CARDIOLOGIE, REUMATOLOGIE, NEFROLOGIE

ECUAIA DEREGLRILOR DE RITM CARDIAC, INSUFICIENEI CARDIACE I

TRATAMENTULUI CU DIGOXIN IN VALVULOPATIILE MITRALE ASOCIATE
Aurel Dnil
Catedra Medicin intern nr. 5 USMF Nicolae Testemianu
Summr!
T"e e#lu$i%n %& 'r(i' r"!$"m (i)$ur*n'e), '%n+e)$i#e "er$ &ilure n(
$"eir $re$men$ ,i$" (i+%-in in ))%'i$e( mi$rl #l#ulr "er$ (i)e)e)
The study of 1! cases "ith mitral #al#ular heart diseases and analysis of !$% data of
necro&sy "as &erformed .The retros&ecti#e results sho"ed that in %1.'( the mitral #al#es "ere
affected) in $$.!( * mitral and aortic #al#es) in +.%( *mitral and tricus&id #al#es) in $.,( *
mitral*aortic*tricus&id #al#es "ere dama-ed . .ecause the &re#alence of associated mitral
#al#ular heart diseases /0M12 and 0M1S3 "as o4#ious) a throu-h analysis of #entricular
rhythm distur4ances at &atients "ith chronic atrial fi4rillation) di-itali5ation and continuous
treatment "ith di-o6in "as made. 2nto6ication "ith di-o6in in de&endence of the &atient7s a-e)
the sta-e of heart failure) the ty&e of #al#ular heart diseases) correlation of di-o6in concentration
in 4lood and 4ody "ei-h of e6amined &atients "ere e#aluated.
Re.um$
8nali59nd 1! de fi:e medicale :i !$% de necro&sii ale &acienilor cu #al#ulo&atii
reumatismale) s*a constatat 9n media datelor clinice cu cele din necro&siile efectuate) c a&aratul
#al#ular mitral a fost afectat 9n %1)'() cel aortal ; 9n ,)!() cel mitral*aortal* 9n $$)!() mitral*
tricus&idian* +)%( :i mitral*aortal*tricus&idian* 9n $), la sut. <at fiind c #al#ulo&atiile mitrale
asociate luate 9m&reun /0M12 :i 0M1S3 au fost cel mai frec#ent 9nt9lnite) 9n &re5enta
comunicare am anali5at minuios dere-lrile de ritm #entricular &e fundalul fi4rilaiei atriale
cronice) di-itali5area :i tratamentul continuu de durat cu di-o6in) c9t :i into6icaiile di-italice
9n funcie de #9rsta &acienilor) stadiul insuficienei cardiace con-esti#e) ti&ul #al#ulo&atiilor
mitrale) concentraiei di-o6inei 9n ser :i de &onderea cor&oral a 4olna#ilor e6&lorai.
8&roa&e ine6&lica4il &9n 9n &re5ent &ro4lema a:a 5isei ecuaii a &re#alenei =oase a
#al#ulo&atiilor reumatismale 9n rile industriale de5#oltate) &e c9nd 9n re-iunile lumii &uin
de5#oltate economic) aceste afeciuni se sesi5ea5 destul de frec#ent) rm9n9nd un su4iect actual
de sntate &u4lic.
Cardio&atiile reumatismale au 9nce&ut s se manifeste din nou &e la sf9r:itul secolului
trecut :i 9nce&utul mileniului trei su4 forme) uneori) de e&idemii 9ntinse ale reumatismului
articular acut at9t la aduli) c9t :i la co&iii din 8merica de Nord :i alte re-iuni ale -lo4ului
&m9ntesc) demonstr9nd ca&acitatea acestei 4oli de a rea&rea at9t 9n rile de5#oltate) cu at9t mai
mult 9n rile &uin de5#oltate) nea#9nd a&roa&e nici o eficien #i5i4il &rofila6iile moderne
asu&ra a-enilor micro4ieni) c9t :i unele msuri locale ale medicilor &ractici.
Ma=oritatea atacurilor iniiale a&ar la co&iii de %*15 ani :i la aduli &9n &e la +*+5 ani.
Mult mai rar a&ar 9n a &atra :i a cincea decad de #9rst) iar uneori e6ist atacuri reumatismale
chiar :i la #9rstnici :i 4tr9ni. 8stfel) lon-e#itatea #9rstnic a &acienilor cu #al#ulo&atii
reumatismale cre:te) 9nt9lnindu*se frec#ent la 4tr9ni :i chiar la lon-e#i#i. >rin urmare)
insuficiena cardiac cronic /2CC3 :i dere-lrile de ritm su&ra#entriculare :i #entriculare sunt
cele mai frec#ente com&licaii 9n #al#ulo&atiile mitrale asociate.
<e:i la sf9r:itul secolului al ??*lea :i 9nce&utul mileniului al treilea reumatismul articular
acut :i #al#ulo&atiile reumatismale se 9nt9lnesc mai rar) noi am studiat minuios 1! fi:e
1$
medicale :i !$% de necro&sii ale &acienilor s&itali5ai cu #al#ulo&atii reumatismale 9n clinicile
s&italelor munici&ale nr. 1) $) +) ! :i 9n S&italul Clinic @e&u4lican /ta4elele 1 :i $3.
>ornind de la datele incluse 9n aceste ta4ele) o4ser#m c cel mai frec#ent fe4ra
reumatismal afectea5 a&aratul #al#ular mitral /circa , la sut3) a&oi 9n descre:tere #al#ulele
aortale circa +( :i &e ultima trea&t se &lasea5 #al#ulele tricus&idiene /a&roa&e 1 la sut3.
<at fiind fa&tul) c sco&ul acestui studiu a fost de a anali5a 9n cel mai minuios as&ect
toate ti&urile de #al#ulo&atii mitrale /ta4elele + :i !3 la cei %!+ de &acieni e6&lorai :i $5+ de
necro&sii 9n funcie de ti&ul #al#ulo&atiei mitrale :i #9rsta 4olna#ilor) am constatat c la &acienii
tineri :i maturi &redomin insuficiena mitral &ur /+A), la sut3) iar la 4olna#ii mai 9n #9rst
/B%*'5 de ani3 &re#alea5 #al#ulo&atiile mitrale asociate cu &re#alena steno5ei mitrale
/1%)+(3.
Ta4elul 1
E#lure 'lini'%/n$%mi' #l#ul%0$iil%r 0%)$reum$i)mle
1n 2334 '.uri 'lini'e 5i 467 (e ne'r%0)ii

Ti&ul #al#ulo&atiilor
&ostreumatismale
Ca5uri clinice Necro&sii
Nr. &acieni ( Nr. &acieni (
Mitrale i5olate :i
asociate
%!+ %! $5+ 5,)!
8ortale i5olate :i
asociate
11 1)1 +' A)'
Mitralo*aortale
asociate
$$% $$)5 ,5 $$)+
Mitralo*
tricus&idiene
asociate
1% 1)% $! 5)%
Mitralo*aortale*
tricus&idiene
asociate
1A 1)A 1' !
Cn total
1! 1 !$% 1
Ta4elul $
Cl)i&i're 'lini'%/n$%mi' #l#ul%0$iil%r mi$rle 0%)$reum$i)mle
1n 748 (e '.uri 'lini'e 5i 698 (e ne'r%0)ii
Ti&ul #al#ulo&atiilor
&ostreumatismale
Ca5uri clinice Necro&sii
Nr. &acieni ( Nr. &acieni (
2nsuficiena mitral
/2M3
$%% !1)! $+ ,)1
0al#ulo&atie mitral
asociat cu
&re#alena
insuficienei
/0M8123
11! 1')' 5, $+)+
Steno5 mitral
/SM3
'% 11)A !' 1A)%
0al#ulo&atie mitral
asociat cu
&re#alena steno5ei
/0M81S3
1A' $,)1 1$! !,)
Cn total
%!+ 1 $5+ 1
C9nd anali5m datele necro&siilor efectuate o4ser#m c &redomin &acienii cu
#al#ulo&atii mitrale asociate cu &re#alena steno5ei mitrale /!, la sut3) iar insuficiena mitral
&ur s*a sesi5at numai 9n ,)1 la sut /ta4elul $3.
1+
<atele clinice :i necro&siile la &acienii de #9rsta B%*'5 de ani ne demonstrea5 situaia
mai a&roa&e de ade#r 9n ceea ce &ri#e:te descernarea #al#ulo&atiilor mitrale 9n funcie de ti&ul
:i #9rsta &acienilor /ta4elele +) !3.
Ta4elul +
Fre'#en: #l#ul%0$iil%r mi$rle 1n &un':ie (e $i0ul #l#ul%0$iei
5i #1r)$ 0'ien:il%r in#e)$i+:i 1n 748 (e '.uri 'lini'e
Ti&ul
#al#ulo&atiei
mitrale
Nr.
&acienilor
>9n la 5, de ani <u& % de ani
Nr. ( Nr. (
2nsuficiena
mitral /2M3
$%% $5 +A), 1% $)5
0M812
11! '1 11) !+ %)'
Steno5 mitral
/SM3
'% %1 ,)5 15 $)+
0M81S
1A' ,' 15)1 , 1!)
Cn total
%!+ !', '!)5 1%! $5)5
Ta4elul !
Fre'#en: #l#ul%0$iil%r mi$rle 1n &un':ie (e $i0ul 5i #1r)$
0'ien:il%r )$u(i:i 1n 698 (e ne'r%0)ii
Ti&ul
#al#ulo&atiei
mitrale
Nr.
&acienilor
>9n la 5, de ani <u& % de ani
Nr. ( Nr. (
2nsuficiena
mitral /2M3
$+ 1+ 5)1 1 !)
0M812
5, +! 1+)! $5 ,),
Steno5 mitral
/SM3
!' +5 1+)A 1$ !)A
0M81S
1$! 5A $$), %% $%)1
Cn total
$5+ 1! 55)$ 11+ !!)A
8:a dar) in#oluntar a&are 9ntre4areaD &rin ce se e6&lic acest fa&t di#ersE Cn &rimul r9nd)
la tineri :i maturi mai frec#ent ne 9nt9lnim cu hi&erdia-nostica insuficienai mitrale) a&oi cu
&rola&sul de #al# mitral) tra#aliul cardiac hi&erFinetic) di#erse insuficiene mitrale funcionale)
fac dificil dia-nostica acestei #al#ulo&atii la tineri. 2ar &re#alena du& % de ani) at9t 9n clinic)
c9t :i la necro&sii) a #al#ulo&atiilor mitrale asociate cu &redominarea steno5elor mitrale) ree:ite
din ta4elele $) + :i !) &ot fi ar-umentate &rin e#aluarea 9n tim& a insuficienelor mitrale 9n
#al#ulo&atiile mitrale asociate cu &re#alena steno5ei mitrale.
8nali59nd datele noastre) o4inute &e &arcursul ultimilor + de ani /#e5i mono-rafia
0al#ulo&atiile mitrale la #9rstnici :i senili) Chi:inu) Gtiina 1,A') $!A &&.) 9n lim4a rus3) c9t
:i datele unei lucrri fundamentale des&re e#oluia #al#ulo&atiilor mitrale 9n Ha&onia &e &arcursul
a $5 de ani /S. Ia"aFito3) 9n care autorul a constatat c &9n la #9rsta de 15 ani insuficiena
mitral &redomin /%$)A(3) iar steno5a mitral :i #al#ulo&atiile mitrale asociate se 9nt9lnesc
numai la $)A() res&ecti#) 9n ,)A la sut. <u& $5 de ani) aceste #al#ulo&atii la ace:ti &acieni au
e#aluat astfelD steno5a mitral :i #al#ulo&atia mitral asociat s*au &lasat &e &rimul loc /51)'(3)
iar insuficiena mitral &ur &e ultimul loc /1)1(3) ceea ce cores&unde a&roa&e inte-ral datelor
noastre din ta4elele de mai sus.
<ac o4ser#m atent c 9n toate tratatele fundamentale din cardiolo-ia modern :i
manualele didactice uni#ersitare) descrierea ta4loului clinic al #al#ulo&atiilor se 9nce&e cu
steno5a mitral) a&oi insuficiena mitral) a&oi urmea5 9n acest mod #al#ulo&atiile aortale :i
tricus&idiene) iar ti&urile de #al#ulo&atii asociate cu dere-lrile lor hemodinamice &articulare)
1!
a&roa&e c nu sunt relatate. 8tunci iar:i ne 9ntre4mD &rocedm noi oare =udicios 9n aceast
ecuaie com&le6E Cred c nu este 9nc t9r5iu s ne re#edem tratatele fundamentale de medicin)
diiscriind amnunit :i s&ecificul clinico*auscultati# al dere-lrilor hemodinamice) e6&lorrilor
fundamentale) dia-nosticul diferenial etc. al #al#ulo&atiilor asociate) care cum am artat anterior
&redomin &e &rimele locuri dintre toate #al#ulo&atiile do49ndite.
Jste arhicunoscut fa&tul c tahiaritmiile reduc &erioada de um&lere #entricular) iar
disociaia dintre contracia atrial :i cea #entricular) caracteristic mai multor aritmii) duce la
&ierderea &om&ei atriale &e msur ce 2CC a#ansea5.
J6trasistoliile #entriculare /J603 :i e&isoadele de tahicardie #entricular asim&tomatice
sunt manifestri res&onsa4ile a&roa&e &entru o =umtate 4un din decesele de moarte su4it
datorat) se &are) fi4rilaiilor #entriculare cu sto& cardiac) restul deceselor dator9ndu*se 9n
ma=oritate insuficienei &om&ei cardiace. 8ici e#ideniem c ma=oritatea e&isoadelor de fi4rilaie
#entricular 9nce& cu o tahicardie #entricular marcat &rin trei sau mai multe J60 consecuti#e
de&istate mai frec#ent la monitori5area JCK Lolter de $! ore.
8dministrarea tonicardicelor di-italice /<i-o6in3 9n tartamentul insuficienei cardiace
con-esti#e :i a dere-lrilor de ritm su&ra#entricular) c9t :i cel #entricular cu sindromul con-esti#
clasic este mai mult &re5ent 9n stadiile a#ansate de 4oal) dar &oate fi :i 9n stadiile &recoce de
2CC. 8:a dar) asocierea di-o6inei 9n tratamentul com&le6 al &acienilor cu 2CC :i #al#ulo&atii
mitrale asociate cu fi4rilaie atrial tahisistolic :i disfuncii #entriculare 9n &re5ena J60 de
diferite -radaii 9nre-istrate &rin monitori5area JCK Lolter de $! ore) &re5int un conce&t
clinico*farmacoFinetic actual :i &rimordial.
S'%0ul acestei comunicri este dedicat studiului dere-lrilor de ritm cardiace 9n
#al#ulo&atiile mitrale asociate cu includerea 9n tratamentul acestora a do5elor minimale de
di-o6in 9n funcie de #9rsta &acienilor) stadiul de insificien cardiac) &re#alena steno5ei sau
insuficienei mitrale su4 controlul concentraiei dro-ului 9n serul san-uin.
M$eril 5i me$%(e
S*au inclus 9n studiu JCK * monitori5are Lolter de $! ore /+, 4r4ai :i 5% femei3) ,5 de
&acieni cu #9rsta medie de 5$)5M1)1 ani. Cm&rindu*i du& #9rst) &9n la % de ani au fost 5! de
&acieni /#9rsta medie !!)+M1)+ ani3) iar de la % de ani &9n la '5 de ani erau !1 de 4olna#i
/#9rsta medie %$)AM)% ani3. JCK o4i:nuit 9n 1$ deri#aii s*a studiat la 1A$ de &acieni.
Utilitatea clinic a JCK o4i:nuit este o metod u:or de a&licat) nein#a5i# :i eftin. >e l9n-
detectarea fi4rilaiei atriale) a aritmiilor #entriculare) a tul4urrilor de conducere :i a ischemiei
miocardice &rin aceast 9nre-istrare se de&istea5 sindromul de NT &relun-it) hi&o* :i
hi&ercaliemia cu mare risc de moarte su4it. Jcocardio-rafia /Jco*CK3 este cea mai sensi4il
metod nein#a5i# de dia-nosticare a #al#ulo&atiilor mitrale /0M3. Jco*CK <o&&ler color
4idimensional :i 9n modulul M furni5ea5 informaii deose4it de utileD estimarea -radientului
trans#al#ular :i a dimensiunii orificiului mitral) &re5ena :i se#eritatea insuficienei mitrale
asociate) 9n-ro:area #al#ulelor) &re5ena #e-etaiilor) deformarea a&aratului su4#al#ular)
dimensiunile camerelor cardiace) a&recierea tuturor indicilor hemodinamici) inclusi# #olumul
telediastolic) fracia de e=ecie :i #ite5a scurtrii fi4relor musculare a &ereilor antero&osteriori ai
#entricolului st9n- /( OS3) calculate la 11 &acieni &rin sistema Marc %) firma 8TP /US83
:i Cardio*$) firma Contron /@FK3 &rin formula Simson.
Monitori5area continu Lolter Q$! ore :i di-itali5area la 1%5 de &acieni cu #al#ulo&atii
mitrale asociate :i 2CC de stadiul 2*22*222*20 /NRL83 au fost efectuate du& sus&endarea tuturor
medicamentelor &e &arcursul a !*5 5ile) c9nd uneori &acienilor foarte -ra#i li se &ermiteau de
ur-en #asodilatatoare) o&ioide sau diuretice) fr ca s se constate o hi&oFaliemie /I
S
fiind
!)!%M)1 mmolQl) du& di-itali5are !)51M)1$ mmolQl3. Monitori5area Lolter s*a efectuat cu
monitorin-ul Medilo- M@ 1! /firma T6ford Medical System) Marea .ritanie3. .olna#ii cu
clearance*ul createninei mai =os de 5 mlQmin au fost e6clu:i din lotul de cercetare. Ma=oritatea
&acienilor /15$ din 1%53 a#eau fi4rilaie atrial cronic forma tahisistolic :i numai 1+ erau cu
tahicardie sinusal :i disfuncii #entriculare. J6aminarea statistic a re5ultatelor s*a efectuat &rin
metodele standart #ariaionale) iar 9nre-istrarea e6trasistoliilor #entriculare 9n medie &e or au
15
fost calculate iniial 9n numerar) a&oi din cau5a de&istrii datelor o4inute ale J60) ultimele s*au
transformat &rin formula lo-/NS13) o ada&tare modern &entru a &utea face conclu5ii statistice
&erformante. 2ndicii de #alori medii s*au estimat du& criteriul t*Student :i al anali5ei re-resi#
corelati#e.
Re.ul$$e
>rin studiul electrocardio-rafic o4i:nuit 9n cele 1$ deri#aii la 1A! de &acieni cu
#al#ulo&atii mitrale asociate /,! de #9rst &9n la % de ani :i , de la % &9n la A de ani3)
fi4rilaia atrial s*a de&istat 9n 55)%( din cei maturi :i*n A5)%( din 4tr9niU la $1)$( dintre cei
maturi :i +1)1( din lotul doi s*au 9nre-istrat diferite dere-lri de conducere atrio#entricularU
e6trasistoliile #entriculare) concomitent s*au 9nre-istrat la 1+)1( :i la 5)( &acieni 4tr9ni.
8stfel) chiar 9nre-istrarea sim&l a JCK de&istea5 mai des aceste dere-lri la &acienii 9n #9rsta
de la % &9n la '5*A5 de ani.
2nstalarea fi4rilaiei atriale la a&roa&e , la sut dintre &acienii #9rstnici cu 0M
-enerea5 tul4urri hemodinamice care sunt o consecin a &erderii funciei de &om& a atriilor) a
sincronismului atrio#entricular :i a ritmului #entricular nere-ulat.
C9t &ri#e:te 9nre-istrarea J60 &rin metoda LolterQ$! ore la ,5 de &acieni cu #al#ulo&atii
mitrale 9n funcie de #9rst) &re#alena steno5ei /0M1S3 sau a insuficienei mitrale /0M123 :i
frec#ena -radaiilor dere-lrilor de ritm #entricular /cl. Po"n3) menionm c J60 la &acienii
maturi cu 0M1S s*au 9nre-istrat 9n %%)' la sut :i res&ecti# 9n ,5)$( la &acienii &este % de ani.
Pa su4iecii cu 0M12 e6trasistoliile #entriculare de diferite -radaii s*au 9nre-istrat sut la sut la
toi 4olna#ii monitori5ai. Cre:terea frec#enelor de J60 de&inde :i de stadiul 2CC. 8stfel) la
&acienii cu 0M1S &9n la % de ani cu 2CC st. 2 :i 22 J60 s*au 9nre-istrat 9n 5$), la sut) &e c9nd
la cei &este % de ani ele erau de&istate 9n ,), la sut) iar la 4olna#ii cu 2CC st. 222*20 J60 s*au
9nre-istrat concomitent la ,) :i 1(. J60 &olito&e la &acienii maturi cu 0M1S s*au de&istat
9n 1!)A la sut) &e c9nd la cei 4tr9ni 9n !')% la sut) iar la &acienii maturi cu 0M12) J60
&olito&e s*au 9nre-istrat 9n %$), la sut :i 9n ,5) la sut la cei 4tr9ni. Cu cre:terea 2CC frec#ena
J60 &olito&e cresc 9n am4ele loturi) 9ns la cei cu 2CC st. 222 :i 20 ele au fost sesi5ate sut la
sut. J6trasistoliile #entriculare mali-ne clasele 20a :i 204 mai des s*au 9nre-istrat la 4olna#ii cu
#al#ulo&atii mitrale cu &re#alena insuficienei mitrale /0M123) mai frec#ent 9n stadiile 222 :i 20
de 2CC) :i) in#ers) la &acienii cu 0M1S st. 2 :i 22 aceste e6trasistolii nu s*au de&istat deloc.
Ta4elul 5
Fre'#en: +r(:iil%r (e ri$mii #en$ri'ulre ;'l< L%,n= 1n &un':ie (e #1r)$,
$i0ul (e )%'iere l #l#ul%0$iil%r mi$rle ;VM>S 5i VM>I= 5i ICC ;N?@A=,
m%ni$%ri.re ECG @%l$erA64 %re
09rsta /ani3
Ma6imul
-radaiilor
/cl. Po"n3
2CC st. 2 ; 22 2CC st. 222 * 20
0M1S 0M12 0M1S 0M12
n ( n ( n ( n (
+%*5,
* /3 ' !1)$ * 1 1 *
2 ; /13 1 5A)A 1! ,+)+ , , + $5
22 ; /$3 * 1 %)' * , '5
222 ; /+3 * ' !%)' ! ! 1$ 1
20a ; /!3 * 5 ++)+ 5 5 11 ,1)'
204 ; /53 * ! $%)' ! ! % 5
nV1' nV15 nV1 nV1$
%*'5
* /3 1 ,)1 * * *
2 ; /13 1 ,), A A A A + +
22 ; /$3 * $ $ $ $ ' '
222 ; /+3 ! +%)+ ' ' , , 1 1
20a ; /!3 + $')+ ' ' ! ! , ,
204 ; /53 * + + 1 1 ' '
nV11 nV1 nV1 nV1

1%
N%$D n ; numrul &acienilor e6&lorai) 9n &arante5e -radaiile au fost transferate 9n &uncte
codate /1*$*+*!*53 &entru a calcula statistic media aritmiilor #entriculare.
Cn tahicardiile #entriculare 9nscriindu*se trei :i mai multe J60 consecuti#e cu o frec#en mai
mare de 1 4ti &e minut s*au 9nre-istrat foarte rar la &acienii cu 0M1S) com&arati# cu cei cu
0M12. 8stfel) monitori5area Lolter de $! ore ne*a demonstrat clar) c J60 se 9nre-istrea5 mai
frec#ent la &acienii cu 0M12 :i 2CC st. 222*20) iar ma6imul -radaiilor de aritmii #entriculare)
cre:te &aralel cu stadia de 2CC :i ti&ul de &re#alen a steno5ei sau insuficienei mitrale)
de&in59nd ce#a mai &uin de #9rsta &acienilor /ta4elul 53.
Ta4elul %
Me(i &re'#en:el%r 'r(i'e ;MFC= 5i m-imul me(iei +r(:iil%r ;MG= l ri$miil%r
#en$ri'ulre ;AV= (u0 'l< L%,n l 0'ien:il%r 'u #l#ul%0$ii mi$rle 1n &un':ie
(e #1r)$, $i0ul VM 5i ICC ;N?@A=
09rs
ta)
ani
2CC 2 * 22 2CC 222 * 20
0M1S /13 0M12 /$3 0M1S /+3 0M12 /!3
Nr.
&aci
eni
MF
C
M- al
80 9n
&uncte
Nr
&a
cie
ni
MFC
M- al
80 9n
&uncte
Nr.
&aci
eni
MFC
M- al
80 9n
&unct
e
Nr.
&aci
eni
MFC
M- al
80 9n
&uncte
+%*
5,
1' 'A)A
M+),
)5,M
)1$
15 '5)%M
+),
$)'+M
)!%
1 A5)M
+)1
+)M
)%
1$ A%)%M
!)5
!)!$M
)1,
%*
'5
11 '5)A
M!)1
1),1M
)!%
1 '')+M
5)5
+)!M
)!
1 A+)AM
5)'
+)+M
)+
1 A$)'M
+)!
!)%M
)$
>
1*$
W)1
XW)5
>
$*!
W)1
XW)5
>
1*+
W)1
XW)5
>
+*!
W)5
XW)1
N%$B #eridicitate 9n loturile com&ara4ile 1*$*+*!U
X * #eridicitate 9ntre tineri :i 4tr9ni.
Media frec#enelor cardiace /MFC3 :i ma6imul mediei -radaiilor /MK3 de aritmii
#entriculare /803 la &acienii cu #al#ulo&atii mitrale 9n funcie de #9rst) ti&ul 0M :i stadiul de
2CC este &re5entat 9n ta4elul %) din care rees c frec#enele cardiace 9ntro minut nu se
deose4esc #eridic 9n funcie de #9rst :i ti&ul de asociaie al #al#ulo&atiilor mitrale /&1)13) iar
ma6imul mediei -radaiilor 9n aritmiile #entriculare la &acienii de o #9rst mai 9naintat cu
acee:i stadie de 2CC 9ns la care cre:terea mediei -radaiilor #eridic a fost mai mare)
consider9ndu*se de 1),1M)!% /&W)13) demonstr9nd noci#itatea acestora chiar :i*n stadiile
inci&iente de insuficien cardiac. Cum se o4ser# din acest ta4el) MK aritmiilor #entriculare
&ro-resea5 #eridic 9n stadiile 222 :i 20 de insuficien cardiac at9t la 4olna#ii cu 0M1S) c9t :i la
&acienii cu 0M12) a=un-9nd &9n la +)+M)+ :i concomitent &9n la !)%M)$ &uncte /&W)13.
8ici tre4ue de su4liniat :i fa&tul c la 4olna#ii cu 0M12 ma6imul mediei -radaiilor se
9nre-istrea5 mai frec#ent) :i mai mali-ne dec9t la &acienii cu 0M1S /&W)13) relief9ndu*se c
la &acienii 4tr9ni J60 sunt mai &ericuloase) deseori &ro#oc9nd moartea su4it. 2m&ortant este :i
fa&tul c din !A de &acieni cu 0M1S) numai la doi 4olna#i cu 2CC st. 222 :i 20 s*au 9nre-istrat
mai mult de + de J60 &e or) iar la cei !' de &acieni cu 0M12) acest numr de J60 &e or s*a
de&istat la ! 4olna#i cu 2CC st. 2 :i 22 :i la 1% su4ieci cu 2CC st. 222 :i 20) sta4ilindu*se c :i
frec#ena 9nre-istrrii de J60 mali-ne conform claselor 222*20a :i 204 /cl. Po"n3) &re#al9nd mult
mai multe la &acienii cu 0M12 /ta4elele % :i '3.
<at fiind c &rin monitori5area LolterQ$! ore 9nre-istrarea J60 a fost destul de dis&ersat
de la ca5 la ca5) clasificarea Po"n a fost ada&tat &rin cifre codate /*) 2*1) 22*$) 222*+) 20a*!)
204*53) iar J60 s*au calculat 9n mediu &e or &9n la + :i mai mult de + de e6trasistole
#entriculare. Transformarea dis&ersiilor 9nre-istrate ale J60 &rin formula lo-/NS13 ne*a &ermis
o &relucrare statistic mai minuioas a J60Qor &e toat &erioada nictemeral. Media
1'
frec#enelor cardiace &e minut 9n tim&ul monitori5rii s*a calculat &rin 9m&rirea tuturor
com&le6urilor JCKQ$! ore la tim&ul nictemiral 9n minute.
Ta4elul '
Me(i &re'#en:ei e-$r)i)$%liil%r #en$ri'ulre E-VA%r 1n &un':ie (e #1r)$, $i0ul
#l#ul%0$iei mi$rle 5i )$(iul (e ICC, m%ni$%ri.re @%l$erA64 %re
09rsta
/ani3
Media
J60Qor
2CC 2 * 22 2CC 222 * 20
Nr.
&acie
ni
0M1S /13 Nr.
&aci
eni
0M12 /$3 Nr.
&acie
ni
0M1S /+3 Nr.
&acie
ni
0M12 /!3
+%*5, Nr. total
Po-/NS13
1' )11M)!
)+M)1
15 A)M$)%
)A$M)1!
1 %)1AM$)$A
)%!M)15
1$ ,')!M$1)'
1),M)1!
%*'5X Nr. total
Po-/NS13
11 $)%1M1),XX
)$,M)1$
1 1A),M5)A
1)$M)1!
1 1%)M5)+
),!M)1%
1 15%)AMA+)
5
1)A1M)1A
>1*$W)1
XW)1
>$*!W)1
XW)1
>1*+W)1
XW)1
>+*!W)1
XW)1
N%$B X* #eridicitate statistic 9ntre loturile 4tr9nilorU 9n numrtor ; numrul total al J60Qor
:i 9n numitor ; numrul total al J60Qor 9n lo-/NS13U
XX * #eridicitate 9ntre lotul +%*5, ani :i %*'5 ani.
8stfel) ree:ind din ta4elul ' media frec#enei J60Qor 9n funcie de #9rst) ti&ul
#al#ulo&atiei mitrale :i stadia de 2CC efectuate &rin monitori5area LolterQ$! ore ne
demonstrea5 c 9n 0M12 e6trasistolele #entriculare se 9nre-istrea5 mult mai frec#ent
com&arati# cu 0M1S 9nce&9nd cu stadiile iniiale de insuficien cardiac :i termin9nd cu cele
mai tardi#e /&W)13. Concomitent cu cre:terea stadiei de insuficien cardiac aceast
discre&an se e#idenia5 :i mai mult at9t &rin numrul J60 9n numerar) c9t :i 9n lo-/nS13)
diferenele fiind #eridice 9ntre toate loturile com&ara4ile /&W)13. C9t &ri#e:te #9rsta
&acienilor) tre4ue de menionat fa&tul c din toate loturile com&ara4ile) diferenele au fost
#eridice numai 9n lotul &acienilor 4tr9ni fa de cei mai tineri cu 0M1S :i 2CC st. 2*22
/&W)13) iar 9n celelalte loturi diferenele au fost destul de &ronunate) dar nesemnificati#e)
&ro4a4il din cau5a dis&ersrilor numrului de J60Qor) conclu5ion9nd c #9rsta 9naintat 9n
loturile de 4tr9ni deasemenea mre:te nu numai numrul de J60) dar :i a&ariia J60 de -radaii
9nalte /&W)1 :i &W)13) care nu rareori &ot &ro#oca :i moarte su4it.
>redominana 9nre-istrrii J60 la &acienii cu &re#alena insuficienei mitrale) &osi4il) se
mai &oate elucida :i &rin &re5ena #olumului #entricolului st9n- crescut concomitent cu
se#eritatea re-ur-itrii :i dilatrii atriului st9n-. 8ceste am4i com&onente a dere-lrilor
hemodinamice 9n 0M12 cu tim&ul deteriorea5 funciile #entricolului st9n-) simultan &ro#oc9nd
:i cre:terea marcat a com&lianei atriale st9n-i) care 9m&reun declan:ea5 a&ariia fi4rilaiei
atriale) edemului &ulmonar) c9t :i dere-lri de ritm #entricular. >entru a soluiona aceste
de5iderate) cu a=utorul ecocardio-rafiei <o&&ler s&ectral am studiat #olumul telediastolic al 0S)
fracia de e=ecie /FJ3 :i #ite5a scurtrii fi4relor musculare a &ereilor antero*&osteriori ai 0S
/(OS3.
Cn acest studiu au fost selectai A de 4olna#i /ta4elul A3 cu #al#ulo&atii mitrale asociate)
9m&rii 9n dou loturi 9n de&enden de mrimea #olumului telediastolic /0T<3 al 0SD la ! de
&acieni 0T< a fost e-al sau mai mic de 1' ml) iar 9n al doilea lot au intrat ! de 4olna#i cu
0T<11' ml. 2ndicele 1' ml a fost sta4ilit din considerente c 9m&re:te #eridic loturile
&acienilor. 8stfel) 9n &rimul lot de +%*5, de ani au intrat $ de 4olna#i cu 0T<Y1' ml /9n
medie 1$A)!M%)+ ml3) iar 9n al doilea lot $ de 4olna#i cu aceea:i #9rst) 9ns cu 0T< 11' ml
/Cn medie $1A)! M,)+ ml3. Ma6imul mediei -radaiilor /MK3 al aritmiilor #entriculare 9n &rimul
lot a fost de 1)!M)+ &uncte) iar 9n al doilea ; de +)!5M)+% &uncte /&W)13. J60 9n &rimul lot
cu 0T<Y1' ml sau 9nre-istrat 9n numr 1)A$M)%% &e or) 9n lo-/NS13 ; )$'M)AQor) iar 9n al
1A
doilea lot cu 0T<11' ml) J60 s*au 9nre-istrat 9n numr de $,)AM1$)1AQor) iar 9n lo-/NS13 ;
1)M)15Qor) /&W)13.
Ta4elul A
Me(i e-$r)i)$%liil%r #en$ri'ulre E-VA%r l C3 (e 0'ien:i 'u #l#ul%0$ii mi$rle
)%'i$e 1n &un':ie (e #1r)$ 5i #%lumul $ele(i)$%li' ;VTD, ml= l #en$ri'%lului )$1n+,
m%ni$%ri.re @%l$erA64 %re
09rsta
/ani3
Media
J60Qor
0T<Y1' ml 0T<11' ml &
J60Qor
/13
0T<) ml
/$3
J60Qor
/+3
0T<) ml
/!3
+%*5, Nr. total
Po-/NS13
1)A$M)%%
)$'M)A
1$A)!M%)+
/nV$3
$,)AM1$)$
1)M)15
$1A)!M,)+
/nV$3
>
1*+
W)1
>
$*!
W)1
%*'5X Nr. total
Po-/NS13
15)1M%)$X
)'$M)1!X
1++)'M1),'
/nV$3
A)5M!!)
1)$,M)1%
$1)$M%)$'
/nV$3
>
1*+
W)1
>
$*!
W)1
&W)1 &1)1 &1)1 &1)1
N%$B X * #eridicitatea statistic 9n funcie de #9rst.
Cntre $ de 4olna#i cu #9rsta de la % &9n la '5 de ani cu 0T<Y1' ml /9n medie
1++)'M1),' ml3 :i ali $ de 4olna#i cu 0T<11' ml /9n medie $1)$M%)+ ml3) ma6imul mediei
-radaiilor J60 9nre-istrate a fost concomitent de $)1'M)+, :i !)1M)$ &uncte /&W)13) iar
numrul J60Qor 9n numerar s*au marcat concomitent 15)1M%)$ :i A)5M!!)) iar 9n lo-/NS13 ;
)'$M)1! :i la 1)$,M)1% &acieni 4tr9ni cu #al#ulo&atii mitrale asociate /&W)13.
8:a dar) concludent s*a demonstrat c cu c9t 0T< este mai mare) cu at9t mai frec#ent se
9nre-istrea5 J60) iar simultan cu mrirea 0T< cre:te nu numai numrul J60) dar :i
9nre-istrarea J60 de -radaii 9nalte) #icioase &entru &ro-nosticul #ieii &acienilor. 8ceste
de5iderate au fost ar-umentate :i &rin a&recierea indicilor fraciei de e=ecie :i #ite5ei de scurtare
ai fi4relor musculare a &ereilor antero*&osteriori ai 0S /(OS3) determinai &rin JcoCK.
8stfel) la 4olna#ii maturi &9n la % de ani :i la cei 4tr9ni &9n la '5 de ani cu 0T<Y1'
ml FJ a fost concomitent de %1)1M 1)', :i %1)1M1),'() iar la &acieniicu 0T<11' ml) simultan)
a fost de 5$),M$)5' :i !,)$M1),() ar-ument9nd #eridic diferenele dintre cele dou loturi
com&ara4ile /&W)13) la care) #ite5a scurtrii fi4relor musculare a 0S /(OS3 la &acienii
maturi :i 4tr9ni cu 0T<Y1' ml au fost concomitent de +5)1M1)15 :i ++)1M1)$'() iar la cei cu
0T<11' ml) (OS s*au sesi5at simultan $A)+M1)5% :i $%)1M1)1() diferenele statistice fiind
#eridice /&W)13. 8:a dar) am constatat c cu c9t 0T< este mai mare) cu at9t mai mult se
mic:orea5 :i FJ) c9t :i (OS) care la r9ndul lor fa#ori5ea5 disfunciile #entriculare &aralel cu
cele atriale) am4ele &ro#oc9nd at9t dere-lri de ritm su&ra#entricular) c9t :i #entricular.
8nali59nd 0T< la ,5 de &acieni 9n de&enden de &re#alena steno5ei sau a insuficienei
mitrale am constatat c la 4olna#ii maturi cu 0M1S :i 2CC st. 2*22 #olumul telediastolic a fost 9n
medie 1+5)+M11) ml) iar la cei #9rstnici 15+)5MA) ml) &e c9nd la &acienii cu 0M1 2 ace:ti indici
concomitent au fost 1'%)+MA)' ml :i 1A,)%M1)' ml /&W)13. >e de alt &arte la 4olna#ii maturi
cu 0M1S :i 2CC st. 222*20 0T< a fost 155)+M1$)5 ml) iar la 4tr9ni 1%')AM1$), ml) &e c9nd la
&acienii cu 0M12 :i aceea:i stadie de 2CC ace:ti indici concomitent au fostD 1A$M1), :i
$%)!M$1), ml /&W)13.
Cntre-ind aceste date hemodinamice tre4ue confirmat c 0T< la &acienii cu 0M12 este
#eridic mai mare :i defectuos chiar de la stadiile inci&iente de insuficien cardiac) reflect9nd
o4iecti# nu numai &re#alena insuficienei mitrale) ci :i disfunciile tim&urii atriale :i cele
#entriculare) care stau la 4a5a dere-lrilor de ritm cardiac.
<at fiind fa&tul) c 9n era modern tratamentul dere-lrilor de ritm &e fundalul
#al#ulo&atiilor mitrale cu insuficien cardiac cronic se &erfecionea5) iar -lico5idele
di-italice rm9n mai 4ine de dou secole dro-urile de elit 9n tratamentul insuficienei cardiace
con-esti#e) c9t :i 9n tera&eutica tahicardiilor &aro6istice din fi4rilaia atrial :i a altor tahicardii
#entriculare) 9n ultimul tim& multe trialuri referitoare la tratamentul cu di-o6in demonstrea5
1,
su&ra#ieuirea &acienilor) reduc9nd ne#oia de s&itali5ri re&etate Z!)5)11[. Cn do5e mici :i
moderate di-o6ina mai are :i un efect de aciune antiaritmic 9n aritmiile #entriculare) iar
into6icaiile di-italice de#enind tot mai rare :i mai 4ine controla4ile. >rin stimularea moderat a
contractilitii miocardului) di-itala 9m4unte:te -olirea #entricular) ce duce la cre:terea
de4itului cardiac :i fraciei de e=ecie) stimulea5 diure5a) scade #olumul telediastolic al
#entricolului insuficient) duc9nd la ameliorarea sim&tomelor &roduse de con-estia #ascular
&ulmonar :i de &resiunea #enoas sistemic crescut Z1$)15)1A[. 2at de ce 9n SU8
administrarea do-o6inei 9n cardiolo-ie ocu& locul &atru din tot tratamentul cardio#ascular.
FarmacoFinetic) di-o6ina se rea4soar4e cel mai mult 9n stomac) duoden :i &artea &ro6imal a
intestinului su4ire) iar e6creia medie de $5*+ la sut din totalul cumulat 9n serQ$! ore se
efectuia5 9n ma=oritate &rin rinichi .
Cn ta4elul ,) &rin monitori5area LolterQ$! ore am 9nre-istrat frec#ena J60Qor &9n :i
du& di-itali5are 9n funcie de concentraia dro-ului 9n ser /n-Qml3 :i ti&ul de asociere al
#al#ulo&atiei mitrale) 9m&rind &acienii 9n + loturiD cu concentraia di-o6inei de la )! &9n la
1), n-Qml) de la 1)1 &9n la 1)', :i 9n al treilea lot au intrat &acienii cu concentraia dro-ului de
la 1)A &9n la $)5 n-Qml.
>arametrii 1), :i 1)', n-Qml i*am determinat &entru c ne 9m&reau loturile e-ale :i
statistic #eridice 9n funcie de concentraia dro-ului 9n ser. 8ici se su4linia5 c concentraia
di-o6inei 9n dia&a5onul de la )! &9n la $) n-Qml are o aciune ionotro& &o5iti# fr into6icaii
di-italice #i5i4ile. <in ta4el mai reiese c numrul J60 du& di-itali5ara &acienilor cu am4ele
ti&uri de #al#ulo&atii mitrale asociate s*au mic:orat #eridic cu )1'M)' :i )+1M)A J60Qor 9n
lo-/NS13 la toi 4olna#ii din &rimul lot care au a#ut di-o6ina 9n ser )A+M)+ :i )A$M),
n-Qml) demonstr9nd c di-o6ina 9n dia&a5onul acestor concentraii are o aciune
antiaritmic/&W)13 :i) in#ers &ro&orional) la &acienii cu 0M12 :i concentraia dro-ului 9n
medie de $)1%M)+5 n-Qml din dia&a5onul 1)A*$)5 n-Qml) dro-ul a a#ut o aciune &roaritmo-en
/&W)13. Cn loturile de &acieni cu dimensiunile de concentraie de la 1)1 &9n la 1)', n-Qml)
di-o6ina a a#ut o aciune ionotro& &o5iti#) iar J60Qor 9nre-istrate n*au a#ut diferenele
#eridice) nici sim&tome de into6icaii di-italice) concentraia medie a dro-ului fiind de 1)$5M)1+
:i 1)$'M)1 n-Qml /&1)13.
Tre4ue s menionm c 9n &rimul lot de &acieni cu 0M1S :i aciune antiaritmic a
dro-ului % 4olna#i au fost cu 2CC st. 222*20) care deseori fa#ori5ea5 mrirea numrului de J60.
Gi 9n lotul de 4olna#i cu 0M12 :i aciune &roaritmo-en a di-o6inei ) deasemenea au fost %
&acieni cu 2CC st. 222 :i 20. Nect9nd la aceea c stadiile de 2CC au fost asemntoare) la
4olna#ii cu 0M1S) #olumul telediastolic :i fracia de e=ecie cu disfunciile 0S sunt mai minore
:i) &ro4a4il) au fa#ori5at mai u:or aciunea antiaritmic a dro-ului) &e c9nd la &acienii cu 0M12
disfunciile hemodinamice ale 0S sunt mai drastice) din ce cau5 :i dere-lrile de ritm
#entricular sunt mai frec#ente :i mai noci#e) iar di-o6ina din ser 9n medie de $)1%M)+5 n-Qml a
fa#ori5at :i mai mult aciunea &roaritmo-en a dro-ului. Menionm) c 4olna#i cu into6icaii
di-italice nici 9n al treilea lot nu s*au 9nre-istrat. <easemenea) atenionm) c ma6imul mediei
-radaiilor J60 9n &uncte codate &9n :i du& di-itali5are la &acienii cu 0M1S din &rimul lot a
fost 9n medie de $)AM)5 &uncte :i) res&ecti#) 1)$M)! &uncte /&W)53) iar frc#ena cardiac
concomitent a fost de ,+)M$)' :i '1),M$)% 4tiQmin) adic s*a mic:orat du& di-itali5are cu
$$)M+)A la sut /&W)13.
Cn lotul &acienilor cu 0M12 :i concentraia di-o6inei 9n ser 1 1)A n-Qml aciunea
&roaritmo-en s*a manifestat &rin mrirea numrului de J601 +Qor la A( din 4olna#i) iar
J60 de -radaii 9nalte /20a :i 2043 s*au 9nre-istrat concomitent du& di-itali5are 9n , :i 1()
aciunea &roaritmo-en fiind 9nre-istrat :i #eridic a&roa&e sut la sut /&W)13.
>entru a ar-umenta mai fundamental aciunea antiaritmic :i &roaritmo-en a di-o6inei
noi am selectat $1 de &acieni cu J60) la care s*au 9nre-istrat mai mult de 1 J60Qor) nelu9ndu*
se 9n consideraie ti&ul de #al#ulo&atie mitral /ta4elul 13.
$
Ta4elul ,
Fre'#en: e-$r)i)$%liil%r #en$ri'ulre E-VA%r 01n 5i (u0 (i+i$li.re 1n &un':ie
(e '%n'en$r:i (i+%-inei 1n )er ;n+Aml= 5i $i0ul (e )%'iere 1n #l#ul%0$iile
mi$rle ;VM>S 5i VM>I=, ECG m%ni$%ri.re @%l$erA64 %re
Ti&ul de
0M
<i-o6ina 9n ser )!*1), n-Qml <i-o6ina 9n ser 1)1*1)', n-Qml <i-o6ina 9n ser 1)A*$)5 n-Qml
Nr.
&acieni
J60Qor
&9n la
di-itali5are
J60Qor
du&
di-itali5are
<iferena
J60Qor
lo-
/NS13
<i-o6ina
9n ser
n-Qml
Nr.
&acieni
J60Qor
&9n la
di-itali5are
J60Qor
du&
di-itali5are
<iferena
J60Qor
lo-
/NS13
<i-o6ina
9n ser
n-Qml
Nr.
&acieni
J60Qor
&9n la
di-itali5are
J60Qor
du&
di-itali5are
<iferena
J60Qor
lo-
/NS13
<i-o6ina
9n ser
n-Qml
0M1SX
11Q%
A)1M
$),
lo-
/NS13
)%'XM
)1%
+)+'M1)$
lo-
/NS13
)!5M)1$
/*3 )1'M
)'
&W
)5
)A+M
)+
AQ+
),'M)%
lo- /NS13
)$XM)A
1)'M)5
lo-
/NS13
)$+M),
/S3
)$AM
)5
&1)1
1)$5M
)1+
%Q!
!)55M+)$
lo-
/NS13
)$,XM)1$
$)+M)A
lo-
/NS13
)+'M)1+
/S3
),M
)1!
&1)1
$)5M
)1+
0M12XX
,Q+
!)!M1A)'
lo-
/NS13
1)$'XXM)1,
1,)AM,)%
lo-
/NS13
),%M)1,
/*3
)+1M
)A
&W
)1
)A$M
),
11Q5
+A)5M$$)!
lo-
/NS13
1)1$XX
M)$!
51)1M+1)1
lo-
/NS13
1)$,M)$,
/S3
)11M
),
&1
)1
1)$'M
)1
1Q%
$!)1M11)5
lo-
/NS13
1)XXM)1,
A5)!M$5)5
lo-
/NS13
1)'%M)1+
/S3
)'%M
)1,
&W
)1
$)1%M
)+5
>
X
XX
W)5 1)1 W)1 1)1 W)1 1)1
N%$B Nr. &acienilor cu 2CC st 2*22 9n numerar :i 9n numrtor st. 222*20 /NRL83U
X * #eridicitate J60Qor 9ntre &acienii cu 0M1S :i 0M12.
XX
$1
Ta4elul 1
A':iune n$iri$mi' 5i 0r%ri$m%+en (i+%-inei 1n &un':ie (e
'%n'en$r:i (r%+ului 1n )er, $i0ul #l#ul%0$iil%r mi$rle 5i
#%lumul $ele(i)$%li' l VS ;m%ni$%ri.re @%l$erA64 %re=
2ndicii
e6&lorai
8ciune antiaritmic /13 8ciune ionotro& &o5iti# /lot
de control3 /$3
8ciune &roaritmo-en /+3 Nr.
total
al
&aci
en*
ilor
>1*$
>$*+ Nr.
&aci*
enilor
0M1S 0M12 Nr.
&aci*
enilor
0M1S 0M12 Nr.
&aci*
enilor
0M1S 0M12
,Q' 'Q5 $Q$ +%Q
1!
1,Q' 1'Q' 1Q' $Q$ AQ5 55Q
$A
Concentra
ia di-o6i*
nei 9n ser)
n-Qml
),XM)1' 1)++M)' 1)A'XM)$$
W)5
W)5
0olumul
teledias*
tolic /ml3
1%')'M%)' 15+)+M%)+ $$)XM1)5
W)5
W)1
Ma6imul
mediei
-radaii*
lor J60
9n &uncte
codate
+)%+M)% $)!%M)+1 !)'XM)15 W)5
W)1
Media
&otasiului
9n ser)
/mmolQl3
!)%M)1+ !)!5M)% !)!'M)1$
1)1
1)1
<iferena
J60Qor
lo-/NS13
/*3 )'!XM)1$
)+$M)!$ /S3 ),5$XM)1+
W)1
W)1
Clearanceul
creatininei
endo-ene
/mlQmin3
A$)1M1)' ,)5M%)$ '%)'M1),
1)1
W)5

