericolul iminent prezentat de mixoma cardiacă este:
a. A se inclava în valva aortică
b. A se inclava în valva mitrală
c. A distruge sistemul de conducere a cordului
d. A crea simptome de hipertrofie cardiacă
e. Nici unul din enunțuri nu este corect
47. Care din următoarele este tumoarea ce afectează valvele cardiace?
a. Mixoma
b. Fibroma
c. Fibroelastoma
d. Rabdomioma
e. Lipoma
48. Cea mai frecventă localizare a tumorilor mediastinale este în:
a. Mediastinul anterior
b. Mediastinul posterior
c. Mediastinul superior
d. Mediastinul mediu
e. Tumorile mediastinale au repartiție egală în compartimentele mediastinale
49. Cel mai frecvent tip de tumoră mediastinală întîlnit în mediastinul anterior este:
a. Tumorile neurogene
b. Timomul
c. Mixomul
d. Tumorile din celule germinative
e. Metastaze din glanda tiroidă
50. Investigarea specifică de rutină pentru determinarea prezenței și localizării tumorilor
mediastinale este:
a. Radiografia toracică
b. Ecografia cardiacă
c. Tomografia computerizată toracică simplă
d. Scintigrafia
e. Tomografia computerizată toracică în regim angio
51. Nu este simptom al tumorilor mediastinale:
a. Voce răgușită
b. Tamponada cardiacă
c. Tusea
d. Disfagia
e. Palpitații
52. Tumorile cele mai frecvente în mediastinul posterior sunt:
a. Tumorile neurogene benigne
b. Tumorile neurogene maligne
c. Tumorile din celule germinative benigne
d. Tumorile din celul geminative maligne
e. Limfoamele
53. Hipertensiunea pulmonara este consecinta a:
a. Hipovolemiei in circuitul mic
b. Hipervolemiei in circuitul mic
c. Hipervolemia in circuitul mare
d. Hipovolemia in circuitul mare
e. Nici una din cele enumerate
54. Presiunea pulmonară normală este:
a. 5-10 mm Hg
b. 15-20 mm Hg
c. 20-25 mm Hg
d. 30-40 mm Hg
e. 0-5 mm Hg
55. Hipertensiunea pulmonară este definită în modul următor:
a. Creșterea presiunii arteriale pulmonare medii mai mult decît 25 mm Hg în
repaos, determinată la cataterism cardiac
b. Creșterea presiunii arteriale pulmonare sistolice mai mult decît 25 mm Hg la efort,
determinată la cataterism cardiac
c. Creșterea presiunii arteriale pulmonare medii mai mult decît 15 mm Hg în repaos,
determinată la cataterism cardiac
 d. Creșterea presiunii venoase pulmonare medii mai mult decît 25 mm Hg în repaos,
determinată la radiografie pulmonară
e. Creșterea presiunii venoase pulmonare medii mai mult decît 15 mm Hg la efort,
determinată la cataterism cardiac
56. Care poate fi una din cauzele HTP determiată de patologia părților stîngi a cardului?
a. Insuficiența valvei tricuspide
b. Stenoza valvei mitrale
c. Boala Ebstein
d. Defect septal atrial
e. Transpoziția de vase magistrale
57. Homogrefele sunt :
a. Prelevate de la pacientul în cauză
b. Prelevate de la cadavre umane
c. Realizate din pericard porcin
d. Toate cele de mai sus
e. Nici una
58. Sunt cauze de insuficienţă aortică acută, cu excepţia :
a. Endocardită acută
b. Disecţia de aortă
c. Boala Marfan
d. Aortită sifilitică
e. Traumatism toracic
59. În evoluţia unui infarct miocardic acut apariţia unui suflu holosistolic în spiţe de roată
este sugestivă pentru :
a. Insuficienţă mitrală ischemică
b. Infarct de ventricul drept asociat unui infarct inferior
c. Ruptura peretelui liber ventricular
d. Ruptura septului interventricular
e. Embolie pulmonară cu regurgitare tricuspidiană severă
60. Triada de factori predispozanti pentru tromboza venoasa, descrisa de Virchow cuprinde:
a. edemul membrelor inferioare, hipercoagulabilitatea, staza;
 b. traumatismul local al peretelui vaselor, sarcina, hipercoagulabilitatea;
c. traumatismul local al peretelui vaselor, hipercoagulabilitatea, staza;
d. obezitatea, hipercoagulabilitatea, sarcina;
e. sarcina, staza, hipercoagulabilitatea.
