LUCRARE DE DIPLOMA

ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL

BITICA (IMBRU) GEORGETA
1
PLANUL LUCRARII
Introducere
CAP.I Notiuni de anatomie si fiio!o"ie a circu!atiei cere#ra!e
11$ascu!ariatia cere#ra!a
1%&iio'ato!o"ia circu!atiei cere#ra!e
CAP.II Accidente (ascu!are cere#ra!e
Etio!o"ie) factori de rise) mecanism de 'roducere
%.1 Isc*emia cere#ra!a
%.1.a. Atacu! isc*emic transistor
%.1 .# Infarctu! cere#ra!
%.%. +emora"ia cere#ra!a
%.%.a. +emora"ia intracere#ra!a
%.%.#. +emora"ia su#ara*noidiana
CAP.I!! !n(esti"atii 'arac!inice
CAP.I$ Tratamentu! accidentu!ui (ascu!ar cere#ra!
CAP.$ Recu'erarea si in"ri,irea #o!na(i!or cu A$C
-1.Masuri "enera.e
-%.Recu'erarea motorie
-/.Recu'erarea tu!#urari!or de (or#ire (afaie)
-0.In"ri,irea si tratamentu! #o!na(u!ui comatos cu A$C
CAP.$I E(a!uarea functii!or (ita!e
11.O#ser(area si masurarea res'iratiei
1%.Masurarea 'u!su!ui
1/.Masurarea tensiunii arteria!e
CAP.$I! Administrarea medicamente!or 'e ca!e 'arenta!a
21.In,ectii!e intramuscu!are
2%.Te*nica in,ectiei intra(enoase
2/.+idratarea or"anismu!ui 'rin 'erfuie
CAP. $III Punctia ra*idiana
CAP.I3 C!isma e(acuatcare
CAP.3 Te*nica efectuarii sonda,u!ui (eica!
Ca'. 3I Ce!e 10 ne(oi fundamenta!e
CAP.3II Cauri
CAP.3II Conc!uii
Bi#!io"rafie
%
INTRODUCERE
4efinitie5 accidentu! (ascu!ar cere#ra! este un accident neuro!o"ic !oca!iat) 6u
durata mai mare de %0 de ore) cauat de o !eiune (ascu!are cere#ra!a. Istoricu!
#o!ii5 accidente!e (ascu!are isc*iemice) numite si infarcte cere#ra!e) a'ar ee! mai
adesea ca o consecinta a unui trom#us )c*ea" de san"e care se formeaa intr7o
artera)) a unui em#o! (cor' strain sau trom#us mo#i!iat care) antrenat 'rin
circu!ate (a 'roduce o#structia arterei) sau o in"ustare a arterei) fa(oriata de
arterosc!eroa(in"rosarea in(e!isu!ui intern a! 'erete!ui arteria!). U!tima este caua
'rinci'a!a a accidente!or cere#ra!e isc*iemice. Accidente!e (ascu!are cere#ra!e
*emora"ice7 se datoreaa unei scur"eri de san"e in tesutu! cere#ra! Caua !or o
constituie in "enera! *i'ertensiunea arteria!a sau mu!t mai rar ma!formatii!e
(ascu!are) tu!#urari!e de coa"u!are sau com'!icate!e unui tratament anticoa"u!ant.
tratamentu! accidentu!ui (ascu!ar cere#ra!) cu o eficacitate !imitata) are mai a!es
dre't sco' asi"urarea functii!or (ita!e a!e #o!na(u!ui si e(itarea e8tinderii
!eiuni!or cere#ra!e.
O scano"rafie cere#ra!a este indis'ensa#i!a 'entru a confirma dia"nosticu! si
'entru a 'recia natura isc*iemica sau *emora"ica a accidentu!ui. Ince'utu!
tratamentu!ui modern si7a 'ro'us atat reo!(area cauei care a "enerat accidente!e
(ascu!are cere#ra!e cat si a com'!icatii!or sa!e.