Pa includerea 9n aceste loturi de 9nre-istrare a J60Qor s*au e6clus &acienii cu hi&o* sau
hi&er&otasemie 9n ser) care &ot fa#ori5a dere-lrile de ritm #entricular. <easemenea s*au e6clus
4olna#ii cu clearance*ul creatininei mai mic de 5 mlQmin) adic cei cu filtraia renal sc5ut :i
care mai u:or &ot face into6icaii di-italice) 9ntr*un cu#9nt am e6clus toi factorii secundari ce &ot
&ro#oca a&ariia aritmiilor #entriculare. <u& cum se constat din ta4el) aciunea #eridic
antiaritmic a di-o6inei se consider mic:orarea cu 5 la sut :i mai mult a J60 du&
de-itali5are :i tratament. 8semenea efect s*a o4inut la , 4olna#i) concentraia dro-ului 9n ser a
crora a fost de la )5, &9n la ),% n-Qml /9n medie ),M)1' n-Qml3. Mic:orarea numrului de
e6trasistolii 9n &rocente a fost de '%)AM!)!') cu de#iere de la 5!)+ &9n la ,1)1 la sut.
Concentraia di-o6inei 9n ser :i #olumul telediastolic la ace:ti &acieni au fost semnificati# mai
mici dec9t la &acienii la care aciunea antiaritmic a dro-ului li&sea /&W)53. Ma=oritatea
4olna#ilor din acest lot au fost cu 0M1S) iar la ' din , s*a constatat :i 2CC de stadiile 222*20) care
du& cum am menionat contri4ue la mrirea frec#enei :i a&ariia mai multor J60 de -radaii
9nalte) aici 9ns aciunea antiaritmic a dro-ului a fost &o5iti#. 8cest fenomen ne demonstrea5
c funcionalitatea 0S la 4olna#ii #u 0M1S este satisfctoare chiar :i la &acienii cu stadiile
a#ansate de insuficien cardiac con-esti#.
8ciunea &roaritmo-en) conform criteriilor 0. 0ele4it et al.) se consider c9nd mrirea
frec#enei J60 este mai mare de ! ori. <easemenea cresc :i J60 de -radaii mali-ne) ce &ot
&ro#oca oric9nd tahicardii #entriculare cu fi4rilaie #entricular cu sto& cardiac. Ma6imul mediei
-radaiilor J60 9n &uncte codate la ace:ti 4olna#i a fost foarte 9nalt) 9n medie !)'M)15
/&W)13) iar concentraia di-o6inei 9n ser a de#iat 9ntre 1)$5 :i $)$5 n-Qml) 9n medie 1)A'M)$$
$$
n-Qml. 0olumul telediastolic 9n acest lot a oscilat 9ntre 1%5 :i $55 ml) 9n medie $$M1), ml.
Semnificati# este c la A din cei 1 4olna#i cu #al#ulo&atii mitrale asociate a &re#alat
insuficiena mitral. Toi &acienii nu a#eau nici un sim&tom de into6icaie -lico5idic) iar
concentraia I
S
9n ser a fost 9n limitele admisi4ile) astfel aciunea aritmo-en se e6&lic e6clusi#
numai datorit dro-ului administrat.
8:adar) &acienii cu #al#ulo&atii mitrale asociete :i cu 2CC de stadiile 222*20 cu
concentraia di-o6inei 9n ser mai mare de 1)A n-Qml) cu #olumul telediastolic crescut &este 1'
ml) se &ot a-ra#a &rin a&ariia J60 de -radaii 9nalte cu mrirea frec#enei aritmiilor
#entriculare.
Pa finele acestei comunicri este necesar s &unem 9n discuie :i into6icaia di-italic)
care este tot at9t de actual ca :i #echimea administrrii acestor dro-uri.
Cum s*a constatat din e6aminarea a 1%5 de 4olna#i cu #al#ulo&atii mitrale asociate) ++)+
la sut au fost su4&onderali) iar $%)1( * su&ra&onderali. @estul &acienilor au fost cu
&ondera4ilitatea normal. 2nto6icaia di-italic s*a a&reciat la !' de &acieni /$A)5(3) dintre care
=umtate au fost su4&onderali) iar 1' ; su&ra&onderali. Numai ' 4olna#i cu -reutate normal au
a#ut sim&tome de into6icaie -lico5idic.
<eoarece odat cu #9rsta 9naintat se mic:orea5 :i masa muscular) iar o4e5itatea la
4tr9ni nu este rar :i) :tiind) c di-o6ina :i concentraia acesteea 9n mu:chii scheletali este de $
de ori mai 9nalt) &e c9nd 9n miocard este chiar de 5 de ori mai mare dec9t 9n serul san-uin)
necumul9ndu*se deloc 9n stratul adi&os su4cutanat :i 9n -rsimile de&o5itate. 8stfel) riscul de
into6icaie cu -lico5idele di-italice la 4tr9ni este cu mult mai mare dec9t la &acienii maturi :i
tineri. Pu9nd 9n consideraie aceste de5iderate) noi) 9n ta4elul 11 am studiat indicii de di-itali5are
:i concentraia de di-o6in 9n ser cu tratamentul de lun- durat 9n funcie de #9rst) &onderea
cor&oral :i stadiul de 2CC la cei 1%5 de 4olna#i cu #al#ulo&atii mitrale asociate.
Ta4elul 11
In(i'ii (e (i+i$li.re 5i '%n'en$r:i (e Di+%-in 1n )er 1n $r$men$ul (e 1n$re:inere
1n &un':ie (e #Dr)$, 0%n(ere '%r0%rl 5i )$(i (e ICC
0\rsta
/ani3
Stadia
de 2CC >onde
rea cor*
&oral
/F-3
>acienii cu &onderea 9n norm sau &uin
ridicat
> 1*+
$*!
>onde
rea cor*
&oral
/F-3
>acienii cu &onderea sc5ut
>5*'
%*A
>1*5
$*%
+*'
!*A
<i-itali5area cu
<i-o6in
Tratamentul de
9ntreinere
<i-itali5area cu
<i-o6in
Tratamentul de
9ntreinere
<o5a
m-
Q$!
ore
1
<i-o
6in
9n ser
n-Qml
$
<o5a
m-
Q$!ore
+
<i-o6in
9n ser
n-Qml
!
<o5a
m-
Q$!ore
5
<i-o
?in
9n ser
n-Qml
%
<o5a
m-Q$!
ore
'
<i-o*
6in
9n ser
n-Qml
A
87/9E
2*22 st.
/nV!,3
'A)
M
$)1
/nV$,3
)5+X
M
)+
1)!
M
)A
)+,X
M
)$
1)AX
M
)'
W)1
W )1
5')%
M
1)$
/nV$3
)5'
M
)!
$)1%
M
)15
)+!
M
)+
1)+$
M
)A
W)1
W)1
1)1
W)1
1)1
W)5
222*20st.
/nV!$3
'')+
M
$)A
/nV$+3
)A'X
M
),
1)%A
M
)1+
)!+X
M
)+
1)$$X
M
)1
W)1
W )1
%)+
M
1)1
/nV1,3
)%1
M
),
$)%
M
)1%
)+AX
M
)!
1)%%X
M
)15
W)5
W)1
W)5
W )1
1)1
W)5
> /2*223*/222*203 1)1 W)1 W)5 1)1 1)1 1)1 1)1 W)5 1)1 1)1
73/F9
2*22st
/nV!3
'A)$
M
1)5
/nV++3
)!!XX
M
)+
1)+
M
)1$
)$%XX
M
)15
)'AXXM
)'
W)1
W)1
%1)+
M
1)A
/nV'3
)5%
M
),
$)1$
M
)$
)$5XX
M
)+
),'XX
M
)'
W)1
W)1
1)1
W)1
1)1
W)5
222*20st.
/nV.+!3
'!)5
M
1)5
/nV$53
)51XX
M
)!
1)%'
M
)1
)$,XX
M
)$
)AAXXM
)'
W)1
W)1
%1)+
M
)'
/nV,3
)%
M
)%
$)%!
M
)1%
)$AXX
M
)$
1),XX
M
)'
W)1
W)1
1)1
W)1
1)1
W)5
> /2*223*/222*203 1)1 1)1 W)5 1)1 1)1 1)1 1)1 W)5 1)1 1)1
Not: n paranteze n numrul pacienilor explorai
*, ** - veridicitate ICC stadia I-II i III-I! dup v"rst
<u& cum reese din ta4el) do5ele di-o6inei la di-itali5are) com&arati# cu do5ele de
9ntreinere la tratamentul de durat) c9t :i concentraiile de dro- 9n ser sunt #eridic mai mari 9n
toate loturile de e6&lorri /&W)53. 8ceste date demonstrea5 c selectarea do5ei o&timale
$+
im&irice de di-o6in at9t la satur4ilitate) c9t :i la tratamentul de 9ntreinere au fost selectate
im&iric 4ine) lu9ndu*se 9n considerare) desi-ur :i cantitatea de dro- e6cretat &rin rinichiQ$! ore.
<at fiind c do5a de di-itali5are la &acienii din lotul de +%*5, de ani cu &ondere normal
sau &uin mrit a fost a&roa&e identic ; )5+M)+ :i )5'M)! m-Q$! ore) concentraia
di-o6inei 9n ser la &acienii cu &onderea sc5ut /5')%M1)% F-3 a fost mult mai mare /$)1%M)15
n-Qml3 com&arati# cu lotul martor :i -reutatea cor&oral 'A)M$)1 F-) unde concentraia 9n ser a
dro-ului a fost numai de 1)!M)A n-Qml /&W)13. Pa tratamentul de lun- durat) do5a de
9ntreinere a dro-ului a fost )+,M)$ m-Q$! ore) iar concentraia 9n s9n-e la &acienii cu
&onderea normal era de 1)AM)' n-Qml) com&arati# cu 4olna#ii cu &onderea sc5ut unde
do5a de 9ntreinere a fost de )+!M)+ m-Q$! ore) iar concentraia 9n ser #eridic a fost mai mare
; 1)+$M)A n-Qml /&W)53) din care cau5 la unii 4olna#i &ot a&rea sim&tomele minore de
into6icaie di-italic.
T serie de ca&cane in#i5i4ile se 9nt9lnesc 9n di-itali5area :i tratamentul de durat la
&acienii cu #9rsta 9ntre % :i '5 de ani. 8stfel) la cei cu &onderea '!)5M1)5 F-) do5a de
di-itali5are era )51M)! m-Q$! ore) iar concentraia dro-ului 9n ser numai de 1)%'M)1 n-Qml)
com&arati# cu 4olna#ii cu &onderea mai mic de %1)+M)' F- :i do5a de di-itali5are )%M)%
m-Q$! ore) care s*a cumulat &9n la concentraia de $)%!M)1% n-Qml) do5 care u:or &oate de#ia
9n into6icaie di-italic) din ce cau5) noi recomandm 9n &re5ent la ace:ti 4olna#i do5e mici de
di-o6in la tratamentul de 9ntreinere de la )1$5 &9n la )+'5 m-Q$! ore) do5e la care) &ractic)
nu se 9nt9lnesc into6icaii di-italice. 8&roa&e aceea:i le-itate s*a &strat :i 9n celelalte loturi
com&ara4ile. 2m&ortant este) c la &acienii cu &onderea 9n medie de la 5')% &9n la %1)+ F- 9n
toate loturile com&ara4ile du& di-itali5are) concentraia dro-ului 9n ser a fost 1 $)1$ n-Qml) do5e
cu ca&cane ideo&atice 9n tratamentul modern al insuficienei cardiace con-esti#e. >entru a
demonstra com&licitatea 9n tratamentul acestor 4olna#i # demonstrm $ fi-uri cu cur4ele unice
de di-itali5are a ! &acieni 9n funcie de &onderea cor&oral :i #9rsta &acienilor.
>acientul P de !% de ani cu &onderea cor&oral numai de 55 F- :i ale 4olna#ului <
de ! de ani) 9ns cu &onderea de ,1 de F-) ultimul &rimind do5a 5ilnic de di-o6in de )%$5
m-) adic de $ ori :i ce#a mai mare dec9t a &rimului &acient. Cn finalul cumulrii dro-ului
e6&rimat &rin $ cur4e &e &arcursul a % 5ile) clar se demonstrea5 concentraia di-o6inei 9n ser de
!)' n-Qml la &acientul cu &onderea numai de 55 F- com&arati# cu cellalt) &onderea cruia este
de a&roa&e de dou ori mai mare. Ultimul &rimind o do5 mai mare :i fiind mai t9nr) a a#ut
concentraia dro-ului 9n ser la a %*a 5i numai de 1)A n-Qml /fi-ura 13.
8lt factor de risc 9n di-itali5area 4olna#ilor este #9rsta 9naintat a &acientului su&us
saturaiei cu di-o6in /fi-ura $3. >rin cur4ele acumulrii 5ilnice a di-o6inei 9n ser la &acienta
M de % de ani /'5 F-3) care a 9nce&ut cumularea cu di-o6in 9n do5 de )+'5 m-Q$! ore) iar
de la a +*a 5i din cau5a unor anore6ii :i a -reii u:oare s*a trecut la do5a de )$5 m-) ca la a %*a 5i
s se constate concentraia dro-ului 9n ser de $)A n-Qml) concentraie care*i &ro#oca sim&tomele
u:oare de into6icaie -lico5idic. Cn continuare) du& o 5i de reinere am continuat tratamentul de
lun- durat numai cu )1$5 m-Q$! ore) care) ulterior) 9n tim& a &strat concentraia dro-ului 9n
ser cu oscilaiile 9ntre )5% :i )AA n-Qml cu un efect ionotro& &o5iti#. Cur4a di-itali5rii
&acientului T de !, ani /'' F-3) care a &rimit di-o6in 9n do5 de )'5 m-Q$! ore) la a %*a 5i
concentraia dro-ului 9n ser a fost numai de 1), n-Qml) concentraie ce ne*a &ermis s meninem
do5a de 9ntreinere tim& 9ndelun-at 9ntre )$5 :i )+'5 m-Q$! ore) de asemenea) cu efect ionotro&
&o5iti#. 8:a dar) diferena numai de 11 ani mai mare 9n &rimul ca5 ne demonstrea5 c9t de
eni-matic este ecuaia di-itali5rii 9n funcie de #9rsta &acientului.
Fc9nd 4ilanul re5ultatelor o4inute 9n aceast comunocare) de:i nu se &oate enuna o
re-ul sim&l de tratament al tul4urrilor de ritm &e fundalul 2CC 9n #al#ulo&atiile mitrale
asociate) am #rea s su4liniem 9n 4a5a datelor o4inute) c chiar la tratamentul com&le6 modern
cu diuretice) inhi4itori ai en5imei de con#ersie) #asodilatatoare) 4eta4locante etc.) di-italicele
totdeauna au fost :i sunt utile 9n com4inaiile cu celelalte remedii la diferite eta&e com&ensatorii
:i decom&ensatorii hemodinamice. C9t &ri#e:te tratamentul dere-lrilor de ritm la ace:ti &acieni)
deasemenea) este foarte com&licat 9n funcie de mai muli factori noci#i. 2at de ce di-o6ina) care
$!
contri4ue nu numai la cre:terea contractilitii miocardice) ci are :i aciune antiaritmic 9n do5e
de la )1$5 &9n la )+'5m-Q$! ore) este oric9nd 4ine#enit 9n tratamentul acestor 4olna#i.
0,22
0,25
1
1,7
2,5
3,5
4,7
1,8
1,6
1,5
1,2
0,8
0
0,5
1
1,5
2
2,5
3
3,5
4
4,5
5
1 2 3 4 5 6
L - 46 ani, 55 kg,
0,50 mg
D - 40 ani, 91 kg,
0,625 mg
Fi+< 2 C%n'en$r:i (i+%-inei 1n )er 1n &un':ie (e 0%n(ere 0'ien:il%r
0,15
0,55
1,3
1,9 1,95
2,6
2,8
1,9
1,95
1,7
1,45
0,9
0
0,5
1
1,5
2
2,5
3
3,5
4
4,5
5
1 2 3 4 5 6
M - 60 ani, 75
kg, 0,25-0,375
mg
T - 49 ani, 77 kg,
0,75 mg
Fi+< 6 C%n'en$r:i .ilni' (i+%-inei 1n )er 1n &un':ie (e #Dr)$ 0'ien:il%r
Di)'u$ii
Chestionarea ecuaiei dere-lrilor de ritm 9n #al#ulo&atiile mitrale asociate) re5ultatele
o4inute de noi demonstrea5 c frec#ena J60 de&inde direct &ro&orional de ti&ul de asociere a
#al#ulo&atiilor mitrale. 8:a de e6em&lu) 9n 0M12 semnificati# mai frec#ent se 9nre-istrea5
J60 de -radaii mali-ne) com&arati# cu 0M1S) la care J60 se 9nscriu mult mai &uin :i de
-radaii &re&onderent u:oare. 8ceast constatare se e6&lic) 9n ma=oritate) &rin starea funcional
a #entricolului st9n- 9n 0M12 :i dere-lrile hemodinamice) care au loc 9n aceast #al#ulo&atie.
<e asemenea) o im&ortan considera4il are -radul de insuficien cardiac D cu c9t 2CC este mai
Gile (e+i$li.re
Gile (e+i$li.re
n+Aml 1n )er
$5
a#ansat) cu at9t :i frec#ena J60este mai mare) iar dere-lrile de ritm #entricular sunt
&re&onderent de -radaii 9nalte :i mali-ne. <in cele e6&use am o4ser#at c :i de-itali5area
&acienilor cu #al#ulo&atii mitrale are li-itatea sa :i de&inde) 9n mare msur) de ti&ul de asociere
mitral) de stadiul de insuficien cardiac :i de concentraia di-o6inei 9n ser. 8stfel la &acienii
cu 0M1S :i 2CC de st. 2*22 cu concentraia dro-ului 9n ser su4 1)1 n-Qml) di-itali5area are efect
antiaritmic 9n !$), la sut. 2ar la 4olna#ii cu 0M12 :i cu 2CC mai mult 9n stadiile a#ansate)
di-itali5area decur-e deseori cu aciune &roaritmo-en la !')%( din ca5uri) accentu9ndu*se c
ni#elurile serice ale dro-ului nu erau de aciune to6ic) I
S
&lasmatic fiind 9n limetele
normalului. >rin urmare) mrirea numrului de J60 du& di-itali5are mai mult de ! ori nu a fost
cau5a into6icaiei -lico5idice sau hi&ocaliemia :i hi&eraldosteronismul secundar) ci aciunea
&roaritmo-en a dro-ului ZA)1)1%[. 8ceast aciune a di-o6inei a fost mai frec#ent 9nt9lnit la
&acienii cu 0M12 :i stadii a#ansate de 2CC. 8:adar) di-itali5area &eroral cu do5e mici de
di-o6in /)$5*)+'5 m-Q$! ore3 este mult mai 4enefic &entru &acienii cu 0M :i fi4rilaie
atrial forma tahisistolic Z'),)1)1'[) iar tratamentul de 9ntreinere de lun- durat este mai
a#anta=os 9n do5e nictemerale de numai )1$5*)$5 m- Z1)+)'[)c9nd concentraia di-o6inei 9n ser
se menine 9ntre )5, :i ),% n-Qml /9n medie ),M)1' n-Qml3. 8ceast concentraie 9n ser mai
are :i o aciune antiaritmic #entricular) mic:or9nd numrul de J60 cu '%)AM!)!'() cu de#ieri
de la 5!)+ &9n la ,1)1 la sut Z'),)1[. <e asemenea ) menionm c di-o6ina 9n do5e minimale
/)$5 m-Q$! ore3 cu o concentraie a dro-ului 9n ser namai de )!$M)! :i )!5M)$ n-Qml la
&acienii cu 2CC st. 2*22 :i st. 222*20 a a#ut aciune ionotro& &o5iti# cu reducerea frec#enei
#entriculare semnificati#e Z'),)1[.
Unii autori Z$)1$)15)1A[ au demonstrat &rin studii randomi5ate c 4olna#ii) care &rimesc
un asemenea tratament de durat cu di-o6in :i concentraia seric a lui de la )5 &9n la 1)$
n-Qml mult tim& /ani de 5ile3 nu fac decom&ensri hemodinamice) menin9ndu*se fr a-ra#ri)
fr s&itali5ri re&etate :i fr cre:terea -radului de insuficien cardiac con-esti#.
Cn ceea ce &ri#e:te riscul de into6icaie cu di-o6in) noi am constatat c acest risc cre:te
c9nd concentraia seric a dro-ului de&:e:te $) n-Qml) mai ales la &acienii -eriatrici :i cu stadii
a#ansate /222*203 de insuficien cardiac con-esti#) cu ce sunt de acord :i ali autori
Z$)+)11)1$)1+[. Trialurile efectuate &e mii de &acieni nu au demonstrat influena di-o6inei asu&ra
mortalitii) iar into6icaiile cu di-o6in se menin a&roa&e acelea:i) de:i folosirea dro-ului 9n
tratamentul com&le6 a sc5ut de la +1)!( 9n $1 &9n la $+)5 la sut 9n $! Z1+)1![. T serie de
autori menionea5 c into6icaiile cu -lico5i5i cardiaci 9n ultimul tim& se mic:orea5 din
urmtoarele circumstaneD asocierea 9n medicaia modern :i a altor dro-uri ce diminuia5
riscurile de to6icitate a di-o6inei) a&recierea mai &e lar- a dro-ului 9n ser) recomandrile
tratamentului de durat cu do5e mici de 9ntreinere) folosirea mai frec#ent a antidotului
antidi-o6in Fa4 et al. Z1)+),)1)1$[. Cu o menire &rofilactic) atenionm medicii &ractici c
into6icaiile -lico5idice cel mai frec#ent se 9nt9lnesc la #9rstnici) &acienii cu &onderea sc5ut
sau cu o4e5itate) la 4olna#ii cu &atolo-ii concomitente renale :i filtraia renal mic:orat) 9n
stadiile a#ansate de 2CC cu insuficien cardiac refractar la tratamentul modern.
Cntre-ind aceast am&l comunicare) su4liniem c mai mult de dou secole de a&licare a
di-italicelor 9n tratamentul cardio#ascular) studiul tonicardic farmacoFinetic) di-itali5area :i
tratamentul de 9ntreinere) su&rado5a=ul) interaciunile cu alte remedii medicamentoase ale
di-o6inei sunt actuale :i 9n &re5ent.
C%n'lu.ii
1. Cn ultimile decenii ale secolului trecut ti&urile de #al#ulo&atii mitrale 9n clinicile
Chi:inuiene se re&arti5au astfelD la tineri :i maturi &9n la #9rsta de % de ani insuficiena
mitral &ur era +A),() iar 0M12 ; 11)() 9n total ; !,), la sut) steno5 mitral i5olat
; ,)5() iar 0M1S ; 15)1() 9n total $!)% la sut. Pa anali5a minuioas a &rotocoalelor de
necro&sii insuficiena mitral &ur era 5)1() iar 0M12 * 1+)!() 9n total 1A)5 la sut)
steno5a mitral i5olat ; 1+)A() iar 0M1S ; $$),() 9n total +')' la sut. Cn conclu5ie) la
tineri :i maturi 9n condiiile clinice &re#alea5 insuficiena mitral &ur :i asociat
$%
/!,),(3) &e c9nd la necro&sii &redomin steno5a mitral i5olat :i asociat /+')'(3. <eci)
a#en o e#ident hi&erdia-nostic a insuficienei mitrale la tineri.
$. <ia-nostica ti&urilor de #al#ulo&atii mitrale la #9rstnicii de %*'5 de ani s*au re&arti5at
astfelD insuficiena mitral &ur era $)5() 0M12 ; %)'() 9n total ; ,)$ la sut) steno5
mitral i5olat ; $)+() 0M1S ; 1!)() 9n total 1%)+ la sut. <u& anali5a necro&siilor)
insuficiena mitral &ur era !)() iar 0M12 ; ,),() 9n total ; 1+), la sut) steno5
mitral i5olat ; !)A() iar 0M1S ; $%)1() 9n total +), la sut. Conclu5ion9nd) se &oate
confirma c la 4tr9ni &redomin steno5ele mitrale :i #al#ulo&atiile asociate cu &re#alena
steno5elor mitrale. <eci) &acienii cu insuficien mitral :i &re#alena insuficienei
mitrale 9n #al#ulo&atiile asociete) decedea5 la o #9rst t9nr :i matur) a#9nd un
&ronostic mai &rost) com&arati# cu 4olna#ii cu #al#ulo&atii asociate :i &re#alena
steno5ei mitrale.
+. <ere-lrile hemodinamice ale #entricolului st9n- :i frec#ena J60 9nre-istrate &rin
monitori5area LolterQ$! ore corelea5 cu ti&ul de asociere al #al#ulo&atiilor mitraleD 9n
0M12 mai frec#ent se 9nre-istrea5 J60 at9t de -radaii minore) c9t :i de -radaii 9nalte)
com&arati# cu 0M1S) 9n care J60 sunt numeric mai &uine :i 9n ma=oritate de -radaii
u:oare ce fa#ori5ea5 &ronosticul #ieii acestora.
!. <i-itali5area &acienilor cu 0M1S :i concentraia di-o6inei 9n ser su4 1)1 n-Qml are un
efect antiaritmic #entricular 9n !$), la sut datorit &strrii funcionalitii #entricolului
st9n- dre&t re5ultat al meninerii constante a #olumului telediastolic :i al altor indici
hemodinamici 9n limitele normalului.
5. <i-itali5area &acienilor cu 0M12 :i concentraia di-o6inei 9n ser mai mare de 1)A*$)
n-Qml are un efect &roaritmo-en #entricular 9n !')% la sut datorit e&ui5rii funcionale a
#entricolului st9n-) &rintr*un #olum telediastolic mrit) fracia de e=ecie mic:orat :i
re-ur-itaie mrit 9n atriul st9n-) fr ca s se o4ser#e into6icaii di-italice sau o
hi&oFaliemie ; toate acestea fa#ori59nd un &ronostic nefa#ora4il cu di#erse com&licaii
#itale.
Hi*li%+r&ie )ele'$i#
1. 8dams IF) Kheor-hiade M) UretsFi .J) et al. Clinical 4enefits of lo" serum di-o6in
concentrations in heart failure. 2 8m Coll Cardiol) +, /%3) $$) &.,!%*,5%.
$. 8hmed 8) 8llman @M) <e Pon- HF. 2na&&ro&riate use of di-o6in in older hos&italised
heart failure &atients. H Kerontol a .iol Sel Med) 5' /$3) M) $$) &.1+A*1!+.
+. .auman 2P) <idomenco @2) Kalanter ]P. Mechanism) manifestations and mana-ement
of di-o6in to6icity in the modern era. 8m H Cardio#asc <ru-s) % /$3) $%) &.''*A%.
!. .rooFes C2) ]hite >8) Sta&les M) et al. Myocardial cotractility is not constant durin-
s&ontaneous atrial fi4rillation in &atients. Circulation 1,,AU ,AD &.1'%$*A.
5. .rand FN) 844ott @<) Iannel ]olf >8. Characteristics and &ro-nosis of lone atrial
fi4rillatioD thirty*year follo"*ur in the Framin-ham study. H8M8 1,A5U $5!D &.+!!,*
+!5+.
%. ^_`abcd e.e. fagh_bi`jk lchcma d lcnabco a pg_hqkpmco dcrh_pgk. sata`kd)
uvgaa`w_x 1,A') $!Ap.
'. ^_`abcd e.e. fagh_bi`jy lchcm pkhzw_ d dcrh_pg`co _plkmgk /mba`amc*
och{cbc|aqkpmak pclcpg_dbk`a}) `kmcgchjk ok~_`aroj mcolk`p_waa pkhzkq`cy
`kzcpg_gcq`cpga) cpck``cpga bkqk`a} za|cmpa`co3. ^app. zcmgch_ okz. _m.
fcpmd_) 1,,1) p.$+!*$A.
A. <anilo# 88. 8ctualiti 9n #al#ulo&atiile reumatismale do49ndite com&licate cu
insuficien cardiac con-esti#. 8nale Gtiinifice. 0ol. 22) USMF N. Testemianu)
Chi:inu) $!) &&.5*+%.
,. <nil 88. Klico5idele di-italice :i dere-lrile ritmului cardiac la &acienii cu
#al#ulo&atii mitrale. .uletinul 8cademiei de Gtiine a Moldo#ei. Gtiine medicale) nr. $
/$3) Chi:inu) $5) &&.,*,A.
$'
1. <nil 88. <i-itali5area modern :i factorii de risc al into6icaiilor di-italice 9n
tratamentul de lun- durat cu di-o6in a insuficienei cardiace con-esti#e la &acienii cu
#al#ulo&atii mitrale. .uletinul 8cademiei de Gtiine a Moldo#ei. Gtiine medicale) nr.5
/,3) Chi:inu) $%) &&.$$!*$+$.
11. Krosu 8. Fi4rilaia atrial. Chi:inu) Uni#ersul) $%) 1'% &&.
1$. Larrison TI. >rinci&iile medicinii interne. 0ol. 2) ediia 22) .ucure:ti) $1) &&.1+A+*
1!%1
1+. Lussain ) S"indle H) Lau&tman >H. <i-o6in use and di-o6in to6icity in the &ost. <2K
trial era. H Card Fail) $%) 1$ /53) &. +!+*+!%.
1!. Pader J) J-an) Luns4er-er S) et al. The effect of di-o6in on the ualits of life in &atients
"ith heart failure. H Card Fail) $+) , /13) !*1$.
15. Pi& K) .ee#ers <. 8.C of 8trial Fi4rillationD history) e&idimiolo-y) and im&ortance of
atrial fi4rillation. .MH 1,,5U +11D 1+%1*1+%5.
1%. f~_hb}ocd .f.) f_hkkd .. bkqk`ak ~hc`aqkpmcy pkhzkq`cy `kzcpg_gcq`cpga.
fcpmd_) fkzawa`_) 1,A5) 15% pgh.
1'. @a=sFa*Neumann 8) Chmele"sFi ) Ho"aF 8) et al. Sim&toms of se#ere di-o6in
into6ications in &atients hos&italised in -eriatric "ard. >re5e-l PeF) $!U %1 /!3D!1*
!!.
1A. @amsdale N) 8rmu-an SS) Sin-h 2 et al. Juro& Leart H) #ol. A) 1,A') &. 1%!*1'.
1,. @ich M]) McSherry F) ]illiford ]C) et al. Jffect of a-e on mortality) hos&itali5ations
and res&ons to di-o6in in &atients "ith heart failure) the <2K study. H 8m Call Cardiol)
$1U +A /+3D A%*A1+.
$. Ia"aFito S. @eumatic fe#er and reumatic heart disease in Ha&an. H&n Circulation H) 1,A%)
#ol. 5) 1$!1*1$!5.
METODE ACTUALE DE APRECIERE A OHEGITII I IMPACTUL LOR ASUPRA
MALADIILOR CARDIO/VASCULARE
Vleriu Re#en'%, Vi%ri' O'"i5%r, Li#iu Gri*, Ge%r+e$ D)'l,
Lu(mil A**ii, Lri) M%r'%#
Catedra Cardiolo-ie USMF Nicolae Testemianu
A*)$r'$
Me$"%() $% me)ure %*e)i$! n( $"eir im0'$ %n $"e 'r(i%#)'ulr (i)e)e)
2n this study "ere e6amined 11, &atients "ith arterial hy&ertension in association "ith
o4esity in concordance "ith o4esity &articularities esta4lished "ith 4ody mass inde6 /.M23 and
"aist circumference /]C3. The study re#eals that .M2 and ]C had direct correlations "ith a
=eun imunoreacti#e insulin /&W.1 and & W.13) a =eun C &e&tide /&W.5 and &W.13. .M2
had a direct correlation "ith C &e&tide le#el after F>KT /&W.13) total cholesterol /&W.53 and
P<P cholesterol /&W.53. ]C had a direct correlation "ith a =eun -licemia /&W.13) -licemia
after F>KT /&W.13) 2@2 after F>KT /&W.13 and TKP /&W.13. ]C seems to ha#e a
correlation "ith -lucide meta4olism and from li&id s&ectrum "ith tri-lycerides and .M2
correlate si-nificantly "ith li&id s&ectrum and from -lucide s&ectrum "ith insulin and C &e&tide.
Re.um$
8u fost e#aluai 11, &acieni cu hi&ertensiune arterial 9n asociere cu o4e5itate 9n funcie de
&articularitile o4e5itii a&reciate &rin indicele masei cor&orale /2MC3 :i circumferina taliei
/CT3. Studiul a constatat c at\t 2MC c\t :i CT au a#ut corelaii directe cu unii indici ai s&ectrului
-lucidicD insulina imunoreacti# a =eun /res&ecti# &W)1 :i &W)13) C &e&tida a =eun /res&ecti#
&W)5 :i &W)13. 2MC a a#ut o corelaie direct cu ni#elul de C &e&tid du& TTKT / &W)13)
Co total /&W)53 :i P<P colesterol /&W)53. CT a a#ut o corelaie direct cu -licemia a =eun
/&W)13) -licemia du& TTKT /&W)13) 22@ du& TTKT / &W)13 :i ni#elul de TKP
$A
/ &W)13. CT corelea5 cu meta4olismul -lucidic :i din s&ectrul li&idic ; cu tri-liceridele) 9n
tim& ce 2MC corelea5 cu s&ectrul li&idic :i din meta4olismul -lucidic ; cu insulina :i C
&e&tida.
A'$uli$$e $emei
T4e5itatea re&re5int o &ro4lema de sntate din ce in ce mai im&ortant in rile
industriali5ate /')A3. Se consider c &re#alena o4e5itaii a atins &ra-ul e&idemiei) si c aceast
cre:tere &are a fi influenat) &e de o &arte de modificri ale stilului de #ia) care facilitea5a
sedentarismul :i cre:terea in -reutate) :i &e de alta &arte) de factori -enetici indi#iduali sau de
etnie /+3.
@ata hi&ertensiunii arteriale /LT83 este de trei ori mai ridicat la indi#i5ii o4e5i dec\t la
indi#i5ii cu -reutate normala si a&ro6imati# 55( din &acienii hi&ertensi#i &re5int un e6ces de
-reutate) iar circa ,( din &acienii cu dia4et 5aharat ti& $ sufer de o4e5itate /13.
T4e5itatea se asocia5 cu 4oala coronarian &rin cre:terea factorilor de risc ai acesteiea D
LT8) hi&erinsulinemia) hi&erli&idemia :i dia4etul 5aharat /<3 /%3. Maladia corelea5 cu o serie
de com&licaiiD di#erse maladii cardio#asculare /MC03) < ti& $) disli&idemia)
insulinore5istena) cancere /colon) endometriu) -land mamar) &rostat3 /13. >rintre alte 4oli
care &ot asocia o4e5itatea se enumrD ciro5a ficatului) 4olile #e5icii 4iliare) #aricele) ulcerele
#enoase) -uta) osteoartrita) hernia hiatal) sterilitatea) sforaitul) de&resia etc /$,53. Cn &lus)
indi#i5ii o4e5i &ot suferi de sti-mati5are social :i discriminare.
T4e5itatea este asociat cu un risc crescut de mor4iditate si mortalitate cardio#ascular)
mortalitatea fiind de 5( * 1( mai mare com&arati# cu &ersoanele normo&onderale /,3.
T4e5itatea &oate fi a&reciat &rin numeroase metodeD metode 4a5ate &e densitate
/hidrodensiometria) &letismo-rafia &rin dislocarea aerului3) scanare /tomo-rafie com&uteri5at)
re5onan ma-netic) a4sor&iometrie radiolo-ic) msurri eco-rafice a adi&o5itii e&icardiale3)
im&endan 4ioelectric) antro&ometrie /&liu cutanat) circumferina taliei) ra&ort talieQ:old)
inde6ul masei cor&orale3 /,) 113.
>entru identificarea o4e5itii frec#ent se utili5ea5 inde6ul masei cor&orale /2MC3) care
re&re5int ra&ortul dintre -reutatea cor&oral /F-3 :i 9nlimea la &atrat /m
$
3
T alt modalitate utili5at &e lar- de a&reciere a o4e5itii este determinarea circumferinei
taliei /CT3) care indic locali5area &re&onderent a de&o5itelor adi&oase.
O*ie'$i#ele lu'rrii
J#aluarea modificrilor meta4olice /s&ectrului -lucidic :i li&idic3 la &acienii cu
hi&ertensiune arterial :i o4e5itate 9n funcie de &articularitile o4e5itii a&reciate &rin indicele
masei cor&orale /2MC3 :i circumferina taliei /CT3.
M$erile 5i me$%(e
Cn studiu au fost inclu:i 11, &acieni cu hi&ertensiune arterial 9n asociere cu o4e5itate.
Criteriile de e6cludere au fost ca5urile de hi&ertensiune arterial se#er) hi&o* :i
normo&onderitate) an-in &ectoral insta4il) infarct miocardic acut) insuficiena cardiac
cronic a#ansat /222*20 NRL83 :i aritmiile se#ere. 8 fost efectuat e6amenul clinic al &acienilor
:i e#aluate datele antro&ometrice. 8ntro&ometria a fost efectuat &rin a&recierea inde6ului masei
cor&orale :i circumferinei taliei. >ersoanele erau considerate o4e5e dac 2MC 1+ sau
circumferina taliei la femei 1 AA cm :i la 4r4ai 1 1$ cm. S&ectrul li&idic a inclus a&recierea
ni#elului de colesterol /Co3 total) P<P*colesterol) L<P*colesterol :i tri-liceride. Testul de
toleran la -luco5a oral /TTKT3 a constat 9n a&recierea -licemiei a =eun :i la $ ore du&
in-estia a '5- -luco5. Cn mod similar au fost a&reciate insulina imunoreacti# /22@3 :i C
&e&tida.
Re.ul$$e 5i (i)'u:ii
Jstimarea indicilor antro&ometrici la su4iecii din studiu a rele#at c la 1$ /1)1 (3
&acieni a fost constatat su&ra&ondere) la !+ /+%)1(3 * o4e5itate -r.2) la ! /++)%(3 ; o4e5itate
-r. 22 :i la $! /$)$(3 &acieni a fost notat o4e5itate -r. 222.
$,
Studiul a constatat c at\t 2MC c\t :i CT au a#ut corelaii directe cu unii indici ai s&ectrului
-lucidicD insulina imunoreacti# a =eun /res&ecti# &W)1 :i &W)13) C &e&tida a =eun /res&ecti#
&W)5 :i &W)13. Cn &lus 2MC a a#ut o corelaie direct cu ni#elul de C &e&tid du& TTKT
/ &W)13) Co total /&W)53 :i P<P colesterol /&W)53. Cn tim& ce CT a a#ut o corelaie direct
cu -licemia a =eun / &W)13) -licemia du& TTKT /&W)13) 22@ du& TTKT / &W)13 :i
ni#elul de TKP / &W)13. CT &re5int o corelaie cu indicii meta4olismului -lucidic :i din
s&ectrul li&idic ; cu tri-liceridele) 9n tim& ce 2MC manifest o corelaie 9n &re&onderen cu
indicii s&ectrului li&idic :i din meta4olismul -lucidic ; cu insulina :i C &e&tida /fi-.13.
Pa &acienii cu CT 1 1$ cm /4r4ai3) 1 AA cm /femei3 #s CT W 1$ cm /4r4ai3) W AA cm
/femei3 s*au constatat urmtoarele #alori medii ale indicilor meta4olismului -lucidicD -licemia a
=eun %.A #s !)55 mmolQl) &W)1U -licemia &ost TTKT A)+% #s 5)'!mmolQl) &W)1U 22@ a =eun
,)+% #s !)AA) &W)1U 22@ &ost TTKT 5+)1$ #s $)55UQml) &W)5U C*&e&tida a =eun %A)!+ #s
+')!UQl) &W)1U C*&e&tida &ost TTKT 15A),' #s !%%)%'UQl) &W)1.
Pa &acienii cu CT 1 1$ cm /4r4ai3) 1 AA cm /femei3 #s CT W 1$ cm /4r4ai3) W AA cm
/femei3 s*au constatat urmtoarele #alori medii ale indicilor meta4olismului li&idicD L<P ;
colesterol )'$ #s 1) mmolQlU TK $)%$ #s 1)A, mmolQl.
Unii autori consider) c CT ar &re5ice mai 4ine dec\t 2MC riscul de inciden a diferitor
&ro4leme de sntate cau5ate de o4e5itate /!) 1$3. 8stfel) de&o5itele adi&oase din =urul taliei se
asocia5 cu un risc crescut de hi&ertensiune arterial &lus riscul &entru alte 4oli &recum <)
4oala coronarian) accident #ascular cere4ral :i anumite ti&uri de cancer. 8ceasta are loc datorit
fa&tului c -rsimile din de&o5itele de la ni#elul a4domenului sunt mai u:or &reluate 9n
circulaie) acumul\ndu*se astfel 9n interiorul arterelor) de:i mecanismul &rin care se reali5ea5
aceasta nu este 9ntru totul clar. >e de alt &arte re5ultatele unor studii rele# c riscul mor4iditii
cardio#asculare se ma=orea5 semnificati# odat cu cre:terea 2MC) acesta &re5ent\ndu*se un
marFer de &re5icere a riscului cardio#ascular /$)1+3.
Cn &ofida datelor contradictorii din literatur) studiul nostru a rele#at c la &acienii
hi&ertensi#i 9n asociere cu o4e5itate at\t CT) c\t :i 2MC au a#ut o corelaie semnificati# cu unii
indici ai meta4olismului -lucidic :i li&idic. Cn &re5icerea 4olilor cardio#asculare ar fi util de luat
9n consideraie nu numai circumferina taliei) dar :i indicele masei cor&orale.
Fi-. 1 Pr$i'ulri$:i '%rel$i#e le )0e'$rului +lu'i(i' 5i li0i(i' 0en$ru IMC 5i CT l
0'ien:i 'u @TA 5i %*e.i$$e
+
C%n'lu.ii
1. Nu numai circumferina taliei) dar :i inde6ul masei cor&orale au o corelaie semnificati# cu
unii indici ai meta4olismului -lucidic :i li&idic.
$. CT &re5int corelaie cu indicii meta4olismului -lucidic :i din s&ectrul li&idic ; cu
tri-liceridele) 9n tim& ce 2MC manifest o corelaie 9n &re&onderen cu indicii s&ectrului
li&idic :i din meta4olismul -lucidic ; cu insulina :i C &e&tida.
Hi*li%+r&ie
1. 8ronne Pouis H. M<) .ro"n ]. 0ir-il M< and Iathy Ieenan 2soldi MS) @<) C<J.
Cardio#ascular disease in o4esityD 8 re#ie" of related risF factors and risF*reduction
strate-ies. Hournal of Clinical Pi&idolo-y. 0olume 1) 2ssue %) <ecem4er $') &. 5'5*5A$.
$. Farin L. M.F. M<) 844asi F. M< and @ea#en K. M. M<. Com&arison of .ody Mass 2nde6
0ersus ]aist Circumference ]ith the Meta4olic Chan-es That 2ncrease the @isF of
Cardio#ascular <isease in 2nsulin*@esistant 2ndi#iduals. The 8merican Hournal of
Cardiolo-y) 0olume ,A) 2ssue A) 15 Tcto4er $%) &. 15+*15%.
+. Hafar*Mohammadi .ahram) McCarthy MarF 2. Kenetics of ty&e $ dia4etes mellitus and
o4esity. 8nnals of Medicine) 0olume !) 2ssue 1 $A ) &. $ ; 1.
!. Klein S., MD, Allison D. B., PhD, Heymsfeld S. B., MD, Kelley D. E., MD,
Leibel R. L., MD, Nonas C., MS. ]aist Circumference and Cardiometa4olic @isF.
<ia4etes Care 2n >ress) &u4lished online March 1!) $'.
5. MarFo"it5 Sarah) Friedman Michael 8.) Sha"n M. 8rent . Understandin- the @elation
.et"een T4esity and <e&ressionD Causal Mechanisms and 2m&lications for Treatment.
Clinical >sycholo-yD Science and >ractice 0olume 15 2ssue 1) March $A &. 1*$.
%. Marmot M. K. ) Jlliott >. Coronary Leart <isease J&idemiolo-yD From 8etiolo-y to >u4lic
Lealth. Cha&ter +A) $'.
'. T-den C. P.) >h<U Curtin P. @.) >h<U Mc<o"ell M. 8.) M>L) @<U Ta4aF C. H.) M<) M>LU
Fle-al I. M.) >h<. >re#alence of T#er"ei-ht and T4esity in the United States) 1,,,*$!.
H8M8. $%U $,5 &. 15!,*1555.
A. >a&andreou C.) Mourad T. 84u) Hildeh C.) 84deen .) >hilalithis 8.) T5anaFis N. T4esity in
Mediterranean re-ion /1,,'*$'3D a systematic re#ie". Tnline Jarly 8rticles. /$A3.
doiD1.1111Q=.1!%'*'A,?.$'.!%%.6
,. @a4Fin S. ]. J&icardial fatD &ro&erties) function and relationshi& to o4esity. T4esity
@e#ie"s) 0olume A 2ssue +) May $' &. $5+*$%1.
1. @edin-er @ichard N.) M<. The >atho&hysiolo-y of T4esity and 2ts Clinical Manifestations.
Kastroenterolo-y Le&atolo-y 0olume +) 2ssue 11 No#em4er $'.
11. S"eetin- Lelen N.) Measurement and <efinition of T4e5ity 2n Childhood and 8dolescenceD
8 field -uide for the uninitiated. @e#ie". Nutritional Hournal %) Tcto4er $') &. +$.
1$. hu ShanFuan) Leymsfield Ste#en .) Toyoshima LideaFi) ]an- iMian) >ietro4elli 8n-elo
and LeshFa Stanley. @ace*ethnicity;s&ecific "aist circumference cutoffs for identifyin-
cardio#ascular disease risF factors. 8merican Hournal of Clinical Nutrition) 0ol. A1) No. $)
Fe4ruary $5) &. !,*!15
1+. iouras H.) McTi-ue I. M.) Less @.) T4esity in older adultsD a sistematic re#ie" of the
e#idence for dia-nosis and treatment. T4esity $% #ol.1!) No.,) &. 1!A5*1!,'.
+1
EFECTELE INSULINEI IN PATOGENIA SINDROMULUI METAHOLIC
G"en(ie Cur%'i'"in
USMF Nicolae Testemianu
Summr!
E&&e'$) %& in)ulin in 0$"%l%+! %& me$*%li' )!n(r%me
@e#ie" of literature is dedicated to the role of insulin in causin- and &ro-ression of the
meta4olic syndrome as "ell as in reali5ation of its linFs "ith increased cardio#ascular risF.
>u4lications re-ardin- meta4olic and non*meta4olic effects of insulin related to &atho&hysiolo-y
of the com&onents of meta4olic syndrome and of its linFs "ith cardio#ascular disease are
re#ie"ed. The results of e6&erimental) clinical) and e&idemiolo-ical studies are &resented
su&&ortin- the e6istence of &atho-enetic &ath"ays 4et"een insulin resistance) hi&erinsulinemia)
and cardio#ascular diseases.
Re.um$
@e#ista de literatur este dedicat rolului insulinei 9n condiionarea :i &ro-resarea
sindromului meta4olic) &recum :i 9n reali5area le-turilor acestui sindrom cu riscul s&orit de 4oli
cardio#asculare. Sunt trecute 9n re#ist &u4licaiile cu &ri#ire la efectele meta4olice :i
nonmeta4olice ale insulinei 9n relaia cu &ato-enia com&onentelor sindromului meta4olic :i
reali5area le-turilor acestuia cu afeciunile #asculare. Sunt &re5entate re5ultatele studiilor
e6&erimentale) clinice :i e&idemiolo-ice care confirm &re5ena le-turilor &ato-enetice 9ntre
re5isten la insulin) hi&erinsulinemie :i afeciunile cardio#asculare.
8feciunile sistemului cardio#ascular &re5int una din &rinci&alele cau5e de mortalitate :i
in#alidi5are a &o&ulaiei 9n rile de5#oltate :i cele 9n curs de tran5iie. Conform datelor TMS
Z5+[) mortalitatea cau5at de 4olile cardio#asculare /inclusi# cere4ro#asculare3 9n rile re-iunii
Juro C) la care se refer :i @e&u4lica Moldo#a) a constituit $$%+ la 1 mii de &o&ulaie 9n anul
$$. rile acestei re-iuni &ierd 155% ani de #ia la 1 mii de &o&ulaie din cau5a deceselor
cau5ate de aceste afeciuni) iar cifra anilor trii cu disa4ilitate cau5at de maladiile sistemului
cardio#ascular constituie 1A!5 la 1 mii &o&ulaie. 8ce:ti indicatori sunt 9n cre:tere 9n ultimii
ani fiind cau5ai &redominant de cardio&atie ischemic) 4oli cere4ro#asculare :i hi&ertensiune
arterial Z!') !A[. Maladiile menionate &re5int o &o#ar ma=or) in#oc\nd &ierderi economice :i
sociale. 8feciunile 9n cau5 &osed factori comuni de risc at\t din cate-oria factorilor
modifica4ili /o4e5itate) disli&idemie) hi&ertensiune arterial) scderea toleranei la -luco5)
factori com&ortamentali3) c\t :i din cate-oria celor care nu &ot fi influenai &rin inter#eniile
&rofilactice :i curati#e /#\rsta) se6ul) ereditatea a-ra#at3.
Cn ultimii ani atenia cercettorilor 9n domeniul 4olilor cardio#asculare este a6at s&re
elucidarea rolului sindromului meta4olic /SM3 9n condiionarea riscului cardio#ascular Z++[.
8cest interes se e6&lic &rin &re#alena 9n cre:tere a dere-lrilor dismeta4olice) com&onente ale
SM) le-ate cu mor4iditatea cardio#ascular s&orit) &recum :i cu riscul s&orit de dia4et 5aharat
de ti&ul $ la &urttorii SM Z1%*1A) $+) $5[. Ma=oritatea cercettorilor 9n domeniu consider
re5istena esuturilor la insulin /@23 dre&t #eri- central 9n &ato-enia sindromului meta4olic)
9ns multe as&ecte &ato-enetice ale acestui sindrom rm\n neclare. Sco&ul lucrrii este trecerea
9n re#ist a &u4licaiilor cu &ri#ire la rolul insulinei 9n condiionarea sindromului meta4olic :i
reali5rii le-turilor acestuia cu maladiile cardio#asculare.
Jfectele meta4olice ale insulinei. Cn condiii fi5iolo-ice) -luco5a este utili5at 9n calitate de
su4stan ener-etic &entru creier) 9ns alte or-ane utili5ea5 at\t -luco5a) c\t :i aci5ii -ra:i
&entru -enerarea ener-iei. >rocesul de homeosta5 a -luco5ei menine concentraiile ei
&lasmatice 9n limite relati# 9n-uste 9ntre +)+ :i A)+ mmolQl Z,[. <in cau5a c -luco5a este o
molecul hidrofil) sunt necesare &roteine s&eciale trans&ortatoare de -luco5) numite KPUT*
&roteine) &entru a &ermite -luco5ei s &trund &rin mem4rane celulare contra -radientului de
concentraie. 8u fost identificate cinci &roteine KPUT. Unul din ele) KPUT*!) se -se:te &e
mem4ranele celulelor musculare :i adi&ocitelor. Cn a4sena insulinei) KPUT*! este stocat 9n
+$
#e5icule mem4ranare locali5ate 9n citosol. 2nsulina) le-\ndu*se cu rece&torul ei) iniia5 cascada
de semnali5are) care duce la translocarea KPUT*! 9n mem4rana &lasmatic) ce &ermite mi:carea
-luco5ei 9n celul.
2nsulina este un hormon &leiotro&) care e6ercit o multitudine de efecte asu&ra
meta4olismului :i a unui s&ectru de &rocese celulare 9n esuturi :i or-ane diferite ale
or-anismului. >rinci&alele aciuni meta4olice ale insulinei sunt stimularea ca&turrii -luco5ei de
ctre musculatura scheletal :i cord :i su&resia &roduciei de -luco5 :i a li&o&roteinelor cu
densitate foarte =oas /0P<P3 9n ficat Z5![. 8lte efecte meta4olice cu&rind inhi4iia eli4errii de
-luco5 din ficat) inhi4iia eli4errii aci5ilor -ra:i li4eri /FF8s3 din esutul adi&os :i stimularea
&roceselor &rin care aminoaci5ii se incor&orea5 9n &roteine Z$1[. Jchili4rul 9ntre &roducia de
-luco5 :i utili5area ei este re-lat de ctre o serie de hormoni) sistemul ner#os :i semnale
meta4olice. 2nsulina =oac rolul &rinci&al 9n acest &roces. Cn stare de foame) secreia insulinei
este su&resat) ce duce la s&orirea -luconeo-ene5ei 9n ficat :i rinichi) &recum :i la cre:terea
-enerrii de -luco5 &rin descom&unerea -lico-enului din ficat. Cn stare de sturare) insulina
-enerat :i secretat de celulele &ancreatice in#ersea5 aceste &rocese &rin inhi4iia
-lico-enoli5ei :i -luconeo-ene5ei) s&orind ca&turarea :i utili5area &eriferic a -luco5ei :i
reduc\nd li&oli5a :i &roteoli5a. @e5ultatul final este transformarea e6cesului de -luco5 9n
-lico-en) tri-liceride /TK3 :i &roteine. <ac 9n celulele he&atice cantitatea de -luco5 este mai
mare dec\t &oate fi meta4oli5at sau stocat 9n form de -lico-en) insulina condiionea5
transformarea e6cesului de -luco5 9n aci5i -ra:i li4eri /FF8s3. 8ce:ti aci5i -ra:i li4eri sunt
9m&achetai 9n tri-liceride 9n com&onena li&o&roteidelor cu densitate foarte =oas /0P<P3)
trans&ortate 9n aceast form 9n s\n-e :i de&o5itate 9n form de -rsime 9n esutul adi&os Z$,[.
Nu toate ti&urile de celule sunt ca&a4ile s reduc trans&ortul transmem4ranar al -luco5ei 9n
ca5ul hi&er-licemiei) &str\nd astfel concentraiile sta4ile de -luco5 intracelular. <re&t
e6em&le &ot fi celulele endoteliale ale ca&ilarelor) celulele retinei) celulele me5an-iale ale
-lomerulelor renale) neuronii :i celulele Sch"ann ale ner#ilor &eriferici. Ca re5ultat) &ar#in
com&licaii 9n forma de retino&atie) nefro&atie :i neuro&atie Z%[.
8nali5a recent a demonstrat o corelaie semnificati# 9ntre concentraiile &lasmatice de
-luco5 :i mortalitate. Cn acest studiu au fost colectate datele din %5 surse 9n 5$ ri ale lumii) ce
re&re5int '!( din toat &o&ulaia -lo4ului. @iscurile relati#e de cardio&atie ischemic :i ictus
au fost o4inute din meta*anali5a a mai mult de $ de indi#i5i din re-iunea 8sia*>acific :i
e6tra&olate &e toate &o&ulaiile cu a=ustarea la ali factori de risc cardio#ascular. 8utorii au
determinat c ni#elul -licemiei mai mare de cel o&tim condiionea5 $1( a deceselor din
cardio&atie ischemic :i 1+( din ictus 9n toat lumea. 8ceasta &o#ar de mortalitate este de dou
ori mai mare dec\t cea cau5at numai de dia4etul 5aharat sta4ilit clinic Z1[.
Kradul de deteriorare a meta4olismului -lucidic este influenat at\t de sensi4ilitatea
esuturilor la insulin) c\t :i de ca&acitile de re5er# a celulelor &ancreatice Z!$[. @e5istena
la insulin este o stare 9n care defectele 9n aciunea insulinei sunt a:a c concentraiile ei normale
nu &roduc semnalul de a4sor4ie a -luco5ei) ce re5ult 9n hi&er-licemie menit s menin starea
eu-licemic intacelular Z$1[. >ancreasul com&ensea5 rs&unsul redus la insulin &rin s&orirea
secreiei de insulin &\n c\nd necesitile meta4olice nu #or de&:i ca&acitile lui de re5er# :i
secreia de insulin nu de#ine insuficient Z5[. >e msura cre:terii -licemiei) sur#ine dere-larea
toleranei la -luco5 :i) ulterior) se de5#olt dia4etul 5aharat. 8:adar) e6ist un s&ectru continuu
de rs&unsuri) care #aria5 de la sensi4ilitatea normal la insulin &\n la insulinore5isten
se#er. Similar) e6ist un s&ectru de toleran la -luco5) care #aria5 de la normo-licemie &\n
la scderea toleranei la -luco5) :i) 9n final) la dia4et. Cn literatur sunt descrise o serie de
condiii de ordin -enetic sau achi5iionate) care &ot cau5a re5isten la insulin. >rintre ele se
numr o4e5itatea) 9n s&ecial #isceral) sindromul Cushin-) sau tera&ia cu steroi5i) acrome-alia)
sarcina /dia4etul -estaional3) &olichisto5a o#arian) li&odistrofia -enetic sau do4\ndit)
asociat cu acumularea li&idelor 9n ficat) autoanticor&i ctre rece&torul insulinei) mutaiile
rece&torului de insulin) mutaii care cau5ea5 o4e5itatea -enetic Z1[.
++
Jfectele insulinei de caracter non*meta4olic. Unele din efecte ale insulinei &ot fi
considerate antiatero-ene Z5![. Cn #asele san-uine insulina s&ore:te &roducia de o6id nitric
/NT3) care &osed efect #asodilatator) inhi4 a-re-area trom4ocitelor :i acti#atorul
&lasmino-enului de ti& 1 />82*13 Z+5[. 2nsulina este considerat :i un factor de cre:tere) care
stimulea5 &roliferarea celulelor #asculare :i sinte5a &roteinelor de matrice Z+5[. @2 &oate fi
im&licat 9n condiionarea a mai multor manifestri ale SM. Se consider c s&orirea
concentraiilor &lasmatice a aci5ilor -ra:i li4eri /FF83 =oac un rol cheie 9n &ato-enia re5istenei
la insulin &rin efecte s&ecifice) care 4lochea5 transducia semnalelor insulinei. S&orirea
concentraiilor de FF8 la indi#i5ii normali &\n la ni#elul com&ara4il cu ni#elul la o4e5i)
su&limentar la cau5area @2 induce stresului o6idati#) inflamaia :i dere-larea reacti#itii
#asculare Z5$[. <in cau5a c re5istena la insulin re5ult 9n su&resia insuficient a li&a5ei
hormon*sensiti#e a adi&ocitelor) are loc li&oli5a s&orit) ce re5ult 9n cre:terea concentraiilor de
FF8. 8stfel) a&are un cerc #iciosD li&oli5a ; s&orirea concentraiilor de FF8 ; re5istena la
insulin ; inflamaie) caracteristic sindromului meta4olic. Cu tim&ul) din moti#ul asocierii
frec#ente cu sindromul meta4olic) noi trsturi au fost adu-ate la com&onena acestui sindrom.
Jle includ s&orirea concentraiilor in-i4itorului de ti& 1 al acti#atorului &lasmino-enului />82*13
:i concentraia s&orit a >C*@. Se consider c aceste trsturi sunt le-ate at\t cu
isulinore5istena) c\t :i cu o4e5itatea Z11[.
8 fost demonstrat) c insulina su&resea5 o serie de factori de transcri&ie cu aciune
&roinflamatorie) a:a ca factorul nuclear NF*. /nuclear factor) NF*.3) factorul de rs&uns de
cre:tere &recoce J-r*1 /earl# $rout% response) J-r*13) &roteina acti#ant*1 /8>*13 :i -enele
res&ecti#e re-late de ele) care media5 inflamaia Z!) 1+[. <ere-larea aciunii insulinei 9n stare de
insulinore5isten) &rin urmare) re5ult 9n acti#area acestor factori &roinflamatorii de transcri&ie
:i s&ore:te e6&resia -enelor res&ecti#e. Jste demonstrat c insulina su&resea5 acti#itatea de
le-are a factorului nuclear NF* .) -enerarea radicalelor reacti#i ai o6i-enului /reactive