61. Care din urmăatoarele afirmații sunt adevarate?
a. Arteriografia prin puncție Seldinger se face cel mai frecvent prin puncția arterei
brahiale
b. Insuficiența renală nu este o contraindicație pentru arteriografie
c. Calea femurala este de preferat atunci cind pulsarile la femurale sunt slabe sau
absente.
d. Punctia directa a unei proteze vasculare este de preferat.
e. Arteriografie cross-over este indicata în cazul absentei pulsului la femurala
contralaterala
62. Pentru salvarea extremității în condiții optime, intervalul de timp scurs de la instalarea
ischemiei la instruirea tratamentului (respectiv la restabilirea fluxului arterial) trebuie sa
fie mai scurt de:
a. 1-2 ore
b. 4-6 ore
c. 6-8 ore
d. 10-12 ore
e. 12-24 ore
63. Dat fiind faptul că la majoritatea pacientilor care au suferit traumatisme vasculare
circulatia colaterala este slab dezvoltata (paientii sunt mai degraba tineri, cu artere
normale) ischemia ireversibila apare:
a. Mai precoce
b. Mai tardiv
c. Nu poate apărea
d. Cu urmare a traumatismului maselor musculare
e. Ca urmare a leziunilor nervoase
64. O serie de factori influențează direct prognosticul în tratamentele vasculare, cu excepția:
 a. Intervalul de timp scurs între momentul traumatismului și intervenția terapeutică
adecvată
b. Vîrsta tînără
c. Localizarea anatomică
d. Leziunile ososoase asociate
e. Leziunile nervoase asociate.
65. Următoarele afirmații sunt false:
a. În traumatismele vasculare aerteriografia este procedeul diagnostic cel mai precis
pentru diagnosticul unei leziuni vasculae.
b. arteriografie negativă exclude o leziune arterială la un pacient cu semne echivoce
c. Arteriografia precizează sediul exact, natura și extensia leiunii/leziunilor
vasculare în vederea tratamentului.
d. Arteriografia este indicată la pacienții instabili hemodinamic
e. Ateriografia intraoperatorie este de preferat.
66. Atitudinea terapeutica in cazul leziunilor arteriale asociate cu alte leziuni presupune
urmatoarele, cu exceptia:
a. Daca la leziunea arteriala se asociaza si o leziune venoasa aceasta din urma va fi
rezovata in general prima
b. In cazul asocierii leziunilor osoase, leziune vascuala va fi rezolvata prima,
indiferent de gravitatea ischemiei.
c. Leziunile asociate care ameninta viata printre putinele indicatii pentru ligatura si
nu pentru repararea arteriala..
d. indicatie pentru amputatie este reprezentata de pierderea osoasă pe întindere mai
mare de 6 cm
e. Prezenta socului sau leziunilor multiple asociate reprezenta indicații relative
pentru amputație.
67. Primul gest terapeutic in ischemia acuta prin embolie trebuie sa fie:
a. Administrarea unui bolus de heparina
b. Incalizrea memrbului ischemic
c. Efectuarea embolectomiei cti mai rapid posibil.
d. Administraea unor analgetice puternice de tipul morfinei sau petidinei
 e. Adminisrarea de manitol alaturi de alcalinizarea urinii pentru prevenirea
insuficientei renale acute.
68. Selectați afirmația falsă:
a. Trombocitopenia indusă de heparină are prognostic vital și funcțional bun
b. Trombocitopenia apare la 1-2% din tratamentele cu heparină, de obicei între ziua
a 5-a și a 7-a și manifestă prin fenomene trombotice venoase sau arteriale
c. Mecanismul de apariție al trombocitopeniei heparin-induse este imuno-alergic
d. Riscul de trombocitopenie este similar pentru toate tipurile de heparină
e. Primul gest terapeutic este în trombocitopeniile induse de heparină este oprirea
administrării
69. Tratamentul cu AVK este contraindicat în următoarele situații, cu excepția:
a. În cazul existenței unei diateze hemoragic
b. Hipertensiunea arterială malign
c. În cazul în care contextul psiho-social al pacientului nu permite supravegherea
