UNIVERSITATEA ORADEA

FACULTATEA DE MEDICINA SI FARMACIE

ANESTEZIA GENERALA
 CE ESTE ANESTEZIA GENERALA?
 Reprezinta un complex de mijloace farmacologice si tehnice
care controleaza durerea, ajutand pacientii sa treaca prin
terapii chirurgicale, obstetrice si diagnostice invazive si sa-si
atinga conditiile optime de supravietuire fara sa sufere
consecintele negative ale acestor aspecte prin suprimarea
durerii, anxioliza si profilaxia homeostatica.

 Permite chirugilor sa performeze interventii asupra pacientilor

relaxati si imobilizati corespunzator.
 ANESTEZIA GENERALA

Anesteziologia generala poate fi definita ca o depresie

controlata, reversibila a sistemului nervos central,
indusa de medicamente si manifestata prin pierderea
perceptiei durerii si lipsa raspunsului la toti stimulii
externi, mentinand functiile vitale (respiratorii si
circulatorii).

Anestezicele pot fi administrate prin sistemul respirator

sau parenteral, cauzand o pierdere totala a cunostintei.
 ANESTEZIA GENERALA

 Anestezia generala afecteaza principalele 3

functii ale SNC:
1. Dormitul si trezitul (hipnoza);
2. Memoria
3. Functia cognitiva
 ANESTEZIA GENERALA
 Indicatii pentru anestezia
generala: operatii pe
creier, torace, abdomen,
gat si membre.
 Materiale necesare:
medicamente sau alte
componente
administrate prin
sistemul respirator sau
intravenos.
 ANALGEZIA
1. ANALGEZIA :
= lipsa a durerii, o componenta obligatorie a fiecarei

H tehnici de anestezie atinsa prin variati factori

R
E Y farmacologici precum: anestezicele volatile,
L P analgezicele opioide, anestezicele locale
A N
X ANESTEZIA O 2. AMNEZIA & HIPNOZA
A
R
S NU ESTE O COMPONENTA OBLIGATORIE A
E I ANESTEZIEI. Anxietatea este unul dintre factorii
S
cauzatori de stres. Astazi, exista o tendinta de a
propune consiliere psihologica pentru pacienti. Se pot
folosi si medicamente moderne precum
BENZODIAZEPINELE, fara efecte secundare.
HOMEOSTAZA
3. MIORELAXAREA: este necesara in actul chirurgical, depinzand de locatie si

gradul de intindere al operatiei, putand fi atinsa prin miorelaxante in anestezia

generala si anestezice locale in anestezia regionala.

4. MASURI HOMEOSTATICE: reprezinta o componenta obligatorie care include

monitorizarea si toate componentele de ATI pre, intra si post operatorii pentru

a asigura securitatea maxima a pacientului. Este individualizata, fiind o

oglinda a anestezistului pentru fiecare pacient si fiecare procedura chirurgicala.

 Homeostaza
 Anestezia este un act terapeutic intensiv care creeaza
siguranta maxima pentru pacientii chirurgicali.
 Aceste obiective sunt atinse de medicamente, tehnici
moderne de monitorizare a semnelor vitale: respiratie,
gaze din sange, circulatie, excretie, miorelaxare.
 In timpul anesteziei respiratia este fie spontana,
asistata sau controlata.
 Cricularea este sustinuta si asigurata prin perfuzii
intravenoase cu cristaloizi sau coloizi prin 1 sau 2
puncte de acces venos central sau periferic,
mentinand echilibrul intre input si output.
 MECANISM DE ANESTEZIE GENERALA
Trunchi -Sistem de activare reticular
Cerebral -Folosit in excitatie

Locul
Actiunii
-Sit major pentru integrare
-Interferarea cu functii complexe
Cortex
Cerebral
Tipuri de neurotransmitatori:
- Glutamat: principalul neurotransmitator excitant
din SNC
- GABA: principalul neurotransmitator inhibant din
SNC
- Glicina: imprtant neurotransmitator inhibant din
SNC

Teoriile actuale sugereaza ca anestezicele blocheaza

impulsurile prin:

1. Inhibarea depolarizarii prin reducerea influxului de

ioni de sodiu in citoplasma pentru ca nivelul necesar
de senzatie sa nu fie atins
2. Scaderea potentialului pentru odihna prin cresterea
sau scaderea conductantei membranei CI sau K+
care afecteaza canalele ionice, moleculele de
anestezic intrand in membrana nervului si facand
diferenta intre potenta, durata si debutul variatelor
anestezice.
 MECANISME DE ANESTEZIE
GENERALA
Ipoteza narcotica: actiunea anestezicelor la nivel celular cu
alterari reversibile ale functiilor acestora – la nivel neuronal,
anestezicele generale sunt blocanti primari ai sinapselor si mai
putin a axonilor.