ox#$en
species) @TS3) e6&resia nicotinamid*adenin*dinucleotid*fosfat*o6ida5ei /N8<>L*ox#dase3 de
e6&lo5ie res&iratorie &!'
&ho6
:i s&ore:te e6&resia 2 . 9n celulele mononucleare /CMN3) &recum :i
reduce concentraiile &lasmatice de molecule de ade5iune intracelular*1/28M*13 :i a &roteinei
chemotactice a monocitelor*1/MC>*13 Z1+[. Su&limentar) insulina inhi4 8>*1 :i J-r*1) doi
factori de transcri&ie &roinflamatorii :i -enele lor) metalo&roteina5a matriceal*,) factorul tisular
/TF3 :i >82*1 Z!) 1$) $'[. 8:adar) insulina &osed un efect antiinflamator com&rehensi#) a#\nd :i
un efect antio6idant) ce este reflectat &rin su&resia formrii a @TS :i e6&resiei &!'
&ho6
ZA) 1+[.
Cn modele e6&erimentale de :o4olani) la care inflamaia a fost indus &rin endoto6in)
insulina reduce concentraiile mediatorilor inflamatoriiD 2P*1) 2P*%) factorului de inhi4iie a
mi-raiei macrofa-ilor /M2F3 /macrop%a$e

mi$ration in%i&ition 'actor) M2F3 :i factorului
necro5ei a tumorii TNF*. Totodat) insulina su&resea5 e6&resia factorului &roinflamator de
transcri&ie CJ.> :i a citoFinelor la ace:ti animali Z+'[. Pa acelea:i modele cu traum termic)
tratate cu insulin) se constat diminuarea concentraiei mediatorilor inflamatorii 9n ficat Z+%[.
Pucrrile clinice) la fel) demonstrea5 aciunea antiinflamatorie a insulinei. <e e6em&lu)
insulinotera&ia cu durata de $ s&tm\ni a dia4etului de ti& $ a cau5at diminuarea concentraiei
>C*@ :i a &roteinei chemotactice a monocitelor*1 Z51[) iar insulinotera&ia 9n ca5ul hi&er-licemiei
se#ere) asociate cu s&orirea concentraiilor mediatorilor de inflamaie a re5ultat 9n scderea
ra&id :i marcat a concentraiilor acestor mediatori Z5[.
T alt aciune relati# nou a insulinei este aciunea ei antia&o&totic. Cn modele
e6&erimentale de infarct miocardic acut) adaos de insulin la soluia de re&erfu5ie duce la
mic:orarea 5onei de infarct cu 5( Z+A[. @ecent a fost demonstrat c acest fenomen este mediat
de &+AM8>I /&+A mito$en-activated protein (inase3 Z') !1[. Jfectele cardio&rotecti#e ale
insulinei au fost demonstrate la oameni cu infarct miocardic acut) insulina fiind administrat 9n
do5e mici concomitent cu a-entul trom4olitic :i he&arin ZA[) &recum :i 9n ca5ul o&eraiilor &e
arterele coronariene) c\nd insulina se administra 9n com&onena soluiei -luco5a*insulina*&otasiu
Z!%[. <im&otri#) a fost demonstrat) c strile de re5isten la insulin 9n o4e5itate :i dia4et
5aharat de ti& $ sunt asociate cu dimensiuni mai mari ale infarctului de miocard) dec\t la indi#i5ii
+!
fr dia4et Z') A[. 8dministrarea insulinei reduce atero-ene5a la :oarecii deficitari 9n a&o*J) iar
dere-larea transmiterii a semnalului insulinei la :oarecii fr su4stratul $ al rece&torului insulinei
/insulin receptor su&strat-)) 2@S*$3 re5ult 9n a#ansarea le5iunilor #asculare &roaterosclerotice
Z!) !,[. Concomitent) mutaia su4stratului 1 al rece&torului insulinei /insulin receptor su&strat-
*) 2@S*13 /K',$@3 &ro#oac dere-larea reacti#itii #asculare) diminuarea e6&resiei niro6id
sinteta5ei endoteliale /e*NTS3) care se consider un factor im&ortant 9n &ato-enia cardio&atiei
ischemice Z$$[. Jfectele &re&aratelor ce s&oresc sensi4ilitatea la insulin din -ru&ul
tia5olidindionelor confirm aciunea antiinflamatoare a insulinei. Tro-lita5onul :i rosi-lita5onul
au efecte antiinflamatorii concomitent cu efectul lor antihi&er-licemic la &acienii cu dia4et
5aharat de ti& $ Z+) $%) !+[. Jste interesant de menionat 9n acest conte6t c metforminul
cau5ea5 scderea concentraiilor &lasmatice a factorului de inhi4are a mi-raiei macrofa-ilor
M2F /macrop%a$e mi$ration in%i&itor# 'actor) M2F3 :i concentraiei m8@N s&ecifice la &acienii
o4e5i care au concentraii s&orite a acestui citoFin :i e6&resia s&orit a lui 9n celulele
mononucleare Z1![. <e:i e6ist do#e5i clare referitor la efectele antiinflamatorii a
tia5olidindionelor in #itro) se &resu&une c aceste efecte in #i#o sunt cau5ate :i de sensi4ili5area
esuturilor la aciunea insulinei Z15[.
@2 este considerat de mai muli cercettori dere-lare &rimar) care st la 4a5 :i une:te
com&onentele sindromului meta4olic Z$) $A) +!) !![. Li&er-licemia &ar#enit din insuficien
a4solut de insulin sau din insuficiena ei relati# 9n ca5ul re5istenei s&orite a esuturilor la
insulin) re5ult 9n efecte -lo4ale sistemice. J6cesul de -luco5 &roduce inflamaia #ascular :i
modific statutul imun &rin stimularea citoFinelor inflamatorii) moleculelor de ade5iune celular
:i &rin inhi4iia funciilor leucocitelor. Li&er-licemia &oate &roduce cantiti e6cesi#e de
su&ero6id 9n celulele endoteliale) ce &oate ulterior acti#a mecanisme diferite ale le5iunilor la
ni#el micro#ascular. Cn final) hi&er-licemia su&resea5 ra&id #asodilataia de&endent de
endoteliu &rin &roducia s&orit a radicalelor li4eri Z11) 1,) $!) +,[) fa&tele care su-erea5 c
hi&er-licemia &oate =uca un rol im&ortant 9n a&ariia :i &ro-resarea le5iunilor aterosclerotice. Cn
studiile e&idemiolo-ice &ros&ecti#e o atenie s&orit este acordat insulinore5istenei)
homeosta5ei -lucidice :i rolului lor 9n de5#oltarea 4olilor cardio#asculare. Cn anii ' ai secolului
?? studiul +elsin(i ,oliceman -tud# a urmrit a&roa&e 1 4r4ai fr cardio&atie ischemic
&e &arcursul a ,)5 ani :i a rele#at c concentraiile &lasmatice s&orite ale insulinei /estimate ca
suro-at al re5istenei la insulin3 au fost asociate cu decesele cardio#asculare :i infarcte nefatale
de miocard Z!5[. Un alt studiu) care a urmrit mai mult de ' 4r4ai fr dia4et cu #\rstele
cu&rinse 9ntre !+ :i 5! ani a rele#at o asociere similar dintre concentraiile &lasmatice de
insulin a .eun :i &unctele finale manifestate &rin cardio&atie ischemic Z$[. -an /ntonio +eart
-tud# a fost unul din &rimele studii care 9n mod &ros&ecti# a testat i&ote5a c @2 &oate &ro#oca
dere-lri meta4olice care ar &utea fa#ori5a de5#oltarea cardio&atiei ischemice Z+$[. Cn &rima fa5
a studiului numit) care s*a 9nce&ut 9n 1,',) a&roa&e 11 me6icani :i americani euro&oi5i non*
his&anici au fost urmrii 9n medie tim& de A ani. 2ndi#i5ii cu #alori mai mari de insulin
&lasmatic a .eun la 9nce&utul studiului au de5#oltat dia4et) hi&ertensiune) hi&ertri-liceridemie :i
concentraii sc5ute de L<P*colesterol 9ntr*o &ro&orie semnificati# mai mare Z+[. <e&endena
9ntre concentraiile &lasmatice de insulin :i condiiile menionate se &stra :i du& a=ustare la
#\rst) etnie) se6) :iQsau inde6ul masei cor&orale. 0ue&ec Cardiovascular -tud# a urmrit cohorta
din mai mult de $ de 4r4ai recrutai din re-iunea ora:ului Nue4ec) Canada &entru o
&erioad de 1$ ani. Concentraiile mai mari de insulin 9n &lasm au fost asociate 9n acest studiu
cu riscul s&orit de 4oli cardio#asculare chiar :i du& a=ustare la #alori tensionale) utili5area
medicamentelor) istoricul familial) #\rst) inde6ul masei cor&orale) fumat) consum de alcool :i
ni#elele de li&o&roteine &lasmatice Z1A[. Pansat 9n $!) studiul JK2@*@2SC /1uropean 2roup
3or 4%e -tud# o' Insulin 5esistance: 5elations%ip 6et7een Insulin -ensitivit# /nd
Cardiovascular 8isease3 folose:te resursele a $ de centre din 1+ ri euro&ene :i urmre:te
15 4r4ai :i femei snto:i cu #\rstele cu&rinse 9ntre + :i % ani. <urata de su&ra#e-here este
&lanificat &entru 1 ani. Studiul utili5ea5 determinarea sensi4ilitii la insulin &rin metoda
insulin eu$licemic clamp) iar &unctul &rimar final este -rosimea com&le6ului intima*media al
+5
arterelor carotide determinat &rin ultrasono-rafie. >unctele finale secundare includ ali marcheri
ai 4olilor cardio#asculare) &recum modificrile JCK) ra&ortul tensiunii arteriale -le5nQumr)
sim&tome :i e#enimente clinice) de5#oltarea dia4etului) disli&idemiei :i hi&ertensiunii arteriale
Z+1[. Pa momentul actual re5ultatele acestui studiu 9nc nu au fost &u4licate.
Cn conclu5ie) studiile efectuate 9n domeniul mecanismelor de aciune a insulinei
demonstrea5 c acest hormon are un s&ectru lar- de efecte at\t de caracter meta4olic c\t :i de
caracter nonmeta4olic) ultimele fiind le-ate de modularea &roceselor de inflamaie) re-larea
tonusului #ascular :i re-larea &roceselor de a&o&to5 celular. Ma=oritatea efectelor
nonmeta4olice ale insulinei cunoscute &\n 9n &re5ent &oart un caracter cito&rotector. @m\ne
9ns neclar rs&unsul la 9ntre4area referitor la mecanismele care diminuea5 efectele 4enefice ale
insulinei 9n ca5urile de hi&erinsulinemie la &acienii cu re5isten la insulin. Pa fel) nu este clar
dac aceste efecte sunt de&endente de concentraia hormonului) hi&erinsulinemia &osed\nd un
efect to6ic asu&ra esuturilor 9n situaii de insulinore5isten marcat a esuturilor. Studiile
e&idemiolo-ice do#edesc cu certitudine &re5ena le-turilor 9ntre hi&erinsulinemie) &re#alena
factorilor de risc :i incidena s&orit de afeciuni cardio#asculare) 9ns mecanismele fine ale
acestei le-turi rm\n a fi e6&lorate.
Hi*li%+r&i
1. 84rahamson) M.H. / 9:-#ear-old 7oman 7it% dia&etes; QQ H8M8) $'. $,'/$3D &. 1,%*$!.
$. 8le6ander) C.M.) Pandsman) >...) Teutsch) S.M.) Laffner) S.M. NCJ>*defined meta4olic
syndrome) dia4etes) and &re#alence of coronary heart disease amon- NL8NJS 222
&artici&ants a-e 5 years and older. QQ <ia4etes) $+/5$3D &. 1$1 * 1$1!.
+. 8l=ada) 8.) Kar-) @.) Khanim) L.) Mohanty) >.) Lamouda) ]. et al. Nuclear Factor*
Fa&&a. Su&&ressi#e and 2nhi4itor*Fa&&a. Stimulatory Jffects of Tro-lita5one in
T4ese >atients "ith Ty&e $ <ia4etesD J#idence of an 8ntiinflammatory 8ctionE QQ H Clin
Jndocrinol Meta4) $1. A%/'3D &. +$5*+$5%.
!. 8l=ada) 8.) Khanim) L.) Mohanty) >.) Ia&ur) N.) and <andona) >. 2nsulin 2nhi4its the >ro*
2nflammatory Transcri&tion Factor Jarly Kro"th @es&onse Kene*1 /J-r3*1 J6&ression in
Mononuclear Cells /MNC3 and @educes >lasma Tissue Factor /TF3 and >lasmino-en
8cti#ator 2nhi4itor*1 />82*13 Concentrations. QQ H Clin Jndocrinol Meta4) $$. A'/+3D &.
1!1,*1!$$.
5. 8#ramo-lu) @.I.) .asciano) L.) and 8deli) I. <ipid and lipoprotein d#sre$ulation in insulin
resistant states; QQ Clin Chim 8cta) $%. +%A/1*$3D &. 1*1,.
%. .ro"nlee) M. The &atho4iolo-y of dia4etic com&licationsD a unifyin- mechanism. QQ
<ia4etes) $5. 5!/%3D &. 1%15*1%$5.
'. Chai) ].) ]u) R.) Pi) K.) Cao) ].) Ran-) . et al. 8cti#ation of &+A mito-en*acti#ated &rotein
Finase a4olishes insulin*mediated myocardial &rotection a-ainst ischemia*re&erfusion
in=ury. QQ 8m H >hysiol Jndocrinol Meta4) $A. $,!/13D &. J1A+*1A,.
A. Chaudhuri) 8.) HanicFe) <.) ]ilson) M. F.) Tri&athy) <.) Kar-) @. et al. /nti-In'lammator#
and ,ro'i&rinol#tic 1''ect o' Insulin in /cute -4--e$ment-1levation =#ocardial In'arction; QQ
Circulation) $!. 1,/'3D &. A!,*A5!.
,. Cryer) >.J. +#po$l#cemia) in +arrison>s ,rinciples o' Internal =edicine) <.P. Cas&er)
.raun#ald) J.) Fauci) 8. S et al. Jditor. $5) McKra"*LillD Ne" RorF) NR. &. $1A*$1A5.
1. <anaei) K.) Pa"es) C. M.) 0ander Loorn) S.) Murray) C. H.) J55ati) M.) Klo4al and re-ional
mortality from ischaemic heart disease and stroFe attri4uta4le to hi-her*than*o&timum 4lood
-lucose concentrationD com&arati#e risF assessment. QQ Pancet) $%. +%A/,5!A3D &. 1%51*
1%5,.
11. <andona) >.) 8l=ada) 8.) and .andyo&adhyay) 8. In'lammation: t%e lin( &et7een insulin
resistance, o&esit# and dia&etes; QQ Trends 2mmunol) $!. $5/13D &. !*'.
1$. <andona) >.) 8l=ada) 8.) Mohanty) >. et al. 2nsulin Su&&resses >lasma Concentration of
0ascular Jndothelial Kro"th Factor and Matri6 Metallo&roteinase*,. QQ <ia4etes Care) $+.
$%/1$3D &. ++1*++1!.
+%
1+. <andona) >.) 8l=ada) 8.) Mohanty) >. et al. 2nsulin 2nhi4its 2ntranuclear Nuclear Factor
Fa&&a. and Stimulates 2Fa&&a. in Mononuclear Cells in T4ese Su4=ectsD J#idence
for an 8nti*inflammatory JffectE QQ H Clin Jndocrinol Meta4) $1. A%/'3D &. +$5'*+$%5.
1!. <andona) >.) 8l=ada) 8.) Khanim) L.) Mohanty) >.) Tri&athy) C. et al. 2ncreased >lasma
Concentration of Macro&ha-e Mi-ration 2nhi4itory Factor /M2F3 and M2F m@N8 in
Mononuclear Cells in the T4ese and the Su&&ressi#e 8ction of Metformin. QQ H Clin
Jndocrinol Meta4) $!. A,/13D &. 5!+*5!'.
15. <andona) >.) 8l=ada) 8.) Chaudhuri) 8.) Mohanty) >.) Kar-) @. Meta4olic SyndromeD 8
Com&rehensi#e >ers&ecti#e .ased on 2nteractions .et"een T4esity) <ia4etes) and
2nflammation. QQ Circulation) $5. 111/113D &. 1!!A*1!5!.
1%. <eed"ania) >.C.) Clinical si$ni'icance o' cardiovascular d#smeta&olic s#ndrome; QQ Curr
Control Trials Cardio#asc Med) $$. +/13D &. $.
1'. <eed"ania) >.C. Meta4olic syndrome and #ascular diseaseD is nature or nurture leadin- the
ne" e&idemic of cardio#ascular diseaseE QQ Circulation) $!/1,3D &. $ * !.
1A. <es&res) H.>.) Pamarche) ..) Maurie-e) >. et al. +#perinsulinemia as an independent ris(
'actor 'or isc%emic %eart disease; QQ N Jn-l H Med) 1,,%/++!3D &. ,5$*,5'.
1,. <u) ?.) Jdelstein) <.) T4ici) S.) Li-ham) N.) ou) M.L. et al. 2nsulin resistance reduces
arterial &rostacyclin synthase and eNTS acti#ities 4y increasin- endothelial fatty acid
o6idation. QQ H Clin 2n#est) $%. 11%/!3D &. 1'1*1A.
$. <ucimetiere) >.) Jsch"e-e) J.) >a&o5) P. et al. @elationshi& of &lasma insulin le#els to the
incidence of myocardial infarction and coronary heart disease mortality in a middle*a-ed
&o&ulation. QQ <ia4etolo-ia) 1,A/1,3D &. $5*$1.
$1. JcFel) @.L.) Krundy) S.M.) and immet) >.. 4%e meta&olic s#ndrome; QQ Pancet) $5.
+%5/,!%A3D &. 1!15*1!$A.
$$. Federici) M.) >andolfi) 8.) <e Fili&&is) J. 8.) >elle-rini) K.) Men-hini) @. et al. 2?9)5 I5--*
!ariant Impairs Insulin 5e$ulation o' 1ndot%elial Nitric @xide -#nt%ase in Cultured +uman
1ndot%elial Cells; QQ Circulation) $!. 1,/+3D &. +,,*!5.
$+. Ford) J.S. @isFs for 8ll*Cause Mortality) Cardio#ascular <isease) and <ia4etes 8ssociated
]ith the meta4olic Syndrome. QQ <ia4etes Care) $5/$A3D &. 1'%,;1''A.
$!. Furnary) 8.>. and ]u) R. Clinical effects of hy&er-lycemia in the cardiac sur-ery &o&ulationD
the >ortland <ia4etic >ro=ect. QQ Jndocr >ract) $%. 1$ Su&&l +D &. $$*$%.
$5. Kalassi) 8.) @eynolds) I.) Hian- Le) =eta&olic -#ndrome and 5is( o' Cardiovascular
8isease: / =eta-/nal#sis; QQ 8m. H. Med.) $%/11,3D &. A1$*A1,.
$%. Khanim) L.) Kar-) @.) 8l=ada) 8.) Mohanty) >.) Ium4Farni) R. et al. Su&&ression of Nuclear
Factor*Fa&&a. and Stimulation of 2nhi4itor Fa&&a. 4y Tro-lita5oneD J#idence for
an 8nti*inflammatory Jffect and a >otential 8ntiatherosclerotic Jffect in the T4ese. QQ H Clin
Jndocrinol Meta4) $1. A%/+3D &. 1+%*1+1$.
$'. Khanim) L.) Mohanty) >.) 8l=ada) 8.) Cho"han) S.) Tri&athy) <. et al. 2nsulin reduces the &ro*
inflammatory transcri&tion factor) acti#ation &rotein*1 /8>*13) in mononuclear cells /MNC3
and &lasma matri6 metallo&roteinase*, /MM>*,3 concentration. QQ <ia4etes) $1. 5 /su&&l
$3 &. 8!A.
$A. Krundy) S.M.) .re"er) L... Hr.) Cleeman) H.2. et al. For the conference &artici&ants.
<efinition of meta4olic syndromeD re&ort of the National Leart) Pun-) and .lood
2nstituteQ8merican Leart 8ssociation conference on scientific issues related to definition. QQ
8rterioscler Throm4 0asc .iol) $!. $!/$3D &. e1+ * e1A.
$,. Kuyton) H.@.) Lall) H.J. Insulin, $luca$on, and dia&etes mellitus) in 4ext&oo( o' =edical
,%#siolo$#) H.@. Kuyton) Lall) H.J.) Jditor. $%) Jlse#ier SaundersD >hiladel&hia) >a. &. ,%1*
,''.
+. Laffner) S.) 0alde5) @.) La5uda) L. et al. ,rospective anal#sis o' t%e insulin-resistance
s#ndrome As#ndrome BC; QQ <ia4etes) 1,,$/!13D &. '15*'$$.
+'
+1. Lills) S.8.) .alFau) ..) Co&&acF) S.]. et al. The JK2@*@2SC STU<R /The Juro&ean -rou&
for the study of insulin resistanceD relationshi& 4et"een insulin sensiti#ity and cardio#ascular
disease risF3D 2. Methodolo-y and o4=ecti#es. QQ <ia4etolo-ia) $!. !'/+3D &. 5%%*5'.
+$. Lunt) I.H.) @esende5) @.K.) ]illiams) I. et al. San 8ntonio Leart Study. National
Cholesterol Jducation >ro-ram #ersus ]orld Lealth Tr-ani5ation meta4olic syndrome in
relation to all*cause and cardio#ascular mortality in the San 8ntonio Leart Study. QQ
Circulation) $!. 11/13D &. 1$51*1$5'.
++. 2<F. 4%e I83 consensus 7orld7ide de'inition o' t%e meta&olic s#ndrome; $5 ZcitedU
8#aila4le fromD htt&DQQ""".idf.or-Q"e4dataQdocsQMetSyndromeF2N8P.&df
+!. 2somaa) ..) 8lm-ren) >.) Tuomi) T. et al. Cardiovascular mor&idit# and mortalit# associated
7it% t%e meta&olic s#ndrome; QQ <ia4etes Care) $1. $!/!3D &. %A+ * %A,.
+5. Hellin-er) >.S. =eta&olic conseDuences o' %#per$l#cemia and insulin resistance; QQ Clin
Cornerstone) $'. A Su&&l 'D &. S+*!$.
+%. HeschFe) M.K.) Jins&anier) @.) Ilein) <. and Hauch) I.]. Insulin attenuates t%e s#stemic
in'lammator# response to t%ermal trauma; QQ Mol Med) $$. A/A3D &. !!+*!5.
+'. HeschFe) M.K.) Ilein) <.) .older) U. and Jins&anier) @. Insulin /ttenuates t%e -#stemic
In'lammator# 5esponse in 1ndotoxemic 5ats; QQ Jndocrinolo-y) $!. 1!5/,3D &. !A!*!,+.
+A. Honassen) 8.I.) SacF) M. N.) M=os) T. <. and Rellon) <.M. Myocardial >rotection 4y 2nsulin
at @e&erfusion @euires Jarly 8dministration and 2s Mediated #ia 8Ft and &'s% Iinase
Cell*Sur#i#al Si-nalin-. QQ Circ @es) $1. A,/1$3D &. 11,1*11,A.
+,. Ia"ano) L.) Motoyama) T.) Lirashima) T.) Lirai) N.) Miyao) R. et al; +#per$l#cemia rapidl#
suppresses 'lo7-mediated endot%elium-dependent vasodilation o' &rac%ial arter#; QQ H 8m
Coll Cardiol) 1,,,. +!/13D &. 1!%*15!.
!. Iu4ota) T.) Iu4ota) N.) Moroi) M.) Terauchi) R.) Io4ayashi) T. et al; <ac( o' Insulin
5eceptor -u&strate-) Causes ,ro$ressive Neointima 3ormation in 5esponse to !essel
In.ur#; QQ Circulation) $+. 1'/$!3D &. +'+*+A.
!1. Pi) K.) 8li) 2.S.) and Currie) @.]. 2nsulin*induced myocardial &rotection in isolated ischemic
rat hearts reuires &+A M8>I &hos&horylation of Ls&$'. QQ 8m H >hysiol Leart Circ >hysiol)
$A. $,!/13D &. L'!*A'.
!$. Miranda) >.H.) <eFron5o) @. 8.) Califf) @. M. and Kuyton) H.@. =eta&olic s#ndrome:
de'inition, pat%op%#siolo$#, and mec%anisms; QQ 8m Leart H) $5. 1!,/13D &. ++*!5.
!+. Mohanty) >.) 8l=ada) 8.) Khanim) L.) Lofmeyer) <.) Tri&athy) <. et al; 1vidence 'or a ,otent
/ntiin'lammator# 1''ect o' 5osi$litazone; QQ H Clin Jndocrinol Meta4) $!. A,/%3D &. $'$A*
$'+5.
!!. Natali) 8.) Ferrannini) J. +#pertension, insulin resistance, and t%e meta&olic s#ndrome; QQ
Jndocrinol Meta4 Clin North 8m) $!/++3D &. !1'*!$,.
!5. >yorala) I.) Sa#olainen) J.) IauFola) S.) Laa&aFosFi) H. >lasma insulin as coronary heart
disease risF factorD relationshi& to other risF factors and &redicti#e #alue durin- , 1Q$*year
follo"*u& of the LelsinFi >olicemen Study &o&ulation. QQ 8cta Med Scand) 1,A5/'13D &. +A*
5$.
!%. Nuinn) <.].) >a-ano) <.) .onser) @. S.) @ooney) S.H.) Kraham) T.@. et al. 2m&ro#ed
myocardial &rotection durin- coronary artery sur-ery "ith -lucose*insulin*&otassiumD 8
randomi5ed controlled trial. QQ H Thorac Cardio#asc Sur-) $%. 1+1/13D &. +!*!$.
!'. -ntatea ,u&lic En =oldova, anul )FFG) MS>S@M) Jditor. $%. &. 1!,*151) 1'%*1''.
!A. Sntatea >u4lic 9n Moldo#a) anul $%) MS@M) Jditor. $'. &. 15$.
!,. Shamir) @.) Shehadeh) N.) @osen4lat) M.) Jshach*8di#) T.) Coleman) @. et al; @ral Insulin
-upplementation /ttenuates /t%erosclerosis ,ro$ression in /polipoprotein 1-8e'icient =ice;
QQ 8rterioscler Throm4 0asc .iol) $+. $+/13D &. 1!*11.
5. Stent5) F...) Um&ierre5) K. J.) Cuer#o) @. and Iita4chi) 8. J. >roinflammatory CytoFines)
MarFers of Cardio#ascular @isFs) T6idati#e Stress) and Pi&id >ero6idation in >atients ]ith
Ly&er-lycemic Crises. QQ <ia4etes) $!. 5+/A3D &. $',*$A%.
+A
51. TaFe4ayashi) I.) 8so) R.) 2nuFai) T. 2nitiation of insulin thera&y reduces serum concentrations
of hi-h*sensiti#ity C*reacti#e &rotein in &atients "ith ty&e $ dia4etes. QQ Meta4olism) $!.
5+/%3D &. %,+*%,,.
5$. Tri&athy) <.) Mohanty) >.) <hindsa) S.) Syed) T.) Khanim) L. et al. Jle#ation of free fatty
acids induces inflammation and im&airs #ascular reacti#ity in healthy su4=ects. QQ <ia4etes)
$+. 5$/1$3D &. $AA$*$AA'.
5+. ]LTS2S. 6urden o' disease estimates. ZcitedU 8#aila4le fromD
htt&DQQ"""+."ho.intQ"hosisQmenu.cfmE
&athV4urden)4urdenestimates)4urdenestimates$$Nlan-ua-eVen-lish
5!. RFi*Har#inen) L. Non$l#cemic e''ects o' insulin; QQ Clin Cornerstone) $+. Su&&l !D &. S%*1$.
ENDOCARDITA INFECIOAS LA UTILIGATORII DE
DROGURI INTRAVENOS, CAG CLINIC
Xeni Le"%#
2
, Ale-n(r GreJ(ieru
2
, Min%(%r M.ur
2
, An $ir*ul
6
1
Catedra Medicin 2ntern nr.+)
$
2MS> 2nstitutul de Cardiolo-ie
Summr!
In&e'$i#e en(%'r(i$i) in (ru+ u)er)
2nfecti#e Jndocarditis /2J3 is an infection of the endocardial surface of the heart. 2t
re&resents a challen-in- dia-nosis ha#in- many &resentations ran-in- from an indolent infection
to se#ere #al#ular insufficiency) "hich may lead to intracta4le con-esti#e heart failure and
myocardial a4scesses causin- se&ticemia "ith life*threatenin- systemic em4oli5ations. 8lthou-h
infecti#e endocarditis of tricus&id #al#e is rarely descri4ed) the incidence of this disease
increased durin- last years

"ith the rise of intra#enous dru- misuse. T4=ecti#eD @e&ort a4out
e#olution of a &atient "ith tricus&id endocarditis that re#eals the dia-nostic and thera&eutic
challen-es encountered 4y the authors.
Re.um$
Jndocardita infecioas este definit ca o infecie a su&rafeei endocardice. Ta4loul ei
clinic #aria5 9n limite lar-iD de la o infecie indolent la insuficiena #al#ular se#er cu
com&licaii ma=ore ca insuficiena cardiac con-esti#) a4cese miocardice) se&ticemie) em4oluri
sistemice. <e:i endocardita infectioas &e #al#a tricus&id nati# este rar descris) frec#ena
acestei afeciuni a crescut 9n ultimii ani o dat cu ma=orarea numrului utili5atorilor de dro-uri
intra#enos. T4iecti#eD >re5entarea ca5ului de endocardit infecioas tricus&idian la un &acient
utili5ator de dro-uri intra#enos cu reliefarea o4iunilor dia-nostice :i tera&eutice.
In$r%(u'ere
Jndocardita infecioas /J23 este o maladie se&tic care determin le5iuni cardiace sau le
a-ra#ea5 &e cele &ree6istente :i 9n e#oluia sa &oate afecta alte or-ane :i sisteme. Krefa
micro4ian se locali5ea5 cel mai frec#ent &e endocardul #al#ular :i &arietal) mai rar &e intima
aortei :i arterelor.
>ro4lema endocarditelor infecioase este actual &rin mortalitatea 9nalt :i mor4iditatea
9n cre:tere) relaionat de a&ariia unor forme clinice noi) rar 9nt\lnite 9n trecutD narcomanie)
hemodiali5a) im&lantarea &eacemaFer) inter#enii &e cord. Cn A5*,( ca5uri) J2 afectea5 cordul
st\n- :i numai 9n 5*1( 9n &rocesul infecios se include cordul dre&t. Mai mult de A ( din
ca5uri cu J2 a cordului dre&t se declan:ea5 la utili5atorii de dro-uri intra#enos /U<203)
&onderea lor 9n incidena -eneral a Jndocarditei 2nfecioase alctuind $*%( . Manifestrile
clinice caracteristice &entru U<20 cu J2 sunt sindromul fe4ril) em4olismul &ulmonar recurent
/&neumonii a4cedate destructi#e) infarct &neumonii) em&iem &leural3. <ar modificrile
auscultati#e caracteristice &entru re-ur-itaia tricus&idian 9n ma=oritatea ca5urilor li&sesc) ceea
ce este 9n defa#oarea sta4ilirii dia-nosticului &recoce) mai frec#ent induc\nd -\ndirea clinic
+,
s&re un &roces &ulmonar inflamator. Cn ultimii ani cre:te com&etena :i #i-ilena medicilor) fa
de &acienii U<20. Tot mai frec#ent c\nd ace:ti 4olna#i fac o &neumonie) sunt 9ndre&tai la
ecocardio-rafie :i li se recoltea5 hemocultur) ceea ce &ermite de&istarea maladiei 9n fa5a
iniial. <u& datele literaturii &ronosticul J2 la U<20 este fa#ora4il :i rata mortalitii constituie
5(.
>acientul ) 1,.%.1,A! anul na:terii. Numrul fi:ei medicale !A1%Q!$1.
8 fost internat cu asistena medical de ur-en /8MU3 &e A.5.$A 9n secia
cardiolo-ie nr.! a 2MS> 2nstitutul de Cardiolo-ie cu dia-nosticul Jndocardit infecioas.
8cu5e la internareD fe4r +,*!C) frisoane) trans&iraii nocturne) fati-a4ilitate) scdere
&onderal ; ' F- 9n ultima lun) dis&nee ins&iratorie la efort mic) tuse seac) &al&itaii) dureri
#iolente 9n de-etele mem4relor inferioare.
8namne5a maladieiD Se consider 4olna# din noiem4rie $!) c\nd &entru &rima dat a
a&rut sindrom fe4ril) semne de insuficien cardiac :i sindrom articular. 8 consultat medicul de
familie) care a &resu&us &neumonie &e drea&ta. Pa e6amenul radiolo-ic dia-nosticul s*a
confirmat. 8 efectuat anti4ioticotera&ie cu 8m&icilin ! -rQ5i 9n decurs de ' 5ile) dar starea
-eneral nu se ameliora) &ersista fe4ra) dis&nea :i &al&itaiile. <eoarece &acientul este utili5ator
de dro-uri intra#enos /U<203 s*a sus&ectat Jndocardit 2nfecioas :i a fost internat 9n secia
cardiolo-ie nr.! &entru confirmarea dia-nosticului :i ale-erea tratamentului adec#at.
Lemocultura recoltat a fost &o5iti#) a-entul &ato-en ; Stafilococul auriu) la ecocardio-rafie
/JcoCK3 s*au de&istat #e-etaii &e #al#a tricus&id) ceea ce a ar-umentat dia-nosticul :i a
facilitat indicarea anti4ioticotera&iei 9n de&enden de tri-erul &ato-en. <urata tratamentului ; !
5ile cu Meda6on !-rQ5i :i Ci&rinol A m-Q5i 9n &erfu5ie) cu efect satisfctor. <ar &este +)% ani
starea &acientului s*a 9nrutit) au rea&rut sim&tomele susnumite. 2n decursul acestor ani
&acientul a administrat &ermanent heroin intra#enos. Se internea5 9n stare e6trem de -ra# 9n
secia cardiolo-ie nr.! a 2nstitutului de Cardiolo-ie &entru dia-nostic :i tratament.
8namne5a #ieiiD S*a de5#oltat normal 9n co&ilrie. Tim& de % ani U<20. Cn $! face
he&atit #iral C.
<ate o4iecti#eD Starea -eneral e6trem de -ra#. >o5iia 9n &at forat) a-itat.
Te-umentele &alide) uscate) reci) acrociano5. Tur-escena #enelor =u-ulare. >ete:ii :i elemente
de necro5 9n re-iunea de-etelor 1*! la mem4rele inferioare.

Fi-ura 1. >acientul .) $! ani Jlemente #asculare necroti5ante
Cn &ulmoni res&iraia as&r) diminuat 9n re-iune medie :i inferioar &e drea&ta) raluri
umede) F@ $% res&iraii &e minut. @e-iunea &recordial o4i:nuit) 5-omotele cardiace) ritmice)
tahicardice) 5-.2 atenuat 9n &unctul 20 de auscultaie) suflu sistolic la a&e6) FCC 1$ 4ti &e
minut) T8 1$Q' mmQL-. Pim4a uscat) a4domenul su&lu) moale) ficatul cu % cm de&:este
re4ordul costal dre&t. S&lina nu se &al&ea5. Con:tiina clar.
Cn mod ur-ent &acientului i s*a efectuat e6amenul ecocardio-rafic 4idimensional cu
<o&&ler color. @e5ultatele o4inute sunt urmtoareleD 8ort ascendent /8o asc.3 * +A mm /n.$*
!
! mm3) atriul st\n- /8S3 ; !$ mm /n.$*! mm3) #entriculul st\n- /0S3 * diamentrul
telediastolic /<T<3 ; !! mm /n.+5*5% mm3) se&tul inter#entricular /S203 1 mm /n.%*11 mm3)
&eretele &osterior a 0S />>0S3 ; 1 mm /n.%*11 mm3) fracia de e=ecie /FJ3 %( / 15(3
#entriculul dre&t /0<3 + mm /n.'*$% mm3) atriul dre&t /8<3 ; % mm /n.$*! mm3
Conclu5iiD <ilatare considera4il a 8<) moderat a 8S) 0<. 0e-etaie mare /15mm3 &e #al#a
tricus&id) flotant. <o&&ler JcoCK 2nsuficiena 0T -r.222. 2nsuficiena 0M -r.22.

Fi-ura $. >acientul . $! ani. 0e-etaie de dimensiuni mari &e #al#a tricus&id
2 s*a recoltat hemocultura din $ #ene &eriferice la ma6im de fe4r. 8-entul &ato-en
de&istat ; Stafilococul auriu sensi4il la Cefa5olin) Ceftria6on) Jritromicina) @ifam&icina)
Ci&roflo6acin) 0ancomicin. @e5istent la 8m&icilina) Tleandomicina.
Pa radio-rafia cutiei toracice s*au #i5uali5at infiltrate &ulmonare multi&le de diferite
dimensiuni cu semne de distrucie) re#rsat &leural 9nchistat.
Conclu5ieD a4cese &ulmonare multi&le) infarct &neumonie &e st\n-a.