adecvată a tratamentului
d. La vârste <75 ani
e. La vârste >75 ani
70. Care din următoarele afirmații sunt false?
a. Principalul determinant al permeabilității pe termen lung al unui grefon este starea
patului vascular periferic
b. Permeabilitatea la 5 ani a unui grefon femuropopliteu depășește 90%
c. Permeabilitatea la 5 ani a unui grefon aortofemural depășește 90%
d. Bypassul extraanatomic este unui procedeu folosit la pacienții cu risc crescut și la
care se are în vedere evitarea unei intervenții intraabdominale majore
e. Cea mai buna patență pe termen lung este observată în cazul folosirii grefoanelor
venoase
71. Alegerea grefonului vascular nu ține cont de:
a. Diametrul vasului nativ ce va fi înlocuit sau bypassat
b. Prezența infecției
c. Străbaterea sau nu a unei regiuni articulare
d. Disponibilitatea sau nu a unui conduct autogen
 e. Costul unui grefon sintetic
72. În cazurile de boală aorto-iliacă cu ischemie severă se remarcă, cu excepția:
a. eritroza de declivitate
b. paloarea la ridicarea membrului
c. modificari trofice ale pielii la nivelul piciorului și gambei
d. Prezența pulsului periferic
e. Absența pulsului periferic
73. Termenul de ischemie critică a membrului este definit prin:
a. durere de repaos continuă necesitând analgezie cu durată peste două saptamâni
b. ulcer ischemic
c. gangrena piciorului
d. Presiunea sistolică la nivelul gleznei mai mare de 50 mmHg
e. Presiunea sistolică la nivelul gleznei mai mica de 50 mmHg
74. Care este atitudinea corectă în sindromul de compartiment:
a. faciotomie
b. miomectomie
c. drenajul
d. compresie
e. observația
75. Cea mai frecventă complicație apărută în urma revascularizării arteriale este:
a. edemul de reperfuzie
b. infecția
c. parestezia
d. dermatoscelroza
e. nici una de mai sus
76. Cînd putem exclude un sindrom de compartiment?
a. presiunea în compartiment >30-35 mmHg
b. presiunea în compartiment 10-15 mmHg
c. traumatisme arterio-venoase combinate
d. edem masiv
e. absenta fluxului capilar
77. Care din urmatoarele explorări este cea mai fidelă în detectarea leziunilor axului arterial
al membrelor inferioare:
a. angiografie prin rezonanță magnetică
b. computer-tomografie
c. arteriogarfie prin puncție Seldinger
d. venografie
e. limfografie
78. Care din următoarele cause este cea mai frecvent întilnită în ischemia acută traumatică a
membrelor inferioare:
a. anevrism micotic
b. traumatisme închise
c. traumatisme deschise
d. disecție de aorta.
e. spasm arterial.
79. Următoarele afirmații referitoare la tromboflebită superficială sun false:
a. poate fi determinate de traumatisme
b. tromboflebită superficială este întîlnită într-o serie de boli maligne
c. poate avea character migrator în boala Buerger
d. se complică de cele mai multe ori cu embolie pulmonară
e. tromboflebita venelor superficiale ale sînului(boala Mondor) este o entitae foarte
rară.
80. Tratamentul cu anticuagulante orale în tromboză venoasă profundă se conduce în funcție
de:
a. INR
b. Timp Howel
c. Timp de sîngerare
d. Valoarea antitrombinei III
e. APTT
Teste noi 2022
1. În circulația fetală: Câte artere ombilicale sunt prezente la făt?
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5
2. În circulația fetală: Câte vene ombilicale sunt prezente la făt?
a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5
3. În circulația fetală: Arterele ombilicale la făt își au originea din?
a. Aortă
b. Arterele iliace
c. Ventriculul stâng
d. Atriul stâng
e. Arterele renale
4. Majoritatea sângelui din vena ombilicală ocolește ficatul prin intermediul?
a. Direct prin vena cavă inferioară
b. Ductul venos
c. Vena hemiazigos
d. Vena azigos
e. Vena cavă superioară
5. În circulația fetală: Sângele din vena cavă inferioară este direcționat în
atriul stâng prin foramen ovale patent de către?
a. Valva tricuspidă
b. Valva mitrală
c. Valva lui Eustachio
d. Valva lui Thebesius
e. Valva aortică
6. În circulația fetala: Direcționarea fluxului sangvin prin ductul arterial este
determinat de?