Ipoteza complexului de incluziune: bazat pe prezenta

moleculelor de apa in constructia membranei celulare, unde
gazele anestezice sunt hidratate formand microcristale; aceste
microcristale ocupa porii membranei celulare care devine
rigida si ii scade astfel nivelul de conductanta la tesutul
cerebral.
MECANISME DE ANESTEZIE GENERALA

• Ipoteza lipidelor: inhibarea conductiei neuronale de catre anestezicii generali din

cauza schimbarilor in densitatea si fluiditatea membranei. (Suezaki, 1990)

• Ipoteza proteinei membranare: proteine care trec membrana celulara fosfolipida care
inconjoara canalele ionice si sunt amfofile, cu o suprafata hidrofila orientata catre
mediul apos si o suprafata hidrofobica orientata catre stratul fosfolipid. Moleculele
de anestezic se ataseaza la stratul hidrofobic producand impaturarea proteinelor si
afectand permeabilitatea si transmiterea canalelor neuronale.

• Cand anestezicele se leaga de buzunarele hidrofobice pe membranele proteice, se

produc schimbari de conformatie si o blocare a fluxului ionic. Anestezicele volatile
mediaza actiunile lor prin interactiune directa cu proteinele membranare si nu cu
lipidele. (Franks & Lieb, 1998)
MECANISME DE ANESTEZIE GENERALA

 Membrana celulara este compusa dintr-

un strat dublu de fosfolipide, unul
hidrofilic exterior si unul hidrofobic
interior. Proteinele extrinseci sunt atasate
suprafetei lipide a membranei de forte
ionice iar cele intrinseci patrund de tot
sau partial in membrana. Proteinele care
penetreaza in interiorul celulei sunt
compuse din mai multe fractii proteice.
Acestea, la randul lor, inconjoara un canal
interior care permite trecerea ionilor prin
membrana celulara.
 Factori Fizici & Chimici
- Presiunea partiala a gazelor anestezice depinde de presiunea partiala in sange.
- Gazele anestezice se transfera prin diferite tesuturi.
- Concentratia cerebrala de molecule anestezice deprima activitatea SNC in creier.
- Concentrarea alveolara minima este unitatea de masura pentru potenta inhalarii
gazelor anestezice, fiind o oglinda a presiunii partiale a creierului si permitand
comparatia cu potenta intre agenti.
 SCOR MALLAMPATI

Clasa I: Palat moale, uvula, stalpi vizibili.

Clasa II: Palat moale, uvula, fatete vizibile.
Clasa III: Palat moale, baza uvulei vizibila.
Clasa IV: Doar palatul tare vizibil.
 SCOR VIZIBILITATE LARINGEALA

NOTA I – glotita completa vizibila NOTA III – epiglottis vizibil, fara glottis
NOTA II – glottis anterior invizibil NOTA IV – epiglottis invizibil
 FACTORI PREDICTIVI AI CAII
RESPIRATORII DIFICILE
 Gat scund, muscular
 Distanta tiro-hioid <2
 Dificultati in deschiderea gurii: <35 mm la barbati si <30 mm la femei
 Extensie inadecvata a gatului din cauza bolilor atlanto-occipitale
 Protuberanta incisivilor
 Mandibula retractata
 Palat inalt, arcuit sau lung
 Incapacitatea de a musca buza de jos cu incisivii inferiori
 Alte conditii medicale asociate: sarcina, obezitate, etc.
SCOR ASA- American Society of Anesthesiology
Mortalitatea
corelata riscului