Fi-ura + >acientul .) $! ani. 84cese &ulmonare multi&le. 2nfarct &neumonie &e st\n-a
>acientul a fost consultat de ur-en de chirur-ul #ascular) &entru e6cluderea trom4o5ei
#aselor mici. 2 s*a efectuat <o&&ler #aselor mem4relor inferioare) fiind detectat &ermea4ilitatea
&strat) dar &re5ena unui s&asm #ascular considera4il.
>aralel au fost colectate anali5ele -enerale :i 4iochimice) de#ierea de la norm este
&re5entat su4iacent.
Lemo-rama rele# anemie * L4 111 -Ql) Jr +.'61
1$
) 2c .,) leucocito5 ; 15)+61
,
0SL ma=orat * '5 mmQorU ani5ocito5 S .
Urino-rama atest leucociturie moderat /leucocite %*A 9n c9m&ul de #edere3)
microhematurie /eritrocite !*5 9n c9m&ul de #edere3 :i cilindrurie /cilindrii hialini 1*$)
-ranulo:i $*+3. >roteina C*reacti# $! un.
!1
>acientul a administrat anti4ioticotera&ie com4inatD iniial &erfu5ii intra#enoase cu
Ci&rinol A m-Q5i :i 8u-mentina ')$ -Q5i ' 5ile) a&oi) din cau5a rs&unsului neadec#at) tera&ia
anti4acterian a fost su4stituit cu 0ancomicin $-Q5i :i Fortum ! -Q5i intra#enos tim& de $A
5ile. 2 s*a &erfu5at >lasma antistafilococic + ml. Concomitent administra Ietocona5ol $
m-Q5i) Pisinoton 1 m-Q5i) Furosemidi ! m-Q5i) 0eros&iron 5 m-Q5i) <i-o6in )$5 m-Q5i :i
@e6itin 1 m-Q5i) local 4adi=onare cu .etadin :i Hel Pioton. Starea &acientului cu ameliorare
semnificati#) dar necesit &relun-irea tratamentului anti4acterian 9n continuare /$*+ s&tm\ni3
&\n la re5ol#area difiniti# a &rocesului infecios. >acientul necesit corecie chirur-ical a
#al#ei tricus&ide.
C%n'lu.ii
>acientul ) $! ani) consumator de dro-uri intra#enos) de5#olt o endocardit infecioas a
cordului dre&t &e #al#e intacte. Manifestrile clinice caracteristice sunt sindromul fe4ril :i
e#enimente &ulmonare recurente. Criteriile ma=ore /<UIJ3 &entru J2 #eridic au fost &re5enteD
la ecocardio-rafie s*au de&istat #e-etaii mari &e #al#a tricus&id :i la hemocultur
s*a 9nsm\nat Stafilococul auriu. @adio-rafia cutiei toracice rele# infiltraii &ulmonare
destructi#e. Cn urma tratamentului anti4acterial com4inat) conform schemelor standart) &rocesul
infecios s*a re5ol#at difiniti#) dar &este &atru ani &e fond de utili5are &ermanent a dro-urilor
intra#enos se de5#olt o recuren de J2) cu acelea:i manifestri clinice :i ecocardio-rafice) 9n
asociere cu elemente #asculare necroti5ante /&ro#ocate de su&rado5a=ul dro-ului3. >acientul
&re5int re5isten la un numr mare de anti4iotice :i necesit anti4ioticotera&ie 9ndelun-at cu
schim4area anti4ioticelor &este fiecare $*+ s&tm\ni.
Re&erin:e *i*li%+r&i'e
1. 2nfecti#e Jndocarditis Clinical re#ie". @hys >. .eynon) .ernard < >render-ast) 0. I
.ahl. .MH $%U +++D++!*++, / 1$ 8u-ust3) $D1.11+%Q4m=.+++.'5%+.++!
$. 2nfecti#e Jndocarditis Hohn P .rusch) ]esley ] Jmmons Francisco Tala#era) Thomas M
IerFerin-) Jleftherios MylonaFis) .urFe 8 Cunha. Med line <ec) ') $'.
+. @i-ht sided infecti#e endocarditisD Tem&us fu-it Nico @. 0an de 0eire) 8n Cristin
8scoo&) Michel <e >au") Hohan <e Sutter) Thierry C. Hille4ert. Jur H Jcho Cardio-ra&hy
/$%3 ') $+5*$+A
!. Se&tic dee& #enous throm4osis in intra#enous dru- users. France Fa4) ]ermer immerli)
Marianne Hordi) @onald 8. Schoenen4er-er. S"iss Med ]eFly $$U 1+$U +A%*+,$
5. @i-ht sided endocarditisD Clinical and echocardio-ra&hic caracteristics . Pe=Fo*u&anc T)
Ioyel= M) Iran=eF 2) >iFel= F. Hournal of Clinical and .asic Cardiolo-y 1,,,U $ /2ssue 13)
A1*A!
%. Case re&ortD 2nfecti#e Jndocarditis...2t is in the differential dia-nosis of intra#enous dru-
users "ith a4dominal &ainE Stacey .arnes) <aniel Pom4ardi) @u4en 8ltamirano. Med
line March) 1) $'
'. cdhkok``jk _plkmgj a`{kmwac``c|c `zcm_hzag_D qk`c*okgczaqkpmck lcpcak.
. . amcb_kdpmay) .. b_d_) .. z_biwcdU _o_h_) $%.
POLIMORFIGMUL GENETIC AL VARIANTELOR ALELICE
IN CARDIOPATIA ISC@EMIC A-inteza literaturiiC
N$li C0r%5
Catedra Medicin 2ntern No5 USMF N.Testemianu
Summr!
Gene$i' 0%l!m%r0"i)m %& lleli' #rin$) in 'r(i%#)'ulr (i)e)e) ;re#ie,=
2dentification of -enetic marFers associated "ith onset of the cardiac &atholo-y is a modern
a&&roach to the cardio#ascular &atholo-y no". Since one of the im&ortant risF factors of
coronary heart disease is the increased le#el of athero-enic li&o&roteins) the -enetic
!$
&olymor&hism of a&oli&o&roteins) codifyin- the &roteins of li&id meta4olism is a &ers&ecti#e to
4e studied.
Re.um$
Pa momentul actual unul din cele mai de moderne a4ordri a 4olilor cardio#asculare este
identificarea marFerilor -enetici) asociai cu a&ariia &atolo-iei. <eoarece unul din &rinci&alii
factori de risc a a&ariiei 4olilor cardio#asculare este ni#elul crescut de li&o&roteine atero-ene)
&olimorfismul -enelor a&oli&o&roteinelor care codea5 &roteinele meta4olismului li&idic sunt
o4iectul de &ers&ecti# &entru cercetare.
A'$uli$$e $emei
Factorii de risc cunoscui ai cardio&atiei ischemice includD fumatul) o4e5itatea)
hi&ertensiunea arterial) hi&ercolesterolemia) sedentarismul) dia4etul 5aharat. Cn ultimul tim& au
a&rut lucrri ce documentea5 &redis&unerea -enetic ca un factor im&ortant alturi de ali
indici.
Cn ultimul deceniu a fost desco&erit un 9ntre- lan de mutaii -enetice) care duc la
de5#oltarea &recoce a cardio&atiei ischemice :i infarctului miocardic.
Cn &re5ent sunt descrise mai mult de ' de diferite mutaii ale -enului rece&torului
li&o&roteinelor de densitate =oas /P<P3) ce schim4 structura &roteic a aminoaci5ilor) ca
re5ultat se dere-lea5 interaciunea acestui rece&tor cu P<P :i li&o&roteinele de densitate foarte
=oas /0P<P3. Mutaia -enelor a&oli&o&roteinei . /a&o.3+58r-*1Kln duce la 9nlocuirea
aminoacidului ar-inin cu acidul -liutaminic a&roa&e de centrul de le-are cu rece&torul P<P.
8cestea sunt moti#ele hi&ercolesterolemiei familiare) ce duc la de5#oltarea &recoce a
cardio&atiei ischemice :i infarctului miocardic. <ar aceste mutaii sunt foarte rareD ele se
9nt\lnesc 9n &o&ulaie cu incidena nu mai mult de 1 ca5 la 5*' :i de aceia nu &ot lmuri
4a5ele -enetice a acestor &atolo-ii.
Cn tim&ul descifrrii -enomului uman au fost de&istate multe #ariante &olimorfe ale 8<N)
care determin &re5ena diferitor nucleotide 9ntr*un loc anumit ale 8<N la diferii oameni. 8:a
schim4ri sunt de asemenea mutaii) dar deoarece sunt locali5ate 9n sectoare care nu codific
&roteinele sau dere-lea5 structura aminoaci5ilor &roteici) ele se numesc &olimorfism
mononucleotidic /SN>3.
Pa momentul actual 9n -enomul uman s*au -sit mai mult de 1 de SN>
*
. 0ariantele
8<N) ce se deose4esc &rin &o5iie anumit se numesc alele. >entru anali5a com&arati# se
efectua5 ti&area acelor SN> cu incidena alelei ce de&:e:te 5(. <e:i SN> nu schim4 structura
aminoacidic a &roteinelor) ele &ot schim4a anumite sectoare re-ulatorii -enice :i 9n a:a fel &ot
determina cantitatea anumitei &roteine sau &ot fi 9nlnuite cu alte mutaii funcional im&ortante)
care rm\n necunoscute.
>entru de&istarea factorilor molecular*-enetici ce determin &redis&unerea ctre
cardio&atia ischemic) se anali5ea5 SN>) locali5ate a&roa&e sau 9n -enele cu im&act 9n a&ariia
&atolo-iei.
8ctualmente hi&ercolesterolemia este un factor recunoscut 9n de5#oltarea aterosclero5ei :i
cardio&atiei ischemice. 0aloarea 9nalt a li&o&roteinelor atero-ene constituie unul din factorii
cardio&atiei ischemice. Cn acest conte6t) studierea -enelor) im&licate 9n re-larea trans&ortului :i
meta4olismul li&idelor &lasmatice) &re5int un mare interes.
S'%0ul )$u(iului a constituit a&recierea im&actului &olimorfismului #ariantelor alelice ale
-enelor a&oli&o&roteinelor 9n 4olile cardio#asculare.
M$eril 5i me$%(
8 fost selectat :i &recautat literatura din 1,%A &n 9n Mai $A 9n MJ<P2NJ) folosind
termeniiD &olimorfismul a&oli&o&roteinelor) aterosclero5a) infarctul miocardic) 4oli coronare. 8u
fost la fel considerate studii adiionale) articole ori-inale) care a#eau ca sco& a&recierea relaiei
-enoti&ul a&oli&o&roteinelor :i 4olile cardio#asculare.
Re.ul$$e 5i (i)'u:ii
,olimor'ismul variantelor alelice ale $enei apolipoproteinei 6
!+
8&o. este o &rotein multifuncional :i ocu& rolul &rinci&al 9n sistemul
a&oli&o&roteinelor. Funcia de 4a5 a a&o. este cule-erea :i secreia li&o&roteinelor) ce conin
colesterol :i tri-liceride.
Jste descris &olimorfismul inserional*deleional al SN> locali5at 9n re-iunea terminal 5 a
-enei a&o. :i im&licat 9n deleia a trei codoane Pei*8la*Pei 9n locali5area 1!Q1%. 8 fost remarcat)
c de5#oltarea cardio&atiei ischemice la afroamericani 9n &o&ulaia tai#ane5 este le-at de
&re5ena alelei <) iar 9n &o&ulaia Saint*>eters4ur-ului la re&re5entanii rasei euro&ene 9n SU8
asociere cu alela < nu s*a -sit
)
. 8nali5a com&arati# a riscului a&ariiei cardio&atiei ischemice
9n &o&ulaia mosco#it al -enei a&o. a relatat cre:terea #ariantelor alelice cu co&ii de +$) +% :i
mai multe
H
. Cn &o&ulaia austriac au fost identificate ' #ariante alelice ale a&o. cu re&etri de la
1$ &\n la 1A :i li&sa asocierii cardio&atiei ischemice cu dere-lrile meta4olismului li&idic.
,olimor'ismul variantelor alelice ale $enei apolipoproteinei /
8&oli&o&roteinele familiei 8 /P>83 sunt com&onentele &roteice de 4a5 ale li&o&roteinelor
cu densitate 9nalt /L<P3. Multi&lele studii ale -enei P>81 au sta4ilit) c este &roteina de 4a5 :i
cofactorul fermentului li&o&roteidli&a5ei :i are funcia de trans&ort re#ers al colesterolului.
Studiul euro&ean @8>S a 9nrolat +,' &acieni cu disli&idemii) care au administrat
&ra#astatin 9n do5 de $ m-.nictimeral tim& de ! luni) a do#edit c eficacitatea lui de&inde de
-enoti&ul KQ8 al -enei P>81. Pa 4r4aii &urttori de alele 8 du& tratamentul cu &ra#astatin
concentraia L<P nu s*a mrit) s&re deose4ire de 4r4aii &urttori de alele K) la care #aloarea
L<P a crescut cu !),(. Corelaia dat s*a e#ideniat la 4r4aii nefumtori
:
. Cn &o&ulaia rus s*
a efectuat cercetarea rs&\ndirii #ariantelor alelice ale microsatelitului /C83n) locali5at &e
intronul -enei a&o8 22. 8utorii au remarcat li&sa asocierii 9ntre &olimorfismul /C83n :i
cardio&atia ischemic.
,olimor'ismul variantelor alelice ale $enei apolipoproteinei 1
8&oli&o&roteina J uman este o &rotein &olimorf) care interacionea5 cu rece&torul
P<P :i transfer colesterolul din 0P<P 9n celule. Sunt cunoscute + alele ale -enei a&oJ* $)e+)e!)
care se deose4esc &rin resturile aminoaci5ilor 9n &o5iia 11$ :i 15A. 8lela e+ are 9n &o5iia 11$*
cistein) dar 9n 15A* ar-inin. 8lela e$ are 9n am4ele &o5iii cistein) iar alela e!*ar-inin. 8ceste
resturi aminoacidice se -sesc 9n a&ro&ierea re-iunii cu&lrii cu rece&torul P<P. 8lela e$ se
lea- cu rece&torul P<P) mai 4ine dect alela e!. 8lela e+ se 9nt\lne:te la ma=oritatea rasei
euro&ene. @s&\ndirea alelei e! #aria5 de la 5( 9n &o&ulaia sudic /2talia) 2s&ania3 &\n la +(
9n cea nordic /Finlanda3. 8lela e$ se 9nt\lne:te a&ro6imati# la 5( din re&re5entanii &o&ulaiei
euro&ene.
Pe-tura alelei e! cu riscul crescut de de5#oltare a aterosclero5ei :i 4olilor cardio#asculare
a fost relatat 9n multe studii. 8lela e! este un factor recunoscut al de5#oltrii a 4olii 8lhaimer la
&acienii de #\rst 9naintat .
Mare interes &re5int studiile) 9n care a fost relatat nu numai im&actul alelei a&oJ) dar :i a
fost anali5at interaciunea ei cu factorii mediului 9ncon=urtor) 9n &reala4il cu fumatul.
Urmrirea 4r4ailor din 8n-lia 9n #\rst de 51*% ani tim& de % ani a de&istat) c riscul
de5#oltrii infarctului miocardic la fumtori) care a#eau mcar o alela e$ cre:tea cu $() iar la
fumtorii care a#eau am4ele alele e+ riscul cre:tea cu '() iar la fumtorii care a#eau mcar o
alela e!) riscul de5#oltrii 2M cre:tea mai mult de + ori
G
.
,olimor'ismul $enei apolipoproteinei CH
8&oli&o&roteina C 9ntr 9n com&onena 0P<P :i L<P. Funcia &rinci&al a a&oC+ este
le-at cu inhi4iia li&a5ei li&o&roteice :i triacil-liceridli&a5ei /P2>C3 ficatului) ce influenea5 la
scindarea TK. Cele mai frec#ent studiate #ariante ale -enei a&oC+ suntD T*!55!C4 C11T) Ssst2
locul &olimorf. J6&lorarea &acienilor cu steno5a arterelor coronare a relatat c -enoti&ul *!55C
s*a asociat cu ni#el ridicat de a&oC+. Cn &re5ena sindromului meta4olic :i -enoti&ului *!55C
fumatul influenea5 mult la ridicarea TK 9n &lasma &acienilor am4elor se6e
I
.
Kenoti&ul +$+AK s*a asociat cu ni#el =os de L<P) coninut 9nalt de TK :i mrime medie a
&articulei P<P mic. >acienii cu -enoti& +$+AK se asocia5 cu ni#ele 9nalte de Colesterol) P<P)
a&o. :i cre:terea mrimii &articulei P<P.
!!
,olimor'ismul $enei lipoproteinlipazei
Pi&o&roteinli&a5a /P>P3 este o &rotein multifuncional) care &artici& 9n hidroli5a
fosfoli&idelor :i TK. 2m&actul P>P 9n atero-ene5 este le-at de efectul ei &e 4alana 9ntre
&roteinele &eretelui #ascular :i acti#itatea &lasmei. J6ist c\te#a #ariante ale -enei P>P) care se
asocia5 cu ni#el li&idic diferit :i de5#oltarea C>2D <,N) N$,2S) S!!'?
9
.
0arianta K a &olimorfismului N$,2S se caracteri5ea5 cu ni#el crescut de TK :i
concentraie min de L<P) care determin risc crescut de a&ariie a C>2 :i accidentelor
#asculare. 0arianta K a &olimorfismului S!!'? se asocia5 cu schim4ri &o5iti#e 9n com&onena
li&idic a s\n-eluiD ni#el =os de TK :i ridicat de Col*L<P.
2ena de trans'er /6C*
Transferul 8.C1 se 9nf&tue:te de o &rotein) ce trans&ort Col din L<P. Jste cunoscut
urmtorul &olimorfism al acestei -eneD C*1'K) C%,T :i @$1,I. @s&\ndirea #ariantelor 1'K)
%,T :i $1,I 9n &o&ulaia euro&ean re&re5int +*+5) 1*$ :i !*5( cores&un5tor. 8cest
&olimorfism influenea5 #ite5a scindrii li&idelor :i au im&act &e riscul a&ariiei 4olilor
cardio#asculare.
Un studiu) efectuat 9n Canada &e % &acieni cu 4oli cardio#asculare :i donori snto:i a
de&istat c &re5ena #ariantei 1'K determin risc mic de .C0) iar &re5ena #ariantei %,T cre:te
riscul de dou ori
J
. 2n#esti-aia a a&reciat) c &urttorii de #arianta $1,I a#eau risc =os de .C0.
8ceast #ariant determin 9ncetinirea de5#oltrii aterosclero5ei la oameni :i ni#el =os de TK.
2ena proteinei de trans'er a colesterolului eteri'icat AC14,C
>roteina de transfer a colesterolului eterificat este s&ecific :i destinat transferului
li&idelor &lasmatice :i cata4oli5ea5 reacia schim4ului colesterolului eterificat :i TK 9ntre
li&o&roteine
?
. Ca re5ultat o &arte de TK se transfer din 0P<P s&re P<P :i L<P) iar -reutatea
echi#alent de colesterol eterificat se transfer din P<P :i L<P la 0P<P.
Pa momentul actual sunt descrise urmtorii marcheri ai &olimorfismului -enei acestei
&roteineDTa2.) C*%$,8) 1!50. Jste do#edit) c &re5ena -enei &roteinei de transfer a
colesterolului eterificat se asocia5 cu ni#elul de li&o&roteine) 9n &articular cu concentraia de
L<P. >olimorfismul -enei &roteinei de transfer a colesterolului eterificat este re&re5entat de
marFerul &olimorf Ta2.. >urttorii de alela .1 &re5int concentraie crescut de &rotein de
transfer a colesterolului eterificat :i =oas de L<P. Ni#elul CJT> este mare la &ersoanele cu
dou co&ii ale alelei .1/.1.13 :i =os la &ersoanele cu -enoti&ul .$.$. 8 fost descris corelaia
&olimorfismului Ta2. cu &ro-resia aterosclero5ei coronareD s*a ade#erit) c &urttorii
-enoti&ului .1.1 au concentraii mai mari de CJT>) ni#el mai =os de L<P :i aterosclero5
coronar &ro-resant. Cu at\t mai mult) acti#itatea CJT> este mic:orat la &urttorii de alela .$
9n am4ele se6e. Concentraia L<P la 4r4ai :i la femei a fost =oas 9n lotul cu -enoti&ul .1.1.
Cn studiul ]TSCT>S a fost de&istat asociaia 9ntre -enoti&ul .$.$ :i CC+. Pa &ersoanele
homo5i-oi cu alela .$.$ com&arati# cu .1.1 s*au de&istat cre:teri a Col*L<P :i mic:orarea
ca5urilor de .C0 cu +(
*F
. Cercettori =a&one5i au descris ca5uri de insuficien familiar de
CJT>. <eficitul de CJT> este un factor &otenial antiatero-en :i &oate fi asociat cu cre:terea
duratei #ieii.
<ar re5ultatele unor in#esti-aii arat) c la su4iecii cu concentraii =oase de CJT> :i mari
de L<P riscul de .C0 este crescut. Jste cunoscut alt marFer &olimorf al -enei CJT>) care este
locali5at &e intron :i &re5int o mutaie funcional*C*%$,8. 8cest marFer &olimorf este cu&lat
cu &olimorfism funcional 9n re-iunea &romotoare a -enei CJT> :i este foarte im&ortant &entru
transcri&ia ei.
C%n'lu.ie
Pa momentul actual unul din cele mai de &ers&ecti# a4ordri este identificarea de marFeri
-enetici) asociai cu a&ariia &atolo-iei. Jfectuarea anali5ei momentale a tuturor -enelor*
candidate este o &ro4lem com&licat) de aceia e#idenierea loturilor -enice cu im&act ma=or 9n
a&ariia &recoce a &atolo-iei cardio#asculare este im&ortant. <eoarece unul din &rinci&alii factori
de risc a a&ariiei .C0 este ni#elul crescut de li&o&roteine atero-ene) -enele care codea5
&roteinele meta4olismului li&idic sunt o4iectul de &ers&ecti# &entru cercetare.
!5
Hi*li%+r&ie )ele'$i#
1. Pander J.S) Pinton P.M) .irren . et al. 2nitial seuencin- and analysis of human -enome.
Nature $1)!,) A%*1$,.
$. Li6on H.J) McMahan C.8) McKill L.K. et al. 8&o. insertionQdeletion &olymor&hism are
associated "ith atherosclerosis in youn- 4lacF 4ut not "hite males. 8rteroscler Trom4
1,,$)1$)1$+*1$,.
+. c|cz_ .) amc`cd_ e.) scbcpcd_ a zh. ebbkbi`jk d_ha_`gj |k`cd _lc a _lc22
cbi`j~ atkoaqkpmcy cbkr`i pkhzw_ a rzchcdj~ baw d ocpmcdpmcy lclb}waa.
k`kgam_) 1,,5) +1) 1'*11$.
!. Paho5 C) >ena @) Mosta5a H. Jt al. and @8> Study Krou&. 8&o81 &romoter &olymor&hism
influences 4asal L<P*cholesterol and its res&onse to &ra#astatin thera&y. 8therosclerosis
$+) 1%A) $A,*$,5.
5. Lum&hries S. J) Talmud >.H) La"e J. et al. 8&oli&o&rotein J! and coronary heart disease in
middle*a-ed men "ho smoFe* a &ros&ecti#e study. Pancet $1) +5A) 115*11,.
%. @usso K. T) Mei-s H..) Cu&&les P.8) et al. 8ssociation of the Sst*1 &olymor&hism at the
8&oC+ -ene locus "ith #ariations in li&id le#els) li&o&rotein su4class &rofiles and coronary
heart disease risFD The Framin-ham offs&rin- study. 8therosclerosis $1) 15A)1) 1'+*1A1.
'. Hemaa @) Fumeron F) >oirier T. et al. Pi&o&rotein li&ase -ene &olymor&hismD associations
"ith myocardial infarction and li&o&rotein le#els) the Jctim study. H Pi&id @es
1,,5U+%U$1!1*$1!%.
A. "arts I.R) Clee S.M) "inderman 8. L. Jt al. 8.C8 1 re-ulatory #ariants influence
coronary artery disease inde&endent of effects on &lasma li&id le#el. Clin -enet $$U %1D$U
115*1$5.
,. Trdo#as H.M) Cu&&els P.8) Corella <.et al. 8ssociation of cholesteryl ester transfer &rotein*
ta 1* &olymor&hism "ith #ariations in li&o&rotein su4classes and coronary heart disease
risFD Framin-ham study. 8theroscler Throm4 0asc .iol $U$D1+$+*1+$,.
1. Freeman <.K)]ilson 0) McMahon 8.<)et al. >olymor&hism of the CJT> -ene &redicts
cardio#ascular e#ents in the ]est of Scotlands Coronary >re#ention Study /]TSCT>S3
8therosclerosis $U15D,1.
PARTICULARITILE RADIOLOGICE ALE COXARTROGEI I GONARTROGEI
Lu'i Du$'
2
, Lilin Gr%00
2
, Dniel Ce0%i
2
, V< C%r%$5
6
, Elen V%l'%#)'i
8
Catedra Medicin 2ntern F@ :i SC) USMF Nicolae Testemianu
1
)
SCM Sf9nta Treime
$
) SC@
+
or. Chi:inu
A*)$r'$
T"e X/R! Pe'uliri$ie) %& $"e Knee n( @i0 O)$e%r$"ri$i)
Tsteoarthritis is a multifactorial chronic and disa4lin- disease) characteri5ed 4y
&ro-ressi#e destruction of =oint cartila-e. The aim of our study "as to assess the ?* ray
&eculiarities of the Fnee and hi& osteoarthritis in &atients from @. Moldo#a
Re.um$
Tsteoartro5a este o maladie articular cronic) multifactorial :i in#alidant) ce se
caracteri5ea5 &rin distrucia &ro-resi# a cartila=ului articular. Sco&ul studiului nostru a fost
a&recierea &articularitilor radiolo-ice ale osteoartro5ei articulaiei -enunchiului :i
co6ofemurale la &acienii din re&u4lica Moldo#a.
In$r%(u'ere
8rtro5ele sunt artro&atii cronice) care afectea5 articulaiile &eriferice sau #erte4rale)
caracteri5ate morfolo-ic &rin le5iuni re-resi#e de-enerati#e ale cartila=ului hialin articular) cu
!%
interesarea osului su4condral) sino#ialei :i esuturilor moi &eriarticulare :i clinic &rin dureri)
deformri :i limitarea mi:crilor articulaiilor res&ecti#e Z1[.
@e5ultatele cercetrilor e&idemiolo-ice arat c artro5a nu este o noiune unitar) :i c 9n
cadrul ei se &ot distin-e c9te#a su4di#i5iuniD
noiunea anatomo&atolo-ic de artro5) ce include &rocesele de-enerati#e morfostructurale :i
cele umoralo4iolo-ice 9n teritoriul cartila=ului articular) osului su4condral) ca&sulei sino#iale :i
lichidului sino#ial) ce &ot fi constatate &rin di#erse mi=loace tehnice /microsco&ie electronic)
4iochimie3. Morfolo-ic artro5a este caracteri5at &rin &ierdere de cartila= cu modificri
concomitente osoase) ce includ sclero5 :i osteofito5U
noiunea clinic de artro5) care &oate include dou su4stadiiD
a3 stadiu clinic o4iecti# manifest) 9n care modificrile anatomo&atolo-ice a=unse la un
anumit -rad &ot fi recunoscute de medic &rin e6amenul o4iecti# /ins&ecii) &al&are)
funcii3) dar care nu*l fac &e 4olna# s sufere :i
43 stadiul de artro5 su4iecti# manifest) 9n care 4oala se traduce &rin dureri) disfuncii :i
deformri articulareU
noiunea radiolo-ic de artro5) care o-linde:te modificrile anatomostructurale a#ansate
Z1)![.
Starea cartila=ului articular este im&ortant nu doar &entru sta4ilirea dia-nosticului de
T8) ci :i &entru e#aluarea 9n dinamic a &ro-resrii afeciunii :i a tratamentului a&licat.
Krosimea sumar a cartila=ului articular &e radio-rame se determin &rin a&recierea s&aiului
articular radiolo-ic 9ntre su&rafeele articulare ale e&ifi5elor osoase. >9n 9n &re5ent) s&aiul
articular este indicele de 4a5 9n dia-nosticarea radiolo-ic a T8 :i radio-rafia standart 9n
inciden anterioar :i lateral este recomandat de ]LT :i 2P8@ ca metode de elecie &entru
a&recierea schim4rilor 9n dinamic a cartila=ului articular Z$) 11[.
@adio-rafia rm9ne a fi cea mai sim&l :i mai accesi4il metod de cercetare a
articulaiilor &entru e#aluarea schim4rilor anatomice structurale ale oaselor 9n T8 Z1$[.
Manifestrile radiolo-ice ale T8 de o4icei se determin u:or &e radio-ramele standard)
unde &ensarea s&aiului radiolo-ic articular re&re5int mic:orarea 9n #olum a cartila=ului
articular) iar osteosclero5a su4condral :i osteofiii mar-inali re&re5int reacia de rs&uns a
esutului osos la cre:terea efortului mecanic asu&ra articulaiei) ceia ce la r9ndul su re&re5int
re5ultatul schim4rilor de-enerati#e :i su4ierea cartila=ului articular. 8ceste semne radiolo-ice
sunt &recutate ca fiind s&ecifice &entru T8) se folosesc &entru sta4ilirea dia-nosticului :i fac
&arte din criteriile /alturi de cele clinice3 de dia-nostic ale T8 Z1)$) 11[.
-emnele radiolo$ice de &az pentru sta&ilirea dia$nosticului de @/D
1. Cn-ustarea s&aiului articular ; unul din cele mai im&ortante semne radiolo-ice) care are
le-tur corelati# direct cu schim4rile &atolo-ice la ni#elul cartila=ului articular. Se
:tie) c mic:orarea cartila=ului articular este neuniform &e diferite &oriuni ale su&rafeei
articulare) iat de ce s&aiul articular radiolo-ic 9n diferite sectoare ale articulaiei are
diferit -rosime. Conform recomendaiilor ]LTQ2P8@ -rosimea s&aiului articular
tre4uie msurat 9n sectorul unde este cea mai 9n-ust &oriune. Se consider) c 9n
cartila=ul afectat anume acest sector su&ort cele mai mari eforturi mecanice /9n
articulaia -enunchiului ; sectorul medial) 9n articulaia co6ofemural ; sectorul
su&eromedial) mai rar * su&erolateral3 Z$)+[.
$. Tsteofiii ; e6crescene osoase la mar-inea su&rafeelor articulare osoase de diferite
forme :i dimensiuni sunt semne radiolo-ice s&ecifice &entru T8. Cn &erioadele iniiale ale
T8) osteofiii re&re5int formaiuni osoase ascuite de dimensiuni mici /1*$mm3 &la
mar-inea su&rafeelor articulare :i 9n locurile de fi6are a li-amentelor la os /9n articulaia
-enunchiului ; mar-inea tu4ero5itilor intercondilare ale ti4iei) 9n locul de fi6are a
li-amentului cruciatU 9n articulaia co6ofemural ; mar-inea fosei ca&ului femural) &e
su&rafaa medial a ei) 9n locul fi6rii li-amentului &ro&riu al ca&ului femural3. >e msura
a-ra#rii T8 :i &ensrii &ro-resante a s&aiului articular osteofiii se mresc 9n
dimensiuni) ca&t di#erse forme. Numrul osteofiilor &oate fi calculat a&arte sau sumar
!'
9n am4ele articulaii) iar dimensiunile lor &ot fi msurate 9n lime la 4a5a lor :i 9n
lun-ime. Schim4area numrului :i dimensiunii osteofiilor sunt indicatori s&ecifici ai
&ro-resrii afeciunii) iar li&sa acestor modificri indic succesul tratamentului T8
Z1)$)+[.
+. Tsteosclero5 su4condral ; condensarea esutului osos situat nemi=locit su4 cartila=ul
articular. <e o4icei acest sim&tom a&are 9n stadiile tardi#e ale T8) c9nd s&aiul articular
este foarte &ensat) su&rafeele articulare de#in nere-ulate. Condensarea esutului osos
su4condral se msoar 9n + &uncte de*a lun-ul mar-inii articulare) du& care se
calculea5 media acestor msurri Z$)+)![.
<intre semnele radiolo-ice) care sunt considerate neo4li-atorii &entru sta4ilirea
dia-nosticului de T8 &ot fi enumerateD
osteo&oro5a &araarticular Z>un[ sau defect osos &araarticular Zscd_bk`mc[ :i a&reciat de
8lthman @.<. :i coautorii ca ero5iuni ale su&rafeelor articulare. Tsteo&oro5a &araarticular
&oate fi a&reciat 9n stadiile &recoce de T8 :i este condiionat de o4icei de modificrile
inflamatorii 9n mem4rana sino#ialU
chisturile su4condrale) ce se formea5 9n re5ultatul re5or4iei esutului osos 9n locurile de
9nalt &resiune intraarticular. >e cli:eul radiolo-ic ele se &ot #edea ca ni:te defecte su4 form de
inel 9n esutul osos tra4ecular 9n osul su4condral ca un li5ereu sclerotic strict delimitatU
condroamele intraarticulare calcificate) ce se &ot forma din 4uci de esut cartila-inos
necroti5at) sau &ot fi fra-mente de esut osos /osteofite3) sau &ot fi &roduse de ctre mem4rana
sino#ial) fiind de dimensiuni mici) dis&use 9ntre su&rafeele articulare) mai des a&reciate 9n T8
articulaiilor mari Z1)%),[.
Nect9nd la de5#oltarea ra&id 9n ultimii ani a diferitor metode contem&orane de
#i5uali5are medical Z+[ ca CT) @MN) ultrasono-rafia articular) 9n &re5ent radio-rafia rm9ne :i
cea mai si-ur :i lar- utili5at metod o4iecti# at9t &entru dia-nostic) c9t :i &entru controlul
eficacitii tratamentului 9n T8. Metodele recente &entru a&recierea e#oluiei maladiei sunt
4a5ate &e e#aluarea mai multor semne radiolo-ice Z![. Cntr*un studiu reali5at de 8lthman 9n acest
domeniu Z5[) osteofitele erau cel mai sensi4il semn de e#oluie a le5iunilor) urmate de &ensare
articular) a&oi de ero5iuni. Iallman :i cole-ii Z%[ au o4ser#at) c osteofito5a) &ensarea articular
:i sclero5a su4condral erau mai s&ecifice &entru e#aluarea e#oluiei maladiei) dec9t &entru
a&recierea deformitilor laterale) efilrii corticale :i a&ariia -eodelor. @m9ne de a determina
dac sensi4ilitatea semnelor radiolo-ice e aceea:i 9n osteoartro5a -enunchilor :i co6ofemural
&entru de&istarea formelor de de4ut :i &entru a&recierea e#oluiei.
S'%0ul lu'rrii
J6aminarea modificrilor radiolo-ice) &recum :i a -radului de afectare articular la
4olna#ii cu osteoartro5a -enunchilor :i articulaiilor co6ofemurale.
M$eril 5i me$%(e
Studiul nostru a cu&rins 1 4olna#i /dintre care A' femei :i 1+ 4r4ai3 cu osteoartro5a
-enunchilor :i co6ofemural e6aminai :i o4ser#ai 9n secia reumatolo-ie a SCM Sf. Treime
/Catedra de Medicin 2ntern nr.1 F@3 &e &arcursul anilor $+ ; $5. Potul martor l*a
constituit + &ersoane sntoase) com&ati4ile du& se6 :i #9rst. <ia-nosticul de T8 a fost
sta4ilit 9n 4a5a criteriilor 8@8 /8sociaia @eumatolo-ic 8merican3) 1,,. Toi su4iecii
loturilor de 4a5 :i de control au fost cercetai com&le6 9n condiii de am4ulator :i staionar
conform unei fi:e de o4ser#aie clinic) ela4orat conform sco&ului :i o4iecti#elor lucrrii.
Cn studiu au fost inclu:i 4olna#i cu #9rsta medie de %'), M 1)1! ani. 09rsta medie la
de4utul maladiei 9n acest -ru& a constituit 55)!% M )A+ ani) iar durata maladiei a fost 15),+ M
1)1$ ani.
<ia-nosticul radiolo-ic a fost sta4ilit 9n 4a5a criteriilor Iell-reen 2. :i Pa"rence 2.) 1,5')
&erfectate de ctre Puesne M. 9n anul 1,A$) ce se 4a5ea5 &e a&recierea -radului de 9n-ustare a
s&aiului articular) sclero5ei su4condrale :i a osteofito5ei mar-inale. Toi 4olna#ii au fost su&u:i
radio-rafiei standarde a articulaiilor -enunchilor :i co6ofemurale 9n incidena anterioar :i
a6ial cu e6ten5ia com&let a mem4relor inferioare. 8u fost anali5ate radio-rafiile am4ilor
!A
-enunchi :i articulaii co6ofemurale) din studiu au fost e6clu:i 4olna#ii care au su&ortat
&atelectomie sau artro&lastie.
Pa e#aluarea radio-ramelor articulaia -enunchiului con#enional a fost 9m&rit 9n
com&artimente 9n conformitate cu recomendaiile contem&orane /Na-aosa R. et.al.) $3D
com&artimentul ti4iofemural /CTF3 lateral :i medial) com&artimentul &atelofemural /C>F3
lateral :i medial. Cn-ustarea fisurei articulare 9n fiecare din aceste com&artimente) c9t :i
dimensiunile osteofiilor &e fiecare din cele % re-iuniD su&rafeele articulare lateral :i medial a
osului femural /res&ecti# FP :i FM3) a ti4iei /TP :i TM3) a &atelei />P :i >M3) deasemenea
osteofiii condililor lateral :i medial ai femurului /CP :i CM3 au fost e#aluate du& scara de la
&9n la + du& sistemul de atestare <o$icall# derived line dra7in$ atlas 'or $radin$ o' (nee
osteoart%ritis /Na-aosa R. et.al.) $3. <irecia cre:terii osteofiilor a fost 9m&rit #i5ual 9n 5
cate-orii ; 9n sus /cre:tere ascendent3) lateral 9n sus) lateral) lateral 9n =os sau 9n =os /cre:tere
descendent3.
Re.ul$$ele %*:inu$e
Pa 4olna#ii din lotul de studiu au &redominat stadiul 22 :i 222 radiolo-ic /!( :i !A(
res&ecti#3stadiul 2 :i 20 radiolo-ic c9te %( fiecare.
>entru o anali5 mai &rofund a ta4loului radiolo-ic 9n co6artro5 :i -onartro5 noi am
a&reciate fiecare din semnele &osi4ile radiolo-ice la fiecare articulaie 9n &arte) cu at9t mai mult)
c la diferite eta&e de e#oluie a osteoartro5ei la una :i aceea:i articulaie &oate fi constatat unul
din semnele radiolo-ice de 4a5 sau &oate fi a&reciat o com4inaie dintre aceste semne
radiolo-ice 9n de&enden de stadiul radiolo-ic la momentul e6aminrii 4olna#ului.
J6aminarea &acienilor cu osteoartro5 /din lotul de studiu3 a &re5entat -onartro5
4ilateral 9n 'A( ca5uri :i unilateral * $$( ca5uriU co6artro5 4ilateral 9n $'( ca5uri :i
unilateral ; 1$(.
8nali5a radio-ramelor articulaiilor -enunchilor a &re5entat la ,$ &acieni o corelare
str9ns a schim4rilor radio-rafice ale articulaiilor -enunchilor dre&t :i st9n-. >ensarea s&aiului
articular s*a de&istat 9n 1( ca5uri) osteosclero5a su4condral s*a de&istat la AA( ca5uri dintre
care la '1 4olna#i era locali5at 9n com&artimentul ti4iofemural medialU 9n com&artimentul
&atelofemural sclero5a su4condral s*a de&istat la +A &acieni.
Tsteofite s*au de&istat 9n toate com&artimentele cercetate :i s*au 9nre-istrat di#erse forme
:i direcii de cre:tere a lor. Tsteofitele mici de&istai &e su&rafaele articulareD medial a
femurului) medial a ti4iei :i lateral a femurului a#eau direcie ori5ontal) 9n tim& ce osteofitele
mari &e aceste su&rafee a#eau direcie #ertical com&arati# cu linia articular. Tsteofitele
locali5ate &e su&rafaa lateral ti4ial) indifirent de dimensiunile lor) erau 9ndre&tate 9n sus. Cn
re-iunea ti4ial medial osteofitele de dimensiuni mici a#eau cre:tere 9n sus sau lateral 9n =os) iar
cele mari ; 9n =osU 9n com&artimentul ti4ial lateral ; lateral 9n =os. Cele mai mici osteofite 9n
re-iunea medial &atelar sunt locali5ate &aralel cu fisura articular) iar cele mari ; su4 un un-hi)
&e c9nd 9n &oriunea lateral &atelar osteofitele mici cresc su4 un un-hi fa de linia articular)
iar cele mari ; &er&endicular fisurei articulare.8stfel) &e unele com&artimente direcia de cre:tere
a osteofitelor mari :i mici difer mult.
Ta4el 1
Numrul -eneral al osteofitelor de&istate 9n di#erse com&artimente ale articulaiei
-enunchiului
Pocali5area osteofitelor Numrul -eneral al osteofitelor
FP !$
TP !A
FM 5+
TM !,
>P $A
CP +
>M $A
CM +!
!,
Corelaie &o5iti# s*a de&istat 9ntre dimensiunile osteofitelor :i -radul de &ensare local a
fisurei articulare 9n toate com&artimentele) 9n afar de com&artimentul &atelofemural. 8ici
dimensiunile osteofitelor &atelare :i cele de &e condilul medial al femurului corelau &o5iti# cu
&ensarea s&aiului com&artimentului ti4iofemural medial.
<easemenea s*a constatat c -radul de deformare local a articulaiei ti4iofemurale s*a
asociat cu de&istarea osteofitelor mari at9t 9n &oriunea lateral) c9t :i cea medial a articulaiei.
>re5ena su4lu6aiei laterale a &atelei corela str9ns cu &re5ena osteofitelor 9n com&artimentul
&atelofemural lateral) iar deformarea 9n #arus ; cu &re5ena osteofitelor mari 9n com&artimentul
ti4iofemural medial.
@e5ult c) 9n toate com&artimentele articulaiei -enunchiului) 9n afar de re-iunea ti4ial
lateral :i medial &atelar) direcia de cre:tere a osteofitelor se schim4 odat cu cre:terea
dimensiunilor ultimilo :i -radul de &ensare a s&aiului articular. <e&istarea corelrilor susine
i&ote5a des&re influena at9t a 4actorilor 4iomecanici locali) c9t :i -enerali asu&ra formrii
osteofitelor. 8ceasta indic corelarea de&istat de noi 9ntre a:a &arametri caD
<imensiunile osteofitelor 9n com&artimentul &atelofemural medial :i 9n-ustarea
s&aiului articular ti4iofemural medial.
<imensiunile osteofitelor re-iunii ti4iofemurale laterale :i &ensarea s&aiului articular
cum a &oriunii ti4iofemurale mediale) a:a :i &atelofemurale laterale.
<imensiunile osteofitelor 9n com&artimentul &atelofemural lateral :i su4lu6aia
lateral a &atelei.
<imensiunile osteofitelor 9n re-iunile ti4iofemural medial :i &atelofemural :i &re5ena
deformaiei 9n #arus a -enunchiului. Gi in#ers) la anali5a le-turii 9n tre
condrocalcino5 :i numrul -eneral al osteofitelor s*a de&istat corelare in#ers
/ne-ati#3.
Condrocalcino5a a fost de&istat la1$( 4olna#i :i era le-at de cre:terea osteofitelor
multi&le 9n multe com&artimente. Se &oate de &resu&us) c insta4ilitatea local este un mecani5m
4iomecanic im&ortant 9n formarea osteofitelor.
Condroamele intraarticulare li4ere au fost de&istate la ' &acieni :i nu corelau cu numrul
osteofiilor sau -radul de &ensare a s&aiului articular.
8nali5a radio-rafiilor articulaiilor co6ofemurale a &re5entat &ensarea s&aiului articular
9n &oriunea su&erioar a articulaiei 9n %!( ca5uri) medial ; 1$( :i total ; $!( ca5uri.
Sclero5a su4condral era &re5ent 9n 1( ca5uri. Forma hi&ertrofic a co6artro5ei s*a
de&istat 9n A%)5( /+! 4olna#i3 :i cea atrofic 9n 1+)5( /5 4olna#i3. Tsteofite s*au de&istat la
A+)%( /+1 &acieni3) dintre care ma=oritatea erau locali5ate la mar-inea lateral a fosei -lenoidale
:i colul femural :i doar 9n $ ca5uri &e ca&ul femural 9n locul de fi6are a li-amentului &ro&riu al
ca&ului femural.
Nu s*au de&istat diferene ale afectrii radiolo-ice 9n de&enden de se6 at9t la articulaiile
-enunchilor) c9t :i co6ofemurale.
8nali59nd clasele funcionale de handica& articular la 4olna#ii din studiu s*a a&reciat
clasa funcional /CF3 2 la 5( 4olna#i) CF 22 ; la 5,( 4olna#i) CF 222 ; s*a sta4ilit la ++(
4olna#i) iar handica& articular -ra# CF 20 ; 9n +( ca5uri.
C%n'lu.ii
1. @adio-rafia articular rm9ne a fi cea mai accesi4il :i si-ur metod de e#aluare :i
a&reciere a -radului de afectare articular 9n osteoartro5a deformant.
$. S*a confirmat c cele mai im&ortante semne radiolo-ice a&reciate 9n osteoartro5a
-enunchiului :i a articulaiei co6ofemurale sunt &ensarea fisurii articulare) sclero5a
su4condral :i osteofito5a mar-inalU ero5iunile) condrocalcino5a :i alte semne
secundare) 9nt9lnindu*se cu o frec#en mai mic.
+. <atele &rimite &resu&un &artici&area 9n &ato-ene5a osteoartro5ei a unui :ir de factori)
inclusi# cei 4iomecanici locali) constituionali :i alii) care determin dimensiunile)
numrul :i direcia de cre:tere a osteofitelor) ce se formea5 9n &rocesul de &ro-resare a
4olii.
5
!. J#aluarea manifestrilor radiolo-ice &oate &re5ice e#oluia maladiei :i &ro-nosticul ei
9n conte6tul datelor clinico*anamnestice.
Hi*li%+r&ie
1. >un @adu. Tratat de Medicin 2ntern. @eumatolo-ie. .ucure:ti) 1,,,) 0ol. 22) &. 1%%*
11!5.
$. Chiriac @odica) 8ncua Codrina.) 8rtro5a. 2a:i)$5&) &. 1$+*1$%U &. $++*$!U &. +$*+%.
+. .ellamy N. /1,,'3 Tsteoarthritis clinical trialsD candidate #aria4les and clinimetric
&ro&erties. H.@heumatol.) $!D '%A*''A.
!. Craemer >.) Loch4er- M.C. /1,,'3 Tsteoarthritis. The Pancet) +5D 5+*5,.
5. <ie&&e >. /1,,53 @ecommended methodolo-y for assessin- the &ro-ression of osteoarthritis
of the hi& and Fnee =oints. Tsteoarthritis Cart) +. '+*''.
%. Ielle-ren H.L.) Pa"rence H.S. /1,5'3 @adiolo-ic assessment of osteoarthrosis. 8nn. @heum.
<is.) 1%D !,!*51.
'. 8nderson H.) Felson <.T.) QQ Factors assosiated "ith osteoarthritis in the Fnee in the First
National Lealth and Nutrition J6amination Sur#ey /NL8NJS 13. 8m. H. J&idemiol.) 1,AA)
1$A) 1',*1A,.
A. .a--e J.) .=elle 8.) S#an4or- 8. QQ @adiolo-ical osteoarthritis in the elderly. 8 cohort
com&arison and a lon-itudinal study of the '*year old &eo&le in Kte4ur-. QQ Clin.
@heumatol.) 1,,$) 11) !A%*!,1.
,. Lelio#aara M.) MFel M.) 2m&i#aara T. Jt.al. QQ 8ssosiation of o#er"ie-ht) trauma and
"orFload "ith co6arthrosisD a health sur#ey of '$1' &ersons. QQ 8cta. Trtho&. Scand.) 1,,+)
%!) 51+*51A.
1. Na-aosa R.) Mateus M.) Lassan ..) Panyon >.) <oherty M. /$3 <e#elo&ment of a
lo-ically de#ised line dra"in- atlas for -radin- of Fnee osteoarthritis 8nn. @heum. <is.) 5,D
5A'*5,5.
11. scd_bk`mc ..) chgmkdaq .. pgkc_hghcr Qlh_mgaqkpmck hmcdczpgdcQ $5.
1$. _pc`cd_ .e.) `qm .. /hkz.3 /1,,'3 kdo_gaqkpmak cbkr`aD hmcdczpgdc zb}
dh_qky. fkzawa`_. fcpmd_) 5$p.
PARTICULARITILE CLINICO/PARACLINICE A SPONDILOARTRITEI
ANC@ILOGANTE CU AFECTRI OCULARE
G*riel %ri' *, Lilin Gr%00 *, S#e$ln A+'"i *, V<Cu5nir **,
Lili Dum*r#enu **, Lin Clinin ***
*Catedra Medicin 2ntern nr.1 a F@ :i SC a USMF Nicolae Testemianu
**Catedra Tftalmolo-ie a F>M a USMF Nicolae Testemianu
XXXPa4oratorul de ti&i5are) centrul de diali5 :i trans&lant renal
A*)$r'$
Clini'l n( L*%r$%r! Fe$ure) %& AnL!l%)in+ S0%n(!li$i) ,i$" E!e In#%l#emen$
The study of clinical and la4oratory features of 8nFylosin- S&ondylitis "ith ocular
affectations sho"ed an association 4et"een eye manifestations and LP8 .$' &resence)
ad#anced sacroiliitis) ente5ites) and a more e#ident decrease of the life uality le#el a&&reciated
accordin- .8S<82./.ath 8nFylosin- S&ondylitis <isease 8cti#ity 2nde63 com&ared to control
-rou&.
Re.um$
Studierea &articu&aritilor clinico*&araclinice a S8 cu afectri oculare a demonstrat
asocierea &re5enei im&licrii ochilor cu &orta=ul mai frec#ent a LP8 .$') sarcoilitei a#ansate) a
ente5itelor) deasemenea cu dere-larea mai im&ortant com&arati# cu lotul martor) a calitii #ieii
a&reciate conform indicelui .8S<82.
51
A'$uli$$e
U#eite sunt un -ru& hetero-en de afeciunii cu &articularitate comun de inflamare a
tractului #ascular a ochiului. Cn $5*!( dintre ca5uri sunt asociate altor maladii sistemice) fa&t
ce 9ndre&te:te studierea &rofund a lor :i de ctre alte s&ecialiti.
Clasificarea &ro&us de 2nternational U#eitis Study Krou& recunoa:teD
Con'orm evoluiei uveite:
* acute
* cronice /&este + luni3
Con'orm localizrii uveitei:
* anterioar /irisul :i cor&ul ciliar anterior3
* intermediar /cor&ul ciliar &osterior*&ars &lana3
* &osterioar /&re&onderent choroida3.
U#eitele &ot afecta numai u#ea sau :i ner#ul o&tic) retina) cor&ul #itros. U#eitele este o
cau5 im&ortant a disa4ilitii #i5uale :i constituie circa 1*15( dintre cau5ele certificatelor de
4oal 9n SU8. Pa &ersoanele &este %5 ani cu dere-lri a #5ului u#eitele :i com&licaiile lor sunt
9nre-istrate 9n circa 1( dintre ca5uri) fiind &ractic similar incidenei retino&atiei dia4etice.
Jtiolo-ia u#eitelor este di#ers :i se &oate -ru&a conform locali5rii &rocesului inflamator.
Kveite anterioare:
* S&ondiloartro&atiile serone-ati#e /S&ondiloartrita anchilo5ant) 8rtritele reacti#e) 8rtrita
&soriatic) 8rtritele din maladiile inflamatorii intestinale) etc3
* LP8 .$' &o5iti#e
* Ler&es sim&le6
* Ler&es 5oster
* Traume
* 8rtrita =u#enil idio&atic
* 2ridociclita heterocromic
* Maladia .ehcet
* Sarcoido5a
* Cri5a -laucomatociclitic
* U#eita indus de lentile
* 2dio&atic.
Kveitele intermediare:
* &ars &lanitis
Kveitele posterioare:
* 2nfecioase /to6o&lasma) histo&lasmo5a) citome-alo#irus) to6ocara) her&es sim&le6)
sifilis) tu4erculo5a) candida3
* 0asculit retinian
* Sarcoido5a
* Tftalmia sim&atic
* Maladia .ehcet
* 2dio&atic.
/lte maladii care pot cauza uveite sau se masca su& eleAnecesit dia$nostic di'erenialC:
* sindrom &arameo&lasic
* melanoma ocular
* retino4lastoma
* limfoma intraocular &rimar
* leucemiile
* metasta5e oculare
* endoftalmita
* desli&ire de retin
* cor& strin intraocular.
Unele ml(ii reum$i'e )%'i$e 'u (e.#%l$re u#ei$el%rB
5$
-pondiloartrita anc%ilozant
/rtritele reactive
/rtrita psoriatic
-pondiloartrite din maladii in'lamatorii intestinale
-pondiloartrite nedi'ereniate
/rtrita .uvenil idiopatic
=aladia 6e%cet
-indromul -/,+@
Cntre u#eite asociate unor maladii sistemice mai frec#ente sunt cele din cadrul
S&ondiloartro&atiilor serone-ati#e /SS3 :i) 9n s&ecial) S&ondiloartritei anchilo5ante /S83 ;
constituie circa 15( din totalul u#eitelor :i circa 5( dintre u#eitele anterioare.
U#eita este cea mai frec#ent manifestare e6trascheletic a S8 /riscul estimat) conform
di#eriilor autori) #aria5 9ntre $ :i ! (3. 2niial) frec#ent) este o u#eit acut) anterioar)
unilateral) cu tendina s&re recidi#are. S*a constatat c u#eita &oate &receda de4utul S8 sau
e#olua &e fondalul unei #ariante hi&osim&tomatice ale maladiei de 4a5. Conform unui studiu
efectuat 9n Clinica u#eitei din Madrid s*a demonstrat c la !1( dintre &acieni cu u#eit era
&re5ent S8 nedia-nosticat anterior.
Jste cunoscut fa&tul c S8 se asocia5 9n ,*,5( dintre ca5uri cu &orta=ul LP8*.$'.
>9n 9n &re5ent nu este cert cunoscut rolul &ato-enic acestui &orta= 9n de5#oltarea manifestrilor
S8) inclusi# afectrii oculare. Se &resu&une e6istena :i altor -ene res&onsa4ile de declan:area
4olii /M2C8) NT<*$ etc.3.
<ate interesante) &ri#itoare la semnificaia dia-nostic a LP8*.$' au o4inut autorii
finlande5i care au cercetat rolul anti-enului .$' 9n dia-nosticul diferenial a u#eitei 9n stadiile
&recoce ale 4olii. 8u fost cercetai $$ &acieni cu u#eit la care &9n la momentul e6aminrii nu
a fost dia-nosticat #re*o 4oal sistemic. Cn aceast -ru& LP8*.$' s*a 9nre-istrat cu diferit
frec#en &rintre &acienii cu diferse forme ale u#eiteiD .$' ; &o5iti#i au fost '1( dintre 4olna#i
cu u#eit anterioar :i doar ' ( cu u#eita medie) &osterioar sau &anu#eit. Cn afar de aceasta)
LP8.$' s*a de&istat la A$( dintre &acieni cu u#eit acut sau recidi#ant unilateral :i doar '*
1$( au de5#oltat u#eit cronic :iQsau 4ilateral. 1A( dintre 4olna#ii cu u#eita acut unilateral
sau anterioar recidi#ant au fost .$' ne-ati#i. 8ce:ti &acieni se deose4eau &rin de4utul 4olii la
o #9rst mai 9naintat /!!*!5 ani3) &onderea se6ului femenii fiind mai mare com&arati# cu cei
LP8 .$'S :i u#eit acut anterioar. Pa e6aminarea minuioas la nici unul dintre ace:ti
&acieni nu a fost dia-nosticat SS) la unii 4olna#i din aceast -ru& s*a 9nre-istrat &re5ena
infeciei her&etice sau sarcoido5a. Pa ma=oritatea &acienilor u#eita a fost clasificat ca u#eit
acut anterioar LP8.$' ne-ati# idio&atic. Cn -ru&a &acienilor cu u#eit acut anterioar
LP8 .$'S 9n $( dintre ca5uri a fost dia-nosticat una formele de SS.
J interesant fa&tul c LP8*.$' e &re5ent mai rar la &ersoanele diafnosticate cu infecii*
her&es) Payme 4oreilo5) ta6o&lasmosU :i &ractic nu se o4ser#a 9n sindromele oftalmice i5olate
;iridociclita heterocrom) &ars&lanit) #asculita retinian.
Cn a:a mod) anali5a dat a demonstrat c anti-enul .$' se o4ser# mai frec#ent 9n
ca5urile u#eitei acute anterioare recidi#ante unilaterale com&arati# cu cea cronic :i 4ilateral :i
semnificati# mai frec#ent 9n cadrul SS dec9t 9n altele maladii sistemice.
Cn conclu5ie) afectarea ocular ca :i cea articular &oate fi cau5at de un s&ectru lar- a
maladiilor. Conduita clinic a acestor &acieni tre4uie se includ consultul oftalmolo-ic)
reumatolo-ic :i e#entual :i a altor s&eciali:ti. Tftalmolo-ului 9i a&arine hotr9rea clasificrii
u#eitei conform locali5rii anatomice a inflamaiei) caracterul de4utului) e#oluia suferinei)
&re5ena com&licaiilor :i a &articularitilor morfolo-ice s&ecifice anumitor forme ale 4olii. T
inter&retare corect a acestor date de ctre reumatolo- 9n com4inare cu re5ultatele clinico*
&araclinice ar &ermite un dia-nostic tim&uriu a formei nosolo-ice a u#eitei :i res&ecti# un
tratament adec#at cu sco& de a &re#eni com&licaiile.
5+
S'%0ul )$u(iului
J#idenierea &articularitilor clinico*e#oluti#e :i &araclinice a s&ondilitei anchilo5ante
cu alterri oculare :i a&recierea ti&ului afectrii oftalmolo-ice.
M$eril 5i me$%(e
Cn studiu clinic au fost inclu:i 51 de &acieni cu dia-nosticul cert de s&ondilit
anchilo5ant conform criteriilor 8mor :i Ne" RorF modificate 1,A!. >acienii au fost selectai 9n
incinta SCM Sf9nta Treime la Catedra Medicin 2ntern F@ :i SC nr.1 secia reumatolo-ie.
Su4iecii inclu:i 9n studiu au fost de#i5ai 9n dou loturiD Potul de studiu a fost format din +1
&acieni cu afectare ocular 9n cadrul s&onilitei anchilo5ante) dintre care femei* 5 /1%)1$(3 :i
4r4ai* $% /A+)A'(3 cu o medie de #9rst FQ.* +A)AM)!Q!)%1M+)$. Potul de control* $ &acieni
cu dia-nosticul de s&ondilit anchilo5ant fra afectare ocular) care a inclus femei*' /+5(3 :i
4r4ai 1+/%5(3) #9rsta medie a fost FQ.* ++)5'MA)AQ+A)AM)!.
8m4ele loturi de studiu au fost su&use cercetrilor clinice ale sindromului articular :i
e6traarticular care au inclusD numrul articulaiilor tumefiateU numrul articulaiilor dureroaseU
indicele .8S<82U e#aluarea -eneral a acti#itii 4olii* 08S/1cm3U e6amenul oftalmolo-ic.
Cercetri &aracliniceD teste 4iolo-ice* 0SL) >C@) F@) fosfota5a alcalinU 8- LP8 .$'U e6amen
radiolo-ic al articulaiilor afectateU scinti-rafia articularU e6amen funcional USK) JCLTCK)
JCK) s&irometria) datele o4inute au fost su&use anali5ei.
Re.ul$$ele %*:inu$e
Potul de studiu a inclis $% de 4r4ai :i 5 femei cu afectare ocular 9n cadrul s&ondilitei
anchilo5ante. 09rsta &acienilor a fost cu&rins 9ntre 1A*% ani) media fiind de
+A)AM)!Q!)%1M+)$ /FQ.3. 8nali5a datelor -enerale al lotului de studiu a e#ideniat &redominarea
se6ului masculin*$% /A+)A'(3) fa de cel femenin*5 /1%)1$(3. 09rsta la de4ut a constituit
+1)AM$)% la se6ul femenin :i +$)'M1)A la se6ul masculin. J#alu9nd datele duratei 4olii s*a
sta4ilit c durata medie a maladiei a fost de A)$,M!)!$. 8nali59nd momentul declan:rii
manifestrilor oculare fa de maladia de 4a5) s*a e#ideniat %)!5( din manifestrile oculare au
&recedat sindromul articular) 1%)1$( din afectrile oftalmolo-ice s*au declan:at simultan
sindromului articular :i '')!1( au a&rut &e fondalul 4olii /Ta4elul 13.
T*elul 2
Cr'$eri)$i' +enerl 0'ien:il%r (in l%$ul (e )$u(iu ;nM82=
In(i'ii e#lu:i Femei Hr*:i
Se6ul) n /(3 5 /1%)1$(3 $% /A+)A'(3
09rsta) ani /MMm3 +A)AM)! !)%1M+)$
09rsta la de4ut /MMm3 +1)AM$)% +$)'M1)A
<urata 4oliiD n)/(3
W 1 an
1*5 ani
%*1 ani
11 ani