a. Vârsta fâtului în perioada intrauterină
b. Poziția anatomică al ductului arterial
c. Rezistența vasculară pulmonară mărită
d. Concentrația mică de oxigen în ventriculul drept
e. Funcția bună a valvei tricuspide
 7. Coardele tendinoase a valvei mitrale unesc?
a. Mușchii papilari cu cuspele valvei mitrale
b. Miocardul ventriculului stâng cu cuspele valvei mitrale
c. Mușchii papilari cu inelul valvei mitrale
d. Miocardul ventriculului stâng cu inelul valvei mitrale
e. Inelul valvei mitrale cu cuspele valvei mitrale
8. Care arteră coronariană poate fi lezată la plasarea suturilor pe inelul
valvei mitrale în chirurgia cardiacă?
a. Artera descendentă anterioară
b. Artera circumflexă
c. Arera coronariană dreptă
d. Artera coronariană stângă
e. Artera descendentă posterioară
9. Principala funcție a coardelor tendinoase este?
a. Previne prolabarea cuspelor în perioada sistolei ventriculare
b. Previne prolabarea cuspelor în perioada sistolei atriale
c. Previne prolabarea cuspelor în perioada diastolei ventriculare
d. Previne disfuncția sistolică a atriului
e. Previne disfuncția inelului valvular
10. În jurul inelului anterior a valvei tricuspide, în șanțul atrio-ventricular
anterior trece următoarea arteră coronariană?
a. Artera descendentă anterioară
b. Artera circumflexă
c. Arera coronariană dreptă
d. Artera coronariană stângă
e. Artera descendentă posterioară
11. Care arteră coronariană poate fi lezată la plasarea suturilor pe inelul
valvei tricuspide în chirurgia cardiacă?
a. Artera descendentă anterioară
b. Artera circumflexă
c. Arera coronariană dreptă
d. Artera coronariană stângă
e. Artera descendentă posterioară
12. Ce structură anatomico-funcțională poate fi lezată la plasarea suturilor în
regiunea vârfului triunghiului Koch?
a. Lezarea arterei coronariene drepte
b. Lezarea nodului atrioventricular
c. Lezarea arterei circumflexe
d. Lezarea sinusului coronarian
e. Lezarea nodului sino-atrial
 13. Abordul chirurgical la valva tricuspidă se efectuiază prin?
a. Atriotomie stângă
b. Atriotomie dreaptă
c. Septotomie
d. Ventriculotomie dreaptă
e. Ventriculotomie stângă
14. Cine din iluștrii chirurgi considera că „Chirurgul care va decide să aplice
o sutură pe cord riscă să piardă stima colegilor săi “?
a. Theodor Billroth
b. Ludwig Rehn
c. Friedrich Trendelenburg
d. Robert Gross
e. Alfred Blalock
15. Cine a aplicat prima sutură pe cord (oficial recunoscut)?
a. Åke Senning
b. Ludwig Rehn
c. Robert Gross
d. Alain Carpentier
e. René Favaloro
16. Cine a descris pentru prima dată operația pentru embolectomie
pulmonară în anul 1908?
a. Friedrich Trendelenburg
b. Robert Gross
c. Alain Carpentier
d. René Favaloro
e. Alfred Blalock
17. Prima inlaturare (rezectie) de Aneurism Aortic în anul 1931 a fost
efectuata de către?
a. C.W. Lillehei
b. Robert Gross
c. Emil Karl Frey
d. Ferdinand Sauerbruch
e. Dwight Harken
18. Închiderea chirurgicală a ductului Botallo în anul 1938 a fost efectuată de
către?
a. Emil Karl Frey in Düsseldorf si Robert Gross in Boston
b. Friedrich Trendelenburg în Berlin și Henry T. Bahnson în Pittsburgh
c. Henry Swan în Denver și Ernst Derra în Düsseldorf
d. Åke Senning în Stockholm și Dwight Harken in Boston
e. Albert Starr în Portland și Alain Carpentier în Franța
 19. Prima anastomoză vasculară intersistemică a fost efectuată în 1944 de
către chirurgul?
a. Friedrich Trendelenburg
b. Robert Gross
c. Alain Carpentier
d. René Favaloro
e. Alfred Blalock
20. Cine a aplicat hipotermia generala a corpului pentru a corecta
malformația cardiacă congenitală cu scopul profilaxiei hipoxiei
cerebrale?