/
MOTI$ATIE
Mi7am a!es aceasta !ucrare deoarece in 'ractica efectuata de mine 'e sectia de
neuro!o"ie) am fost im'resionata de e(o!utia #o!na(i!or care au fost afectati de
accidentu! (ascu!ar cere#ra! si care a,un" sa mear"a din nou cu a,utoru! unei
reeducari adec(ate si a unui tratament adec(at.
Am o#ser(at ca 're(enirea recidi(e!or e #aata 'e corectarea factori!or de risc5
tratarea unei *i'ertensiuni arteria!e6 unei *i'erco!estero!emii a unui dia#et) dar mai
a!es 'rin su'rimarea fumatu!ui.
Totodata) in decursu! 'racticii efectuate in s'ita!) am fost foarte im'resionata de
suferinta #o!na(i!or cu accidente (ascu!are cere#ra!e) de com'!e8itatea acestor
cauri de accidente) din acest moti() 'ro'unandu7mi sa a'rofunde aceasta tema.
0
CAPITOLUL I
NOTIUNI DE ANATOMIE FIZIOLOGIE
A CIRCULATIEI CEREBRALE
1.1 VASCULARIZATIA CEREBRALA
$ascu!ariatia arteria!a a encefa!u!ui este asi"urata 'rin artere!e
carotide interne si artere!e (erte#ra!e.
E!e rea!ieaa numeroase anastomoe e8o si endocraniene dintre care cea mai
im'ortanta este rea!iata de 'o!i"onu! !ui 9i!!is. Acesta rea!ieaa su'!eerea
deficitu!ui de iri"atie sur(enit in ca de o#!iterare a (ase!or ma"istra!e (mari) de
a'ort.
Artere!e carotide interne 'ro(in din #ifurcatia artere!or carotide 'rimiti(e care au
ori"ine diferita) cea drea'ta 'ro(ine din trunc*iu! #ra*iocefa!ic) cea stan"a din
crosa aortei.
Pana !a #ifurcatia in ramuri termina!e) ACI (artera carotida interna)) ramuri
co!atera!e) cea mai im'ortanta este artera ofta!mica. Ce!e 'atru ramuri termina!e
sunt5
7artera cere#ra!a anterioara
7artera cere#ra!a medie
7artera comunicanta 'osterioara
7artera coroidiana anterioara
-
E!e formeaa iri"atia ce!ei mai mari 'arti a emisfere!or cere#ra!e.
Artere!e (erte#ra!e re'reinta sistemu! (ascu!ar ma"istra! 'osterior care iau
nastere din artere!e su#c!a(icu!are. 4in remiterea !or reu!ta artera #ai!ara.
Artere!e (erte#ra!e :i trunc*iu! #ai!ar asi"ura (ascu!ariatia trunc*iu!ui
cere#ra!) cere#e!u!ui :i !o#u!ui occi'ita! a! emisfere!or cere#ra!e. Trunc*iu! #ai!ar
se im'arte in doua ramuri termina!e5
7artere!e cere#ra!e 'osterioare5 artera tem'ora!a anterioara) artera tem'ora!a
occi'ita!a
7artera tem'ora!a mi,!ocie
;istemu! (enos a! creieru!ui este re'reentat de (ene!e su'erficia!e si
'rofunde care dreneaa in sinusuri!e dura!e s, a'oi in (ena ,u"u!ara interna.
Punct de (edere a! fiio!o"iei) a'recierea ni(e!u!ui de iri"atie cere#ra!a se
face 'rin (itea de circu!ate cere#ra!a :i (o!umu! san"uin cere#ra!.
In re"!area circu!atiei san"uine cere#ra!e inter(in factori mu!ti'!i si
com'!ecsi5 unii de'ind de 'resiunea arteria!a sistemica) de de#itu! cardiac) de
(ascoitatea san"e!ui) de starea 'atu!ui (ascu!ar.