CLASA I – INDIVID SANATOS 0,1 %

CLASA II – DISFUNCTIE MODERATA 0,2 %

CLASA III – BOALA SISTEMICA SEVERA CARE NU 1,8 %

INVALIDEAZA
CLASA IV – BOALA SISTEMICA SEVERA CARE 7,8 %
INVALIDEAZA

CLASA V - MURIBUND 9,1 %

CLASA VI – DONATOR DE ORGANE

 TIPURI DE ANESTEZIE GENERALA

 Anestezia volatila pura: folosind doar agenti

inhalatori
 Anestezia combinata cu pivot volatil: fiecare din cele
4 componente ale anesteziei generale folosesc un
agent anestezic volatil specific
 Anestezia intravenoasa totala: fara agenti inhalatori
 PRINCIPIILE ANESTEZIEI GENERALE

 Reprezentata de combinatii de anestezic

 Combina anestezia generala si atinge toate cele 4
componente principale ale anesteziei generale folosind
diferite substante, crescand sau scazand efectele secundare si
complicatiile tehnicilor mono-anestezice
 Practic, tehnicile combinate sunt atinse prin folosirea
anestezicelor inhalate si substantelor folosite pe cale
intravenoasa.
 FARMACOLOGIE CLINICA

 Anestezici inhalatori:
- Forma gazoasa, mentinuti in cilindrii sub
presiune inalta
- In forma lichida la temperatura camerei,
vaporizati, administrati prin aparat de
oxigen
- Substante anestetice care sunt
amestecate cu oxigenul in masina de
anestezie si ajung la pacient prin inhalare
- Agenti halogenati: halotan, isofluran,
sevofluran, desfluran
- Peroxid de azot
 ANESTEZICI INHALATORI
 Gase anestezice

• Gazul ilariant
• Cel mai folosit gaz
anestezic
 ANESTETICI INHALATORI
ANESTEZICI VOLATILI

Dietil eter, halotan, enfluran, isofluran, sevofluran, desfluran

- Anestezici halogenati care produc hipnoza, amnezie, analgezie si relaxare
musculara
- La halotan, analgezia si relaxarea sunt moderate, necesitand o combinatie
de analgezic si miorelaxant pe de-o parte prin efectul simpatolitic al
acestuia si al actiunii anti-soc
- Relaxarea musculara dupa enfluran si isofluran are calitate mai buna,
impunand o nevoie redusa pentru alte miorelaxante.
- Anestezici intravenosi:

Barbiturate: sodiu Tiopental, methohexital,

propofol, etomidat, ketamina, midazolam,
diazepam, flunitrazepam
 ANESTEZICI INTRAVENOSI

•BARBITURATE
METHOHEXITAL, TIOPENTAL
- Actiune hipnotica
- Consum redus de oxigen si circulatie cerebrala
- Circulatie renala redusa
- Trec de bariera sanguina placentara fara probleme pentru
fat in doze moderate
- Durere la locul injectiei, reactie histaminica, declanseaza
porfirie acuta.
 ANESTEZICE INTRAVENOASE

FENOLI (Dirprivan, Disoprivan, Propofol) – Un alt agent intravenos, similar cu
tiopentalul in efecte si aplicare dar fara toxicitate renala sau hepatica.
Incidenta scazuta a efectelor secundare, fara confuzie post-operatorie.
Mecanism probabil similar cu cel al anestezicelor volatile si a etanolului.
Derivati de IMIDAZOL (Etomidat) – un hipnotic de durata ultra-scurta fara
proprietati analgezice, folosit doar la inductie deoarece are o durata de 5
minute.
KETAMINA – anestezie disociativa care deprima componenta emotionala a
transmisiei durerii in zonele corticale
 ANESTEZICE INTRAVENOASE
BENZODIAZEPINE – Midazolam, Diazepam, Lorazepam

1. Proprietati, efecte: actiune rapida si scurta, sedativ,

anticonvulsiv, miorelaxant, amnezie retrograda de scurta
durata
2. Metabolism, eliminare: biotransformare hepatica in produse
solubile in apa
3. Indicatii: in premedicatie, inducere anestetica, mentenanta
anesteziei, combinarea sedarii anestetice pentru intervale
scurte
 FARMACOLOGIA CLINICA A
ANESTEZICELOR
Tipul de Efectele activarii
receptor
Analgezice majore
- Opioide, care actioneaza pe receptori µ (miu) Sedare, depresie
specifici respiratorie, dependenta
- Depind de receptorul blocat: fizica, analgezie
supraspinala
1) Antagonisti u, k: Fentanyl, Metadona,
Pethidina µ1 Analgezie
2) K antagonisti – u antagonisti:
Pentazocin, Nalbuphine, Nalorphine µ2 Suprimare respiratorie
3) U, k antagonisti: Naloxon, Naltrexon
K (kapa) Analgezie spinala, sedare,
mioza
δ (delta) Analgezie spinala si mai
putin supraspinala
 AGENTI BLOCANTI
NEUROMUSCULARI
Relaxanti musculari depolarizanti