$ /!(3
$ /!(3
1 /$(3
+ /11)5+(3
! /15)+A(3
A /+)'%(3
11 /!$)+(3
<eclan:area manifestrilor
oculareD
8 &recedat sindromul articular
Simultan sindromului articular
>e fondalul 4olii

1 /$(3
! /A(3
$ /')%,(3
! /15)+A(3
$ /'%),$(3
Cercetarea afectrii oculare a rele#at ti&urile clinico* e#oluti#e ale manifestrilor
oftalmolo-ice 9n cadrul -ru&ului de studiu. Cn + de ca5uri) ,%)'( a fost dia-nosticat u#eita :i 1
ca5) +)$$() 4lefarocon=uncti#ita cronic. Conform locali5rii anatomice u#eita anterioar a fost
dia-nosticat la se6ul masculin 9n $1de ca5uri) A)'%( :i + ca5uri)%( la se6ul femenin. U#eita
&osterioar) 9n de&enden de se6 a a#ut o frec#en de FQ.* $/!(3Q$/')%,(3. >anu#eita s*a
de&istat la + 4r4ai 11)5+( din -ru&ul de studiu. <u& e#oluia u#eitei s*a constatat) u#eita
acut cu o frec#en mai 9nalt la 4r4ai 11/!$)+(3) dec9t la femei 1/$(3. S*a o4ser#at forma
5!
cronic a u#eitei 9n $ ca5uri !( la se6ul femenin :i 5 ca5uri) 1,)$+( la se6ul masculin.
J#oluia cronic*recidi#ant a u#eitei a fost sta4ilit la 11din 4r4ai) !$)+( :i 1din femei)
$(. U#eita unilateral s*a 9nt9lnit cu o frec#en +!)%1( la 4r4ai :i %( la femei) &e c9nd
alterarea 4ilateral rele# cifrele de 1' 4r4ai) %5)+A( :i de $ femei) !(. 8stfel) conform
datelor o4inute &utem afirma c la &acienii din lotul de studiu &redomin u#eita anterioar)
frec#ena fiind mai 9nalt la se6ul masculin*A)'%() formele clinice de u#eit cronic :i
recidi#ant &re#alea5 la 4r4ai cu o e#oluie mai se#er afect9nd am4ii ochi) %5)+A(.
>entru e#idenierea &articularitilor clinico*e#oluti#e :i &araclinice a s&ondilitei
anchilo5ante cu alterri oculare au fost anali5ai &acienii din lotul de studiu) :i din lotul de
control format din $ &acieni cu dia-nosticul cert de s&ondilit anchilo5ant fra alterri oculare
/ Ta4elul $3.
T*elul 6
De)'riere mni&e)$ril%r 'lini'%/ 0r'lini'e )u*ie':il%r
(in l%$urile (e )$u(iu 5i (e '%n$r%l
In(i'ii e#lu:i
L%$ul
(e )$u(iu
nM82
L%$ul (e '%n$r%l
nM63
Di&eren:e )$$i)$i'
)emni&i'$i#e
Testul Scho4er
J6&ansiunea toracic
<istana occi&ut*
&erete cm) /MMm3
A)!M1)5!
1)A5M)''
5)''M1)!%
AM)5
1),AM)!%
5)''M1)!%
SacroileitaD
/radiolo-ic3
-r.2
-r.22
-r.222
-r.20
-r. 222S20

1! /!5)1%(3
1% /51)%1(3
+ /,)%'(3
1, / %1)$A(3

1 /5(3
, /!5(3
1 /5(3
1 /5(3 ><)5
Numrul articulaiilor
Tumefiate /MMm3
/!!3
1)%M1)5 1)$5M1)5
Numrul articulaiilor
<ureroase /MMm3
/!!3
A)!,M1)$ ')5M+)$
Monoartrit 1/+$)$5(3 %/+(3
Tli-oartrit 1A/5A)%(3 1+/%5(3
>oliartrit +/,)%'(3 1/5(3
Jnte5ite $%/A+)A'(3 15/'5(3 ><)5
8fectare cardio*
#ascular
1 /+)$(3
8fectare &ulmonar 1/+)$(3
8fectare renal 1/+)$(3
8- LP8* .$' $,/,+)5!(3 1%/A(3 ><)5
.8S<82 /MMm3 ,)15M1)$A %)+$M1)+% T<)5
0SL) mmQh /MMm3 1A)%M+)AA 15M5)
>C@) mmolQl /MMm3 ')'!M+)A 5)!'M),
Conform datelor e6&use 9n ta4el &utem relata re5ultatele e#alurilor clinice :i &araclinice
9n de&enden de se6. 8stfel fle6ia coloanei #erte4rale a&reciat &rin testul Scho4er s*a sta4ilit
mai redus la se6ul masculin din lotul de studiu %),AM1)5!cm) com&arati# cu lotul de control
')1M$)+cm. Pa femei fiind A)'M)1cm 9n lotul de studiu contra la A),M$)+cm 9n lotul de control.
55
J6&ansiunea toracic :i distana occi&ut*&erete com&arat 9ntre lotul de studiu :i lotul de control
n*au &re5entat diferene statistice semnificati#e. 8cti#itatea 4olii a fost a&reciat &rin scor al
chestionarului standardi5at .8S<82) care cuantific re5ultatele a&recierilor &e scal #i5ual
analo-ic 08S. J#alu\nd re5ultatele am o4inut indicii ele#ai) ,)15M1)$A la &acienii cu afectare
ocular 9n cadrul s&ondilitei anchilo5ante) com&arati# cu lotul de control) %)+$M1)+%. Cn lotul de
studiu a &re#alat sacroiliita -r.222) la 1$ 4r4ai) !%)15() sacroiliita -r.20 + ca5uri) 11)5+(. Pa
femei &redomin sacroiliita de -r.22)222 9n am4ele loturi. Cn lotul de studiu a &re#alat numrul
articulaiilor tumefiate) at9t la femei 1)%M)$ c9t :i la 4r4ai 1)%1M1)'A) dar cu o diferen
nesemnificati# 9n lotul de control unde a fost FQ.*1)$M)%Q1)+M1)!. 8ceia:i caracteristic &utem
relata des&re numrul articulaiilor dureroase) media fiind de ')%M+)$ la femei :i de ,)+AM)'% la
4r4ai din -ru&ul de studiu) com&arati# cu lotul de control 9n care s*a sta4ilit numrul
articulaiilor dureroase la se6ul femenin de %)5M$)5' :i la 4r4ai de ')%M+)$. <e asemenea s*a
constatat frec#ena monoartritei 9n lotul de studiu care a constituit !( de ca5uri la femei :i
+)'%( de ca5uri la 4r4ai) &e c\nd 9n lotul de control s*a sta4ilit monoartrita la femei 9n
!$)A5( de ca5uri iar la 4r4ai* $+)'( de ca5uri. S*a e#ideniat o frec#en mai 9nalt a
oli-oartritei la &acienii din lotul de studiu) atin-9nd la femei %( :i la 4r4ai* 5')%,( de ca5uri)
contra la 5')1!( la se6ul femenin :i %,)$( de ca5uri la se6ul masculin din -ru&ul de control.
Jnte5ita a a#ut o inciden 9nalt at9t la femei*A( c9t :i la 4r4ai*A!)%1( din lotul de studiu)
com&arati# cu lotul de control 9n care s*a sta4ilit c la femei a constituit '1)!( :i la 4r4ai
'%),$( de ca5uri.
Pa &acienii inclu:i 9n lotul de studiu s*a sta4ilit 8- LP8 .$' cu incidena la femei de
A() iar la 4r4ai*,%)15( de ca5uri. Cn lotul de control s*a e#ideniat o inciden mai sc5ut
care a fost la femei de '1)!$( :i la 4r4ai A!)%1( de ca5uri. <atele e#alurii 0SL :i >C@ au
sta4ilit cifre mai ele#ate 9n -ru&ul de studiu) dar fr diferene statistice semnificati#e 9ntre se6e
:i cu -ru&ul de control.
C%n'lu.ii
1. Cea mai frec#ent afectare ocular 9nre-istrat 9n cadrul s&ondiloartritei anchilo5ante a
fost u#eita acut anterioar unilateral) urmat de formele ei recidi#ante :i cronice.
$. 8fectarea ocular s*a asociat mai frec#ent cu &orta=ul LP8 .$' com&arati# cu lotul
martor.
+. S&ondiloartrita anchilo5ant cu &re5ena 9n ta4loul clinic a manifestrilor oculare s*a
caracteri5at cu frec#ena mai 9nalt a sacroileitei a#ansate /-r. 222) 203 com&arati# cu lotul
martor.
!. Frec#ena ente5itelor a fost mai 9nalt 9n -ru&ul cu afectri oculare.
5. Nect9nd c nu au fost o4inute diferene statistic semnificati#e ce &ri#e:te de&endena
&re5enei afectrilor oculare de acti#itatea 4olii) totu:i scorul .8S<82 s*a do#edit a fi
mai 9nalt la &acienii din lotul de studiu ce demonstrea5 scderea mai considera4il a
calitii #ieii la 4olna#ii cu manifestri oculare.
%. Pa cercetarea deose4irilor clinico*&araclinice a 4olii 9n am4ele loturi 9n de&enden de
se6 au fost o4inute urmtoarele re5ultateD 9n lotul de studiu 4r4aii au demostrat o
scdere mai im&ortant a mo4ilitii coloanei #erte4rale) frec#ena mai 9nalt a
sacroileitei a#ansate) a &oliartritei) a &orta=ului LP8 .$' com&arati# cu se6ul femenin.
Hi*li%+r&i
1. Fernande5*Melon H.) Muno5*Fernandes S.) Lidal-o 0.) et al. U#eitis as the initial clinical
manifestation in &atients "ith s&ondyloarhro&athies. H. @heumatol. $!) +1)+) 5$!*5$'.
$. Ferry 8. >. Tcular manifestations of @heumatic <isease. 2n Ielley ].) Larris J.) @uddy S.)
sled-e C. /eds.3D Te6t4ooF of @heumatolo-y) Jd. ]... saunders) >hiladel&hia) $5) ,'1&.
+. Ihan M. 8.) U&date on s&ondyloarthro&athies) 8nn. 2ntern. Med. $$) 1+%) A,%*,'.
!. Iotaniemi I.) 8ho I.) Iotaniemi 8. U#eitis as a cause of #isual loss in arthritides and
com&ara4le conditions. H. @heumatol.) $1) $A /$3) +,*+1$.
5. Martin T.M.) Iur5 <.J.) @osen4aum H.T. -enetics of u#eitis. T&htalmol. Clin. North. 8m.)
$+) 1%/!3) 555*5%5.
5%
%. McClusFey >H) To"ler LM) Susan Pi-htman) Mana-ement of chronic u#eitis) .MH) $)
+$) 555*55A.
'. Smith H. @.) Sau#ain M. H.) #on 0i-ier @. T. et al. Mana-ement of u#eitis. 8rthr. @heumat.)
$$) !%) $) +,*+1A.
A. Smith H. @. LP8.$' associated u#eitis. T&htalmol. Clin. North. 8m.) $$) 15/+3) $,'*
+'.
,. 0an der Lei=de <.) .raun H.) McKona-le <.) Sei-el H.) Treatment trials in anFilosin-
s&ondylitisD current and future considerations) 8nn. @heum. <is. $$) %1 /Su&&l3) $!*+$.
1. ochlin- H et al. 8S8SQJUP8@ recommendations for the mana-ement of anFylosin-
s&ondylitis. /$%3) /nn 5%eum 8is %5D !!$;!5$
CORELAIA MANIFESTRILOR PARACLINICE LA PACIENII CU HOALA
OSOAS RENAL
R%(i' Ne+ru/Mi"l'"i, Lilin Gr%00, A<Tn)e, Lele C"i*uru, D M)$L
Catedra Medicin 2ntern Nr.1 F> SC

Summr!
Rel$i%n)"i0 *e$,een 0r'lini'L mni&e)$$i%n in 0$ien$) ,i$" *%ne renl (i)e)e
Meta4olic 4one disease de#elo&s often in &atients "ith chronic renal failure /C@F3.
Jffecti#e clinical mana-ement includes measures to control &hos&horus retention and &re#ent
hy&er&hos&hataemia) to maintain serum calcium concentration "ithin the normal ran-e and to
&re#ent e6cess &arathyroid hormone />TL3 secretion 4y the =udicious use of #itamin < sterols.
Ly&er&hos&hataemia there4y contri4utes to the &atho-enesis of secondary
hy&er&arathyroidism and its sFeletal e6&ression) namely osteitis fi4rosa) also &romotes) to-ether
"ith calcium) the de&osition of calcium &hos&hate crystals in soft tissues) in &articular in the
#essel "all and in &eriarticular re-ions) "ith &otentially dramatic conseueces. The occurrence
of such e6trasFeletal calcifications is fa#oured 4y a-e) e6essi#e intaFe of calcium) &hos&hate
/&rotein3 and #itamin <. Soft*tissue calcium de&osits are no" o4ser#ed "ith increasin-
freuency in uraemic &atients hea#in- lo" to normal serum >TL le#els) in the sittin- of
adinamic 4on disease.
A'$uli$$e
Tul4urrile meta4olismului mineral :i osos 9n 2nsuficiena @enal Cronic /2@C3 ocu&
unul din locurile de frunte &rintre &atolo-iile &acientului diali5at. Cn asociere cu un :ir de factori
fa#ori5aniD #\rsta) durata aflrii la tratament &rin hemodiali5 /L<3) &atolo-ia de 4a5 ce a dus
la de5#oltarea 2@C) hi&er&aratiroidismul secundar) e6cesul de calciu) fosfai /&rotein3)
coninutul de #itamin <) determin &ronosticul maladiei :i caliatea #ieii &acienilor /!) 53.
Toate aceste schim4ri &ro#oac de&unerea de cristale de &irofosfat de calciu 9n esuturile moi :i
calcificare a &ereilor arteriolelor la &acienii cu 2@C) care 9n consecin duc la s&orirea
mor4iditii cardio#asculare.
Unele metode de tratament al tul4urrilor meta4olismului fosforului :i calciului au fost
ree#aluate &rin &ri5ma desco&eririi com&licaiilor tardi#e ale tratamentului de lun- durat) 9n
efortul de a reduce :i a &re\nt\m&ina efectele nedorite &osi4ile /%3.
Controlul reteniei de fosfai :i &re#enirea hi&erfosfatemiei la &acienii cu 2@C este una din
&unctele strate-ice al mana-ementului contem&oran al dere-lrilor meta4olismului fosfailor)
dar uneori insuficient) 9n &articular restriciile de fosfai o4inut &rin diet hi&o&roteic /'3.
.oala renal osoas /.@T3 re&re5int termenul ce define:te o multitudine de sindroame
&rintre care suntD osteo&oro5a) osteomalacia) 4oala renal a&lastic) osteoartro&atia amiloidic.
S'%0ul
5'
8nali5area densitii minerale osoase al sistemului osteoarticular al &acienilor cu 2@C
terminal cu a=utorul <ensitometriei) &rin &ri5ma re5ultatelor in#esti-aiilor serolo-ice de
la4orator al &arathormonului />TL3) calcitoninei /CT3. 8&recierea modificrile <MT 9n
de&enden de durata tratamentului &rin hemodiali5 iterati# /L<3.
M$erile 5i me$%(e
T4iectul de studiu au constituit 1! de &acieni aflai la tratament &rin L<) din ei 5 4r4ai)
% femei) cu #9rsta cu&rins 9ntre $5*5' ani) &erioada de aflare la hemodiali5 /L<3 de la 1 ;$
ani.
<u& structura no5olo-icD Klomerulonefrita cronic * 5 &acieni) &ielonefrita cronic * +
&acieni) dia4et 5aharat * $ &acieni) &olichisto5 renal * 1 &acieni) sindrom 8l&ort ; $ &acieni)
lu&us nefrit *1&acient.
Metodele de cercetare au fostD <ensitatea Mineral Tsoas) determinarea serolo-ic al
ni#elului >TL) CT.
>rin metoda anali5 corelaie ; re-resi# a fost studiat corelarea dintre modificrile
o4inute la studierea re5ultatelor densitrometriei :i ni#elul seric al >TL) CT. 8nali5area
modificrilor <MT 9n de&enden de durata aflrii la tratamentul &rin L<.
Re.ul$$e
<ensitrometria re&re5int o metod foarte informati# 9n studierea &roceselor de
dia-nostic 9n &atolo-ia osteoarticular :i cel mai 4un &redictor al riscului de fractur 9n diferite
circumstane /$3. 8nali5area re5ultatelor o4inute ne indic o corelai direct a modificrilor
o4inute la <MT :i ni#elul \nalt al >TL seric /Fi- 13. 0alorile normale ale >TL $1*!5 &-Qml.
5A
Cu c9t ni#elul seric al hormonului >TL este mai mare) cu at\t mai mult se o4ser#
de#ierea de la #aloarea de referin* T ; inde6ul /#9rsta + ani3 /Fi- $3.
T corelaie direct se o4ser# :i la anali5area re5ultatelor coninutului seric al CT :i
modificrile <MT /Fi-.!3) CT fiind un anta-onist fi5iolo-ic al >TL) mecanismul de 4a5 de
aciune a creia este inhi4iia resor4iei osteoclastice /'3. 0alorile normale ale calcitoninei &entru
femei )1*1$),' >KQml) &entru 4r4ai )'*+)$% >KQml .
Schim4rile calitati#e ale sistemului osteoarticular sunt mai e#ideniate 9n tim&. 8flarea
9ndelun-at la tratamentul &rin L< fa#ori5ea5 de5#oltarea com&licaiilor din &artea a&aratului
locomotor 9n urma tul4urrilor -ra#e ale meta4olismului Ca) >) com&u:ii #itaminei <) >TL) CT
Z1)A[. Corelare dintre durata tratamentului la L< :i modificrile calitati#e a densitii minerale
osoase sunt re&re5entate &e -raficul din Fi-.+.
C%n'lu.ie
Se &oate de menionatD re5ultatele &re#enti#e ale acestui studiu indic corelarea direct al
semnelor de hi&er&aratiroidism cu modificrile calitati#e ale esutului osos a&reciate &rin
determinarea <MT. Kradul de osteo&oro5 corelea5 cu durata aflrii la tratament &rin
hemodiali5 iterati#.
Cn &re5ent studiul este 9n continu desf:urare.
Hi*li%+r&ie
1. Nicolae Ursea)Jmilia Kea#lete. .oala osoas renal. 8ctualiti 9n nefrolo-ie.$U +%1*
+A5
$. Koodman ]K. Listorical &ers&ecti#e on the mana-ement of calcium and &hos&horus
meta4olism in cronic renal failureD authors re&ly. 8m H Iidney <is $1U +'D 1,'*$1
+. Koodman ]K. @ecent de#elo&ments in the mana-ement of secondary
hy&er&arathyroidism. Iidnei 2nt $1U5,D 1A'*1$1
5,
!. Malluche L) Fau-ere MC. @enal 4one disease 1,,D an unmet challen-e for the
ne&hrolo-ist. Iidney 2nt 1,,U +AD 1,+*$11
5. .loF K8) Lul4ert*Shearon TJ) Pe#in N]) >ort FI. 8ssociation of serum &hos&horus
and calcium 6 &hos&horus &roduct "ith mortality risF in chronic hemodialysis &atientsD
a national study. 8m. H Iidney <is 1,,AU +1D %'*%1'
%. Slato&olsFy J) <elme5 H8. >atho-enesis of secondary hy&er&arathyroidism. 8m. H
Iidney <is 1,,!U $+D $$,*$+%
'. Minodora Ma5ur)J Nasono# :.a.Tsteo&oro5a. >ro4leme de dia-nostic :i tratament.
Chi:inu $' &.',*A+
A. Maa Tgp) .kowcdpm_}) _htk`ak {cp{ch`c*m_biwakdc|c cok`_ cbi`j~
. Mednet $+.
UNELE ASPECTE OSTEOPOROGEI LA PACIENII CU DIAHET GA@ARAT
TIP 2 I EFICACITATEA TRATAMENTULUI CU CALCITONINA DE SOMON
S#e$ln C%$ele, Lilin Gr%00, Elen De)e$ni'%#,
Lele C"i*uru, Lri) R%$ru
Catedra Medicin 2ntern nr.1 F@ :i SC USMF Nicolae Testemianu
A*)$r'$
S%me A)0e'$) %& O)$e%0%r%)i) in P$ien$) ,i$" Di*e$e) Melli$u)
T!0e 2 n( E&&i''! %& Tre$men$ ,i$" Slm%n Cl'i$%nine
.one meta4olism is influenced 4y numerous re-ulatory mechanisms. Some of them are
chan-ed in <ia4etes mellitus ty&e 1. ]e ha#e studied a -rou& of +A of &atients "ith <ia4etes
mellitus ty&e 1 and ha#e esta4lished reduced 4one mineral density in considera4le num4er of
cases. Salmon calcitonine) administered in these &atients) "as efficient for 4one sym&tomsU
-lycemic control im&ro#ement "as also noticed.
Re.um$
Meta4olismul osos este orchestrat de numeroase mecanisme de re-lare) unele din care se
alterea5 9n cadrul dia4etului 5aharat /<3 ti& 1. Pa e#aluarea unui lot de +A de &acieni cu <
ti& 1 am constatat reudcerea masei osoase 9ntr*un &rocent semnificati# de ca5uri. 8dministrarea
calcitoninei de somon acestor &acieni a demonstrat eficacitateU totodat am urmrit &e fon de
tratament ameliorarea controlului -licemic.
A'$uli$$e
Tsteo&oro5a este etichetat dre&t cea mai comun 4oal meta4olic osoas) a crei
inciden este 9n cre:tere marcat /N]L2C3. Cn ultimul deceniu osteo&oro5a a de#enit
&reocu&area continu a &u4licului medical) fiind recunoscute consecinele ei ma=ore asu&ra
mor4iditii :i moratlitii 9n &o&uaie. Costurile anuale directe ale osteo&oro5ei se a:tea&t a fi
$5.+ 4ln s&re $$5 :i a&roa&e 5 4ln s&re $!. Costurile fracturilor osteo&rotice ocu&
a&ro6imati# 1' 4ln 9n costurile medicale directe. 2m&actul de#astator al acestei condiii
&atolo-ice re5id din &roducerea fracturilor de fra-ilitate. Fracturile osteo&orotice im&lic costuri
semnificati#e de ordin &ersonal) social :i economic) fiind asociate cu cre:terea -radului de
mortalitate) di5a4iliti &e termen lun-) afectarea calitii #ieii) necesitatea de asistare la
domiciliu) im&licaii financiare imense. Fractura colului femural necesit o s&itali5are de durat)
1;$( cau5ea5 mortalitate) 5( din &acieni nu mai mer- niciodat) $5( necesit 9n-ri=ire
&ermanent.
1)$
Trstura caracteristic a osteo&oro5ei este e#oluia asim&tomatic) momentul sur#enirii
fracturii fiind cel mai frec#ent &rima e6&resie clinic. Totodat &ro-resele reali5ate 9n ultimele
decenii ofer &osi4ilitatea unor inter#enii tera&eutice cu un 9nalt &otenial de &re#enie a
fracturilor. 8ceste consideraii marchea5 im&ortana recunoa:terii &ersoanelor cu risc 9nalt
%
&entru fracturi osteo&orotice) e#aluarea acestora :i a&licarea msurilor de &re#enie :i
tera&eutice.
<e:i osteo&oro5a nu este menionat o4i:nuit la enumerarea com&licaiilor dia4etului
5aharat /<3) tot mai multe do#e5i susin alterarea meta4olismului osos 9n dia4et) ace:ti &acieni
&re5ent9nd riscul s&orit &entru fracturile osteo&orotice
+
. Cnc la mi=locul sec.?? 8l4ri-t :i
@eifehstein au &resu&us c < ti&1 &oate im&lica reducerea masei osoase. Ulterior au fost
efectuate mai multe studii 9n #ederea cercetrii osteo&oro5ei la dia4etici) re5ultatele o4inute
fiind contradictorii
!*'
Cns ma=oritatea studiilor au constatat c &acienii cu < ti& 1 &re5int o
densitate mineral osoas /<MT3 redus
%*,
. <MT este mascota osteo&oro5ei) &arametrul 9n 4a5
cruia se sta4ile:te dia-nosticul de osteo&oro5 conform criteriilor TMS.
>ato-enia osteo&oro5ei 9n < ti& 1 este multifactorial. Tsul este un or-an dinamicU
inte-ritatea osului &resu&une &er&etuarea &roceselor de formare :i resor4ie osoas cu
&artici&area cu&lului osteo4last*osteoclast. Jchili4rul 9n acti#itatea acestor dou linii celulare
este orchestrat 9n or-anism de numeroase mecanisme de re-lare. <ia4et 5aharat ti& 1 se asocia5
cu alterarea turno#erului osos) echili4rul remodelrii este &ertura4at &rin formarea osoas redus
:i osteoli5a osteoclastic. <ecisi# este insuficiena insulinei endo-ene /care &re5int un factor
de cre:tere a osului) induce &roliferarea :i re&licarea osteo4la:tilorU insulina nu influenea5
resor4ie osoas3 :i amilinei /&e&tid cosecretat cu insulin de celule &ancreasului cu acti#itate
inhi4itoare &e osteoclast :i stimulatoare &e osteo4last3
1
. 8li factori de consideratD deficitul
factorilor de cre:tere insulin*liFe /2KF3U concentraii crescute a &rodu:ilor finali ai -licrii cu
influene ne-ati#e asu&ra meta4olismului :i calitii osuluiU hi&ercalciuria ce acom&ania5
-luco5uriaU acido5a meta4olic asociat cu 4alana calcic ne-ati#U an-io&atie :i neuro&atie
dia4etic.
1*1+
<e4utul caracteristic al < ti& 1 9naintea #9rstei de adult :i alterarea &roceselor de
formare osoas 9n cadrul acestei &atolo-ii sunt definitorii &entru achi5iionarea deficitar a masei
osoase la &acieni cu < ti& 1
1!
) iar datorit &ro-reselor :i a#ansrilor 9n dia4etolo-ie ace:ti
&acieni au o durat mai mare de #ia :i ca re5ultat acumulea5 :i mai muli factori de risc
&entru de5#oltarea osteo&oro5ei..
<is&un9nd de aceste date teoretice am decis s iniiem un studiu de e#aluare a
osteo&oro5ei la &acienii cu < ti& 1.
S'%0ul
J#aluarea unui -ru& de &acieni cu dia4et 5aharat ti& 1 &ri#ind osteo&oro5a :i a&recierea
eficacitii tera&eutice a calcitoninei de somon la ace:ti &acieni) cu urmrirea influenilor
&re&aratului asu&ra -licemiei.
M$eril 5i me$%(e
Kru&ul de studiu au constituit +A &acieni de am4ele se6e cu < ti& 1) cu #9rsta cu&rins
9ntre 1A :i +1 de ani) internai consecuti# 9n &erioada ianuarie*martie $' 9n secia
endocrinolo-ie a SCM Sf9nta Treime) 4a5a clinic a catedrei Medicina 2ntern nr. 1 F@ :i SC.
<re&t criterii de e6cludere au fostD hi&er&aratiroidism &rimar) hi&ertiroidie) e6ces corti5olic
endo-en sau e6o-en) 4oli neo&la5ice /4oli asociate cu afectarea meta4olismului osos3.
Pesoanele in!l"se #n s$"di" a" %os$ e&al"a$e ini'ial d"() "m)$oii (aame$i*
!al!i" sei!+ %os%a$a,a al!alin), i,oen,im) osoas)+ os$eo!al!in)+ adio-afa
!oloanei &e$ebale e-i"ne $oa!i!) .i lomba) #n do") (oe!'ii+
densi$ome$ie osoas) /DM01 (in me$oda "l$asono-af!), !" a(e!ieea
s!o"l"i 2 .i 3+ !ons"l$"l la s$oma$olo-.
Pa!ien'ii de(is$a'i !" masa osoas) ed"s) la DM0 /(e,en$#nd
os$eo(enie sa" os$eo(oo,) d"() &aloile s!o"l"i 2 la ni&el"l adi"s"l"i
dis$al1 a" !on$in"a$ s$"di". 4n lo$"l %oma$ a %os$ $es$a$) hemo-lobina
-li!oli,a$) /HbA5!1. Pa aceast eta& toi &acieni au fost :colari5ai :i au fost intensificate
schemele insulinotera&iei) urmrind atin-erea ni#elului L481c su4 ')5(. >acienii care au atins
aceast int au fost di#i5ai 9n mod aleator 9n dou -ru&eD &acienii din &rima -ru& au
administrat insulinotera&ie :i (e(aa$ele de !al!i" .i &i$amina D6 #n do,a 5777 m-
%1
!al!i"l elemen$al8977:; &i$amina D68 #n <9 de oe+ !ei din a do"a -"() =
insulinotera&ie :i (e(aa$ele de !al!i" .i &i$amina D6 #n do,a 5777 m- !al!i"l
elemen$al8977:; &i$amina D68 #n <9 de oe .i !al!i$onina de somon in$ana,al
#n do,a <77 :;8,i. D"a$a s$"di"l"i a !ons$i$"i$ > l"ni. Pe (a!"s"l $ea(iei a
%os$ moni$oi,a$ ni&el"l !al!i"l"i sei! l"na .i ni&el"l hemo-lobinei -li!o,ila$e
/HbA5!1, $es$a$) fe!ae 6 l"ni. La fnele s$"di"l"i (a!ien'ilo a" %os$ a(e!ia'i
$o'i (aamen$i de$emina'i la e&al"ae ini'ial).
Rezultate i discuii
Din 6? (a!ien'i !ae a" %oma$ -"("l ini'ial de s$"di" 6@,?A /59
(esoane1 a" %os$ de -en %emenin .i @6,<A/<9 (esoane1 B -en mas!"lin.
C#s$a medie a (a!ien'ilo a !ons$i$"i$ <D,< M 6,E ani. C#s$a de deb"$ a
diabe$"l"i ,ahaa$ a &aia$ de la E ani la <6 ani !" media 55,5 M <,? ani.
<urata medie a dia4etului la &acienii din studiu a constituit 1)1 M + aniU din toi &acieni 1A)!(
/' &ersoane3 au &re5entat durata dia4etului &9n la 5 ani :i A1)%( /+1 &ersoane3 ; mai mult de 5
ani.
Ni#elul de calciu seric a fost 9n limitele #alorilor a&reciate ca fiind normale la toi
&acieni e#aluai :i a constituit 9n medie $)$+ M )A mmolQl.
0alorile &entru osteocalcin) care &re5int marFerul 4iochimic al formrii osoase) au fost reduse
la 5A( &acieni. Pa un &rocent mai redus de &acieni ; +,( a fost a&reciat ni#el redus de
fosfata5a alcalin) i5oem5ima osoas. @educerea ni#elului marFerilor formrii osoase reflect
mic:orarea intensitii &roceselor meta4olice la ni#elul esutului osos la &acienii cu < ti&1.
Pa e6amenul radiolo-ic al coloanei #erte4rale la $ &ersoane /5)+(3 a fost de&istat
tasarea #erte4relor toraciceU de menionat c ace:tea nu au &re5entat 9n anamne5 traumatisme
ma=ore.
8&recierea <MT a sta4ilit reducerea masei osoase la %+)15( /nV$!3 &acieni e#aluai)
din care $A),( /nV113 au &re5entat osteo&oro5 :i +!)$( /nV1+3 osteo&enie. 8nali59nd acest
&arametru 9n funcie de se6 nu am constatat diferene &entru femei :i 4r4ai /osteo&oro5a la
$A)5() osteo&enie la +5)'( la femei #s $'( :i +%( res&ecti# la 4r4ai3. <atele sunt
contradictorii cu cele din literatur) care determin frec#ena mai mare a osteo&oro5ei la 4r4ai
cu < ti& 1. <e menionat c 9n -ru& femenin din studiul nostru frec#ena ca5urilor cu
com&licaii micro#asculare a#ansate a fost mai mare com&arati# cu -ru&ul 4r4ailor.
Toate ca5urile de osteo&enieQosteo&oro5 au fost de&istate la &acieni care au &re5entat
durata dia4etului &este 5 ani) 9n -ru&ul cu durata &9n la 5 ani nu a fost constatat reducerea
masei osoase. <atele ra&ortate 9n literatur de asemenea demonstrea5 de&endena modificrilor
9n masa osoas 9n funcie de durata <.
Consultul stomatolo-ic a &acienilor e#aluai a conclu5ionat 9n ma=oritatea ca5urilor
/'%(3 &re5ena &aradonto5ei :i a cariei dentare.
Pa a doua eta& a studiului din cei $! &acieni) de&istai iniial cu masa osoas redus la
T<M ultrasono-rafic) au &re5entat #alorile L481c su4 ')5( la inter#al de + luni ; $1 &ersoane)
care au :i constituit -ru&ul inter#enional. <in ei 1 &acieni au format lotul 1) care au
administrat insulinotera&ie :i (e(aa$ele de !al!i" .i &i$amina D6 #n do,a 5777 m-
!al!i"l elemen$al8977:; &i$amina D68 #n <9 de oe+ !eilal'i 55 (a!ien'i a"
%oma$ lo$"l <, !ae a" (imi$ insulinotera&ie) (e(aa$ele de !al!i" .i &i$amina
D6 #n do,a 5777 m- !al!i"l elemen$al8977:; &i$amina D68 #n <9 de oe .i
!al!i$onina de somon in$ana,al #n do,a <77 :;8,i.
Calcitonina are aciune de re-lare a calciului) este un hormon hi&ocalcemic) cu efecte &e
os) intestin :i rinichi. Pa ni#el de os se lea- de rece&tori de &e osteoclast :i conduce la scderea
acti#itii lor meta4olice. 8dministr9nd calcitonina de somon &acienilor dia4etici de&istai cu
osteo&enieQosteo&oro5 am urmrit ca &rin inhi4iia acti#itii osteoclastelor s de&lasm
echili4rul meta4olic 9n cu&lul osteo4last*osteoclast 9n sensul &redominrii efectelor ana4olice a
osteo4lastelor. 8stfel se &romo#ea5 &rocesele de formare osoas) &rocesele care se alterea5
&rimar 9n < ti& 1.
%$
Pa monitori5area calcemiei &e &arcursul tratamentului am constat 9n -ru&ul cu
administrarea calcitoninei 9n 1%( ca5uri reducerea ni#elului de calciu seric. Cunosc9nd efectul
hi&ocalcemic al acestui &re&arat) &acienilor res&ecti#i s*a recomandat cre:terea do5ei 5ilnice de
calciu de la 1 m- la 15 m- calciu ioni5at &e 5i. Ulterior am 9nre-istrat resta4ilirea ni#elului
de calciu seric.
Cn literatur au fost ra&ortate efectele hi&er-licemiante a osteocalcinei
15
. Cns) studiul de
a&reciere a influenei calcitoninei de somon cu administrare intrana5al asu&ra controlului
dia4etului su-erea5) c calcitonina scade ni#elurile circulante ma=orate a -luca-onului :i a
-luco5ei
1%
.
Cn sco& de a urmri efectele asu&ra -lucometa4olismului a calcitoninei de somon
administrat intrana5al &acienilor din studiu) am testat L481c &retratament :i ulterior la inter#al
de + luni.
Cn studiul nostru) am urmrit dinamica &o5iti# &ri#ind acest indice &e fon de tratament
cu calcitonina de somon :i am 9nre-istrat) 9nce&9nd cu luna a % de tratament) scderea ni#elului
de L481c 9n -ru&ul cu administrarea calcitoninei) care a &re5entat diferene statistic
semnificati#e fa de #alorile L481c din -ru&ul &acienilor care nu au &rimit acest &re&arat
/ta4elul 13
Ta4elul 1
Dinmi' in(i'elui @*A2' l 0'ien:ii in'u5i 1n )$u(iu
@*A2' /(3)
l%$ul 2/insulinotera&ie)
&re&aratele de calciu :i #it
<+3
@*A2' /(3)
l%$ul 6/insulinotera&ie)
&re&aratele de calciu :i #it
<+) calcitonina3
>retratament ')11 M )$1 ')$+ M )1% &1)5
>e &arcursul
tratamentului
+ luni ')1! M )1A ')AM )$1 &1)5
% luni ')% M )A %)%A M )1$ &W)5
, luni ')$ M )$1 %)5$ M )1A &W)5
Pa e#aluarea &acienilor la finele studiului am o4inut urmtoarele re5ultateD ni#elul de
osteocalcin nu a manifestat care#a dinamic 9n &rimul lot inter#enional /cu administrarea
insulinei :i a &re&aratelor de calciu3) #alorile medii &entru acest marFer rmn9nd su4normale :i
la finele studiului. Totodat 9n lotul $) care au &rimit calcitonin) am 9nre-istrat ma=orarea
ni#elului mediu a osteocalcinei fa de #alorile iniiale /de la $,)$ mF-Ql &9n la +%)+ mF-Ql3) de:i
nu s*au atins #alorile normei /ta4elul $3. @e5lutatele o4inute denot acti#i5area &roceselor
meta4olice osoase la &acienii cu < ti& 1 la administrarea calcitoninei de somon.
Ta4elul $
Dinmi' ni#eluli (e %)$e%'l'in 1n m*ele l%$uri (e )$u(iu
O)$e%'l'in /mF-Ql3)
0re$r$men$
O)$e%'l'in /mF-Ql3)
0%)$/$r$men$
L%$ul 2/insulinotera&ie)
&re&aratele de calciu :i #it <+3
$A)5 M 1)5 +1)! M 1),
L%$ul 6/insulinotera&ie)
&re&aratele de calciu :i #it <+)
calcitonina3
$,)$ M 1)+ +%)+ M 1)A
J6amenul de <MT efectuat la finele studiului) du& , luni de tratament) nu a constatat
cre:terea densitii minerale osoase 9n lotul 1 /fr administrarea de calcitonin3. Pa &acieni din
lotul $) care &aralel cu insulinotera&ie :i &re&aratele de calciu au &rimit calcitonin de somon) am
%+
9nre-istrat cre:terea densitii minerale osoase la finele &erioadei inter#enionaleU totodat
diferena &entru media scorului T la ni#elul radiusului distal &re* :i &osttratament nu a fost
statistic semnificati#.
Consultul stomatolo-ic re&etat la finele studiului a a&reciat ameliorarea semnificati# a
strii danturii la ma=oritatea &acienilor din am4ele loturi inter#enionale.
C%n'lu.ii
1. Un &rocent im&ortant de &acieni cu dia4et 5aharat ti& 1 /%+)15(3 au &re5intat masa
osoas redusU deci &acienii cu < ti&1 tre4uie considerai &ersoane cu risc &entru
de5#oltarea osteo&oro5ei.
$. MarFeii turno#erului osos se a&recia5 sc5ui 9n ca5ul &acienilor cu < ti& 1) ce denot
formarea osoas redus.
+. Calcitonina &re5itn o&iune tera&eutic eficient 9n ca5ul &acineilor cu osteo&oro5
secundar dia4etului 5aharat ti&1) o4in9ndu*se ma=orarea ni#elului de osteocalcin ca
marFerul #eridic al formrii osoaseU &entru confirmarea efectului sunt necesare studii de
durat &e loturi mai numeroase de &acieni.
!. 8dministrarea calcitoninei de somon intrana5al a 9m4untit controlul -licemic la
&acieni cu < ti& 1.
Hi*li%+r&ie
1. The Facts 84out Tsteo&orosis and 2ts 2m&act. 1A 8&ril $$. 2nternational Tsteo&orosis
Foundation) """.osteofound.or-
$. Tsteo&orosis in the Juro&ean CommunityD 8 Call to 8ction. 2nternational Tsteo&orosis
Foundation) No#em4er $1
+. Forsen P) Meyer LJ) Midth=ell I) Jdna TLD <ia4etes mellitus and the incidence of hi&
fractureD results from the Nord*Trondela- Lealth Sur#ey. 8ia&etolo$ia !$D,$;,$5) 1,,,
!. Kallacher SH) Fenner H8) Fisher .M) et al. 8n e#aluation of 4one density and turno#er in
&remeno&ausal "omen "ith ty&e 1 dia4etes mellitus. <ia4et Med /1,,+3 1D1$,*++.
5. ]e4er K) .eccaria P) de8n-elis M) et al. .one mass in youn- &atients "ith ty&e 2
dia4etes. .one Miner /1,,3 AD$+*+.
%. Muno5*Torres M) Hodar J) Jsco4ar*Himene5 F) et al. .one mineral density measured 4y
dual ?*ray a4sor&tiometry in S&anish &atients "ith insulin*de&endent dia4etes mellitus.
Calcif Tissue 2nt /1,,%3 5AD+1%*1,.
'. Mia5-o"sFi T) C5eFalsFi S8. $*year follo"*u& study on 4one mineral density and
marFers of 4one turno#er in &atients "ith lon-*standin- insulin*de&endent dia4etes
mellitus. Tsteo&oros 2nt /1,,A3 AD+,,*!+.
A. Hehle >M) Hehle <@) Mohan S) et al. Serum le#els of insulin*liFe -ro"th factor system
com&onents and relationshi& to 4one meta4olism in ty&e 1 and ty&e $ dia4etes mellitus
&atients. H Jndocrinol /1,,A3 15,D$,'*+%.
,. Tuominen HT) 2m&i#aara T) >uuFFa >) et al. .one mineral density in &atients "ith ty&e 1
and ty&e $ dia4etes. <ia4etes Care /1,,,3 $$D11,%*$.
1. Keusens >) .oonen S*Tsteo&orosis and the -ro"th hormone*insulin liFe -ro"th factor
a6is* +ormone 5esearc% $$U5A/su&&l +3D !,*55
11. .ouillon @D <ia4etic 4one disease. Calci' 4issue Int !,D155;1%) 1,,1
1$. 2#ers @N) Cummin- @K) Mitchell >) >eduto 8HD <ia4etes and risF of fractureD the .lue
Mountains Jye Study. 8ia&etes Care $!D11,A;$+) $1
1+. >ie&Forn .) Iann >) Forst T) 8ndreas H) >fu5ner 8) .eyer HD .one mineral density and
4one meta4olism in dia4etes mellitus. +orm =eta& 5es $,D5A!;5,1) 1,,'
1!. <iane P. Chau) M< and Ste#en 0. Jdelman) M<D Tsteo&orosis and <ia4etes. Clinical
8ia&etes $D15+*15') $$
15. Roun- 88) ]an- M]) Kedulin .) @inF TH) >ittner @) .eaumont ID <ia4eto-enic effects
of salmon calcitonin are attri4uta4le to amylin*liFe acti#ity. =eta&olism !!D15A1;15A,)
1,,5
%!
1%. StarFe 8) IecF J) .er-er M) immermann LD Jffects of calcium and calcitonin on
circulatin- le#els of -luca-on and -lucose in dia4etes mellitus. 8ia&etolo$ia $D5!';55$)
1,A1
%5
AFECTAREA APARATULUI LOCOMOTOR IN CADRUL DIAHETULUI GA@ARAT
Li C"i5lri, Lilin Gr%00, Elen De)e$ni'%#, Nu:u Mi+li
Catedra Medicin 2ntern nr.1 F@ :i SC USMF Nicolae Testemianu
A*)$r'$
L%'%m%$%r S!)$em In#%l#emen$ in P$ien$) ,i$" Di*e$e) Melli$u)
Tn the 4asis of MJ<P2NJ search "ith Fey "ords ; dia4etes mellitus) locomotor system
&atholo-y) osteo&orosis) osteoarthritis) dia4etic artro&athy "e selected !A rele#ant articles
&u4lished in the last 15 years. The analysis of these &u4lications disclosed that dia4etic
arthro&athy) humerosca&ular &eriarthritis) osteo&orosis) osteoarthritis and <u&uytren7s
contracture are the most freuent locomotor system &atholo-ies asociated "ith dia4etes mellitus.
Re.um$
Cn 4a5a MJ<P2NJ search cu cu#intele cheie * dia4et 5aharat) &atolo-ie osteoarticular)
osteo&oro5a) osteoartro5a) artro&atie dia4etic a articolelor rele#ante de ultimii 15 ani au fost
selectate !A lucrri de #aloare. 8nali5a &u4licaiilor date a a&reciat c &rintre maladiile a&aratului
locomotor cel mai des 9nt9lnite la &acienii cu dia4et 5aharat sunt 9nre-istrateD artro&atia
dia4etic) &eriartrita humerosca&ular) osteo&oro5a) osteoartro5a deformant) contractura
<u&uytren.
A'$uli$$e
>articularitatea deose4it a secolului ??2 o &re5int &andemia dia4etului 5aharat.
2ndiferent de succesele o4inute ale dia4etolo-iei clinice :i e6&erimentale o4inute 9n ultimii ani)
rs&9ndirea :i mor4iditatea dia4etului 5aharat continuie s creasc) iar du& datele Tr-ani5aiei
Mondiale a Sntii /TMS3 ctre anul $1 aceast cifr #a atin-e $+ milioane 4olna#i cu
dia4et 5aharat) dintre care , ( #or fi cu < ti& $.
>aralel cu &andemia de dia4et 5aharat se 9nre-istrea5 9m4tr\nirea -eneral a &o&ulaiei
-lo4ului. Conform datelor e&idemiolo-ice ale TMS 9n 1,, numrul oamenilor cu #\rsta de
&este % de ani constituia a&ro6imati# $5 de milioane) iar ctre anii $$ aceast cifr #a atin-e
1 miliard. 8stfel) datorit &ro-resului ra&id 9n toate domeniile) inclusi# 9n medicin) -raie
a&ariiei :i im&lantrii 9n &ractica cotidian a tehnolo-iilor noi) se mre:te durata #ieii
&o&ulaiei. 8ceste tendine &ot fi urmrite at\t 9n rile de5#oltate) c\t :i 9n cele 9n curs de
de5#oltare) ceea ce 9nc o dat demonstrea5 actualitatea &ro4lemei res&ecti#e.
8ici am #rea s menionm fa&tul) c 9nc 9n 1,,' I.K. Manton 9n ra&ortul su la
8cademia Naional de :tiine /SU83 a &ro&us termenul satelii ine#ita4ili ai 9m4tr\nirii) la
care s*au asociat osteoartro5a) demenia :i osteo&oro5a. 2ar aceea:i TMS a denumit decada anilor
$*$1) ca decad a maladiilor osteoarticulare) din moti#ul mor4iditii 9nalte cu aceste
maladii :i costurilor crescute ale 9n-ri=irii acestor &acieni. Costul anual al tratamentului
&acienilor cu fracturi osteo&orotice 9n SU8 :i Juro&a este de $' miliarde de dolari) iar al
osteoartro5ei deformante 1A miliarde de dolari. 2ndiferent de #9rst) se6 sau alte condiii oricare
&ersoan la un moment dat &oate de#eni #ictima acestor &atolo-ii.
8tunci &utem &une 9ntre4areaD care sunt &ro4lemele adresate medicilor 9n le-tur cu
fenomenul datE C9t de 9nalt este &ro4alilitatea asocierii dia4etului 5aharat) mai ales celui de ti&
$) :i maladiilor osteoarticulare la unul :i acela:i &acientE
S'%0ul
<e a efectua anali5a literaturii dis&oni4ile dedicate &ro4lemei &re5enei &atolo-iei
osteoarticulare la &acienii cu da4et 5aharat.
M$eril 5i me$%(e
8 fost efectuat MJ<P2NJ search &entru a selecta lucrrile dis&oni4ile de ultimii 15 ani 9n
4a5a cu#intelor cheieD dia4etul 5aharat) &atolo-iile osteoarticulare) osteoartro5a) osteo&oro5a)
fasciita humerosca&ular 9n lim4ile en-le5) france5) rus :i rom\n. 8u fost -site surse
literare) din care o #aloare &entru re#iul dat au &ere5entat !A lucrri.
%%
Re.ul$$e
<ere-lrile meta4olice e6&rimate 9n cadrul dia4etului 5aharat /<3 duc la modificri
&atolo-ice a multor sisteme :i or-ane inclusi# :i a sistemului osteoarticular. Cns) s&re deose4ire
de retino&atia dia4etic) nefro&atia :i an-io&atia mem4relor inferioare afectarea sistemului
osteoarticular 9n cadrul < este foarte &uin studiat :i elucidat 9n literatura contem&oran.
Ta4loul clinic al com&licaiilor osteo*articulare 9n < este foarte #ast :i se aseamn cu
cel din afeciunile reumatice. Clinica com&licaiilor sistemului osteoarticular 9n < este di#ers
:i se aseamn mult cu cea din afeciunile reumatismale. Cel mai 4ine studiat este sindromul
limitrii funciei articulare descris de ctre I. Pund4aecF /1,5'3) semnele cruia 9n final au fost
sumate :i denumite ca artro&atie dia4etic /Coley. Jt al.) 1,,+3. 8&ariia sindromul limitrii
funciei articulare la 4olna#ii cu < de&inde de durata :i -radul com&ensrii 4olii / se manifest
de o4icei &este !*% ani ) la un ni#el a hemo-lo4inei -lico5ilate de A)1*1$)$3 :i corelea5 cu a:a
com&licaii ca retino&atia :i nefro&atia /kokrcd ..) sh_kd_ ..)1,,A3. <u& datele lui
/>.J.T. 8rFFila :i coaut. 1,,!3 artro&atia dia4etic a fost constatat la 5A( 4olna#i cu < ti& 1 :i
la $!( &acieni cu < ti& $ /P. Schulte :i coaut. 1,,+3. Conform datelor lui S.@o#erano :i coaut)
1,,! osteoartro&atia dia4etic :i sindromul limitrii funciei articulare se 9nre-istrea5 la !$),(
4olna#i cu < ti& 1 :i +')'( 4olna#i cu < ti& $.
<u& datele literaturii o serie de afeciuni ale sistemului osteoarticular) nu sunt
consecine ale <) 9ns la 4olna#ii cu aceast &atolo-ie se determin o inciden mai 9nalt a
acestor maladii com&arati# cu &o&ulaia -eneral. <in ele fac &arteD contractura <u&uytren)
osteo&oro5a) &eriarteriita humerosca&ular) tenosino#iita fle6orie) sindromul tunelului car&al)
osteoartro5a &rimar a articulaiilor mici ale m9inii) s&rondilita hi&erostotic sau 4oala Forester)
-uta :i &seudo-uta /Traillet N.) Kerster H.) 1,,+) Chammas M. Jt al. 1,,53.
Jste interesant :i &oate a#ea uneletan-ene &ato-enice comune intercone6iunea < ti& 1
:i &atolo-iilor articulare cu o &ato-ene5 autoimun) cum ar fi artrita reumatoid) tireoidita
autoimun) #asculitele. <e ctre J. Ramato :i coaut /1,,'3 a fost cercetat corelarea < ti& 1 cu
8rtrita reumatoid. Cn cadrul am4elor &atolo-ii au fost de&istai anticor&i or-anos&ecificiD
antilimfocitoto6ici) ctre tireo-lo4ulin) &ero6ida5a -landei tiroide) celulele &arietale -astrice)
factorul Iastl) celulelor su&rarenale) tu4ulin) acti#in) 2-/ K) 843 :i anticor&i neor-anos&ecificiD
antinucleari) antimitocondreali) reticulari) ctre fi4rele musculare netede) fi4rele de cola-en)
fi4ro4la:ti. Cn afar de aceasta la toi &acienii era &re5ent anti-enul com&le6ului &rinci&al de
histicom&ati4ilitate LP8 <@ :i LP8 <@!/ Martin S.et al. 1,,53) ceea ce a dat &osi4ilitate de a
&resu&une e6istena unei 4a5e imuno&ato-enetice comune &entru am4ele maladii.
8st5i cau5a ma=or a mor4iditii :i mortalitii &remature 9n toat lumea o constituie
fracturile atraumatice) mai ales cele a colului femiral. Care ar fi rolul asocierii dia4etului 5aharat
la ace:ti &acieniE Cu toate c c9te#a studii o4ionale au cercetat asocierea < :i riscul facturilor)
rolul < ca factor de risc &entru osteo&oro5 :i fracturi atraumatice rm9ne neclar. Unii autori
consider c densitatea mineral osoas este sc5ut la &acienii cu < ti& 1 /9n ma=oritatea
studiilor Muno5 ; Torres M. 1,,%) Mia5-o"sFi T. 1,,A) Hehle >.M. 1,,A) Tuominen H.T. 1,,,3)
9ns alii /Kallacher S.H. 1,,+) ]e4er K. 1,,53 nu confirm aceste re5ultate. Gi mai multe
discuii asu&ra acestei &ro4leme a&ar la &acienii cu < ti& $. Unele &u4licaii demonstrea5 c
densitatea mineral osoas la ace:ti &acieni este redus /Cummin-s S.@. 1,,5) Nicodemus II
$13) alte &u4licaii menione5 c densitatea mineral osoas este crescut / 2#ers @.N. $1)
]aFasu-i M.1,,A) Sch"art5 8.0. $13.
Cercetrile corelaionale 9ntre < ti& 22 :i riscul facturilor au demonstrat conclu5ii
neuni#oce /Tuominen H.T. 1,,,) 2#ers @.N. $1) Nicodemus II $1) Sch"art5 8.0. $1)
Leath L. 1,A) Han-hor4ani M. $%) Ior&elainen @. $+) Ttten4acher I. H. $$) Meyer L. J.
1,,+) Melton P.H. 222 $$) 0o-t M.T. $$3. 8u fost ra&ortate asocieri pozitive de ctre
/Sch"art5 8.0. $1) Han-hor4ani M. $%) Ior&elainen @. $+) Ttten4acher I. H. $$)
Ielsey H.P.1,,$) Meyer L. J. 1,,+) Melton P.H. 222 $$) 0o-t M.T. $$3) asocieri ne$ative de
ctre /0an <aele >P8) Leath L. 1,,A3 :i lipsa asocierii /Tuominen H.T. 1,,,) 2#ers @.N. $1)
Nicodemus II $13. Cn unele studii asocierile au fost o4ser#ate numai la femei /Sch"art5 8.0.)
%'
Forsen P. 1,,,) Han-hor4ani M. $%) Ior&elainen @. $+) 8hmed P.8. $%3) &rin urmare la
4r4ai rm9ne de cercetat mai de&arte.
< ti& $ se asocia5 de o4icei cu densitatea mineral osoas crescut :i o4e5itatea)
factorii care asi-ur &rotecia de la ma=oritatea fracturilor /0an <aele >P83. Unii autori ..P.
@i--s) l.H.Melton/1,,53 demonstrea5 c 9n < ti& $ masa osoas &oate s nu se mic:ore5e) iar
9n unele ca5uri chiar se mre:te 9n le-tur cu hi&erinsulinemia :i o4e5itatea.
T4e5itatea &re9nt9m&in a&ariia osteo&oro5ei ) &oate 9n re5ultatul transformrii intensi#e
a testosteronului 9n estradiol :i a androstendiolului 9n estron) care mresc acti#itatea
osteo4la:tilor oso:i care au rece&tori ctre ei/ StolF @> et al 1,,%3. >re5ena osteo&eniei la
&acienii cu < ti&1 este accentuat 9n mai multe cercetri /Mathiasen ..et al.) 1,,,U @ais P.K.)
Iream .. J.) $53. 8 fost demonstrat fa&tul c modificrile osoase la &acienii cu < sur#in
mult mai frec#ent ) dec9t 9n -ru&a de control) :i sunt manifestate &rin osteo&atie rarifiant fr o
modificare e#ident a arhitectonicii osoase. Pa 4io&sia cristei iliace la &acienii cu <
decom&ensat au fost de&istate semne ale microan-io&atiei dia4etice osoase :i de mielit./.artl @
et al 1,'A3. Cns cercetrile ulterioare /Ianda T. Jt al.1,,53 nu au confirmat fa&tul) c inflamaia
stromei matricei osoase este caracteristic osteo&eniei din cadrul <.
Metaanali5a lui Mohsen Han-hor4ani et. al.) $' a cercetat 1$ studii 9n &ri#ina
incidenei fracturilor colului femural :i < ti& $. T&t din aceste 1$ studii au -sit o asociere
statistic semnificati# 9ntre < ti& $ :i incidena fracturilor colului femural. Cn una din aceste
cohorte /Leath L. 1,A 3 a fost de&istat asocierea semnificati# indirect 9ntre < :i fre-#ena
fracturilor femurale /riscul relati# /@@3 V )A) ,5( inter#al de confiden /C23D .5) .,3. >entru
toate 1$ studii #ariaia @@ era 9ntre )% ; ,)$ :i sumarul @@ era 1)' /,5( C.2. 1.+) $.$3. C9nd a
fost luat 9n consideraie hetero-enitatea studiilor anali5ate aceast asociere 9ntre < ti& $ :i
riscul fracturilor a de#enit :i mai semnificati#) @@ V 1)A.
>aralel 9n aceast metaanali5 a fost efectuat o cercetare du&D desi-n) com&onentul
-eo-rafic) se6ul :i ti&ul <. 8socierea < cu fracturile colului femural a fost mai semnificati#
9n studiile de ti& cohort 9n com&araie cu studiile controlate. 8ceast asociere era mai &uternic
la 4r4ai dec9t la femei cu toate c diferenele nu au fost statistic semnificati#e. @e5ultatele erau
asemntoare &entru studiile efectuate 9n Juro&a :i SU8 )ce ine de ti&ul <) 9ns &ro-nosticul
sumar era mai &uternic &entru &acienii cu < ti& 1) dec9t &entru cei cu < ti& $. Cn final
&ro-nosticul sumar era mai &uternic 9n cohortele cu durata studiului mai mult de 1 ani /@@ $.'3.
09rsta) acti#itatea fi5ic :i inde6ul masei cor&orale sunt indicii cei mai im&ortani care &ot
influena asocierea < ti& $ :i riscul fracturilor colului femural. Cn metaanali5ele &re5entate
du& e6cluderea influenei acestor #aria4iliti asocierea 9ntre < ti& $ :i riscul fracturilor colului
femural a rmas &re5ent /summary @@V $)% ,5( C2 1.5) !.53.
C%n'lu.ie
>rintre maladiile osteoarticulare asociate dia4etului 5aharat &utem s&ecifica sindromul
limitrii funciei articulare :i artro&atia dia4etic /&re5ente 9n 5A( :i $!( 9n dia4et 5aharat ti& 1
:i $) res&ecti#3U osteo&oro5a /mai frec#ent 9nt9lnit 9n dia4et 5aharat ti& 13U osteoartro5a
articulaiilor mari /mai s&ecific &entru dia4etul 5aharat ti& $3 :i osteoartro5a articulaiilor mici
ale m9inii) care se 9nt9lne:te 9n am4ele ti&uriU unele maladii cu mecanismele autoimune) cum ar fi
artrita reumatoid /dia4et 5aharat ti& 13. 8lte afectri articulare frec#ent 9nt9lnite la &acienii cu
dia4et 5aharat suntD &eriarteriita humerosca&ular) contractura <u&uytren) sindromul tunelului
car&al. Toate aceste &atolo-ii au im&actul semnificati# at9t asu&ra calitii #ieii &acienilor cu
dia4et 5aharat) c9t :i influenea5 semnificati# acti#itarea motric a lor :i riscul asocierii altor
&atolo-ii concomitente.
Hi*li%+r&ie ;)ele'$i#=
1. 8rFFila >.J.T ) Iantola 2.M.) 0iiFari H.S.8.. /1,,A3 Pimited =oint mo4ility in ty&e 1
dia4etic &atients D Correlation to other dia4etic com&lication.H.2ntern.Med.$+%/$3D$15*
$$+. ZMedline[
$. CoFolic M. /1,,A3 <ia4etes mellitus and osteo&orosis. <ia4etolo-ia Croatica) $'/!3D1+5*
1!$. ZMedline[
%A
+. 2#ers @N) Cummin- @K) Mitchell >) et al.<ia4etes and risF of fractureD The 4lue
Montains Jye Study. <ia4etes Care $1) $!D11,A*$+. ZMedline[
!. Kre-orio F) Cristallini S) Santeusanio F) Fili&&oni >) Fumelli >D Tsteo&enia associated
"ith non*insulin*de&endent dia4etes mellitusD "hat are the causesE 8ia&etes 5es Clin
,ract $+D!+;5!) 1,,!ZMedline[
5. Ie-an TL) Iesley HP)Sidney S) et al. Foot &ro4lems as risF factors of fractures .8m H
J&idemiol /$$3 155D,$%*+1. ZMedline[
%. PocFshin M. /$$3 Jndocrine ori-ins of rheumatic disease. >ost-rad Med.$$U111DA'.
ZMedline[
'. PooFer 8C) Hohnston CC Hr) ]ahner L]) <unn ]P) Cal#o MS) Larris T.) Leyse S>)
Pindsay @PD >re#alence of lo" femoral 4one density in older U.S. "omen from
NL8NJS 222. L 6one =iner 5es 1D',%;A$) 1,,5ZMedline[
A. Mohsen Han-hor4aniU @o4 M.0an <amU ]alter C. ]illettD FranF ..Lu. 8m H J&idemiol
$')1%%/53D!,5*55. ZMedline[
,. Mohsen Han-hor4ani) FesFanich <) ]illett) et al. >ros&ecti#e study of dia4etes mellitus
and risF of hi& fractureD The Nurses Lealth Study. <ia4etes Care $%) $,D 15'+*A.
ZMedline[
1. Muno5*Torre5 M) Hodar J) Jsco4ar*Himene5 F) et al. .one mineral density measured 4y
dual ?*ray a4sor4tiometry in S&anish &atients "ith insulin*de&endent dia4etes mellitus .
Calcif Tissue 2nt ) 1,,%) 5AD+1%*1,. ZMedline[
11. Nicodemus II) folsom 8@. Ty&e 1 and ty&e $ dia4etes and incident hi& fractures in
&ostmeno&au5al "omen. <ia4etes Care /$13 $!D11,$*'. ZMedline[
1$. >ie&Forn .) Iann >) Forst T) 8ndreas H) >fu5ner 8) .eyer HD .one mineral density and
4one meta4olism in dia4etes mellitus. +orm =eta& 5es $,D5A!;5,1) 1,,'ZMedline[
1+. @i--s...P.) Melton.P.H./1,,53 Tsteo&oro5is. Jtiolo-y) dia-nosis) and mana-ement .
Pi&&incott*@a#en*>ress) Ne"*RorF) >.5$1. ZMedline[
1!. @ais P.K.) Iream ..J. /1,,+3. @e-ulation of 4one formation. Ne" Jn-l.H. Med.)
+,/13D$,*+5. ZMedline[
15. @o#erano S.) >aira S.) >anaruo @.) Corocini @.) Fa4iano 8.) KarciaS.) /1,,!3 Syndrome
of limited =oint mo4ility in dia4etic &atients. Clin.@heumatolo-y) 1+/+3D5!5*5!%.
ZMedline[
1%. Traillet N.) Kerster H.) 1,,+) Forestiers disease and meta4olic discorder .8 &ros&ecti#e
controlled study of $5 cases. @e#.@hum.) %D $'!*$',. ZMedline[
1'. 0o-t MT) Cauley H8) Iuller PL) Ne#itt MCD .one mineral density and 4lood flo" to the
lo"er e6tremities. L 6one =iner 5es 1$D$A+;$A,) 1,,' ZMedline[
1A. ]orld Lealth Tr-ani5ationD /ssessment o' 3racture 5is( and Its /pplication to -creenin$
'or ,ostmenopausal @steoporosis: 5eport o' a M+@ -tud# 2roup; Kene#a) ]orld Lealth
Tr-.) 1,,! /Tech. @e&. Ser.) no. A!+3 ZMedline[
VALOAREA INSTRUMENTELOR DE EVALUARE IN DINAMIC A
ARTICULAIILOR AXIALE IN ARTRITA PSORIAGIC
In+ H%(ru+
Catedra de .oli 2nterne + USMF Nicolae Testemianu
Summr!
T"e #lue %& $%%l) e#lu$e( in (!nmi' in#%l#emen$
%& -il J%in$) in 0)%ri$i' r$"ri$i)
T4=ecti#eD to focus the a6ial in#ol#ement of articular syndrome at &atient "ith &soriatic
arthritis. ]e studied !! &atients "itch "ere di#ided in + -rou&s de&endin- on disease duration.
8rticular syndrome "as assessed 4y ne" #alidated tools in >s8. For enthesitis "e used M8SJS
%,
score and for a6ial and &eri&heral in#ol#ement ; .8S<82) .8SF2 and <8S$A res&ecti#ely.
<actilytis "as assessed se&arately. ]e a&&reciated hi-h le#el for <8S$A ; 1$)'M)A) for
.8S<82 ; '.%M.! and .8SF2 ; '.' M.! &oints in &atient "ith se#ere e#olutions of disease.
Jnthesitis "as detected in all -rou&s of &atient) durin- different &eriod of disease duration) "ith
#aried M8SJS score) the hi-hest le#el "as attested in -rou& 22.
Re.um$
Sco&ul lucrriiD focali5area afectrii a6iale 9n cadrul sindromului articular la &acienii cu
artrit &soria5ic) a fost cercetat un lot de !! de &acieni cu 8>s) de#i5ai 9n + -ru&e 9n
de&enden de durata 4olii. Sindromul articular a fost e#aluat &rin instrumentele recent #alidate
&entru 8>s. Jnte5o&atiile s*au determinat utili5\nd scorul M8SJSU afectarea articulaiilor
&eriferice * &rin indicele articular <8S$A) afectarea a6ial s*a a&reciat &rin indicii .8SF2 :i
.8S<82) se&arat am anali5at &re5ena dactilitei. @eferitor la se#eritatea 4olii cu #ariaiile
indicelui articular <8S$A 9nalt) #aloarea medie a fost 1$)'M.A) &entru indicii .8S<82 ;
'.%M.! :i .8SF2 ; '.' M.! &uncte. Jnte5o&atiile au fost atestate 9n toate -ru&ele de studiu)
fiind cea mai frec#ent manifestare a sindromului articular. la diferite eta&e ale maladiei) dar
&re&onderent la de4utul 4olii cu di#erse #ariaii ale scorului M8SJS) cel mai mare certific\ndu*
se 9n -ru&ul 22.
A'$uli$$e $emei
8rtrita &soria5ic /8>s3 este o afectare inflamatorie care se asocia5 cu &soria5isul.
8fectarea articular &rintre &acienii cu &soria5is constituie de la %( la !$( /Kladman <. et al
$53. Conform datelor ]ri-ht 0. /1,'%3 se identifica cinci &atterne clinice 9n cadrul artritei
&soria5iceD afectarea articulaiilor interfalan-iene distaleU oli-oartrita asimetricU forma
&oliarticular * simetric /similar artritei reumatoide3U a6ial :i le5iunea articular mutilant.
Ulterior ]ri-ht 0.:i Moll H.) 9n 1,'%) semnalau c forma de afectare oli-oarticular este cea mai
frec#ent la &acienii cu artrit &soria5ic. Cercetrile &ros&ecti#e 9n multi&lele &u4licaii
&re5ent o #arietate mare a &atternelor clinice 9n 8>s.) &otri#it crora se atest &redominarea
&aternului &oliarticular #is*a*#is de celelalte ti&uri de afectare. Cn o&inia autorilor s;a e#ideniat
tendina afectrii &oliarticulare &e durata &ro-resrii maladiei /McLu-h N. et al.$+U Mease >.
et al. $!U Kladman <. et al $53.
Utili5area instrumentelor moderne &ro&use de TMJ@8ST /Tutcome Measures in
@heumatolo-y3 :i K@8>>8 /The Krou& for @esearch and 8ssessment