Autore"!area circu!atiei cere#ra!e se face 'rin trei mecanisme5
7mio"en
7meta#o!ic
7neuro"en
1
1.%.&I<IOPATO=OGIA CIRCU=ATIEI CEREBRA=E
$ene!e creieru!ui dis'un de doua sisteme !e"ate de structuri!e
cere#ra!e5
7o ca!e su'erficia!a cortica!a
7o ca!e 'rofunda
Prin !i'sa contracti!itatii si autore"!arii) (ene!e dis'un de o s!a#a reistenta
!a scur"erea san"e!ui. In 'rote,area circu!atiei cere#ra!e) fata de (ariatii!e
(asomotorii (+TA) inter(iu! si sensu! carotidian) modificari!e circu!atiei "enera!e
de'inand :i de centrii cortica!i encefa!ici. ;7a e(identiat ro!u! (ase!or de su'!eanta
'rin circu!atia coiatera!a cu e8istenta de anastomoe intre circu!atia e8terna :i
interna a aorte!or carotide ca :i im'ortanta 'o!i"onu!ui 9i!!is in 'rote,area
creieru!ui de accidente!e isc*emice. 4atorita circu!atiei co!atera!e (e8tracraniene)
de su'!eanta se e8'!ica uneori saracia sim'tome!or si 'osi#i!itatea de remisiune in
une!e esctusuri. Anastomoe!e artere!or cere#ra!e se fac intre mari!e trunc*iuri
#aa!e sau 'o!i"onu! 9i!!is intre ramuri!e 'erforate a!e formatiuni!or #aa!e si intre
ramuri!e su'erficia!e a!e arii!or cortica!e.
Ga!ea 'rinci'a!a coiatera!a) re'reentata de 'o!i"onu! 9i!!is) conecteaa carotide!e
interne cu artera #ai!ara) in tim' ce artera comunicanta 'osterioara formeaa
!e"atura dintre creieru! anterior si ee! 'osterior. $ene!e creieru!ui dis'un de doua
sisteme !e"ate de structuri!e cere#ra!e6 o ca!e su'erficia!a cortica!a cu trei "ru'e de
(ene5 su'erior) mi,!ociu) #aa!6 unite de marea (ena Tro!!ard :i(ena anastomatica
=a##e s, o ca!e 'rofunda a!catuita din sistemu! (enei Ga!!en cu aferente din tot
creieru!.
2
$ene!e !ui Ga!!en) in s'ecia! 'rin dis'oitia !or anatomica) 'redis'un !a o staa
(enoasa. A'are 're"nant factoru! neura! ca e!ement 'ato"enic) fiind descris un
a'arat iner(ator neura! 'e (ase!e e8tracere#ra!e) cu ro! in re"!area circu!atiei
san"uine.
$ase!e cere#ra!e mai mici ar dis'une de o iner(atie (asomotorie de retea care ar
im'u!siona difuarea ref!e8e!or cere#ra!e (asomotorii in 'rote,area circu!atiei
cere#ra!e internu! s, sinusu! carotidian) modificari!e circu!atiei "enerate de'inand
si de centrii corticodiencefa!ici.
4e o 'arte si de a!ta a cor'u!iii sfenoida! si a seii turcesti se af!a un sistem circu!ar
arteria! si (enos unic in or"anism si anume 'o!i"onu! 9i!!is si sinusu! ca(ernos.
Circu!atia cere#ra!a se face 'rin trei mecanisme5 mio"en) metostatic si meso"en.
>
CAPITOLUL II
ACCI4ENTE=E $A;CU=ARE CEREBRA=E
ETIO=OGIE) &ACTORI 4E RI;C) MECANI;M 4E PRO4UCERE
;uferinte "ra(e a!e ;NC) A$C sunt determinate de modificari circu!atorii
cere#ra!e si se caracterieaa 'rin 'ierderea mo#i!itatii unei 'arti din cor') asociat
sau nu cu tu!#urari de ec*i!i#ru) seniti(e) senoria!e si de !im#a,. C!asificarea
A$C
A$C 'ot fi c!asificate din 'unct de (edere a! sindroame!or
anatomo7c*imice in5
7isc*emia cere#ra!a care cu'rinde5
7atacu! isc*emic tranistor
7infarctu! cere#ra!