a. Emil Karl Frey in Düsseldorf si Robert Gross in Boston
b. Friedrich Trendelenburg în Berlin și Henry T. Bahnson în Pittsburgh
c. Henry Swan în Denver și Ernst Derra în Düsseldorf
d. Åke Senning în Stockholm și Dwight Harken in Boston
e. Albert Starr în Portland și Alain Carpentier în Franța
21. Cine este considerat întemeitorul operațiilor pe cord deschis?
a. C.W. Lillehei
b. Robert Gross
c. Emil Karl Frey
d. Ferdinand Sauerbruch
e. Dwight Harken
22. Primul cardiostimulator a fost implantat în anul 1958 de către?
a. Åke Senning
b. Ludwig Rehn
c. Robert Gross
d. Alain Carpentier
e. René Favaloro
23. Prima anastomoză între artera mamară internă și ramul interventricular
anterior a fost aplicată în anul 1967 de către?
a. A.P. Kolessov
b. Robert Gross
c. Alain Carpentier
d. René Favaloro
e. Alfred Blalock
24. Primul transplant de cord a fost efectuat în?
a. Statele Unite ale Americii
b. Germania
c. Africa de Sud
d. India
e. China
 25. Ce grad de severitate a bolii în stenoza aortică indică un gradient mediu
de presiune de 45 mm Hg?
a. Medie
b. Ușoară
c. Severă
d. Critică
e. Grad neimportant
26. Ce modificare structurală a inimii este cel mai frecvent asociată la orice
pacient cu stenoză aortică, indiferent de etiologie?
a. Dilatarea cavităților ventricului stâng
b. Hipertrofie concentrică a ventriculului stâng
c. Hipertrofia atrială stângă
d. Hipertrofia ventriculului drept
e. Dilatarea atriului stâng
27. Ce patologie cardiacă concomitentă poate fi depistată la bolnavul cu
stenoză aortică de etiologie reumatismală?
a. Stenoza valvei tricuspide
b. Stenoza valvei mitrale
c. Insuficiența valvei mitrale
d. Stenoza valvei arterei pulmonare
e. Patologia pericardului
28. Care este mecanismul sau etiologia simptomelor anginei în cadrul stenozei
aortice?
a. Necesitatea în oxigen în miocard este mai mare decât aportul oxigenului
b. Hipotensiunea în aorta ascendentă
c. Compresia extravazală a arterelor coronariene
d. Ateroscleroza arterelor coronariene
e. Dilatarea poststenotică aortei ascendente
29. Care este mecanismul sau etiologia clasică a simptomelor sincopei în
cadrul stenozei aortice?
a. Hipoperfuzia cerebrală din cauza debitului cardiac scăzut
b. Aritmia ventriculară
c. Aritmia atrială
d. Sincope vasovagale
e. Bradiaritmiii
30. Care este tratamentul de primă linie pentru un pacient simptomatic cu
stenoză aortică severă?
a. Inhibitori enzimei de conversie a Angiotenzinei
b. Beta – blocantele
c. Diuretice
d. Spironolactonă
e. Înlocuirea valvei aortice
31. Care din următoarele tratamente nu trebuie amânat în insuficiența acută
de valvă aortică ?
a. Preparate medicamentoase care micșorează postsarcina
b. Preparate beta-blocante
c. Tratamentul chirurgical
d. Aplicarea balonului de contrapulsație
e. Preparate medicamentoase cu funcție inotropă
32 Insuficienţa aortică cronică de etiologie reumatismală prezintă una din
următoarele caracteristici?
a. Afectarea distrofică a valvei aortice şi/sau a inelului aortic şi/sau a aortei
ascendente
b. Este etiologia cea mai frecventă în ţările industrializate
c. Valvele sunt îngroşate, apoi calcificate, comisurile fuzionează, se retractă,
iar mobilitatea lor este diminuată
d. Se asociază cu bicuspidia aortică
e. Apare frecvent în sindromul Marfan
33. Pulsul lui Corrigan, characteristic pentru insficiența aortică cronică severă,
se caracterizează prin?
a. Tumefacția sistolică și colapsul rapid diastolic al arterei carotide la
pacient în poziție ortostatică
b. Turgescența venelor jugulare
c. Pulsația capilară determinată la vârful degetelor sau buzelor
d. Pulsația diminuată pe arterele femurale
e. Vizualizarea șocului apexian
34. Pulsul lui Quincke, descris în insuficiența aortică cronică severă, se
caracterizează prin?
a. Tumefacția sistolică și colapsul rapid diastolic al arterei carotide la pacient în
poziție ortostatică
b. Turgescența venelor jugulare
c. Pulsația capilară determinată la vârful degetelor sau buzelor
d. Pulsația diminuată pe arterele femurale
e. Vizualizarea șocului apexian