of >soriasis and >soriatic
8rthritis3) &entru e#aluarea 8>s) tind s clarifice situaia 9n acest amal-am de &atterne articulare.
Scorul <8S $A :i chestionarul L8N)utili5ate 9n cadrul artritei &soria5ice caracteri5ea5 o&timal
articulaiile &eriferice /articulaiile m\inilor) -enunchii) umerii :i coatele3) tot aici se asocia5
dactilita) fiind considerat ; semn &ato-nomonic &entru artrita &soria5ic /Mease >. et al. $!3.
Jnte5o&atiile se conturea5 tot mai insistent) dre&t &arte com&onent a sindromului articular :i
sunt e#aluate &rin scorul M8SJS /Maastricht 8nFylosin- S&ondylitis Jnthesis Score3) 8ntoni C.
et al. $5. 8fectarea a6ial /articulaiile sacroileace) co6ofemurale :i coloana #erte4ral3 se
&o5iionea5 &e locul trei al &atternelor) du& ente5o&atii :i afectarea articular &eriferic)
e#alu9ndu * se &rin indicele de acti#itate .8S<82/.ath 8nFylosin- S&ondylitis <isease 8cti#ity
2nde63 :i indicele funcional .8SF2 /.ath 8nFylosin- S&ondylitis Functional 2nde63) 8ntoni C.
et al. $5.
.8S<82 re&re5int un chestionar din :ase 9ntre4ri adresate &acientului) ra&ortate la
scara analo-ic #i5ual &e un dia&a5on de 1 &uncte) ce in de o4iecti#i5area indicelui acti#itii
9n articulaiile a6iale la eta&a e6aminrii) a crei #aliditate cores&unde unei s&tm\ni. >entru a
o4ine re5ultatul se calculea5 #aloarea medie a &unctelor certificate 9n ra&ort cu scara analo-ic
#i5ual) indicele #ariind 9ntre :i 1 &uncte/#aloare ma6imal3.
.8SF2 re&re5int un chestionar din 1 9ntre4ri adresate &acientului) de asemenea
ra&ortate la scara analo-ic #i5ual) dar caracteri5ea5 9n deose4i a4ilitile funcionale ale
acestuia) 9n ca5ul afectrii articulaiilor a6iale. @e5ultatul o4inut este #aloarea medie a &unctelor)
'
9n corelare cu scara analo-ic #i5ual) #ala4ile &e &arcursul unei s&tm\ni) #aria5 9ntre :i 1
&uncte.
Consideraiile :tiinifice e6&use 9n conte6t ne*au condus la ideiea de a e6amina un -ru&
de &acieni) cu artrit &soria5ic) &entru a anali5a &articularitile sindromului articular la
&acienii cu artrit &soria5ic &rin &risma instrumentelor recente de e#aluare) 9n dinamica 4olii.
O*ie'$i#ele lu'rrii
<eterminarea im&ortana utili5rii instrumentelor de e#aluare a artritei &soria5ice) 9n
sco&ul focali5rii afectrii a6iale.
M$erile 5i me$%(e
8 fost cercetat un lot de !! de &acieni cu artrit &soria5ic) #\rsta medie +$M%)! /#ariaii
de la 1A la 'A3 ani /&1.53) s&itali5ai 9n 2nstitutul de Cardiolo-ie sau consultai 9n clinica
uni#ersitar a USMF Nicolae Testemianu &e &arcursul anilor $% *$A.
S*au anali5at urmtorii &arametriD -enderul) #\rsta) durata maladiei. Sindromul articular a fost
e#aluat &rin instrumentele recent #alidate &entru artrita &soria5ic. Jnte5o&atiile s*au determinat
utili5\nd scorul M8SJS) ce caracteri5ea5 afectarea ente5ial /locurile de inserie a li-amentelor)
tendoanelor) fasciilor musculare &e os sau su&rafaa articular 3) &rin 1+ &uncte ente5iale)
sta4ilite standart de ctre P Leuft*<oren4osch et all 9n $+)afectarea articulaiilor &eriferice *
&rin indicele articular <8S$A) afectarea a6ial s*a a&reciat &rin indicii .8SF2 :i .8S<82)
se&arat am anali5at &re5ena dactilitei) ce re&re5int afectarea a $ articulaii ale uni de-et :i a
li-amentelor adiacente. Potul de &acieni a fost stratificat 9n trei -ru&e du& durata artritei
&soria5ice. Cn 2 -ru& au fost &lasai 1$ &acieni cu o durat a maladiei intre / ; 1$3 luniU -ru&ul 22
* 11&acieni cu durata 4olii /1+ * %3 luni :i -ru&ul 222 * $1 de &acieni) cu durata mai mare de %1
luni/ &este 5 ani3 de 4oal.
Re.ul$$e
Cn lotul e6aminat ra&ortul -ender a fost $!Q$ * femeiQ4r4ai res&ecti#. Kru&e 9n
de&enden de durata 4olii sunt &re5entate 9n ta4elul 1.
T*elul 2
D$ele 'er'e$ril%r 0rin in)$rumen$e le l%$ului (e )$u(iu n M 44
Manifestri
<urata 4olii
I +r<
26;6FN=0'ien:i
II +r<
22;69N=0'ien:i
III +r<
62;4CN=0'ien:i
; 1$ luni 1+* % luni Mai mare de % de luni
En$e.%0$ii
Scorul M8SJS

0aloarea medie
11/,$(3
/!*A3 &uncte
/%)5M1)!3
,/A$(3
/A*1+3 &uncte
/1)!M1)$3
1,/,(3
/%*,3 &uncte
/')$M1)!3
A&e'$re
0eri&eri'
<8S $A
0aloarea medie

<actilita
!/++(3

/!)A *%)$3&uncte
/5) M )A3

! /+%(3
A/'+(3

/5)A *A)$3&uncte
/%)' M )A3

5/!5(3
11/5$(3

/')A *1!)$3&uncte
/1$)' M )A3

A&e'$re -il

2ndicele .8S<82
0aloarea medie
2ndicele .8SF2
0aloarea medie




!/+'(3
/!)A* 5),3&uncte
/5)$M.!3
/5)+* %)$3&uncte
/5)AM.$3
1 /!A(3
/%)A* A)$3&uncte
/'.%M.!3
/')$ *A)!3&uncte
/'.' M.!3
'1
<in ta4elul afi:at constatm c D 9n -ru&ul unu din 1$/$'(3 &acieni) &acieni cu o durat
a maladiei intre / ; 1$3 luni) durata medie 8 fost 1 M 1)5/&1.53 luni) la 11 &acieni s*au
determinat ente5o&atii) scorul M8SJS a #ariat de la /! la A3 &uncte)cu #aloarea medie
de/%)5M1)!3U ! &acieni au manifestat afectarea articular &eriferic) indicele articular <8S$A a
fost de la /!)A la %)$3) cu #aloarea medie de/5) M )A3. <actilita a fost &re5ent la ! &acieni din
acest -ru&) 9n tim& ce afectarea a6ial nu s*a de&istat.
Cn -ru&ul 22 * 11/$5(3 &acieni) a cror durat a 4olii a #ariat 9ntre /1+ * %3 luni) durata
medie a fost !!M11)5 /&1)53 luni) la , &acieni s*au determinat ente5o&atii) scorul M8SJS
fiind de la /A la 1+3 &uncte) cu #aloarea medie/1)!M1)$3U A &acieni au &re5entat afectare
articular &eriferic) indicele articular <8S$A a #ariat /5)A *A)$3)cu #aloarea medie/%)' M )A3 .
<actilita a fost &re5ent la circa =umtate de &acieniU afectarea a6ial s*a de&istat la ! &acieni
cu #ariaiile indicelor .8S<82 9ntre /!)A* 5),3 :i .8SF2 9ntre /5)+ ; %)$3 &uncte.
Kru&ul 222 a inclus $1/!A(3 &acieni cu o durat a 4olii de la %1 :i mai multe luni) durata
medie a 4olii fiind de 1'% M %$ /&1.53 luni. Pa 1, &acieni s*au determinat ente5o&atii) scorul
M8SJS a #ariat de la /% la ,3 &uncte) cu #aloarea medie/')$M1)!3 U 11 &acieni au a#ut afectare
articular &eriferic) indicele articular <8S$A #ariind de la /')A la 1!)$3) cu #aloarea medie/1$)'
M )A3. <actilita nu a fost &re5ent la &acienii din acest -ru&U afectarea a6ial s*a de&istat la 1
&acieni cu #ariaiile indicelor .8S<82 9ntre /%)A* A)$3 :i .8SF2 9ntre /')$ ; A)!3 &uncte.
8:a dar) di#i5\nd &acienii du& durata 4olii 9n + -ru&uri constatm c scorul M8SJS) a
fost mai mare 9n lotul de la 1+ la % de luni) cu #aloarea medie /1)!M1)$3. <8S $A a constituit
/%)' M )A3) dar afectarea a6ial s* a instalat du& un an de 4oal. 8nali5\nd datele com&le6e) 9n
filiaia lor) se &une 9n e#iden c 9n lotul 222 din studiu s*au inclus circa =umtate din &acieni)
adic cu durata 4olii &este % luni * !A( fa de $'( :i $5( &acieni din -ru&ul 2 :i 22)
res&ecti#. 8ceast am4i-uitate a re5ultatelor se &oate comenta ca o actualitate ce caut s se
e6&rime &rin necesitatea de s&itali5are a &acienilor la eta&ele &recoce ale maladiei. 8t\t
afectarea articulaiilor &eriferice c\t :i modificrile 9n articulaiile a6iale 9n acest -ru& s*au
manifestat similar 9n ce &ri#e:te frec#ena 11 /5$(3 :i 1 /!A(3 &acieni) res&ecti#. Urmrind
cursul e#enimentelor referitor la se#eritatea 4olii cu #ariaiile indicelui articular <8S$A 9nalt)
#aloarea medie a fost1$)' M )A) indicii .8S<82 ; '.%M.! :i .8SF2 ; '.' M.! &uncte. Cn
-ru&ul 2 :i 22 afectarea articulaiilor &eriferice a fost diferit) constatm ! :i A &acieni res&ecti#)
dactilita 9n aceste -ru&e s*a manifestat &ractic 9n e-al msur ! :i 5 &acieni. 8fectarea a6ial 9n
-ru&ul 22 a fost mai &uin marcat fa de &acienii -ru&ului 222 :i nu s*a de&istat 9n -ru&ul 2.
Jnte5o&atiile au fost atestate 9n toate -ru&ele de studiu) fiind cea mai frec#ent manifestare a
sindromului articular) la diferite eta&e ale maladiei) dar &re&onderent la de4utul 4olii cu di#erse
#ariaii ale scorului M8SJS) cel mai mare certific\ndu*se 9n -ru&ul 22. 8stfel am fcnd
tentati#a de a utili5a instrumentele #alidate &entru a&recierea &articularitilor sindromului
articular la &acienii cu 8>s &e durat) am conchis c ele sunt sensi4ile att referitor la afectarea
articulaiilor &eriferice) c9t :i celor a6iale. S&ecial am anali5at atin-erea articulaiilor a6iale 9n
cadrul artritei &soria5ice &rin instrumente #alidate din dou &uncte de #edereD indecele acti#itii
.8S<82 :i indicele funcional .8SF2
C%n'lu.ii
2< Jnte5o&atiile sunt cele mai frec#ente manifestri ale sindromului articular :i &ot fi determinate
&e tot &arcursul 4olii) chiar de la eta&ele iniiale.
6< 8fectarea articular &eriferic este caracteristic 9n &rimul an de la de4utul artritei &soria5ice :i
se a-ra#ea5 9n tim&) de#enind mai se#er du& 5 ani de e#oluie. <actilita este caractristic
&entru de4utul 4olii :i &ersist 9n &rimii ani de e#oluie a ei.
8<8fectarea a6ial mai frec#ent este manifestare tardi# a sindromului articular la &acienii cu
8>s :i e#oluia5 mai -ra# du& de 5 ani de 4oal.
4. Utili5area instrumentelor .8SF2 :i .8S<82 &ermite de&istarea &recoce a afectrii a6iale) 9n
conte6t clinic asociat la celelalte $ ti&uri de afectare articular.
'$
Re&erin:e
2< 8ntoni C) Ia#anau-h 8) IirFham .) .urmester K) ]eisman ML) Ieystone J) et al; The
infli6ima4 multinational &soriatic arthritis controlled trialD su4stantial efficacy on syno#itis
and &soriatic lesions "ith or "ithout concomitant <M8@< thera&y. 8rthritis @heum $5D
&. !!A*!51.
6<Kladman <.) 8ntoni C.) Mease >.) Cle-- <. and Nash >.) 8nn @heum <is $5U %!U &. 1!*1'
8<Kladman <<) @ahman >. >soriatic arthritis. 2nD @uddy S) Larris J<) Sled-e C.).udd @C)
Sar=ent HS) eds. 2nD Ielly7s Te6t4ooF of @heumatolo-y) %th edn.>hiladel&hiaD ]. Saunders
Co) $1D &. 1'1;1',
4 Leuft*<oren4osch P) S&ooren4er- 8) #an Tu4er-en 8) Pande"e @) #an #er Tem&el L)
Mielants L) et al; 8ssessment of enthesitis in anFylosin- s&ondylitis. 8nn @heum <is
$+U%$D1$';+$.
9. McLu-h NH) .alachrishnan C) Hones SM. >ro-ression of &eri&heral =oint disease in &soriatic
arthritisD a 5*yr &ros&ecti#e study. @heumatolo-y /T6ford3 $+U !$D &.''A;'A+.
7. Mease >) Ii#it5 8) .urch F) Sie-el J) Cohen S) Try >) et al. Jtanerce&t treatment of &soriatic
arthritisD safety) efficacy) and effect on disease &ro-ression. 8rthritis @heum $! &. $$!*$$%.
F. ]ri-ht 0) Moll HML. >soriatic arthritis. 2nD ]ri-ht 0) Moll HML) eds. Serone-ati#e
&olyarthritis. 8msterdamD North Lolland >u4lishin- Co)1,'%D &. 1%,;$$+.
STUDII COMPARATIVE ALE HOLII MIXTE A ESUTULUI CONOUNCTIV I
SCLERODERMIEI DIFUGE DE SISTEM
Feli'i Lu05'u/V%len$ir
Catedra Medicin 2ntern a Facultii de re5ideniat :i Secundariat clinic nr.1 a
Uni#ersitii de Stat de Medicin :i Farmacie Nicolae Testemianu
Summr!
C%m0r$i#e )$u(! %& Mi-e( C%nne'$i#e Ti))ue Di)e)e n( S!)$emi' S'ler%)i)
8&&earance of mi6ed connecti#e tissue disease /MCT<3 in the "orld is not enou-h
studied. 2n this study "e demonstrated &articularity of similitude and differences of lar-e clinical
and 4iochemist inde6es at '5 &atients "ith MCT< and SS) "hich "ho dia-nosed 4y 8@8
criteria. 2n conclusion "e ha#e determinated that MCT< had more rele#ant inde6es in JS>) C*
reacti#e &rotein and rheumatoid factor com&arati#e "ith SS.
Re.um$
@s&\ndirea 4olii mi6te a esutului con=unti# /.MC3 9n lume este sla4 studiat. Cn acest
studiu s*a demonstrat &articulariti de similitudine :i difereniere a unor :ir de indici clinici :i
4iochimici la '5 de &acieni cu .MC :i SS<) dia-nosticul fiind confirmat de ctre 8@8. Cn
conclu5ie s*a determinat c s&re deose4ire de SS<) 9n ca5ul .MC au fost mai &ronunate
&rocesele inflamatorii) manifestate &rin #alori semnificati#e ale 0SL) &roteinei C*reacti#e)
factorului reumatoid sero&o5iti#.
A'$uli$$e $emei
Kru&ul de maladii difu5e ale esutului con=uncti# cu&rinde un -ru& de forme no5olo-ice)
care definesc inflamaia sistemic a diferitelor or-ane :i sisteme de or-ane) com4inate cu
de5#oltarea &roceselor autoimune :i imunocom&le6e) dar :i cu de5#oltarea 9n e6ces a fi4ro5ei
cutanate :i #iscerale. 8cest -ru& cu&rinde lu&usul eritematos sistemic) sclerodermia difu5 de
sistem /SS<3) 4oala mi6t de esut con=uncti# /.MC3) artrita reumatoid) &oliomio5ita :i
sindromul S=o-ren.
6oala mixt a esutului con.unctiv com4in semne clinice ma=ore ce a&arin lu&usului
eritematos sistemic) sclerodermiei de sistem) &oliomio5itei :i artritei reumatoide) e#olu\nd
concomitent cu &re5ena de anticor&i s&ecifici cu rol de marFer anti U
1
n*@N> Z5[.
'+
@s&\ndirea .MC 9n lume este sla4 studiat. <e e6em&lu) 9n Ha&onia .MC a
&re5entat $)' ( din -ru&ul 4olilor difu5e ale esutului con=uncti#. Cn @e&u4lica Moldo#a) la
moment .MC nu este cercetat) de:i ca5uri cu aceast 4oal se atest. <e menionat) c
.MC se 9nt\lne:te mai frec#ent la femei) indiferent de ras) sex ratio femeiQ4r4ai fiind de
1Q1. .oala se atest cu &re&onderen la femei cu #\rsta medie de +1*+5 ani) dar se remarc :i
la co&ii Z$[.
-clerodermia di'uz de sistem) numit de :coala an-lo*sa6on sclerodermia &ro-resi#
sistemic este o afeciune -eneral de ti& cola-enotic ce cu&rinde modificri inflamatorii)
fi4roase :i de-enerati#e ale esutului con=uncti# cu afectarea a&aratului locomotor) a or-anelor
interne /&ulmoni) cord) tract -astrointestinal :i rinichi3 :i &rin dere-lri circulatorii #asos&astice
de ti&ul sindromului @aynaud Z%[. SS< se atest &e -lo4 cu frec#ena de '*15 ca5uri la 1
&ersoane. 2ncidena anual este 9n limitele a )$*1), la 1 mii oameni Z1[. Femeile sunt mai des
afectate) ra&ortul femeiQ4r4ai fiind de 'Q1) iar #\rsta medie de +*5 ani Z+[.
<e4utul .MC este insidios :i includeD edemul dur al falan-elor) sindromul @aynaud)
mial-ii 9n -ru&urile &ro6imale ale e6tremitilor :i o4oseal muscular) artral-ie sau artrit)
disfa-ie) afectri te-umentare /rash cutanat) fotosensi4ilitate) 5one de hi&er&i-mentri3. Totodat)
are loc formarea :i acumularea anticor&ilor U1 n*@N> Z'[. 2nduraia cutanat a falan-elor) de
re-ul) nu se manifest sau este e6&rimat moderat) s&re deose4ire de SS< 9n care aceast
fi4ro5 cutanat conduce la atrofia &ielii :i la contracturi dure) fle6orii Z![. Sindromul @aynaud
decur-e 9ntr*o form mai u:oar :i 9n foarte rare ca5uri conduce la necro5e ischemice :i ulcere
di-itale sau cutanate.
>entru 4olna#ii cu SS<) semnele clinice la de4ut se manifest &rin fenomenul @aynaud)
tumefierea :i edemaierea de-etelor m\inii) &oliartral-ii la articulaiile mici &almare. >este mai
multe luni de 4oal a&are :i fi4ro5a cutanat) afectarea tractului -astrointesinal :i &ulmonar ZA[.
S'%0ul &re5entei lucrri const 9n &unerea 9n e#iden a &articularitilor de manifestare a
unor indici clinici :i &araclinici la 4olna#ii cu .MC :i SS<.
M$eril 5i me$%(e (e 'er'e$re
Studiul a fost efectuat asu&ra unui lot de '5 &aciente de se6 feminin de #\rst medie)
dia-nostic confirmate ca fiind afectate de SS<) conform criteriilor 8@8 /8merican @heumatism
8ssociation3 9n #ariant modificat /1,A$3 :i de .MC) 4a5at &e criteriile Shar& /1,'$3 Z5[.
>acientele au fost e#aluate 9n secia de reumatolo-ie a S&italului Clinic Munici&al Sf. Treime)
Chi:inu. Cercetarea a fost am&l) cu&rin5\nd acu5e) anamne5a 4olii) date o4iecti#e) e#aluarea
sindromului articular) afectrilor te-umentare. J6amenul &araclinic a inclus hemoleuco-rama
/leucocite) trom4ocite) #ite5a de sedimentare a hematiilor3) mediatorii inflamaiei sistemice
/&roteina C*reacti#) fi4rino-enul3) e6amenul imunolo-ic ; factorul reumatoid) determinat &rin
Pate6*test. <e asemenea) s*a efectuat e6amenul funcional instrumental al sistemului
cardio#ascular) &ulmonar) di-esti# :i renal. >entru cercetarea acti#itii sistemului res&irator s*au
utili5at radio-rafia) s&iro-rafia &ulmonar :i tomo-rafia com&uteri5at /CT3U sistemului
cardio#ascular ; Jcho*<o&&ler :i electrocardio-rama 9n 1$ deri#aii standard /JCK3U sistemului
renal ; ultrasono-rafia /USK3 renal) &ro4ele funcionale renale.
Semnele clinice ale 4olilor au fost a&reciate calitati#D ; a4sen) 1 ; &re5en.
Ni#elul indicilor :i -radul de #aria4ilitate au fost &re5entate &rin media aritmetic :i
de#iaia standard /&achetul de soft ST8T2ST2C8 '.) SU83.
Re.ul$$e 5i (i)'u:ii
8nali5\nd lotul de studiu) s*a constatat c #\rsta medie a &acientelor) #\rsta la de4utul
4olii :i durata 4olii au fost) &ractic) acelea:i 9n am4ele -ru&uri /ta4. 13
'!
Ta4elul 1
D$e (e)0re #Dr)$ 0'ien$el%r 5i (ur$ *%lil%r (i&u.e (e :e)u$ '%nJun'$i#
2ndici .MC) nV5 SS<) nV$5
6Mm
6
6Mm
6

0\rsta) ani !A)'M1)' 1$)15 5),%M$)1$ 1)5A

0\rsta la de4utul
4olii) ani
+1)5M1)5% 11)' +!)M1),5 ,)'5
<urata 4olii) ani 1')$%M1)1' A)+ 1')M1)A% ,)+1
Cn de&enden de #\rsta la de4utul 4olii) &acientele cu .MC au fost re&arti5ate 9n
urmtoarele cate-oriiD &\n la 1, ani ; $ /!) (3 4olna#i) $*+ ani ; 1! /$A) (3) +1*! ani ;
1! /$A) (3) !1*5 ani ;1 /$) (3 :i mai mult de 51 ani ;1 /$) (3. >entru lotul cu SS< au
fost urmtoarele dateD &\n la 1, ani ; + /1$) (3 4olna#i) $*+ ani ; % /$!) (3) +1*! ani ; ,
/+%) (3) !1*5 ani ; ' /$A) (3 :i mai mult de 51 ani ; /) (3.
@e&arti5area 9n de&enden de durata maladiei .MC a fost urmtoareaD 1*5 ani ; + /%)
(3) %*11 ani ; , /1A) (3) 1$*1' ani ; 15 /+) (3) mai mult de 1A ani ; $+ /!%) (3) iar &entru
lotul cu SS<D 1*5 ani ; $ /A) (3) %*11 ani ; ' /$A) (3) 1$*1' ani ; ' /$A) (3) mai mult de 1A
ani ; , /+%) (3.
Cn ca5ul .MC s*au constatat urmtoarele asocieri de 4oliD 8@SSS care au alctuit +)
() 8@SPJS ; 1$) () 8@SPJSSSS< ; 1) () SS<SPJS ; +A) () SS<S>M ; A) ( :i
PJSS>M ; $) ( din ca5uri.
Factorii care au &recedat de4utul maladiilor au fost &entru .MC #ersus SS<D infecia
res&iratorie #iral acut ; %)Q1$) () stresul &sihic acut ; %)Q5$) () e6&unerea 9ndelun-at la
fri- ; +%)Q!) () &ertur4rile hormonale /na:terile) a#orturile3 ; 1%)QA) () mamo&lastia ;
!)Q!) () #accinurile ; $)Q$)() contactul cu su4stane chimice /&ul4erile silicotice)
&oliclorura de #inil3 ; )QA) (. <in cau5a asocierii unor factori declan:atori) ace:tea 9nsumea5
mai mult de 1(.
Se cunoa:te c &redis&o5iia -enetic =oac un rol im&ortant 9n iniierea :i de5#oltarea
4olilor autoimune ale esutului con=uncti#. Cn acest studiu) &redis&unerea a fost constatat 9n 4a5a
datelor &acientelor care au rude de -radul 2 :i 22 cu manifestri de 4oalD /sor ; !) () 4unic &e
linia mamei ; !) ( 9n lotul cu .MC) iar 9n lotul cu SS<D tat) sor) 4unica &e linia mamei :i
4unica &e linia tatlui ; !) ( ca5uri.
8nali5\nd datele &re5entate 9n /ta4. $3 constatm c la loturile aflate 9n studiu deose4iri
cu su&ort statistic s*au constat doar 9n ca5ul sindromului articular al -enunchilor) care a fost mai
frec#ent 9n ca5ul .MC :i a articulaiilor interfalan-iene &ro6imale ; cu inciden mai 9nalt 9n
ca5ul SS<.
Ta4elul $
E#lure r$i'ul:iil%r (urer%)e l 0'ien:i 'u ml(ii (i&u.e le :e)u$ului '%nJun'$i#
8rticulaiile afectate .MC SS<
6Mm
6
6Mm
6

Sca&ulohumeral /SC3 )1M)! )+ )1$M)' )++

Coatelor )1!M)5 )+5 )$!M)A' )!+
@adiocar&iene /@C3 )'M)%5 )!% )%M)1 )5
Metacar&o*falan-iene /MCF3 &almare )'%M)% )!+ )'$M), )!%
2nterfalan-iene &ro6imale /2F>3 &almare )A$M)% )! ),%M)!
X
)$
Kenunchilor )!AM)'
X
)5 )1%M)A )+'
Talocrurale /TC3 )1AM)% )! )$M)A )!1
Metatarso*falan-iene /MTF3 &lantare )$AM)% )!5 )$M)A )!1
2nterfalan-iene &ro6imale /2F>3 &lantare )$$M)!$ )5, )1%M)A )+'
X * su&ort statistic la ni#elul &W)5
'5
Pa de4ut) tumifierea articular la lotul cu .MC s*a constatat &entru articulaia @C cu
frec#en de 1$) () MCF ; !) () 2F> &almare ; 5%) () -enunchilor ; +!) () TC ; A) ()
MTF ; $) ( de ca5uri) s&re deose4ire de lotul cu SS< 9n care &rocesul inflamator nu s*a
manifestat.
8fectarea te-umentar 9n cadrul .MC s*a manifestat &rin ras% malar cu inciden de
'!) () livedo reticularis ; +%) () fotosensi4ilitate ; %$) () eru&ii discoidale ; 1) ()
edemul dur al falan-elor ; AA) () 5one de hi&o*hi&er&i-mentare ; +%) (U 9n ca5ul cu SS<
s*au manifestat doar edemul dur al falan-elor ; ,%) ( :i 5one de hi&o*hi&er&i-mentare ; !A)
( ca5uri.
8fectarea #ascular) manifectat &rin sindromul @aynaud) s*a atestat cu frec#en de 5$)
( &entru lotul cu .MC :i ,%) ( &entru SS<.
<e4utul afectrii tractului -astrointesinal 9n .MCQSS< s*a manifestat &rin disfa-ieD
+)Q%) ( :i esofa-itD 1)Q1%) (.
Cn &erioada de stare) din manifestrile -enerale 9n cadrul .MCQSS< au &re#alat
fati-a4ilitatea 9n $)Q$A) () &areste5ii :i cram&e musculare 9n $%)Q1%) (.
Pa e6aminarea sindromului articular 9n .MCQSS< s*au constatat urmtoarele dateD
artral-ii &re&onderent humerale ; 1A)Q$!) (U ale coatelor ; 1)Q$!) (U @C ; !%)Q!A) (U
MCF &almare ;$$)Q!A) (U 2F> &almare ; 5)Q%A) (U co6ofemurale ; +$)Q1%) (U ale
-enunchilor ; %!)Q+$) ( :i talo*crurale ;1!)Q1%) (. 8rtrita s*a constatat 9n !) ( ca5uri
&entru articulaiile mari.
2m&licarea muscular 9n cadrul .MC s*a caracteri5at &rin mial-ii ; $$) ( :i o4oseal
muscular ; $$) ( ca5uri. Cn lotul cu SS< aceste semne nu s*au remarcat.
J6amenul ren-henolo-ic a &us 9n e#iden fi4ro5a &ulmonar interstiial 9n loturile
.MCQSS< cu frec#en de %!)QAA) () iar fi4ro5a re-ional pulmon En 'a$ure) atestat &rin
tomo-rafie com&uteri5at ; 9n !) ( doar &entru lotul SS<. J#alurea -radului de disfuncie
#entilatorie e6tern) sta4ilit &rin s&irometrie a &us 9n e#iden) c afectarea &ulmonar 9n cadrul
SS< este mult mai se#er com&arati# cu .MC /ta4.+3.
Ta4elul +
D$e '%m0r$i#e )0ir%+r&i'e 1n ml(iile (i&u.e le $e)u$ '%nJun'$i#
2ndicii s&irometriei .MC) ( SS<) (
Norma $$) )
@estricie medie 5%) 5%)
@estricie se#er $$) !!)
Cn studiul reali5at &rin e6amenul Jcho*<o&&ler frec#ena afectrii a&aratului #al#ular 9n
.MCQSS< a fost urmtoareaD #al#a aortal ; 1)Q) () mitral ; ,!)Q1) () tricus&id ;
,)Q,$) () &rola&s al #al#ei mitrale ; $)Q) ( ca5uri. <e#ierile electrocardio-rafice s*au
manifestat &rin dere-lri de ritm :i de conducere doar la 4olna#ii cu .MC 9n %) ( ca5uri.
Totodat) incidena hi&ertensiunii arteriale sistemice medii a fost constatat 9n $!)Q1%) ( :i a
hi&ertensiunii arterei &ulmonare) a constituit +!) :i 5%)( ca5uri) res&ecti#) &entru .MC :i
SS<.
Sindromul @aynaud s*a atestat 9n lotul cu .MC cu frec#en de 1 () iar la SS< ;
,%) ( ca5uri.
J6aminarea funciei renale a demonstrat 9n .MCQSS< &re5ena &roteinurieiD
)$M)Q)1M)) &iederea nictimeral de &roteinD )1M)1Q)$M)1. >ro4ele
funcionale renale /clearanc-ul creatininei, creatinina seric) ureea seric3 9n acest studiu nu au
demonstrat afectarea renal 9n cadrul maladiilor difu5e ale esutului con=uncti#. <atele
funcionale ale USK renale nu au &re5entat modificri &arenchimatoase la am4ele loturi.
<u& cum re5ult din datele ta4.!) ma=oritatea indicilor 4iochimici :i a &ro4elor
funcionale renale s*au incadrat 9n limitele normei la am4ele loturi aflate 9n studiu. Totu:i) &entru
lotul .MC s*au constatat #alori semnificati#e &entru indicii 0SL) &roteina C*reacti#)
factorului reumatoid sero&o5iti#.
'%
Ta4elul !
D$e '%m0r$i#e le un%r in(i'i *i%'"imi'i 5i 0r%*el%r &un':i%nle renle
l HMC 5i SSD
2ndici) uniti de msur .MC SS<
6Mm
6
6Mm
6