7*emora"ia intracere#ra!a57 *emora"ia intracere#ra!a
7*emora"ia su#ara*noidiana
%.1 I;C+EMIA CEREBRA=A
Isc*emia cere#ra!a re'reinta sus'endarea tem'orara sau definiti(a a
circu!atiei cere#ra!e 'e o anumita ona a creieru!ui.
?
%.1.a. ATACU= I;C+EMIC TRAN<I;TOR
Atacu! isc*emic tranistor este re'reentat de un deficit foca! cu insta!are #ruta!a)
com'!et re"resi(a in mai 'utin de %0 *) dar mai corect cu durata de cate(a minute
'ana !a o ora. ;im'tome!e s'ecifice atacu!ui isc*emic tranistor e8'rima atin"erea
unui teritoriu arteria! diferentiat (carotidian) s@!(ian) (erte#ro#ai!ar sau 'erforat).
Mecanismu! fiio'ato!o"ic e(oca o stenoa 'ro8ima!a sau o oc!uie arteria!a cu
isc*emie foca!a tranitorie (de#it scaut) sau o em#o!ie sau o scadere de 'erfuie
tranitorie. 4esi re"reseaa com'!et) atacu! isc*emic tranistor re'reinta un
semna! de a!arma 'entru infarct si este deci o ur"enta tera'eutica.
%. %#. IN&ARCTU= CEREBRA=
Bo!i!e cere#ro 7 (ascu!are) care re'reinta a treia caua de deces) sunt determinate
de unu! sau mai mu!te 'rocese 'ato!o"ice care atin" (ase!e san"uine cer(ico 7
cere#ra!e. Aceste 'rocese 'ot fi5
A. Procese intrinseci a!e (ase!or5
a)arterosc!eroa
#)!i'o*ia!inoa
c)!eiuni!e inf!amatorii
d)disectii arteria!e
e)ane(risme sau trom#oe
f)de'oite ame!oide
B. Em#o!ia de ori"ine cardiaca sau em#o!ia arteria!a
C. ;caderea 'resiunii de 'erfuie sau cresterea (ascoitatii san"uine Accidentu!
(ascu!ar este un e'isod neuro!o"ic acut cu unu! dintre aceste 'rocese 'ato!o"ice
'entru ca functiona!itatea cere#ra!a norma!a necesita un a'ort continuu
de san"e o8i"enat. &actorii de rise5
1A
7fi#ri!atia arteria!a
7(a!(u!o'atii!e
7infarctu! de miocard
7endocardita #acteriana) toate cu 'otentia! em#o!o"ic
7+TA se(era
7fumatu! si *i'er!i'idermii!e sunt a!ti factori de risc.
7Isc*emia cere#ra!a este consecinta unei stenoe a unei trom#oe
arteria!e sau a unei oc!uii arteria!e de natura em#o!iera. Caua 'rinci'a!a este
trom#oa de ori"ine arterosc!erotica. A!te caue sunt5 arterita) disectii arteria!e)
afectiuni *emato!o"ice. ;indroame!e c!inice sunt diferite in functie de artera
afectata.
Infarctu! arterei cere#ra!e este de o#icei de ori"ine em#o!ics.
;im'tomato!o"ia este re'reentata de *emi'!e"ie contra!atera!s cu
*emianesteie. In cau! emisferei dominante a'are afaia "!o#a!a) iar in emisfera
nondominanta a'ra8ie si anoso"noie. Infarctu! in teritoriu! arterei cere#ra!e
anterioare este rar si de ori"ine em#o!ica.
Ca semne c!inice a'ar5 deficit motor contra!atera! 'redominant crura! si
'ro8ima! !a mem#ru! su'erior) incontinenta urinara) tu!#urare de mers) ne"!i,area
mem#re!or de 'artea o'usa a !eiunii.