• - succinylcholina
• - structura chimica: 2 moleculi de Ach care se
leaga una de cealalta
• - se leaga puternic de receptori cholinergici la
membrana postsinaptica
• - produce depolarizarea membranei
postsinaptice si deschide canalele ionice (Na+)
• - se leaga de receptorii Ach in depolarizarea
prelungita a placii musculare; depolarizarea
continua a placii cauzeaza relaxare musculara
• - actioneaza ca agonist de receptor ACh
 benzylisoquinoline:
-ATRACURIUM
Relaxanti musculari nondepolarizanti -CISATRACURIUM
-DOXACURIUM
- Substituti de molecule Ach -MIVACURIUM
- Ocupa receptori colinergici pe
membrana postsynaptica
- Depolarizarea nu se produce cu
paralizie musculara persistenta cat
timp receptorii Ach sunt ocupati
- Functioneaza ca antagonisti
competitivi
AMINOSTEROIDS
-PANCURONIUM
-VECURONIUM
-ROCURONIUM
-PIPECURONIUM
• Clasificati in: durata scurta, intermediata si de lunga
durata
• Folosirea de relaxanti musculari non-depolarizanti
necesita antagonizarea blocajului neuromuscular la
sfarsitul anesteziei cu un inhibitor de genul
neostigmina injectat IV
• Stimulatorii nervilor periferici sunt folositi pentru a
monitoriza gradul de relaxare, urmarind flexia
degetului mic pe parcursul a 4 etape de stimulare
electrica
 MASINA DE ANESTEZIE

 Masina care ofera si mentine

functie respiratorie in timpul
anesteziei generale si
mentine somnul anestetic in
anestezia inhalata prin pivot.
 COMPONENTELE MASINII
• Ventilator: structura tehnica
pentru pompare O2/aer/gaz in
plamanii pacientului
• Unitati de masurare a
debitului de gaz
• Vaporizator
• Bypass: administrare de
oxigen 100%
• Masina de anestezie insasi
care ne permite sa facem
anestezii
 Circuit respirator
 Rolul lui este sa duca gazul anestetic si
amestecul de oxigen la pacient si sa
elimine CO2
• Circuitele Mapleson sunt usoare, ieftine si simple
• Este necesar un FGF ridicat pentru a preveni respiratia recurenta
• Pierderea de agent anestetic si poluarea salii de operatii, pierderea de
caldura si umiditate a pacientului.
 Rezerva de gaz sub presiune: O2, aer, N2O
 Aspirator
 Sistem de reciclare a gazului pierdut
 CO2 care vine de la pacient dupa expirare este
absorbit
 PREMEDICAMENTATIA

- Reprezinta medicamentele administrate

pacientului inainte de inceputul anesteziei
pentru a asigura anxioliza, sedarea, amnezia, a
diminua activitatea SNC, desensibilizarea
pacientilor cu risc alergic sever, evitarea
pneumoniei prin aspiratie.
- De obicei administrata – ATROPINA,
Benzodiazepine: midazolam sau
diazepam si un OPIOID – pethidina
daca se doreste efect analgezic
 INDUCEREA ANESTEZIEI
 Perioada de tranzitie de la o stare de cunostinta la
necunostinta cu suport ventilator care stabileste si
mentine stabilitatea hemodinamica
 Pozitionarea pacientului pe masa de operatie intr-o
pozitie comoda si anatomic-neutra
 Instalarea unei linii intravenoase
 Initierea parametrilor de monitorizare hemodinamici
si respiratori.
 CATETERIZARE VENOASA
- Cateter venos periferic: au diferite marimi, o cannula de plastic cu ac de
metal care se retrage dupa penetrarea venoasa, iar cannula de plastic
ramane in vena 2-3 zile. Cea mai frecventa pozitie: intr-o mana, pe
jugulara externa. Tehnica: pacientul sta intins, turnichetul venos se
apropie de locul punctiei, se dezinfecteaza pielea cu alcool, se fixeaza
locul punctiei sub degetul mare de la mana stanga, se penetreaza prin
piele la un unghi de 10-15 grade inspre vena, dupa care turnichetul se
elibereaza, acul de metal este retras si se ataseaza kitul de infuzie.
 CATETERIZARE VENOASA