Lemo-lo4ina) -Ql 11%)1M1)+1 ,)+ 1$%)!M$)55 1$)'%

Jritrocite) 1
*1$
Ql !)11M)1 )'! 5)A'M1)'1 A)%
Trom4ocite) ( $+$)M5)++ +')%% $!$)+%MA)$' !1)!
Peucocite) 1
*,
Ql %)%M)$+ 1)%' %)!!M)+5 1)'+
0ite5a de sedimentare a
hematiilor) mmQor
1,)!%M1)5! 1)A' 15)AM1)A$ ,)11
Fi4rino-enul) -Ql +)$!M)' )!' +)!!M)1$ )%1
>roteina C* reacti#) mmolQl 5)%AM1)1$ '), $)AM)'1
X
+)5%
Factorul reumatoid sero&o5iti#)
UnQl
++)!AM15)% 11)'A %)!M5)$$
X
$%)1+
Clearanc*ul creatininei) mlQmin 11$)!M)1 )5 1%)!M$)+$ 11)%
Creatinina seric) mmolQl )'M)$ )1 )%M) )1!
Uree seric) mmolQl ')M)$% 1)A5 %)M)!+ $)1%
X * su&ort statistic la ni#elul &W)5
C%n'lu.ii
1. <e4utul 4olii mi6te a esutului con=uncti# :i a sclerodermiei difu5e de sistem a fost
&recedat de un :ir de factori) dintre care cei mai rele#ani au fost stresul &sihic acut)
e6&unerea 9ndelun-at la fri- :i &ertur4rile hormonale. Cu frec#en minor a fost
&re5ent infecia res&iratorie #iral acut.
$. 8fectarea te-umentar :i #ascular la .MC s*a manifestat 9n s&ecial &rin ras% malar,
livedo reticularis) fotosensi4ilitate) edemul dur a falan-elor :i fenomenul @aynaud.
+. Cn &erioada de stare sindromul articular 9n cadrul .MC s*a manifestat &rin artral-ie
&entru -ru&urile mari articulare) s&re deose4ire de SS< 9n care au &re#alat -ru&urile mici
articulare.
!. S&re deose4ire de SS<) 9n ca5ul .MC au fost mai &ronunate &rocesele inflamatorii)
manifestate &rin #alori semnificati#e ale 0SL) &roteinei C*reacti#e) factorului reumatoid
sero&o5iti#.
Hi*li%+r&ie
1. Kran H.T. J&idemiolo-i #ed systemisF sFlerose /sFlerodermi3QQNorsF J&idemiolo-i $A)
#ol. 1A/13) &. %!*%%.
$. Mier @.H.) Shisho# M.) Li--ins K.C.) et al. >ediatric*onset mi6ed connecti#e tissue
diseaseQQ@heum. <is. Clin. North. 8m.) $5) #ol. +1 /+3) &. !A+*!,%.
+. Mo:nea-a M.) Mo:nea-a*oltur 8. Sclerodermia difu5 de sistemQQ8ctualiti 9n
Medicina 2ntern. Curs uni#ersitar) Chi:inu) Ti&o-rafia @eclama) $%) &.A$*1$.
!. @andone S...) Kuiducci S.) Cerinic M.M. MusculosFeletal in#ol#ement in systemic
sclerosisQQ .est >ractice @esearch Clinical @heumatolo-y, #o l. $$ /$3) $A) &. ++,*
+5.
5. Shar& K.C.) 2r#in ].S.) Tan J.M. et al. Mi6ed connecti#e tissue disease*an a&&arently
distinct rheumatic disease syndrom associated "ith a s&ecific anti4ody to an e6tracta4le
nuclear anti-en /JN83QQ8m. H. Med.) 1,'$) #ol.5$ /$3) &.1!A*15,.
%. S5amosi S.) S5eFanec5 .) S5ucs K. Kastrointestinal manifestations in Lun-arian
scleroderma &atientsQQ@heumatolo-y international) $%) #ol. $% /1$3) &. 11$*11$!
'. d_tma` ..) bg_`cd .s. cbkr`a ppg_dcd. hclkzkdgam_) za{{khk`wa_bi`jy
za_|`cr) bkqk`ak. mcdczpgdc zb} dh_qkyQQokt_``_} cbkr`i pckza`agkbi`cy
''
gm_`a. fcpmd_) rz_gkbipgdc uaggkh_x)$5) pgh. +1'*+1A.
A. pkd_ .. apgko`_} pmbkhczkhoa} a lpkdzcpmbkhczkhoaqkpmak pa`zhcojQQp.
okz. nh`. $) A /,3) &. +A+*+AA.
PARTICULARITILE FENOMENULUI RA?NAUD LA HOLNAVII CU MALADII
DIFUGE ALE ESUTULUI CONOUNCTIV
Feli'i Lu05'u/V%len$ir
Catedra Medicin 2ntern a Facultii de re5ideniat :i Secundariat clinic nr.1 a
Uni#ersitii de Stat de Medicin :i Farmacie Nicolae Testemianu
Summr!
T"e 0e'uliri$ie) %& R!nu( 0"en%men%n in 0$ien$)
,i$" (i&&u)e '%nne'$i#e $i))ue (i)e)e)
@aynauds &henomenon is &resent almost uniformly in connecti#e tissue diseases.
2n the &a&er are &resented the &eculiarities of @> clinical and &araclinical de&endin- on
the a-e of &atients) causes and its corelation "ith the &rotein C*reacti#e.
Re.um$
Fenomenul @aynaud re&re5int o manifestare frec#ent 9n maladiile difu5e ale esutului
con=uncti#. Cn articol sunt redate &articulartile clinice :i &araclinice a fenomenului @aynaud 9n
de&enden de #\rsta &acienilor) factori declan:atori :i corelaia acestora cu &roteina C*reacti#.
A'$uli$$e $emei
.olile autoimune /.823 re&re5int sindroame clinico*4iolo-ice determinate de scderea
toleranei fat de anti-enii sel' :i sunt caracteri5ate &rin rs&unsuri imune umorale sau celulare
autoreacti#e) 9ndre&tate s&re &ro&riile structuri anti-enice.
Cn functie de ori-inea autoanti-enilor) .82 se &ot clasifica 9nD
or-anos&ecifice) declan:ate de ctre anti-enii cu s&ecificitate de or-an
difu5e) caracteri5ate &rin a&ariia frec#ent a unui rs&uns imun de ti& umoral.
Sim&tomatolo-ia clinic 9n .82 cu s&ecificitate de or-an) se caracteri5ea5 9n &rimul
r\nd &rin semne &atolo-ice 9n le-tur cu or-anul afectat &rimar) dar :i &rin sim&tome cu alt
locali5are care &ot coe6ista ca urmare a e6tinderii &rocesului inflamator.
.82 or-anos&ecifice ale esutului con=uncti# cu&rind 4oala mi6t de esut con=uncti#)
sclerodermia sistemic) lu&usul eritematos sistemic) &oliomio5ita) sindromul S=o-ren) artrita
reumatoid.
Fenomenul @aynaud) s&ecific maladiilor difu5e ale esutului con=uncti#) este caracteri5at
&rin #asos&asm tran5itoriu :i recurent al #aselor mici /la ni#elul de-etelor de la m\ini :i &icioare)
nasului) 4r4iei) urechilor3) &ro#ocat de e6&unerea la fri- :i stresul emoional. Se caracteri5ea5a
&rin &aloare) acrociano5a si hi&eremie de re&erfu5ie.
Cn 1A%$) Maurice @aynaud a descris &rimele ca5uri de asfi6ie :i -an-ren simetric ale
e6tremitilor. Cn 1,+$) 8llen :i .ro"n au &reci5at caracteristicile clinice ale fenomenului
@aynaud. >entru &rima dat ei distin- o form &rimar :i o form secundar a fenomenului
@aynaud :i fac distincia 9ntre necro5a ire#ersi4il la ni#elul de-etelor) le-at de trom4o5a
arterial :i fenomenul @aynaud &ro&riu*5is) determinat de #asos&asmul arterial re#ersi4il.
Fenomenul @aynaud e#oluea5 clasic 9n trei fa5eD la 9nce&ut * 'aza sincopal &rutal cu &aloarea
distal :i insensi4ilitatea unuia sau a dou dintre de-ete /minute*or3) 'aza as'ixic cu ciano5a
de-etelor) durere :i amorirea de-etelor /15*+ minute3) 'aza %iperemic cu ro:ea :i sen5aie de
arsur 9n momentul 9ncl5irii /c\te#a minute3. Uneori succesiunea clasic a celor trei fa5e nu este
res&ectat) se &oate o4ser#a doar &aloare urmat de eritem sau ciano5. Fenomenul @aynaud
&redomin la femei /,Q13 :i alctuiesc +*5( la &o&ulaia -eneral) iar la &esoanele tinere atin-e
ni#elul de $) ( Z%[.
'A
<eose4irea dintre fenomenul @aynaud &rimar :i secundar const) 9n s&ecial) 9n -radul
le5iunilor endoteliale :i #asculare) ti&ul &rimar fiind simetric. <ac du& doi ani de la a&ariie
semnele clinice :i &araclinice nu sunt &re5ente) forma secundar este &uin &ro4a4il.
Caracteristicile 'enomenului 5a#naud primar suntD cri5e #asos&astice &ro#ocate de fri- sau stres)
afectarea simetric a m\inilor) a4sena antecedentelor sau semnelor fi5ice care s su-ere5e o
cau5) ca&ilarosco&ie normal) 0SL normal) serolo-ie ne-ati# /8N8*ne-ati#3. Caracteristicile
'enomenului 5a#naud secundar suntD a&ariia &rimelor sim&tome du& #\rsta de +*! de ani)
afectarea asimetric /to&o-rafia ati&ic3.
<ia-nosticul diferenial 9ntre fenomenul @aynaud &rimar sau idio&atic /denumit anterior
4oal @aynaud :i care re&re5int A( dintre ca5urile de fenomen @aynaud3 :i fenomenul
@aynaud secundar /denumit iniial sindromul @aynaud3 se 4a5ea5 &e anamne5 /uneori
dificil3) e6amen clinic /distonie neuro#ascular) hi&otiroidie) sindromul S=o-ren3)
ca&ilarosco&ie) testarea anticor&ilor antinucleari :i 0SL. Cau5ele cele mai frec#ente ale
fenomenului @aynaud secundar sunt cola-eno5ele /sclerodermia sistemic) 4oala mi6t de esut
con=uncti#) lu&usul eritematos sistemic) &oliomio5ita3. Fenomenul @aynaud &oate s a&ar cu
mai muli ani 9naintea altor semne semne clinice) dar ma=oritatea fenomenelor @aynaud nu
e#oluea5 s&re o 4oal sistemic. <e:i sindromul @aynaud /S@3 este o suferin funcional) 9n
sclerodermie modificrile iniial functionale de#in or-anice datorit &roliferrii intimale :i
de&unerii de cola-en at\t 9n intima #aselor) c\t :i 9n ariile &eri#asculare. Cn e#olutie) &acienii
&re5int ulceraii di-itale :i acroosteoli5) adic li5a falan-ei distale.
<escris iniial de ctre K.Shar&) 9n 1,'$) &oala mixt a esutului con.unctiv A6=NCC
este o afeciune autoimun cu etiolo-ie 9nc necunoscut Z$[. J6ist numeroase i&ote5e
/im&licarea autoanti-enilor :iQsau a-enilor infecio:i3. >redomin la femei) cu frec#en crescut
9ntre al $*+*lea deceniu de #ia. 8feciunea se caracteri5ea5 &rin &re5ena titrului crescut de
anticor&i anti*U
1
@N> &entru anti-enii nucleari sensi4ili la 8@N5) a#\nd o asociere de elemente
clinice ma=ore din lu&us eritematos sistemic /PJS3) artrit reumatoid /8@3) sclerodermie
sistemic /SS3) :iQsau &oliomio5itQdermatomio5it />MQ<M3 Z+)5)1[.
Ta4loul clinic iniial este adesea &uin s&ecific :i include astenie) mial-iiQartral-ii :i stare
/su43fe4ril. Manifestarile ti&ice e6&rimate &rin tumefacia m\inilor) edemul dur) sino#it :i
fenomenul @aynaud /semnalat la &este A5 ( dintre 4olna#ii cu .MC3 re&re5int &rimul
element clinic care &oate &recede celelalte semne cu luni sau ani Z1) A) 1[. @areori) tul4urrile
circulatorii conduc s&re ulceraii ale &ul&ei de-etelor care) de re-ul) a&ar in sclerodermie.
-clerodermia deri# de la cu#intele -rece:ti s(leros /as&ru sau indurat3 :i derma /&iele3.
Sclerodermia difu5 de sistem /SS<3 este o 4oal cronic cu etiolo-ie necunoscut. Femeile sunt
de trei ori mai frec#ent afectate dec\t 4r4aii. 2ncidena ma6im este 9nt\lnit 9ntre !5 :i %5 de
ani. Sclerodermia &oate s afecte5e &ielea) #asele) esutul con=uncti# :i or-anele interne.
2ndurarea :i 9n-ro:area &ielii sunt trsturile caracteristice ale 4olii. Modificrile clinice &ot fi
locale sau -enerali5ate :i reflect at\t de&unerea de cola-en) c\t :i oclu5ia #aselor mici Z![.
Sclerodermia conduce la afectarea se#er a rinichiului :i &lm\nului. 8fectarea
rinichiului &oate s conduc ra&id la a&ariia hi&ertensiunii se#ere :i insuficienei renale cau5at
de o4literarea -lomerulilor /sclerodermia renal3. 8fectarea &lm\nului include fi4ro5a
interstiial) risc crescut de carcinom) 4ron:iecta5ii :i hi&ertensiune &ulmonar.
<upusul eritematos sistemic A<1-C este o 4oal inflamatorie autoimun de etiolo-ie
neelucidat) care afectea5 multi&le or-ane :i sisteme) caracteri5at &rin &roducia e6cesi# de
anticor&i antinucleari. @e&re5int cea mai frec#ent afeciune a esutului con=uncti#) a#\nd o
&re#alen de 5Q1
5
locuitori. <istri4uia &e se6e arat o &redominan a 4olii la se6ul feminin
/ra&ort femeiQ4r4aiD 1Q13) la aduli) tineri :i la rasa ne-roid /de ! ori mai mult dec\t la cea
al43 Z%[.
S'%0ul )$u(iului
Studierea &articularitilor clinico*e#oluti#e :i imunochimice ale fenomenului @aynaud la
4olna#ii cu maladii difu5e ale esutului con=uncti#.
',
M$eril 5i me$%(e
Cn studiu au fost inclu:i 1 4olna#i de se6 feminin cu maladii difu5e ale esutlui
con=uncti#) &rintre care 5 cu .MC) dia-nosticul fiind confirmat 9n 4a5a criteriului Shar&) 1,'$
Z11[) $5 ; SS< :i $5 ; PJS) dia-nostic confirmate conform criteriilor 8@8 /8merican
@heumatism 8ssociation3 9n #ariant modificat /1,A) 1,A$3 Z')15[) care au fost e6aminai 9n
secia de reumatolo-ie a S&italului Clinic Munici&al Sf\nta Treime 9n 4a5a Catedrei Medicin
2ntern nr.1 F@ :i SC 9n &erioada anilor $%*$A.
Toi &acienii au fost e6aminai conform unui &ro-ram unic care a inclusD acu5ele)
anamne5a 4olii) factorii declan:atori ai F@) anamne5a eredo*colateral) datele ha4ituale :i
calitatea #ieii conform chestionarului L8N. <e asemenea) s*au cercetat condiiile de a&ariie :i
caracterele mono*) 4i* sau trifa5ic ale F@ :i corelarea acestuia cu &roteina C*reacti#.
Semnele clinice ale 4olilor au fost a&reciate calitati#D ; a4sen) 1 ; &re5en.
Ni#elul indicilor :i -radul de #aria4ilitate au fost &re5entate &rin media aritmetic :i
de#iaia standard /&achetul de soft ST8T2ST2C8 '.) SU83.
Re.ul$$e 5i (i)'u:ii
Frec#ena S@ a fost 9n e-al msur de 1( la loturile cu .MC :i SS<) iar 9n ca5ul
PJS a fost de $A) (. <es&re &re5ena semnificati# a fenomenului @aynaud 9n .MC relatea5
:i ali autori care au conclu5ionat) c acesta re&re5int un criteriu ma=or 9n dia-nosticul .MC :i
rm\ne constant &e o &erioad 9ndelun-at) fr com&licaii. <e asemenea) se relatea5 c circa
$1;!!( cu PJS Z,[) ,5*1 ( cu SS< Z1$[) 1' ( cu 8@ Z1![) 1 ( cu >M &re5int fenomenul
@aynaud.
0\rsta medie a 4olna#ilor inclu:i 9n studiu a fostD !A)'M1)'Q51)M$)1$Q!)!M$)1+ ani) cu
durata medie de 4oalD 1')$%M1)1'U 1')M1)A% :i 1$)AM1)%+ ani) res&ecti#) &entru .MC) SS<
:i PJS.
Pa studierea dinamicitii fenomenului @aynaud s*a constatat c caracterul monofa5ic s*a
manifestat la A) ( de 4olna#i cu .MC :i la c\te $A) ( cu PJS :i SS<. Caracterul trifa5ic al
F@ s*a manifestat) 9n s&ecial) la lotul SS< 9n +%) ( ca5uri) iar 9n .MC ; doar 9n !)( ca5uri.
<re&t factori declan:atori &entru a&ariia F@ la 4olna#ii cu .MC) PJS :i SS< se
considerD fri-ul) stresul &sihoemoional) cofeina :i fumatul. Cn ca5ul nostru) tri--erii cei mai
incriminai au fost e6&unerea 9ndelun-at la fri-) stresul &sihic :i di#er:i factori neelucidai
&entru 4olna#ii cu .MC :i SS<) s&re deose4ire de PJS la care aceste date au a#ut efecte mai
&uin semnificati#e. >redis&o5iia -enetic s*a manifestat 9n !) ( la sorQ4unica &e linia mamei
9n lotul de .MC) 9n PJSD 1$ ( la sorQ4unica &e linia mamei :i de ! ( la mtu:a &e linia
tatlui) iar 9n lotul cu SS< ; c\te ! ( &entru tat) sor) 4unica &e linia mamei) 4unica &e linia
tatlui. Piteratura de s&ecialitate Z+)1+[) de asemenea relatea5 des&re factorii declan:atori)
relatai anterior 9n a&ariia F@ 9n 4olile autoimune ale esutului con=uncti#. Com&licaii se#ere ale
F@) s*au constatat su4 form de ulceraii &eriun-hiale la A ( 4olna#i cu .MC :i $A( cu SS<)
&recum :i cicatrice stelate la 1%( cu .MC :i 5%( cu SS<.
<atele o4inute /ta4elul 13 rele# c &entru .MC s*a manifestat) 9n s&ecial) caracterul
monofa5ic al F@ /A ( din 4olna#i3U &entru PJS ; $A) () iar &entru SS< ; 9n msur e-al ;
caracterele 4i* :i trifa5iceD c\te +%) (. S*a constatat c factorii declan:atori im&ortani &entru
.MC au fost fri-ul /%$) (3 :i stresul &sihic /+)(3U PJS ; fri-ul /1$)(3U SS< ; fri-ul
/%A)(3 :i stresul &sihic /$!) (3. T &arte considera4il de 4olna#i ; $A) :i +$) () res&ecti#)
&entru .MC :i SS< nu &ot moti#a cau5ele 4olii.
8u fost atestate com&licaii ale F@ manifestate) 9n s&ecial &rin cicatrice stelate la 4olna#ii
cu .MC /1%)(3 :i SS< /5%) (3. Cu inciden mai redus s*au constatat ulceraii ale
&ul&ei di-italeD
A) ( :i $A) () res&ecti#) &entru .MC :i SS<.
<atele din ta4elul $ denot c indicele nes&ecific de inflamaie ; &roteina C*reacti# care
de o4icei corelea5 cu -radul de acti#itate a 4olii) 9n .MC a &re5entat #alori 9nalte &entru toate
caracterele fenomenului @aynaud. 2ndicele a fost) de asemenea) 9nalt la 4olna#ii monofa5ici
A
PJS /$$)%3 :i la 4olna#ii 4i* :i trifa5ici SS< /1+)+ :i $),3. Pa 4olna#ii monofa5ici SS< indicele
a fost relati# sc5ut /%)+3.
<e remarcat) c com&licaiile F@ atestate ; ulceraiile &ul&ei di-itale :i cicatricele stelate
nu au fost 9nsoite de indici 9nali ai &roteinei C*reacti#e) ceea denot c modificrile menionate
nu au im&licat &rocese inflamatorii &ronunate.
Ta4el 1
Pr$i'ulri$:i 'lini'e le &en%menului R!nu( l *%ln#ii 'u
ml(ii (i&u.e le :e)u$ului '%nJun'$i#
2ndici ai F@
=aladii di'uze ale esutului con.unctiv
.MC)( PJS)( SS<)(
3azele 35:
monofa5ic
4ifa5ic
trifa5ic
A)
1%)
!)
$A)
)
)
$A)
+%)
+%)
3actori declanatori
fri-ul
stresul &sihic
fumatul
cofeina
neelucidai
%$)
+)
!)
A)
$A)
1$)
!)
$)
$)
)
%A)
$!)
)
)
+$)
Complicaii ale 35
ulceraii ale &ul&ei di-itale
cicatrice stelate
A)
1%)
)
)
$A)
5%)
Ta4el $
Ni#elul 0r%$einei C/re'$i#e ;mmol/l= l 0'ien:ii 'u )in(r%mul R!nu(
2ndici ai F@
.MC PJS SS<
Nr.
4olna#ilor
>roteina
C*
reacti#
/mmolOl3
Nr.
4olna#ilor
>roteina
C*
reacti#
/mmolOl3
Nr.
4olna#ilor
>roteina
C*
reacti#
/mmolOl3
3azele 35:
monofa5ic
4ifa5ic
trifa5ic
Pi&sa F@
!
A
$
1)!
1')5
15)
'
'
'
!
$$)%
)
)
)
'
A
,

%)+
1+)+
$),
)
Complicaii ale 35
ulceraii ale &ul&ei
di-itale
cicatrice stelate
!
'
+)
%)'

)
)
'
1!
+)!
5)'
>acienii) e#aluai conform chestionarul L8N) au &re5entat indici de calitate a #ieii mult
mai fa#ora4ili &entru .MC com&arati# cu PJS :i SS<.
A1
C%n'lu.ii
1. Fenomenul @aynaud re&re5int un element clinic im&ortant 9n maladiile difu5e ale
esutului con=uncti# care se manifest cu inciden :i -ra#itate diferit 9n 4olile .MC)
SS< :i PJS.
$. Cn 4oala mi6t a esutului con=uncti# F@ rm\ne constant &e &arcursul a mai multor ani
de 4oal) cu &re#alena caracterului monofa5ic /A(3) s&re deose4ire de sclerodermia
sistemic 9n care &re#alea5 caracterul 4i* sau trifa5ic /c\te +%(3 :i a lu&usului
eritematos sistemic cu &re&onderena caracterului monofa5ic) dar cu inciden mult mai
mic /$A(3 dec\t 9n ca5ul .MC.
+. Cn loturile .MC :i SS< ma=oritatea 4olna#ilor indic fri-ul 9n calitate de factor
declan:ator al 4olii. Com&licaii ale F@ s*au atestat su4 form de ulceraii ale &ul&ei
di-itale :i cicatrice stelate cu incidena) res&ecti# de A :i 1%( &entru .MCU $A :i 5%(
* &entru SS<.
!. Ni#elul &roteinei C*reacti#e a fost 9nalt la toate cate-oriile de 4olna#i .MC /1)!
1')5 mmolQl3) la 4olna#ii monofa5ici PJS /$$)%3 :i la 4olna#ii 4i* :i trifa5ici SS< /1+)+ :i
$),3. Pa 4olna#ii monofa5ici SS< indicele a fost relati# sc5ut /%)+3.
5. Calitatea #ieii &acienilor e#aluai &rin chestionarul L8N este mult mai se#er 9n SS< :i
PJS) dec\t 9n .MC) fa&t determinat de a-resi#itatea &ronunat a &rimelor $ maladii.
Hi*li%+r&ie
1. .urdt M.8.) Loffman @.].) <eutscher S.P.) ]an- K.S.) Hohnson H.C) Shar& K.C. Pon-*
term outcome in mi6ed connecti#e tissue diseaseD lon-itudional clinical and serolo-ic
findin-s. /rt%ritis 5%eum. 1,,,U #ol. !$/53) &.A,,*A,.
$. Farhey R.) Less J.0. Mi6ed connecti#e tissue disease. /rt%ritis Care 5es) 1,,'U #ol.1) &.
+++*+!$.
+. Krader*.ecF T.) ]i-ley F.M. @aynauds >henomenon in Mi6ed Connecti#e Tissue
<isease. 5%eum 8is Clin Nort%, $5) #ol. +1) 2ssue +) &. !%5*!A1.
!. Krainer F.) 0ayssairat M.) >riollet >.)et al. Nailfold ca&&ilary microsco&y in mi6ed
connecti#e tissue disease. Com&arison "ith systemic sclerosis and systemic lu&us
erythematosus. /rt%ritis 5%eum 1,A%U #ol. $,/$3) &. 1A,*1,5.
5. Loffman @.].) Kreidin-er J.P. Mi6ed connecti#e tissue disease. Curr T&in @heumatol
$U #ol. 1$) &. +A%*+,.
%. Lo&Finson N. J&idemiolo-y of systemic lu&us erythematosus. /nnals o' t%e 5%eumatic
8iseases 1,,$U #ol.51) &.1$,$*1$,!.
'. Masi 8.T.) @odnan K.>.) Meds-er T.8. =r) et al. Su4committee for Scleroderma Criteria of
the 8merican @heumatism 8ssociation <ia-nostic and Thera&eutic Criteria CommitteeD
>reliminary criteria for the classification of systemic sclerosis /scleroderma3. /rt%ritis
5%eum. 1,AU #ol. $+) &. 5A1;,. /rt%ritis 5%eum. 1,A$) #ol. $5) &. 1$'1*1$''.
A. Maric L.@.) Car&entier >.L.) ]einrich M.C.) et al. Keo-ra&hic #ariation in the
&re#alence of @aynauds &henomenonD a 5 re-ion com&arison QQ L; 5%eumatol.) 1,,')
#ol.$!D A',*AA,.
,. Sarau6 8.) 8llain H.) Kuedes .) et al. @aynauds >henomenon in rheumatoid arthritis. 6r;
L 5%eumatol 1,,%U #ol. +5 /A3) &. '5$*'5!.
1. Shar& K.C< MCT<D 8 conce&t "hich stood the test of time. <upus) $$U #ol.11) &. +++*
++,.
11. Shar& K.C.) 2r#in ].S.) Tan J.M.) et al. Mi6ed connecti#e tissue disease*an a&&arently
distinct rheumatic disease syndrome associated "ith a s&ecific anti4ody to an e6tracta4le
nuclear anti-en /JN83 QQ/m; L; =ed.) 1,'$) #ol.5$ /$3) &.1!A*15,.
1$. Sil#er M.8. Clinical as&ects of systemic sclerosis /scleroderma3. /nnals o' t%e
5%eumatic 8iseases 1,,1) &.A5!*A%1.
1+. Simard HF) Costen4ader IL. ]hat can e&idemiolo-y tell us a4out systemic lu&us
erythematosusE Int L Clin ,ract. $'U #ol. %1/'3) &.11'*11A.
A$
1!. SunderFotter C.) @iemeFasten K. >atho&hysiolo-y and clinical conseuences of
@aynaud7s &henomenon related to systemic sclerosis. 5%eumatolo$# $%U #ol. !5) &. ++;
+5.
15. Tan JM) Cohen 8S) Fries HF) Masi 8T) McShane <H) @othfield NF) et al. The 1,A$
re#ised criteria for the classification of systemic lu&us erythematosus. /rt%ritis 5%eum
1,A$U #ol. $5) &.1$'1*1$''.
REGULTATELE SCREENING/ULUI @IPERGLICEMIEI,
@IPERCOLESTEROLEMIEI, @IPERTENSIUNII ARTERIALE I AFECIUNILOR
RENALE CRONICE IN CENTRUL DE SNTATE RURAL
Lumini: Su#ei'
1
) I+%r C%(renu
$
, R%(i' I+n$
+
,
C%n)$n$in Ou'%#)'"ii
+
) G"en(ie Cur%'i'"in
!
<e&artamentul Sntii mun. Chi:inu
1
, 2MS> S&italul clinic re&u4lican
$
)
2MS> 2nstitutul de Cardiolo-ie
+
) USMF Nicolae Testemianu
!
Summr!
Re)ul$) %& )'reenin+ &%r "!0er+l!'emi, "!0er'"%le)$er%lemi, r$eril "!0er$en)i%n,
n( '"r%ni' renl im0irmen$ in rurl "el$" 'en$re
@&.ective; 2dentification of &atients "ho need &re#enti#e inter#entions for risF reduction
of cardio#ascular diseases) dia4etes mellitus) and chronic renal failure in &o&ulation ser#ed 4y a
rural health center. ,atients and =et%ods; .ody mass inde6) 4lood &ressure) fastin- 4lood
-lucose) total cholesterol) serum creatinine) and al4uminuria "ere estimated in !%, &atients of
the rural health centre. 5esults; >re#alence of &atients "ith im&aired -lucose meta4olism "as
%)A$( in the studied -rou&. 8 tendency of 4ody mass inde6) systolic and diastolic 4lood &ressure
as "ell as total 4lood cholesterol -ro"th de&endin- on de-ree of -lucose meta4olism im&airment
"as o4ser#ed. No si-nificant differences of serum creatinine concentrations de&endin- on fastin-
4lood -lucose #alues "ere detected. 8 tendency of "orsenin- microal4uminuria "as o4ser#ed
de&endin- on the de-ree of ad#ancement of -lucose meta4olism im&airment.
Conclusions; <etection of su4stantial &ro&ortion of &atients "ith im&aired -lucose meta4olism
ar-uments the need for more &roacti#e screenin- for this a4normality in &rimary care sector. 8
tendency for a--re-ation of studied meta4olic distur4ances in the same -rou&s of &atients s&eaFs
in fa#or of the need of com&le6 &re#enti#e inter#entions in these &atients.
Re.um$
-copul; 2dentificarea &ersoanelor care necesit inter#enii &rofilactice 9n #ederea reducerii
riscului dia4etului 5aharat de ti&ul $) com&licaiilor cardio#asculare :i insuficienei renale
cronice la &o&ulaia deser#it de un centru de sntate rural< ,acienii i metodele; Pa !%,
&acieni din centrul de sntate rural au fost determinate inde6ul masei cor&orale) #alorile
tensionale 9n condiii standard) -licemia a .eun) concentraia colesterolului total 9n s\n-e)
creatinin seric :i #alorile de al4uminurie. 5ezultatele; >re#alena &acienilor cu dere-larea
meta4olismului -lucidic a constituit %)A$(. 8 fost de&istat tendina de cre:tere a inde6ului
masei cor&orale) #alorilor tensionale sistolice :i diastolice) &recum :i a concentraiilor de
colesterol san-uin 9n funcie de -ra#itatea dere-lrilor meta4olismului -lucidic. Nu au fost
de&istate diferene semnificati#e a concentraiilor creatininei serice 9n funcie de -radul -licemiei
a .eun. 8 fost constatat tendina de s&orire a -radului de microal4uminurie 9n funcie de
a#ansare a dere-lrilor meta4olismului -lucidic. Concluzii; <e&istarea &ro&oriei semnificati#e
de &acieni cu dere-larea meta4olismului -lucidic denot necesitatea acti#i5rii acti#itii de
screenin- a tul4urrilor meta4olismului -lucidic la ni#elul sectorului de asisten medical
&rimar. Jste constatat tendina de -re-are a dere-lrilor meta4olice studiate la acelea:i -ru&e
de &acieni ce denot necesitatea inter#eniilor &re#enti#e com&le6e la ace:ti indi#i5i.
A+
A'$uli$$e $emei
Factorii de risc a maladiilor netransmisi4ile includ factorul -enetic) stilul de #ia :i o
serie de factori meta4olici. 8ce:ti factori deseori se 9nt\lnesc simultan la un indi#id)
condiion\nd 9n tandem riscul maladiilor netransmisi4ile. Factorii meta4olici frec#ent 9nt\lnite 9n
cluster sunt hi&ertensiunea arterial) disli&idemia :i dere-larea toleranei la -luco5 sau dia4etul
5aharat de ti&ul $. Cm&reun cu o4e5itatea #isceral acest cluster ai factorilor de risc este
cunoscut ca sindrom meta4olic. J6ist o 9nele-ere comun referitor la necesitatea de&istrii
&recoce :i tacticii &roacti#e 9n com4aterea tuturor factorilor de risc Z'[. Cn &ofida fa&tului c
e6ist mai multe definiii a sindromului meta4olic Z1) $) !) 5) 11[) la momentul actual) se
consider c sindromul meta4olic acionea5 ca un factor multi&lu :i com&le6 de risc
cardio#ascular Z+[. @eam&lasarea accentelor 9n lucrul medicilor de familie de la acti#itile
&redominant curati#e la cele de &rofila6ie necesit o cunoa:tere mai 4un a &re#alenei acestor
factori. <ere-lrile meta4olismului -lucidic) hi&ertensiunea arterial) hi&ercolesterolemia :i
manifestrile inci&iente ale afeciunilor renale cronice de re-ul &ersist o &erioad 9ndelun-at
fr manifestri clinice e#idente) re&re5ent\nd factori de risc &entru com&licaii cardio#asculare)
dia4et 5aharat :i insuficien renal) maladii care au o &o#ar ma=or economic :i social asu&ra
societii. Cele menionate mai sus =ustific necesitatea screenin-*ului acestor stri :i luarea
msurilor &re#enti#e tim&urii cu sco&ul de a reduce rata de in#alidi5are :i cheltuielile sistemului
alocate tratamentului acestor maladii 9n fa5ele lor a#ansate.
O*ie'$i#ele lu'rrii
2dentificarea &ersoanelor care necesit inter#enii &rofilactice 9n #ederea reducerii riscului
dia4etului 5aharat de ti&ul $) com&licaiilor cardio#asculare :i insuficienei renale cronice la
&o&ulaia deser#it de un centru de sntate rural<
M$erile 5i me$%(e
Studiul a fost efectuat &e un lot de !%, &acieni /1$+ 4r4ai :i +!% femei3 din centrul de
sntate 2alo#eni cu #\rstele cu&rinse 9ntre 1A :i A! ani. 0\rsta medie a &acienilor a constituit
!5)'1M1+)$ ani. Criterii de includere En studiu; Cn studiu au fost inclu:i &acienii care s*au
adresat &rimar la medicul de familie cu di#erse &ro4leme :i :i*au e6&rimat acordul informat de a
&artici&a 9n studiu. Criterii de excludere din studiu; <in studiu au fost e6cluse &ersoanele cu
#\rsta mai mic de 1A ani sau mai mare de ' ani) femeile 9nsrcinate) &acieni cu fe4r mai
mare de +,C. >acienilor li s*au determinat inde6ul masei cor&orale) #alorile tensionale 9n
condiii standard) -licemia a .eun) concentraia colesterolului total 9n s\n-e) iar 9n calitate de
semne de afectare a rinichilor au fost estimate concentraia de creatinin 9n ser :i #alorile de
al4uminurie.
Re.ul$$ele %*:inu$e
Mediile &arametrilor estimai 9n lotul de !%, &acieni sunt &re5entate 9n ta4elul 1.
Ta4elul 1
MMS<
2nde6ul masei cor&orale /F-Qm3 $')%$M5)%,
T8sX /mm L-3 1$%)A1M$$)5,
T8dXX /mm L-3 A1)5M1$),5
Klicemia a.eun /mmolQl3 !)+M$)A
Colesterolul san-uin /mmolQl3 !)''M1)1%
Creatinina seric /mFmolQl3 '%)5+M$+)1
8l4uminuria /m-Ql3 $$)1M$+)15
T8sX * tensiunea arterial sistolic
T8dXX * tensiunea arterial diastolic
>acienii au fost di#i5ai 9n trei -ru&e 9n funcie de ni#elul -licemieiD normo-licemie)
-ru&ul 1 /nV!+'3 cu media -licemiei +)A5M)%1 mmolQl) -licemia cu&rins 9ntre %) :i %),
mmolQl) -ru&ul $ /nV13U #alorile medii ale -licemiei %)!!M)+' mmolQl :i cu #alorile -licemiei
mai mari de ') mmolQl) -ru&ul +) media 1$)$M!)1 mmolQl /nV$$3. 8nali5a &arametrilor
res&ecti#i 9n -ru&ele formate 9n funcie de ni#elul -licemiei a rele#at urmtoarele /ta4. $3
A!
Ta4elul $
0alorile indicilor cercetai 9n -ru&ele formate 9n funcie de -licemie
Kru&ul 1
/n V !+'3
Kru&ul $
/n V 13
Kru&ul +
/n V $$3
MMS< MMS< MMS<
Klicemia a.eun /mmolQl3 +)A5M)%1 %)!!M)+' 1$)$M!)1
2nde6ul masei cor&orale /F-Qm3 $')51M5)'$ $'),1M5)%! $,)!1M5)1%
T8sX /mm L-3 1$5)!AM$1)A5 1+A)M$%)1% 1!')1!M$5)5'
T8dXX /mm L-3 A1)1M1$)A A%)M1!)+ A,)5M1+)$,
Colesterolul san-uin /mmolQl3 !)'!M1)1! !)!AM1)1 5)%M1)$,
Creatinina seric /mFmolQl3 '%)!!M$+)%% ',)5,M1'),! '%)A!M11)!1
8l4uminuria /m-Ql3 $1)A%M$+)$' $')++M$,)%' $5)15M1')'+
T8sX * tensiunea arterial sistolic
T8dXX * tensiunea arterial diastolic
Jste constatat o &ro&orie semnificati# de &acieni /nV+$) %)A$(3 cu dere-larea
meta4olismului -lucidic /-ru&ele $ :i +3. 8 fost de&istat tendina de cre:tere a inde6ului masei
cor&orale &e msura s&oririi concentraiei -luco5ei san-uine) care a constituit $')51M5)'$
/F-Qm3 9n -ru&a 1U $'),1M5)%! /F-Qm3 9n -ru&a $ :i $,)!1M5)1% /F-Qm3 9n -ru&a +. Tensiunea
arterial sistolic la fel a demonstrat o tendin de cre:tere 9n funcie de -radul -licemiei :i a
constituit 1$5)!AM$1)A5 mm L-) 1+A)M$%)1% mm L- :i 1!')1!M$5)5' mm L- 9n -ru&ele 1) $
:i + res&ecti#. 0alorile tensiunii arteriale diastolice 9n -ru&ul 1 au constituit A1)1M1$)A mm L-
iar 9n -ru&ele $ :i + A%)M1!)+ mm L- :i A,)5M1+)$, mm L- res&ecti#. Mediile
concentraiilor colesterolului total au fost !)'!M1)1! mmolQl 9n -ru&ul normo-licemiei) !)!AM1)1
mmolQl 9n -ru&ul &acienilor cu dere-larea toleranei la -luco5 :i 5)%M1)$, mmolQl 9n -ru&ul
dia4etului 5aharat. Jstimarea concentraiilor creatininei serice :i a microal4uminuriei 9n calitate
de indicatori ai dere-lrii funciei renale a rele#at li&sa diferenelor semnificati#e 9ntre -ru&ele
studiate a concentraiilor creatininei) acestea constituind '%)!!M$+)%% mFmolQl) ',)5,M1'),!
mFmolQl :i '%)A!M11)!1 -molQl 9n -ru&ele 1) $ :i + res&ecti#. Totodat) a fost constatat tendina
de s&orire a -radului de microal4uminurie 9n funcie de a#ansare a dere-lrilor meta4olismului
-lucidic. Mediile microal4uminuriei 9n -ru&ele 1) $ :i + au constituit $1)A%M$+)$' m-Ql)
$')++M$,)%' m-Ql :i $5)15M1')'+ m-Ql res&ecti#.
Di)'u:ii
Cn literatur e6ist indicaii la fa&tul c factorii de risc cardio#ascular au tendina de a se
asocia 9n clustere. Studiul relaiilor 9ntre clusteri5area factorilor de risc de caracter meta4olic :i a
mortalitii din cau5e cardio#asculare du& stratificare conform -radului de hi&er-licemie sau
-radului de o4e5itate a demonstrat c tolerana la -luco5 =oac un rol im&ortant 9n mortalitatea
cardio#ascular. 8 fost constatat &re#alena semnificati# a indi#i5ilor cu factori multi&li de risc
cardio#ascular 9ns fr e6cesul de mas cor&oral. 8utorii consider c e6cluderea indi#i5ilor
cu masa cor&oral normal din -ru&ul dia-nosticului de sindrom meta4olic &oate diminua
#i-ilena referitor la riscul cardio#ascular. Z%[ <atele o4inute 9n studiul nostru la fel
demonstrea5 tendina de asociere a factorilor de risc studiai 9n clustere :i de a-ra#are &e msura
a#ansrii dere-lrilor meta4olismului -lucidic. T tendin similar a fost o4ser#at :i 9n funcie
de a#ansare a hi&ertensiunii arteriale. Studiul consacrat e#alurii corelaiilor sindromului
meta4olic :i a com&onentelor acestuia cu cardio&atia ischemic) 4olile cardio#asculare :i
mortalitatea din toate cau5ele a rele#at c sindromul meta4olic) inde&endent de criteriile a&licate
&entru definiia lui) a fost asociat cu riscul statistic semnificati# s&orit de mortalitate
cardio#ascular du& a=ustarea la toate #aria4ilele confundante Z1[. Cn studiul dat nu a fost
o4ser#at le-tura sindromului meta4olic cu mortalitatea din alte cau5e. <in com&onentele
indi#iduale ale sindromului meta4olic -licemia a .eun) dere-larea toleranei la -luco5)
concentraia redus de L<P*colesterol :i microal4uminuria au fost &redictori 4uni de mortalitate
cardio#ascular 9n modelele multi#ariate Z1[. <ere-larea toleranei la -luco5) dia4etul 5aharat
instalat recent :i microal4uminuria sunt factori de risc inde&endeni :i 9n mod o4li-atoriu tre4uie
A5
s fie e#aluate &entru estimarea riscului -lo4al cardio#ascular) iar tratamentul tre4uie s fie
a=ustat &rofilului indi#idual de risc al &acientului cu luarea 9n consideraie a fa&tului cum a-enii
tera&eutici din diferite clase #or influena &arametrii cardio#asculari :i meta4olici Z'[. <ac
anterior #aloarea &redicti#a a microal4uminuriei &entru riscul cardio#ascular se considera
discuta4il) studiul P2FJ a demonstrat c diminuarea -radului de microal4uminurie &rin
inter#enii tera&eutice este asociat cu reducerea semnificati# a e#enimentelor cardio#asculare)
su-er\nd astfel c influenarea direct a factorului de risc asi-ur o &ro-no5 cardio#ascular
mai 4un Z,[. Ca&acitatea microal4uminuriei de a &re5ice riscul s&orit cardio#ascular :i cel renal
este 4ine demonstrat la &acienii cu dia4et) la &acienii cu hi&ertensiune :i 9n &o&ulaia -eneral.
<e&istarea microal4uminuriei &oate fi util 9n selectarea strate-iilor tera&eutice &entru reducerea
sau &re#enirea e#enimentelor cardio#asculare la &acienii cu hi&ertensiune arterial esenial.
Microal4uminuria se de&istea5 la a&roa&e !( din &acienii cu hi&ertensiunea arterial instalat
9n s&ecial la cei cu control medicamentos insuficient) fiind un marcher al le5iunii renale :i factor
de risc cardio#ascular 9n hi&ertensiune arterial esenial. <eterminarea acestui &arametru 9n
&ractica clinic de rutin ar &utea facilita stratificarea riscurilor :i ale-erea tera&iei
medicamentoase raionale &acienilor hi&ertensi#i ZA[.
C%n'lu.ii
1. <e&istarea &ro&oriei semnificati#e /%)A$(3 de &acieni cu dere-larea toleranei la
-luco5 :i dia4et de ti& $ denot necesitatea acti#i5rii acti#itii de screenin- a tul4urrilor
meta4olismului -lucidic la ni#elul sectorului de asisten medical &rimar cu luarea msurilor
de cori=are a dere-lrilor de&istate 9n #ederea reducerii riscului de dia4et :i a celui
cardio#ascular.
$. Jste constatat tendina de a-re-are a dere-lrilor meta4olismului -lucidic cu cre:terea
masei cor&orale) s&orirea #alorilor tensionale sistolice :i diastolice) cre:terea colesterolului
san-uin :i -radului de deteriorare a funciei renale.
+. 8-re-area dere-lrilor meta4olice care s&oresc riscul dia4etului 5aharat de ti& $ :i
com&licaiilor cardio#asculare 9n acelea:i -ru&e de &acieni denot necesitatea inter#eniilor
&re#enti#e com&le6e la ace:ti indi#i5i.
Hi*li%+r&ie
1. /merican Colle$e o' 1ndocrinolo$# 4as( 3orce on t%e Insulin 5esistance s#ndrome:
/merican Colle$e o' 1ndocrinolo$# ,osition -tatement on t%e Insulin 5esistance -#ndrome) in
1ndocr; ,ract; $+. &. $+% * $5$.
$. .loom-arden) .T. 8e'initions o' t%e Insulin 5esistance -#ndrome: 4%e *st Morld
Con$ress on t%e Insulin 5esistance -#ndrome; <ia4etes Care) $!. 6F/+3D &. A$!*A+.
+. Krundy) S.M. =eta&olic -#ndrome: / =ultiplex Cardiovascular 5is( 3actor; H Clin
Jndocrinol Meta4) $'. E6/$3D &. +,,*!!.
!. Krundy) S.M.) Cleeman) H. 2.) <aniels) S. @.) et al. 8ia$nosis and =ana$ement o' t%e
=eta&olic -#ndrome: /n /merican +eart /ssociationONational +eart, <un$, and 6lood Institute
-cienti'ic -tatement; Circulation) $5. 226/1'3D &. $'+5*$'5$.
5. Kuerrero*@omero) F.) @odri-ue5*Moran) M. Concordance 6et7een t%e )FFG
International 8ia&etes 3ederation 8e'inition 'or 8ia$nosin$ =eta&olic -#ndrome Mit% t%e
National C%olesterol 1ducation ,ro$ram /dult 4reatment ,anel III and t%e Morld +ealt%
@r$anization 8e'initions; <ia4etes Care) $5. 6C/13D &. $5AA * $5A,
%. Iadota) 8.) Lo5a"a) 8.) TFamura) T.) et al. 5elations%ip 6et7een =eta&olic 5is(
3actor Clusterin$ and Cardiovascular =ortalit# -trati'ied &# +i$% 6lood 2lucose and @&esit#:
NI,,@N 8/4/?F, *??F-)FFF; <ia4etes Care) $'. 83/%3D &. 15++*15+A.
'. Pe#ine) H.L. =ana$in$ multiple cardiovascular ris( 'actors: state o' t%e science; H
Clin Ly&ertens /Kreen"ich3) $%. C/1 Su&&l +3D &. 1$*$$.
A. Se-ura) H.) @uilo&e) P.M.) and @odicio) H.P. =icroal&uminuria; Clin J6& Ly&ertens)
$!. 67/'*A3D &. '1*''.
,. Se-ura) H.) @uilo&e) P.M.) and anchetti) 8. @n t%e importance o' estimatin$ renal
'unction 'or cardiovascular ris( assessment; H Ly&ertens) $!. 66/,3D &. 1%+5*1%+,.
A%
1. ]an-) H.) @uotsalainen) S.) Moilanen) P.) et al. 4%e meta&olic s#ndrome predicts
cardiovascular mortalit#: a *H-#ear 'ollo7-up stud# in elderl# non-dia&etic 3inns; Jur Leart H)
$'. 6C/'3D &. A5'*A%!.
11. ]LT. 8e'inition, dia$nosis and classi'ication o' dia&etes mellitus and its
complications: report o' a M+@ consultation; ,art *: dia$nosis and classi'ication o' dia&etes
mellitus. 1,,,) Kene#aD ]LT.
VASOCONSTRICIA RENAL LA PACIENII CU CIROG @EPATIC I SINDROM
@EPATO/RENAL
Lili Vl)%#
SCM ))Sf\nta Treime)) secia nefrolo-ie
Summr!
Renl #)%'%n)$ri'$i%n in 0'ien$) ,i$" li#er 'irr"%)i)
n( "e0$%/renl )!n(r%me
<o&&ler ultrasono-ra&hy can 4e used to assess the #ascular resistance in renal #essels
throu-h analysis of the <o&&ler "a#eform 4y a &arameter termed @esisti#e 2nde6./@23 ]e
&ostulated that the @2 could 4e im&ortant for the dia-nosis and &ro-nosis of he&ato*renal renal
/L@S3. ]e studied '$ cirrhotics "ith ascites) of "hom 1$ "ere "ith L@S. ]e measured arterial
@2 /@esisti#e inde6 V >eaF systolic #elocity * Minimum diastolic #elocityQ>eaF systolic #elocity3
"ith color <o&&ler ultrasono-ra&hy after #isuali5ation of renal arteries. 2t "as considered
a4normal "hen hi-her than .'.The @2 "as useful in &atients "ith cirrhosis and ascites for the
&ro-nosis of L@S and could su--est dia-nosis of L@S "ith #alues of .'A or hi-her) if other
clinical conditions that &roduce renal #asoconstriction are e6cluded.
Re.um$
0asoconstricia renal :i li&sa de rs&uns la e6&ansiunea #olemic este caracteristic &entru
sindromul he&ato*renal/SL@3. <o&&lero-rafia #aselor renale este o alternati# nein#a5i# :i
#aloroas ce ofer una dintre cele mai reu:ite ima-ini a arterelor renale.>e un lot de '$
&acieni)dintre care 1$ dia-nosticai cu SL@ )a fost determinat indicele de re5isten)#ite5a
sistolica ma6imal :i #ite5a diastolic minimal a arterelor renale. S*a conclu5ionat c #alorile
indicelui de re5isten mai mari de )'A e6&rim #asoconstricia renal se#er) ti&ic &entru
SL@.
A'$uli$$e $emei
Com&licaiile renale)dia-nosticate la o anumit eta& de e#oluie a ciro5ei he&atice &ot
a#ea semnificaie minor sau &ot s declan:e5e tul4urri se#ere)care determin &ro-nosticul
nefa#ora4il al afeciunii he&atice. Cn ca5ul decom&ensrii ciro5ei he&atice) sindromul he&ato*
renal se 9nt9lne:te 9n 1A( du& un an de decom&ensare :i 9n ! ( du& 5 ani. >eritonita
4acterian s&ontan este o alt cau5 de modificare nefast a funciei renale) 9n +(
com&lic9ndu*se cu insuficiena renal acut. Mortalitatea 9n re5ultatul disfunciilor renale este
crescut su4stanial) #ariind de la 5(*'( 9n ca5ul 2@8 din necro5 tu4ular la '5(*1(
din moti# de sindrom he&ato*renal.
Conform unor studii recente la &acienii cu ciro5 he&atic este &re5ent insuficiena
renal acut /2@83 indus de infecii 9n +$() de 4oli &arenchimatoase renale 9n $!() 2@8
&rerenal 9n $$() 11( *necro5a tu4ular acut) A( *sindrom he&ato*renal) +( *2@8 du&
medicaie nefroto6ic.
Sindromul he&ato*renal /SL@3 este o form de insuficien renal acut
funcional)&otenial re#ersi4il care a&are la &acienii cu afeciuni he&atice se#ere 9n a4sena
semnelor de le5iune renal clinice)de la4orator :i morfolo-ice.>ertur4area &atofi5iolo-ic
ma=or 9n SL@ este #a5oconstricia arterial intrarenal. .Io&&er :i cola4.au demonstrat
caracterul funcional :i re#ersi4il al SL@ 9n 1,%, du& efectuarea trans&lantului de rinichi
A'
cada#eric de la &acienii decedai de SL@ la cei cu insuficien renal terminal. @e#ersi4ilitatea
sa a fost demonstrat :i &rin redo49ndirea funciei renale du& trans&lantul de ficat.
Cn tim&ul celei de*a 5% 9ntruniri a 8sociaiei 8mericane de studiere a 4olilor de ficat)
2nternational 8scites Clu4 a ela4orat o conce&ie actual a SL@ cu definiie )criterii de dia-nostic
:i recomandri de tratament noi.
Criteriile dia-nostice ale SL@ s9nt urmtoareleD
1.>re5ena 4olii he&atice acute sau cronice cu insuficien he&atic a#ansat :i hi&ertensiune
&ortal
$.Ni#elul creatininei serice11+mFmolQl sau clearance*ul creatinineiW!mlQmin
+.84senta tratamentului cu su4stane nefroto6ice)a :ocului)infeciei)hi&o#olemiei.
!.84sena ameliorrii funciei renale du& administrate de diuretice :i e6&ansiune #olemic &9n
la 1)5 l. litri de soluie i5otonic salin.
5.>roteinurieW)5-Ql :i a4sena o4struciei sau unei maladii &arenchimatoase renale.
0asoconstricia renal &re5inta interes clinic 9n momentul c9nd era suficient de crescut
&entru a &ro#oca a&ariia sindromului he&ato*renal. Pa ora actual s*a sta4ilit c chiar &re5ena
unei #asoconstricii renale moderate are o im&ortan #aloroas dia-nostic :i clinic.>acienii
res&ecti#i au o retenie de sodiu mai &ronunat) acti#itate secretorie a #aso&resinei mai crescut
:i necesit do5e mai mari de diuretice &entru &re#enirea :i tratarea ascitei com&arati# cu
4olna#ii cu &erfu5ie renal normal .
J6&erimental hi&ertensiunea &ortal intrahe&atic a fost indus de li-atura #enei &orta la
:o4olani)o4in9ndu*se ca re5ultat o #asodilataie -enerali5at.<e:i #olumul &lasmatic total :i
de4itul cardiac s9nt ridicate)#olumul &lasmatic efecti# circulant scade drastic din cau5a
sechestrrii &ro-resi#e a lichidelor la ni#elul circulaiei s&lanhnice :i deschiderii unor :unturi
arterio*#enoase sistemice la ni#elul te-umentelor :i mu:chilor.8stfel mechanismul
#asoconstriciei renale iniial are caracter ada&ti# :i com&ensator :i caut s refac #olumul
&lasmatic efecti# circulant.
Metode instrumentale nein#a5i#e de a&reciere a hemodinamicii renale s9nt insuficient
folosite 9n &ractica medical)de:i de&istarea &recoce a tul4urilor circulatorii renale are o
im&ortan &redicti# ma=or 9n mana-mentul &acienilor cu ciro5 he&atic.
<o&&lero-rafia #aselor renale este o alternati# nein#a5i# :i #aloroas )oferind una din
cele mai reu:ite ima-ini a arterelor renale. sensi4ilitatea ei e de A5() com&arati# cu an-io-rafia
com&uteri5at /,5(3 :i an-io-rafia cu re5onan ma-netic ./,(3
Jco-rafia <o&&ler tri&le6 &ermite o4inerea simultan :i 9n tim& real a ima-inii color &e o
ima-ine eco-rafic clasic &rin <o&&ler &ulsatil.8ceast modalitate este cea mai 4ine ada&tat la
studiul #aselor a4dominale :i mai ales a arterelor renale.
8&recierea hemodinamicii renale include determinarea #ite5ei ma6imale sistolice 9n
a.renale &rinci&ale /0ma63 )#ite5ei minimale diastolice/0 min3) #ite5ei medii /0 mean3)
ra&ortului sistolo*diastolic/SQ<3)indicilor re5istenei &erifericeD2ndicele de re5isten /2@3
)calculat du& formula 2@= /0ma6*0min3Q0ma6.Cnce&9nd cu anii 1,, interesul fa de 2@ ca
marcher al re5istenei #asculare 9n arterele renale :i #asele mici intra&arenchimatoase renale a
crescut su4stanial) determinarea lui a#9nd #aloare dia-nostic 9n estimarea se#eritii
aterosclero5ei sistemice)nefro&atiei dia4etice)la &acienii #9rsnici)9n e#aluarea efectelor unor
medicamente asu&ra hemodinamicii renale.
.ardi :i cola4. consider c #alorile 2@ &ot fi su-esti#e 9n &ro-nosticul SL@ dac este mai
mare de )'A :i alte cau5e ale #asoconstriciei renale au fost e6cluse.
8stfel <o&&ler US este mai informati# dec9t ultrasono-rafia standart 9n detectarea ori-inii
renale a 2@8)iar im&ortana ei 9n e#aluarea hemodinamicii rinichiului 9n ciro5 este 9n continuare
o &ro4lem ce necesit studiere.
O*ie'$i#ele )$u(iului
J#aluarea hemodinamicii renale la &acienii cu ciro5e he&atice 9n diferite stadii e#oluti#e)
inclusi# cu sindrom he&ato*renal.
AA
M$erile 5i me$%(e (e 'er'e$re
8u fost luai 9n studiu '$ &acieni* !1 femei :i ++ 4r4ai cu ciro5e he&atice ) +$ &acieni
cu ciro5 he&atic clasa Child*>u-h 8) $ &acieni cu ciro5e he&atice clasa Child*>u-h . ) $
4olna#i cu ciro5e he&atice clasa Child*>u-h C )la 1$ &acieni dia-nosticat sindromul he&ato*
renal.Jtiolo-ia ciro5ei alcoolic la +$ &acieni) cri&to-en la ') #iral la ++ &acieni.
Nu au fost inclu:i 9n studiu &acienii cu infecie urinar manifest) dia4et 5aharat)
insuficien renal cronic) hi&ertensiune arterial) insuficien cardiac a#ansat) #asculite
sistemice.
<ia-nosticul de ciro5 he&atic s*a sta4ilit &e 4a5a datelor clinice) de la4orator)
eco-rafice) 9n 5 ca5uri confirmate :i de 4io&sie he&atic. .olna#ii au fost clinic :i &araclinic
e6aminai) determinate #alorile clearance*ului creatininei &lasmatice) urea 9n ser)iono-rama
seric)#alorile 4iliru4inei)transamina5elor)al4uminei 9n ser)trom4ocitele)etc.
Kradul se#eritii afeciunii he&atice s*a a&reciat ree:ind din #alorile al4uminei serice
)4iliru4inei serice)&re5enei ascitei)tim&ului &rotrom4inic)-radului encefalo&atiei he&atice )4a5ate
&e criteriile modificate ale lui >u-h la clasificaia lui Child*Turcot.>acienii e6aminai se aflau la
un re-im hi&osodat de +! mJ de sod &e 5i) restricie de &rotein 1- la F- cor& &e 5i cu &re5ena
de encefalo&atie he&atic a#ansat :i SL@ )restricie de a& 9n ca5 de hi&onatriemie. Kradul
#aricelor esofa-iene e#aluat la esofa-ofi4ro-astrosco&ie. Pa '$ &acieni efectuat USK
or-anelor interne) <o&&lero-rafia arterelor renale cu a=utorul ultrasono-rafului 4idimensional
Tosi4a SS8*+!8)determinat indicele de re5isten) indicii circulaiei san-uine renale * #ite5a
sistolic ma6imal /0 ma63 :i #ite5a diastolic minimal / 0min 3 a arterelor renale.
Re.ul$$e %*:inu$e 5i (i)'u:ii
S*a constatat &re5ena sindromului he&ato*renal la ! &acieni cu ciro5 he&atic clasa Child
;>u-h . :i % &acieni cu ciro5 he&atic clasa Child ;>u-h C ) -radul #aricelor esofa-iene *la
$1 &acieni ) -radul *1 la $$) -radul *$ la 11 &acieni :i -radul* + la % 4olna#i)la &acienii cu
SL@ -radul #aricelor esofa-iene*+.
<in numrul total de &acieni /'$ &.3 ) 2@8 cu sindromul he&ato*renal ti& 2 dia-nosticat la
o sin-ur &acient cu ciro5 he&atic alcoolic) clasa Child *>u-h C) asociindu*se :i hemora-ia
din #aricele esofa-iene. SL@ ti& 22 &re5ent la + &acieni cu ciro5 #iral :i % cu ciro5 alcoolic
/ clasa Child ; >u-h C3.Jfectuarea do&&lero-rafiei a.renale a &ermis urmtoarele constatriD
Fi+ur 2< In(i'ele (e re.i)$en: in$rrenl n%rml IRM3,9E< D%00ler e'%+r&i 0'ien$ului
'u 'ir%. "e0$i' 'l) C"il(/Pu+" A<
A,
Fi+ur 6 In(i'ele (e re.i)$en: in$rrenl 're)'u$ IRIRIRM2,33<D%00ler e'%+r&i
0'ien$ului 'u 'ir%. "e0$i' 5i )in5i )in(r%m "e0$%/renl<
0ma6 :i 0it min a arterelor renale la &acienii cu ciro5e he&atice clasa Child ;>u-h 8 :i .
nu a de#iat de la norm /)%'mQsec3) la &acienii cu ciro5e he&atice clasa Child ;>u-h C s* a
determint cre:terea 0ma6 /1)!mQsec3 :i scderea #ite5ei diastolice minimale 9n arterele renale
/)11mQsec3 .
0aloarea medie a indicelui de re5isten 9n limite normale/)%+3 la +$ &acieni cu ciro5
he&atic clasa Child ;>u-h 8 :i la &acienii cu ciro5 he&atic clasa Cild*>u-h ./)%A3) crescut
/)'!3 la toi 4olna#ii cu ciro5 he&atic clasa Child ;>u-h C :i semnificati# crescut la cei
dia-nosticai cu SL@. /)A13) cea ce confirm cre:terea re5istenei #asculare renale la &acienii
cu ciro5e decom&ensate)9ndeose4i 9n ca5ul instalrii sindromului he&ato*renal.
T*el 2
D$ele in(i'il%r *i%'"imi'i 5i "em%(inmi'i l *%ln#ii 'u 'ir%. "e0$i'
N In(i'ii *i%'"imi'i