Subclavian vein puncture

IJV puncture, anterior technique
 MONITORIZARE INTRAOPERATIVA
STANDARD
Stadiul General
- Coloratie tegumentara
- Umiditate
- Relaxare
SNC
- Diametre pupilare
- Prezenta reflexului corneal
Sistemul Respirator
- RR
- Pulsoximetrie
- Fractie inspiratorie
- Curba respiratorie
- Volumul respiratoriu decis in functie de
parametrii
 CARDIOVASCULAR
- Puls
- ECG
- Presiunea sanguina
- pletismografia pulsului
 Urinar
- Diureza prin cateter urinar
 INTRODUCEREA ANESTEZIEI
- Preoxigenare prin masca
- Administrarea unui hipnotic de scurta durata: thiopental,
midazolam, propofol
- Administrarea unui relaxant muscular
- Administrarea unui opioid pentru a stopa reactia
simpatetica autonomica la laringioscopie
- Conectarea pacientului la masina de anestezie care este
ajustata la parametrii corespunzatori
 Mentinerea anesteziei
Perioade in care:
- Inhalarea continua a anestezicului si a medicamentelor intravenoase este
prezenta
- Pacientul este ventilat si controlat mecanic
- Monitorizare continua hemodinamica, temperatura, neuromusculara,
adancimea anesteziei, parametrii sanguini
- Compensarea pierderii fluidelor
- Desfasurarea operatiei
 TREZIREA SAU RECUPERAREA

 Perioada in care pacientul se reface si respira

spontan in conditii hemodinamice stabile
 In aceasta perioada se va inceta administrarea
gazelor anestezice
 Doar oxigenul se poate administra acum
 Se deconecteaza in siguranta pacientul de la masina
de anestezie si se destubeaza
 TREZIREA SAU RECUPERAREA

Este o perioada de pericol hemodinamic

si respirator si necesita supervizare
apropiata
Pacientul este considerat treaz cand
raspunde la stimuli verbali, isi poate
proteja caile respiratorii de obstructie
sau aspiratie, prezentand reflex de tuse
• Clasamentul SRPA (Scor de Risc Post Anestezie), un tabel care
identifica pacienti care sunt gata de externare din protocolul
post-anestezic
• Un scor intre 8 si 10 este necesar pentru externare, evaluand
activitatea, respiratia, circulatia, cunostinta si saturatia )2
 Scoaterea tubului se face pe pacientul adormit sau
treaz pe baza criteriilor care sunt bazate pe observatii
asupra abilitatii pacientului de a se ventila in mod
eficient si de a-si proteja caile respiratorii
 Pentru o trezire in siguranta si fara agitatie si
incidente trebuie asigurata analgezia, normotermia si
linistea in sala de operatie
 Pana la sala de recuperare, pacientul post-operator
va fi acompaniat de anestezist pana cand s-a trezit
definitiv si s-a stabilizat
 INCIDENTE-ACCIDENTE

- Mai frecvente la inceputul anesteziei sau la trezire

- Intraoperator: hipo/hipertensiune, pierderea urinei, aritmii

cardiace, intubare selectiva sau esofagiala, hipoxie,
hipercapnie, barotrauma, leziuni nervoase periferice, fracturi,
reactii alergice
Probleme ce pun in pericol viata:

- Laringiospasm sau bronhospasm

- Nu se poate intuba sau ventila pacientul
- Pneumotorax
- Aspirarea continutului gastric in caile respiratorii
- Ischemie miocardica, embolism pulmonar sau tamponada
cardiaca
- Hipertermie maligna, soc anafilactic
- Severitatea incidentelor si accidentelor este scazuta prin
stabilirea manevrelor corecte de terapie intensiva si de
monitorizarea propice.