Pacieni cu ciroz
clasa Child-Pugh A
32 pacieni
Pacieni cu
ciroz clasa
Child Pugh
B
20 pacieni
Pacieni cu
ciroz clasa
Child Pugh C
20 pacieni
Pacieni cu
Sindrom hepato-
renal
2 pacieni
1. Clearance
creatininei mlQmin
1$A)11S *1)5 11)!!S *1)! 1)5'S *1), +$)++S*)'
$. Creatinina 9n ser
mmolQl
)'S *)! ),S*
)1+
)1S*)15 )%1S*)1$
+. Urea 9n ser
mmolQl
')5$ S*)1A A)5+S*
)1$
,)%1S*), $A)++S *)$$
!. Sodiul seric
mmolQl
1!!)+$S*1)! 1!),1S*1)% 1+%)%AS*$)1 1+1)$$S *$)+
5. >otasiul seric
mmolQl
!)+ S*)'% !)$+S *)1 !)''S*)11 5)!% S*)1+

,
S*a constatat c #alorile &rotrom4inei serice au tendin de scdere cu cre:terea
se#eritii afeciunii he&atice)urea :i creatinina se menin la #alori normale c9nd nu este
asociat o &atolo-ie renal concomitent .Cn &re5ena sindromului he&ato*renal e#ident se
decelea5 cre:terea creatininei :i ureii serice)scderea clearance*ului creatininei /$% ml Qmin3.
<e menionat c a5otemia 9n insuficiena renal acut din SL@ nu atin-e #alori foarte
9nalte ca 9n uremie :i nu este asociat de hi&er&otasiemie marcat)fa&t confirmat :i de studiul
nostru. 2ndicele de re5isten a arterelor renale cre:te odat cu &ro-resia suferinei
he&atice)studii su&limentare fiind necesare &entru e#aluarea rolului su &redicti# 9n
sindromului he&ato ;renal.
C%n'lu.ii
1. 2n ciro5ele he&atice Clasa Child*>u-h C hemodinamica renal este de=a com&romis :i se
caracteri5ea5 &rin cre:terea re5istenei #asculare renale 9n a4sena ridicrii #alorilor
creatininei :i ureii endo-ene serice.
$. <o&&lero-rafia arterelor renale este o metod efecti# :i nein#a5i# de determinare a
&ertur4rilor hemodinamicii renale la &acienii nona5otemici cu ciro5e he&atice #irale :i
alcoolice.
+. 85otemia 9n insuficiena renal acut din SL@ nu atin-e #alori foarte 9nalte :i nu este
asociat de hi&ercaliemie marcata
!. Cre:terea semnificati# a #alorilor indicelui de re5isten este &re5ent la &acienii cu
ciro5 he&atic clasa Child*>u-h C :i 9n sindromului he&ato*renal.
5 .0alorile indicelui de re5isten nu s9nt influenate de etiolo-ia ciro5ei he&atice.
Hi*li%+r&ie
1..ardi 8)Sa&unar H.<o&&ler ultrasono-ra&hy in cirrotic &acients "ith ascitis. @e#. Med.
Chil. $$.
$.Floras HS) Pe-ault P) Morali K8) Lara I) .lendis PM. 2ncreased sym&athetic outflo" in
cirrhosis and ascitesD direct e#idence from intraneural recordin-s. 8nn 2ntern Med.
1,,1U11!D+'+*+
+.Ursea N. Tratat de nefrolo-ie..ucure:ti $!
!.Unceta >. @oias Man-as 8. <o&&ler ultrasono-rathy in the assessment of renal
hemodynamics in &acients "ith chronic li#er disease.@e#.Js&.$.
5.>o55i M) Krassi K) @edaelli J) et al. >atterns of re-ional sym&athetic ner#e traffic in
&reascitic and ascitic cirrhosis. Le&atolo-y. $1U+!D111+*111A.
%.Salo H) Kines 8) 8ni4arro P) et al. Jffect of u&ri-ht &osture and &hysical e6ercise on
endo-enous neurohormonal systems in cirrhotic &atients "ith sodium retention and normal
&lasma renin) aldosterone and nore&ine&hrine le#els. Le&atolo-y. 1,,5U$$D!',*!A'
'.]on- F) Kir-rah N) .lendis PM. The contro#ersy of the &atho&hysiolo-y of ascites in
cirrhosis. H Kastroenterol Le&atol. 1,,'U1$D!+'*!!!.

TRATAMENTUL COMHINAT IN ARTRITA REUMATOID
;EFICACITATEA CLINICO/PARACLINIC=
O)m @elle), Lur Vremi5, Lilin Gr%00, Lele C"i*uru, D< Mru)i'
Catedra Medicin 2ntern 1) F@ :i SC USMF Nicolae Testemianu
Summr!
C%m*ine( Tre$men$ %& R"eum$%i( Ar$"ri$i) ;'lini'l e&&e'$i#ene))=
Tur study consists of % &atients "ith rheumatoid arthritis "ho "ere randomi5ed into t"o
-rou&s 2 and 22. Krou& 2 "as treated "ith metotre6ate in mono*thera&y and -rou& 22 "a treated
"ith metotre6ate in association "ith ]o4en5ym. 8ll &atients ha#e 4een assessed at the 4e-innin-
of study) after % and after 1$ months. Krou& 22 has sho"n 4etter results of =oint inde6es) acti#ity
inde6) functional inde6 and a 4etter life uality at the end of the study. Krou& 22 has also
,1
re-istered less cases of side effects es&ecially se#ere side effects.
Re.um$
Studiul clinic a inclus % &acieni cu dia-nosticul de artrit reumatoid randomi5ai 9n dou
loturi. Potul 2 a administrat metotre6at :i antiinflamatoare nesteroidiene iar lotul 22 a administrat
tera&ie asociat metotre6at cu "o4en5ym :i antiinflamatoare nesteroidiene. >acienii au fost
e#aluai la iniierea tratamentului :i ulterior la % :i 1$ luni. Cn lotul cu tera&ie asociat dintre
metotre6at :i "o4en5ym s*a e#ideniat o ameliorare mai s&orit a indicelor articulari) indicelor
de acti#itate a 4olii) indicelor funcionali :i 9m4untirea calitii #ieii. Totodat la su4iecii
din lotul 22 de studiu rata reaciilor ad#erse a fost mult mai sc5ut) fr a im&une 9ntreru&erea
tratamentului.
A'$uli$$e
8rtrita reumatoid /8@3 re&re5int o &atolo-ie inflamatorie se#er) cu com&onent
autoimun) caracteri5at &rintr*o e#oluie cronic :i &ro-resi#. Tdat instalat) aceasta &atolo-ie
determin de5#oltarea distruciilor articulare care sunt urmate de &roducerea unui deficit
funcional) fa&t care com&romite se#er calitatea #ieii acestor &acieni. <eo&otri# cu sindromul
articular) e#oluia 8@ se com&lic frec#ent &rin asocierea afeciunilor sistemice care) 9n funcie
de se#eritatea lor) &ot influena semnificati# s&erana la #ia a &acienilor.
n ultimii ani a fost cnre-istrat un &ro-res su4stanial 9n elucidarea &ato-eniei 8@.
Cercetrile moleculare) 4iolo-ice :i citolo-ice au contri4uit enorm la e#idenierea unor as&ecte
ale &roceselor &ato-enice ce se desf:oar 9n cadrul 8@. Cu toate acestea &ro4lema factorilor
etiolo-ici) a dia-nosticului &recoce :i a celui difereniat) a criteriilor de &ro-nostic :i de e#oluie)
a ale-erii unei scheme adec#ate de tratament etio&ato-enic 9:i &strea5 actualitatea :i
ar-umentea5 necesitatea in#esti-rilor :tiinifice 9n domeniu.
S'%0ul lu'rrii
Studierea eficacitii clinico*&araclinice :i toleranei administrrii tratamentului com4inat
Metotre6at cu ]o4en5ym la &acienii cu artrita reumatoid.
M$eril 5i me$%(e
Studiul a inclus un lot de % &acieni desf:urat &e o &erioad de 1$ luni) reali5at 9n secia
de reumatolo-ie a S&italului Clinic Munici&al Sf\nta Treime din mun. Chi:inu) Catedra
Medicin 2ntern nr.1) F@ :i SC) USMF Nicolae Testemianu.
<ia-nosticul de 8@ a fost definiti#at cn 4a5a criteriilor de dia-nostic 8@8 /8sociaia
8merican de @eumatolo-ie3) #arianta re#i5uit 9n 1,A'. >acienii au fost randomi5ai 9n dou
loturi 2 :i 22 cu un numr e-al de su4ieci) cdte + &entru fiecare lot. Su4iecii din loturile de
studiu erau com&ara4ili du& #\rst medie /&entru lotul 2 #drsta medie a fost de 51)$M1), ani :i
&entru lotul 22 de 5)5M1)% ani3 &recum :i du& durata medie a maladiei /la lotul 2 fiind de
A,),M11)% luni :i la lotul 22 de 11$)AM1$)$ luni3.
>acienii din lotul 2 au administrat Metotre6at cn do5 de 1 m-Qs&trm\n iQm :i
antiinflamatoare nesteroidiene. >acienii din lotul 22 au administrat Metotre6at in aceea:i do5
de 1 m-Qs&trm\n iQm 9n com4inaie cu &re&aratul ]o4en5ym a c\te , &astile 9n 5i) di#i5ate
9n + &ri5e :i antiinflamatoare nesteroidiene. >acienii au fost cercetai conform unui &lan
com&le6 de e6aminare clinic :i &araclinic la iniierea studiului :i ulterior eficacitatea
tratamentului administrat a fost e#aluat la inter#al de % luni si 1$ luni.
8&recierea afectrilor articulare a fost efectuat 9n 4a5a e6amenului o4iecti# &entru
constatarea durerii articulare) tumefierii articulare :i a limitrii mo4ilitii articulare. >entru
e#aluarea o4iecti# a acestor manifestri au fost a&licai indicii articulariD indicele @itchie)
indicele articular $A. >entru calcularea a4ilitii funcionale a &acienilor cu artrit reumatoid
a fost a&licat indicile funcional Pee) care se e#aluia5 cn 4a5a unui chestionar #alidat) folosind o
scar de la la + iar suma scorurilor re&re5int #aloarea indicelui. Kradul de acti#itate a
a&rocesului inflamator reumatoid a fost a&reciat cn 4a5a indicelor nes&ecifici a inflamaieiD
>C@) fi4rino-enul) durata redorii matinale :i 9n 4a5a indicelui <8S $A /un indice com4inat de
e#aluare a acti#itii 4olii3. J#aluarea le5iunilor articulare a#ansate a fost documentat cn 4a5a
,$
radio-rafiilor &almare :i &lantare.
>entru e#aluarea calitii #ieii &acienilor cu artrita reumatoid s*a utili5at chestionarul
L8N /Lealth 8ssessment Nuestionaire3) #alidat &entru &acienii cu artrita reumatoid) com&letat
indi#idual de &acienii din studiu. Scara de -radaie este de la /efectuea5 fr dificulti3 la +
/este inca&a4il s efectuie5e3 iar scorul final re&re5int #aloarea medie. 8stfel un scor de
&re5int o calitate satisfctoare a #ieii iar un scor de + 9nseamn o alterare se#er a calitii
#ieii.
>entru monitori5area si-uranei tratamentului :i incidenei reaciilor ad#erse &acienii au
fost testai lunar &rin e6aminarea hemoleuco-ramei) do5area transamina5elor he&atice /8PT)
8ST3) urino-ramei :i efectuarea &ro4elor funcionale renale. J6aminrile su&limentare au fost
efctuate 9n 4a5a acu5elor sur#enite.
Re.ul$$ele
Pa finisarea studiului) &este 1$ luni) numrul total de su4ieci a constituit 5% &acieni. Potul
2 numra $% &acieni cu ! a4andonuri) toate din moti#e de reacii ad#erse cau5ate de
administrarea metotre6atului :i lotul 22 numra + &acieni fara nici un ca5 de a4andon.
@e5ultatele e#alurilor efectuate la % luni au e#ideniat ameliorarea indicelui articular
@itchie la lotul 2 ; $+)+( &acieni) iar la lotul 22 la ++)+( dintre &acieni) determinarea indicelui
articular $A a demonstrat o dinamic &o5iti# la lotul 2 cn ++)+( ca5uri :i la lotul 22 cn 5+)+(
ca5uri. >entru atestarea statusului :i ca&acitii funcionale a &acienilor cu artrita reumatoid s*a
calculat indicele Pee care a cnre-istrat la su4iecii din lotul 2 ameliorare cn !+)+( ca5uri) iar
&entru lotul 22 de su4ieci ameliorarea a fost e#ideniat la 5( ca5uri. Monitori5area acti#itii
&rocesului reumatoid la &acienii studiai s*a 4a5at &e calcularea indicelui <8S$A) care este un
indice com&le6 de determinare a acti#itii &rocesului inflamator. 8stfel com&ararea #alorilor
<8S$A la iniierea studiului :i la % luni de tratament a demonstrat o dinamic &o5iti# la lotul 2
la ++)+( &acieni iar la lotul 22 la 5+)+( &acieni. Unul din cei mai #alorosi indicatori cn
atestarea &acienilor cu artrita reumatoid este indicele L8N care e6&rim calitatea #ieii
&acienilor cu artrita reumatoid. 8stfel indicile L8N a descris o ameliorare a calitii #ieii la
lotul 2 la 5%)% ( de su4ieci :i la lotul lotul 22 la '( din su4ieci cu diferen statistic
semnificati# &entru &acienii din lotul 22/&W)53.
@e5ultatele e6aminrilor efectuate la 1$ luni au fost la fel de informati#e) menin\ndu*se
aceea:i tendin. 8stfel indicele @itchie determinat la finisarea studiului a &re5entat #alori
ameliorate la lotul 2 cn $+)+( de &acieni) iar &entru &acienii din lotul 22 care administrau
tera&ie com4inat ameliorarea indicelui @itchie a fost constatat 9n %( ca5uri diferena fiind
semnificati# din &unct de #edere statistic /&W)53. Calcularea indicelui articular $A a artat
#alori &o5iti#e la 5+)+( &acieni din lotul 2 :i la %+)+( din lotul 22. J#aluarea a4ilitilor motorii
a &acienilor aflai 9n studiu) efectuat &rin calcularea indicelui Pee) a demonstrat ameliorarea cn
am4ele loturi 2 ; !%)1() lotul 22 * %() cu diferen statistic semnificati# /&W)13. 8cti#itatea
4olii determinat &rin <8S*$A a su4liniat ameliorarea indicelui la lotul 2 ; +A)! () lotul 22 *
5(. 8nali5a &ro-resiilor radiolo-ice nu a e#ideniat care#a date statistic semnificati#e dintre
loturi nici la % nici la 1$ luni) lotul 22 &re5ent\nd o tendin s&re 9nt\r5ierea &rocesului ero5i#.
Calitatea #ieii &acienilor cu artrita reumatoid atestat la finele studiului cn 4a5a indecelui
L8N a demonstrat ameliorarea #alorilor medii la lotul 2 cn 5+)A ( dintre ca5uri) iar la lotul 22
cn '+)+( ca5uri) diferena a#\nd :i o #aloare semnificati# statistic /&W)53.
Un alt o4iecti# al studiul efectuat a fost e#idenierea :i monitori5area frec#enei reaciilor
ad#erse. Pa &acienii din lotul 2 s*a constat o inciden mai s&orit a acestora. Cele mai se#ere au
fost constatate la + &acieni care au &re5entat #alori crescute a transamina5elor serice mult &este
cele admise :i un ca5 de leuco&enie se#er. Cn toate cele ! ca5uri descrise &acienii au 9ntreru&t
tratamentul. >acienii din lotul 22 au menionat un &rocent nesemnificati# de reacii dis&e&tice
tran5itorii care nu au a-ra#at e#oluia tratamentului.
Di)'u:ii
Nect\nd la toate eforturile clinicienilor :i sa#anilor 9n domeniul artritei reumatoide)
&ro4lema tratamentului rm\ne una foarte &ro#octoare :i de&arte de a fi re5ol#at. @eie:ind din
,+
e#oluia &ro-resi# :i a-resi# a artritei reumatoide) &acienii care sufer de aceasta &atolo-ie
necesit tratament de durat) &ractic continuu) cu &re&arate imunosu&resoare) a#\nd dre&t sco&
final o4inerea unei remisiuni clinice) medicamentos susinut. Tratamentul imunosu&resor de
durat 9:i are riscurile sale &rin a&ariia reaciilor ad#erse de di#ers -rad de se#eritate :i nu 9n
ultimul r\nd &rin de5#ioltarea unui -rad de re5is5ten a &rocesului reumatoid du& o anumit
&erioad de tim&.
8stfel am fost moti#ai sa efectum studiul nostru cu sco&ul de a e#idenia rolul
&re&aratului ]o4eny5m 9n eficienti5area aciunii &re&aratului imunosu&resor Metotre6at :i 9n
reducerea incidenei reaciilor ad#erse a metotre6atului.
]o4en5ym este un com&le6 en5imatic indicat cn calitate de medicaie ad=u#ant 9n di#erse
afeciuni cu com&onent inflamator) acion\nd &rin reducerea hi&eracti#itii celulelor*T)
reducerea su&ra&roducerii de TKF*) modulea5 citoFinele) modulea5 e6&resia moleculelor de
ade5iune) acti#ea5 macrofa-ii) &osed efect fi4rinolitic. >rin e6ercitarea acestor aciuni
]o4en5ym &otenea5 efectele imunos&resoare al Metotre6atului) necesare &entru sto&area
inflamaiei reumatoide. 8ceasta e6&lic o e#oluie mai 4enefic a acti#itii 4olii) a indicelor
articulari :i &rin urmare a indecelui funcional :i calitii #ieii e#ideniai la &acienii din lotul 22
de studiu care au administrat tratament com4inat Metotre6at :i ]o4en5ym.
Jn5imele &roteolitice :i ruto5idul din com&onena &re&aratului ]o4en5ym ameliorea5
meta4oli5area mai eficient a imunosu&resorului 9n ficat :i &rin aceasta a sc5ut e#ident rata
reaciilor ad#erse la &acienii din lotul 22 de studiu.
C%n'lu.ie
>re&aratul ]o4en5ym administrat la &acienii cu 8@ 9n com4inaie cu Metotre6atul a
demonstrat o s&orire a eficacitii tratamentului cu &re&aratul de fond /Metotre6at3 &rin
ameliorarea indicelor clinici) articulari :i &araclinici de acti#itate a &rocesului reumatoid. 8
determinat o s&orirea a a4ilitilor motorii :i funcionali :i o cre:tere a calitii #ieii la &acienii
cu artrita reumatoid. ]o4en5ym asociat la tratamentul imunosu&resor de durat a sc5ut e#ident
incidena reaciilor ad#erse) demonstr\nd o tolera4ilitate adec#at. 8stfel &re&aratul ]o4en5ym
&oate fi recomandat cn calitate de tera&ie com4inat ad=u#ant la tratamentul de fond a
&acienilor cu artrit reumatoid.
Hi*li%+r&ie
1. CLT@US 8.M.H.) M2J<JM8 L.S.) .TTNJN 8. Nuality of life and "orF in &atients "ith
rheumatoid arthritis and anFylosin- s&ondylitis of "orFin- a-e QQ /nnals o' t%e 5%eumatic
8iseases, $+U %$/1$3D 11'A*11A!
$. CT<@J8NU C. Se modific istoria natural a artritei reumatoideE QQ =aterialele
Con$resului Naional de 5eumatolo$ie cu participare internaional) @omdnia) Clu=*
Na&oca) $+U$+
+. <T8NT T.) M8SS8@TTT2 J. @heumatoid arthritisD an o#er#ie" of ne" and emer-in-
thera&ies QQ L Clin ,%armacol $5 HulU !5/'3D '51*'%$
!. KT@<TN <.) L8ST2NKS <. Clinical features of rheumatoid arthritis QQ 2nD Loch4er- M)
Silman 8.) Smolen H.) ]ein4latt M.) ]eisman M.) editors. @heumatolo-y. 0ol.$D Jlse#ier*
SaundersU $+. &.'%5*'A
5. K@T>>8 P. 8ctualiti in Medicina 2ntern. Curs uni#ersitar QQ Chi:inu) $%) 5! &.
%. K@T>>8 P.) MTGNJ8K8 M< Clasificarea 4olilor reumatice QQ Chi:inu) $1) $A &.
'. 2TNJSCU @. Jsenialul 9n reumatolo-ie QQ .ucure:ti) $') %A &
A. IP2>>JP H.) <2J>>J >. @heumatolo-y QQ PondonD Mos4y) 1,A5D5.1+.1 *1A.1!
,. M8@T2N P. @heumatoid arthritisD sym&toms) dia-nosis) and mana-ement QQ Nurs 4imes
$! Hun 15*$1U 1/$!3D !*!!
1. STII8 T.) I8UT282NJN L.) L8NNTNJN >. Chan-es in Lealth 8ssessment
Nuestionnaire disa4ility scores o#er fi#e years in &atients "ith rheumatoid arthritis com&ared
"ith the -eneral &o&ulation QQ /rt%ritis 5%eum $% TctU 5!/13D +11+*+11A
,!
ASPECTE GENETICE ALE INSUFICIENEI CARDIACE
An(rei I'"im
Catedra Medicina intern*semiolo-ie USMF Nicolae Testemianu
Summr!
Gene$i' )0e'$) %& "er$ &ilure
Leart failure re&resents a ma=or cause of disease 4urden "orld"ide and is e6&ected to
further rise in the comin- decades. .eta*4locFers /meto&rolol) 4iso&rolol) and car#edilol3 are a
cornerstone of heart failure /LF3 treatment. Lo"e#er) it is "ell reco-ni5ed that res&onses to a
4eta*4locFer are #aria4le amon- &atients "ith LF. Neurohormonal acti#ation is an im&ortant
dri#er of heart failure &ro-ression) and all &harmacolo-ic inter#entions that im&ro#e clinical
outcomes inhi4it this systemic res&onse to myocardial in=ury. Numerous studies no" su--est that
-enetic &olymor&hisms may contri4ute to #aria4ility in res&onses to a 4eta*4locFer) includin-
left #entricular e=ection fraction im&ro#ement) sur#i#al) and hos&itali5ation due to LF
e6acer4ation.
Re.um$
2nsuficiena cardiac /2C3 &re5int un sindrom care 9nsoe:te 4olile cardio#asculare :i care
afectea5 9ntrea-a omenire :i e6ist &ericolul cre:terii ulterioare 9n deceniul urmtor. .eta*
4locanii /meto&rol) 4iso&rolol) :i car#edilolul3 sunt &iatra de temelie a tratamentului
insuficienei cardiace Jste 4ine cunoscut c rs&unsul la tratamentul cu 4eta*4locani difer la
&acienii cu 2C. 8cti#area neurohormonal este marFerul im&ortant de &ro-resie 2C. Studiile
multi&le &resu&un c &olimorfismul -enetic &oate contri4ui la #aria4ilitatea rs&unsului la
tratament cu 4eta*4locani) inclusi# ameliorarea fraciei de e=ecie #entriculului st9n-) :i
su&ra#euirea &acienilor.
2nsuficiena cardiac /2C3 este str9ns le-at de tul4urrile meta4olismului miocardic)
&ertur4rile hemodinamicii intracardiace :i &eriferice) remodelarea structural a cordului
/dilatare :i hi&ertrofie3) tul4urrile neuroendocrine) care la &rima eta& au im&ortan ada&ti#*
com&ensatorie. Toate aceste modificri &oart 9n cele mai dese ca5uri caracter e#oluti#) ceace se
reflect 9n dinamica 2C) e#aluat) 9n &rimul r9nd) clinic. Cn &ractica internaional la testarea
&re&aratelor medicamentoase noi) stadiile 2C sunt e#aluate du& clasificarea Ne" RorF Leart
8ssociation /NRL83. 8nume dia-nosticul clinic al stadiului :i dinamica) &recum
:i su&ra#euirea) durata #ieii 4olna#ului tot mai des sunt a&reciate ca criterii decisi#e 9n
e#aluarea im&ortanei unui sau altui factor.
Cn #ara anului $ au fost finisate dou studii sinestttoare a -enomului uman) care au
&re5entat date des&re succesiunea :i structura moleculelor 8<N uman. Concomitent au fost
utili5ate &e lar- &osi4ilitile metodice actuale ale 4iolo-iei moleculare :i -eneticii) 9n &rimul
r9nd) reacia de &olimeri5are 9n lan />C@3.
8cest termin indic un :ir de &rocedee /modaliti3 care asi-ur am&lificarea in #itro a
aci5ilor nucleici. >C@ &ermite am&lificarea fra-mentelor 8<N) ma=or9nd cantitea lor de
milioane de ori cu a=utorul 8<N*&olimera5ei. 8ceasta :i alte metode ale 4ioli-iei moleculare se
utili5ea5 tot mai lar- 9n condiii clinice &entru anali5a -enoti&ului 9n dia-nosticarea infeciilor
#irale :i 4acteriene /de&istarea 9n s9n-e a fra-mentelor 8<N s&ecifice3.
8stfel) e6ist &erformane) care &ermit de&istarea nu numai a mecanismului*cheie 9n
a&ariia 4olii) dar :i &ro-no5area efectului tera&eutic medicamentos) a efectelor ade#erse) a=ut
la crearea metodelor noi de tratament :i dia-nostic.
>utem &resu&une c tratamentul s&ecific &ro&us &entru tratamentul unei #ariante a 4olii)
nu #a fi eficace &entru altele) care &uin difer du& sim&tomele clinice fenoti&ice de cele
&recedente. Cntr*o mare msur aceasta se refer :i la declan:area 2C) le-ate de diferite cau5e
:i factori &ato-enetici care acionea5 &e &arcursul diferitor inter#ale de tim& cu diferit
intensitate .
,5
Cn ma=oritatea ca5urilor 2C cronic este 9nsoit de modificri fenoti&ice ca consecin a
&ertur4rilor e6&resiei diferitor -ene sau mutaiilor acestora.
T mare im&ortan are modificarea e6&resiei -enelor*com&onente ale sistemului renin *
an-iotensin :i a rece&torilor 4eta*adrener-ici) &recum :i -enelor &roteice) care &artici& la
re-larea funciei :i structurii miocardului.
Modificarea funciei cardiomiocitelor contractile &oate de&inde de le5iunea lor) c9t :i de
modularea rs&unsului la diferite su4stane 4iolo-ic acti#e endo-ene) inclusi# neuromediatori)
citochine) factori autocrini :i &aracrini) hormoni. Cn 2C se modific at9t e6&resia -enelor
&roteinelor contractile) care determin trea&ta scurtrii :i alun-irii fi4relor musculare cardiace)
c9t :i a factorilor re-latori ai schim4ului de ener-ie) meta4olism) structura citoscheletic)
concordana e6citaiei :i contraciei) rece&iei 4eta*adrener-ice /113.
Stimularea sistemului adrener-ic ocu& un loc im&ortant &rintre de#ierele
neuroendocrine) care se o4ser# 9n 2C. Sistemul ner#os sim&atic &artici& 9n re-larea funciei
cardiace :i la snto:i. <in contul acti#aiei acesteia la efort fi5ic de4itul sistolic &oate s&ori de
!*5 ori. Scdrea de4itului cardiac la 4olna#ii cu 2C cronic :i redistri4uirea circulaiei este
mecanism acomodati#) 9ntreinut la ni#el 9nalt) de fa&t) la normal) iar 9n mu:chi :i te-umente
circulaia scade /$3. 8cest mecanism se reali5ea5 -raie acti#aiei sistemului ner#os :i
an-iotensinei 22.
Ca&acitatea miocardului de a reaciona la mediatorii sistemului ner#os sim&atic 9n 2C
scade. Ni#elul noradrenalinei 9n s9n-e la efort fi5ic cre:te semnificati# la ace:ti 4olna#i.
Concomitent s&ore:te e6creia diurn a noradrenalinei. 2ar ni#elul noradrenalinei 9n miocard la
4olna#ii cu 2C scade) uneori de 1 ori. 8ceasta indic scderea rolului rece&torilior 4locanilor *
adrener-ici 9n miocardul isto#it) e&ui5at.
S*au sta4ilit &ertur4ri 9n transmiterea stimulaiei *adrener-ice /care s&oresc frec#ena
:i fora contraciilor cardiace3 la ni#elul rece&torilor adenil cicla5e &roteinei K. Mecanismul
&rinci&al al re-lrii ra&ide a contracilor miocardului la mamifere este acti#area rece&torilor *
adrener-ici. Cn 2C se dere-lea5 transmiterea informaiei &rin sistemul adrener-ic la diferite
ni#ele. <e e6em&lu) scderea sensi4ilitii rece&torilor 1 ; adrener-ici se o4ser# 9n diferite
cardiomio&atii) 9nsoite de 2C) dar este mai &uin manifest 9n cardio&atia ischemic. <eseori se
de&istea5 tul4urrea cu&lrii mediatorilor cu 4eta*adrenorece&torii) determinat de fosforilare
sau sec#estraie. >arial acestea :i alte modificri ale acti#rii adrener-ice) &ro4a4il) &oart un
caracter ada&ti#.Tul4urarea e6&resiei -enei adenilcicla5a s*a de&istat numai 9n ca5uri de
su&ra9ncrcare de &resiune a #entriculilor.
Cn 2C) de re-ul) se de&istea5 un ni#el s&orit de catecolamine 9n &lasm) ceace deo4icei
cores&unde -ra#itii disfunciei miocardiale :i -ra#itii 2C :i adesea are im&ortan &ro-nostic.
Ca consecin a acestui ni#el s&orit se consider scderea #aria4ilitii ritmului cardiac) cu
oscilaii at9t de frec#en 9nalt c9t :i =oas) ceace indic modificri ale am4elor &ri ale
sistemului ner#os #e-etati#.
Cn hi&ertrofia miocardic com&ensat s*a demonstrat scderea densitii adreno *
rece&torilor at9t 1) c9t :i M$ * muscarinici. S*a sta4ilit c -enele) care codific aceste dou -ru&e
de rece&tori) nu se acti#ea5 &rin stresul hemodinamic.8sfel) are loc scderea densitii
rece&torilor m8@N a &roteinelor cores&un5toare) 9ns de fa&t) ea este relati# :i este le-at cu
ce:terea masei cardiomiocitelor hi&ertrofiate.
<eli4erarea rolului stimulrii adrener-ice 9n e#oluia 2C de#ine deose4it de im&ortant
9n le-tur cu utili5area tot mai rs&9ndit a 4eta*4locanilor 9n aceast &atolo-ie. S*a demonstrat
ameliorarea sensi4ilitii :i s&orirea e6&resiei 4eta 1*rece&torilor su4 aciunea meta&rololului)
ceace indic resta4ilirea trecerii si-nalului cu ameliorarea funciei miocardului. 8tunci c9nd su4
aciunea altui 4eta4locant * car#edilol ; modificrile e6&resiei 4eta rece&torilor :i ameliorarea
funciei miocardului) de fa&t nu a &utut fi sta4ilit /'3. Cns) nu tre4uie s uitm c car#edilolul
&osed) deasemenea) &ro&rieti alfa*4locante :i antio6idante) ceace &oate aciona semnificati#
asu&ra hemodinamicii :i atenua aciunea 4eta 4locadei asu&ra funciei cordului.
,%
Stimularea rece&torilor 1*adrener-ici din a&aratul renal =u6ta*-lomerular induce
acti#aia sistemului renin*an-iotensin*aldosteron. 8n-iotensina 22 este un #asoconstrictor
&uternic :i s&ore:te re5istena #ascular &eriferic. 8ldosterona intensific rea4sor4ia sodiului
9n canaliculele distale renale :i contri4uie la retenia a&ei. 8cest fa&t ne &ermite s 9nele-em
im&ortana modulrii /9n s&ecial) inhi4rii3 acestui sistem &rin intermediul inhi4itorilor 8CJ :i
s&ironolactonei.
>olimorfismul -enetic :i farmaco-enetica 2C
Farmaco-enetica are ca sco& studierea as&ectelor -enetice :i e#aluarea eficienei :i
inofensi#itii /si-uranei3 medicamentelor. @eacia 4olna#ului la medicament &oate de&inde de
&articularitile -enetice /alelele -enelor3) care determin urmtorii factoriD a4sor4ia
medicamentului) distri4uirea) meta4olismul acestuia) eliminarea din or-anism) concentraia 9n
or-anele ; int) numrul rece&torilor 9n esututri :i &articularitile lor.
Succesele -eneticii &ermit &rofilarea im&ortanei acestor factori #aria4ili. >rin aceasta)
&osi4il) se #a reu:i selectarea antici&at a &acienilor) cu rs&uns &o5iti# sau ne-ati# la
medicamentul cores&un5tor. Sunt cunoscute deasemenea ca5uri) c9nd rs&unsul la tratamentul
medicamentos a fost 9n funcie de #arianta -enetic) determin9nd efectul farmacolo-ic de 4a5.
8stfel efectul &ra#astatinei la 4olna#ii cu aterosclero5 coronarian s*a do#edit a fi le-at de
&olimorfismul -enei &roteice) care determin esterificaia colesterolului. S*a remarcat efectul
fa#ora4il semnificati# al &ra#astatinei la &urttorii alelelor *1.
@eali5area &ractic a re5ultatelor &roiectelor -enomice &ermite accesul la e#aluarea mai
lar- a &olimorfismului -enetic la anumii &acieni. >olimorfismul unui nucleotid /sin-le
nucleotide &olimor&hism ; SN> ; se &ronun SN2>3 destul de frec#ent se 9nt9lne:te 9n -enom
/un SN2> se 9nt9lne:te la fiecare 1 &erechi de 4a5e3. >olimorfismul miilor de -ene este de=a
identificat. Larta acestor -ene &oate fi utili5at &entru de&istarea alelelor im&ortante 9n
declan:area diferitor maladii :i a rs&unsului &acienilor la un anumit tratament. Pa momentul
actual &erformanele -eneticii clinice se lea- de se&ararea alelelor /#ariantelor3 diferitor -ene )
e#aluarea frec#enei 9nt9lnite :i de&istarea le-turilor anumitor alele cu manifestrile fenoti&ice)
cu 9ncercarea de&istrii semnelor &ro-nostice. S*au o4inut date des&re &olimorfismul -enelor
unui :ir de factori) cu rol 9n &ato-enia 2C. Cn &rimul r9nd acesta este &olimorfismul -enelor
factorilor sistemului renin*an-iotensin) 9n s&ecial &olimorfismul -enei en5imei de con#ersie
an-iotensinei /8CJ3 /2Q<3.
>ersoanele cu -enoti& << 8CJ au risc s&orit de declan:are a infarctului miocardic :i
cardio&atiei ischemice) &osi4il :i a cardiomio&atiei dilatati#e /CM><3. 8cela:i -enoti&) mai
frec#ent dec9t altele este res&onsa4il de tendina scderii mai s&orite a filtraiei -lomerulare 9n
hi&ertensiune. <ate rele#ante des&re influena &olimorfismului -enetic al 8CJ) efectul
tratamentului cu inhi4itorii 8CJ asu&ra su&ra#ieuirii 4olna#ilor cu 2C nu au fost o4inute /%)
A3. >olimorfismul -enei an-iotensino-enului 22 ti& 2 /CC -enoti&3 9n asociere cu -enoti&ul <<
8CJ au a#ut aciune nefa#ora4il asu&ra su&ra#ieuirii 4olna#ilor cu 2C &e &arcursul a ' ani.
2ndicii funcional*structurali ai #entriculului st9n- 0S /#olumul telediastolic) inde6ul
masei miocardului 0S) &resiunea &eriferic total) fracia de e=ecie FJ) ali indici ai
contractilitii3 la 4olna#ii cu infarct miocardic #echi :i suferin5i de 2C) au fost mai ri) /9n
diferit msur &entru diferii indici3 9n &re5ena -enoti&ului << com&arat cu alte -enoti&uri
/<2) 223. Cn tratamentul 9ndelun-at) &e &arcursul unui an cu inhi4itorul 8CJ * &erindo&ril
4olna#ii cu -enoti&ul << com&arat cu alte -enoti&uri au demonstrat cre:tere mai &ronunat a
FJ) scdrea re5istenei &eriferice totale /@>T3. /5)1$3. 0.8. 8lma5o# :i coautorii /13 nu au
de&istat le-turi ale &olimorfismului -enetic a sistemului renin*an-iotensin /S@83) /-ene 8CJ)
an-iotensino-enei :i rece&torilor an-iotensinei 223 cu de5#oltarea hi&ertrofiei #entriculului st9n-
/L0S3) dar au constatat asocierea -enoti&ului << 8CJ cu distur4area funciei diastolice.
Sch"an"ell /,3) studiind 4olna#ii cu 2@C du& trans&lant renal) a constatat o L0S :i
in#oluia acesteia mai e#ident 9n &re5ena -enoti&ului << 8CJ. 2ar 9n ca5ul -enoti&ului 22 8CJ
hi&ertrofia 0S :i in#oluia acesteia a fost mai &uin &ronunat.
,'
Studierea &olimorfismului -enetic al adreno*rece&torilor 1) $) + la 4olna#ii cu 2C
-ra# a de&istat dou mutaii noi ale -enei rece&torilor 1) dintre care una se asocia5 cu
ameliorare considera4il &e &arcursul a 5 ani de su&ra#ieuire a 4olna#ilor /!3. 8ceast asociere
&ro4a4il &oate fi e6&licat &rin scderea sensi4ilitii adreno*rece&torilor. Un alt studiu a
demonstrat aciunea nefa#ora4il a &olimorfismului rece&torilor *$ adrener-ici asu&ra toleranei
la efort fi5ic 9n 2C /1+3.
Se 9ncearc tratamentul -enic al 2C 9n e6&erien cu 9ntroducerea intracoronarian a
-enei china5ei rece&torilor 4eta*adrener-ici) remarc9ndu*se ameliorare considera4il a
funciei #entriculului st9n- /13.
Urmea5 s recunoa:tem im&ortana ma=or a &ro-resului 9n studierea mecanismelor
-enetice ale de5#oltrii 2C. Cns studiile &olimorfismului -enic al unui :ir de factori) care au un
rol im&ortant 9n 2C &oate fi util de=a 9n #iitorul a&ro&iat) indic9nd un &ronostic &ro4a4il) :i a=ut9nd
la sta4ilirea &reci5rii indicaiilor unor anumite medicamente. <u& &rerea unor autori) nu se
e6clude rolul distincti# al unor factori 9n diferite &o&ulaii. >9n c9nd se atri4uie &uin atenie la
deose4irile -enetice 9n declan:area disfunciei sistolice :i diastolice. Fr 9ndoial) c
de5#oltarea fi4ro5ei) care conduce la disfuncia diastolic are o alt 4a5 -enetic) determinat de
modificrile -enelor celulelor esutului con=uncti# al stromei miocardului. Cn &ers&ecti# &oate fi
#or4a des&re re-larea diri-at a e6&resiei -enelor care definesc e#oluia &rocesului. <e=a 9n
#iitorul a&ro&iat se &oate s&era la trans&lantarea cu succes) diri=at a -enelor cu modificarea nu
numai a &ro-resrii 2C) dar :i a in#oluiei acesteia.
@eca&itul9nd caracteristica 4iolo-iei celulare :i moleculare a hi&ertrofiei :i insuficienei
cardiace) H. Lunter /+3 scrieD ... Crearea noilor accese tera&eutice moleculare #*a de&inde de
elucidarea rolului diferitor factori :i ci de si-nali5are) care #or determina trecerea de la un
stadiu la altul. Jlucidarea acestor date #*a &ermite ela4orarea cilor tera&eutice) inclusi# remedii
farmacolo-ice noi :i metode de tera&ie -enic) &entru asi-urarea com&ensrii c9t :i re-resului
formelor &atolo-ice de hi&ertrofie. 2nhi4area hi&ertrofiei &atolo-ice &oate fi atins &rin
intermediul Ka rece&torilor anta-oni:ti de&endeni /9n s&ecial) an-itensina 22) endotelina 2)
&rosta-landinele3. S&orirea hi&ertrofiei fi5iolo-ice se #*a o4ine &rin intermediul factorului de
cre:tere. 2ntrirea contraciilor cardiace) &osi4il #*a fi asi-urat &rin 9nlturarea inhi4iiei unor
8TF*a5e :i rece&tori ai china5elor) le-ate cu K*&roteina. 2nsuficiena ener-etic &entru contracii)
&osi4il) #*a fi 9nlturat cu a=utorul factorilor de cre:tere an-io-eni. Nu se e6clude utili5area
inhi4itorilor a&o&to5ei. <u& cum se #ede) 9n deceniul a&ro&iat #or fi asi-urate succese decisi#e
9n aceast direcie a cardiolo-iei ...77.
Hi*li%+r&ie
1. 8lma5o# 0.8.) ShlyaFhto J.0.) Sh"art5 J. et al. PacF of association of the @8S -enes
&olymor&hism and left #entricular hy&ertro&hy. Jur H Leart Failure. $U $ /Su&&l. $3D 11.
$. .achinsFi P.) @o4erts @. Causes of <ilated Cardiomyo&athy. Cardiolo-y Clinics. 1,,AU 1%
/!3D %+*1.
+. Lunter H.) Chien I.) Krace 8. Molecular and cellular 4iolo-y of cardiac hy&ertro&hy and
failure. 2nD Molecular 4asis of cardio#ascular disease. Jd. Chien I. Saunders) 1,,,U $11*$5.
! .Iarrstedt J.) .or=esson M.) 8nderson .. et al. >olymor&hisms in the 41) 4$) 4+ adrener-ic
rece&tor -enes amon- &ts "ith con-esti#e heart failure. Jur H Leart Failure 1,,,U 1 /13D 1+.
5. fcapkkd ..) khkk`mc ..) sc_b_d_ .^. a zh. kha`zclhab d bkqk`aa pkhzkq`cy
`kzcpg_gcq`cpga lha h_rbaq`co |k`cgalk e. sba`. {_ho. gkh. $U !D $$*5.
%. TToole P.) Ste"art M.) >adfield >. et al. Jffect of 2Q< &olymorfism of 8CJ*-ene on res&onse
to 8CJ*inhi4itors in &ts "ith heart failure. H Cardio#asc >harmacol 1,,AU +$D ,AA*,!.
'. >acFer M.) .risto" M.) Cohn H. et al. The effect of car#edilol on mor4idity and mortality in
&atients "ith chronic heart failure. N Jn-l H Med 1,,%U ++!D 1+!,*5!.
A. Sanderson H.) Ru C.) Roun- @. et al. 2nfluence of -ene &olymor&hisms of @8S on outcome in
heart failure amon- Chinese. 8m Leart H 1,,,U 1+'D %5+*5'.
,. Schann"ell C.) 2#ens I.) PeschFe M. et al. 2m&act of 8CJ*-enoty&e on P0 hy&ertro&hy and
diastolic function in &ts after Fidney trans&lantation. Jur Leart H $U $1 /Su&&l.3D 1',.
,A
1. Shah 8.) ]hite <.) .aFlano# <. et al. 2n #i#o intracoronary deli#ery and e6&ression of 8@I
inhi4itor to the failin- heartD &ros&ects for molecular #entricular assistance. Circulation 1,,,U
1 /1A3D $5+!.
11. S"yn-hedau" .. Molecular 4iolo-y of heart failure. 2nD 8d#ances in Cardiomyo&athies.
Jds. Camerini F.) Ka#a55i 8.) <e Maria @. 1,,AU 1!'*5,.
1$. khkk`mc ..) sc_b_d_ .^.) fcapkkd .. a zh. ghmgh`c*{`mwac`_bi`ck
pcpgc}`ak pkhzw_ a {{kmgad`cpgi a`|aagch_ e lkha`zclhab_ cbi`j~
pkhzkq`cy `kzcpg_gcq`cpgi d r_dapaocpga cg lcbaoch{aro_ |k`_ e. s_hzacbc|a}
$U 1D +5*'.
1+. ]a-oner P.) Craft P.) 84raham ]. et al. The 2ie 1%! 4$*adrener-ic rece&tor &olymor&hism is
associated "ith decreased e6ercise ca&acity in &ts "ith heart failure. Circulation 1,,,U 1
/1A3D 1$A1.
,,