Oc!uia arterei coroidiene anterioare 'roduce *emi'!e"ie contra!atera!a)
*amianesteie(*i'oesteie))*emiano'sie *omonima.
11
&ie sunt semne identice cu infarctu! ;@!(ian) fie se manifesta 'rin
*emi'!e"ie) *emanesteie) afaie sau anoso"noie) a#u!ie siBsau stu'oare.
Oc!uia arterei carotide 'rimiti(e are semne!e oc!uiei de artera carotida
interna. Cand am#e!e carotide 'rimiti(e sunt o#struate !a ori"ine a'are C#oa!a
femei!or fara 'uisD sau sindromu! de crosa aortica.
In teritoriu! (erte#ro#ai!ar sim'tomato!o"ia este in functie de !oca!iare5
7 #u!#
7'unte
7meencefa!
7ta!amus
7cere#e!
7fata interna a !o#u!ui tem'ora! s, occi'ita!
A'ar deficite motorii) tu!#urari de sensi#i!itate (toate moduri!e)) !eiuni a!e
ner(i!or cranieni) sindrom (esti#u!ar :i cere#e!os) tu!#urari a!e starii de
constienta.
1%
%.%. +EMORAGIA CEREBRA=A
Ce!e mai frec(ente caue de *emora"ie cere#ra!a nontraumatica sunt5
7+TA
7*emora"ii!e intracere#ra!e !o#are s'ontane
7ru'turi!e ane(risme!or (sacu!are)
7mai form atii artero7ner(oase
+emora"ia cere#ra!a re'reinta re(arsat san"uin difu care
infi!treaa :i dece!ereaa tesutu! cere#ra!) interesand su#stanta cenusie din
nuc!eu! #aa! si trunc*iu! cere#ra!. Constituie unu! dintre ta#!ouri!e ce!e
mai im'resionante adesea cu sfarsit !eta!.
Ictusu! *emora"ic se 'roduce 'rin ru'erea artere!or *ia!iniate 'e un tesut
inforatiat cu necroe (ascu!are) ateroame si +A in mari 'useuri) a!coo!u! fiind un
factor a"ra(ant. Perete!e (ascu!ar 'oate sa cedee c*iar in *i'ertensiuni #eni"ne.
+emora"ii!e se 'roduc >AE in 'utamen) 1AE in ta!amus) restu! in 'unte si
cere#e!.
&orma su'ra acuta (fu!"eratoare) a *emora"iei cere#ra!e cu ru'tura de (as)
inundatie (entricu!ara :i com'resiune de !o# tem'ora! 'e ne(ra8) duce !a moarte in
cate(a ore) aceasta fiind 'recedata de ri"iditatea dece!erate) con(u!sii si contractura
de e8tensie) ictusu! a'o'!ectic sur(enind cu sau fara fenomene 'rodroma!e
(amete!i) cefa!ee) 'arasteii).
In forme!e acute de#itu! este asemanator forme!or su'raacute cu fenomene
'remonitorii) coma nu intotdeauna insta!andu7se imediat.
1/
%.%.a. +EMORAGIA INTRACEREBRA=A
Cea mai im'ortanta este *emora"ia intracere#ra!a *i'ertensi(a. Ea a'are !a
*i'ertensi(i (ec*i cu +TA se(era) de o#icei in tim'u! unui stres si cand
#o!na(u! este (i"i!.
E!e e(o!ueaa in cate(a minute) une!e in /A71A min.) cu semne ce de'ind de
!oca!iarea si marimea san"erarii. A'ar (arsaturi) cefa!ee s, rar crie de
e'i!e'sie. Cea mai frec(enta este *emora"ia 'utamina!a (nuc!eii striati).
;emnu! initia! este *emi'!e"ia contra!atera!s cu de(iatia "!o#u!ui ocu!ar de
'artea o'usa deficitu!ui. 4aca *emora"ia este mare) 'acientu! 'oate de(eni
comatos in cate(a minute.
In cauri!e ce!e mai se(ere 'a'r coma) semne de com'resiune a 'artii
su'erioare a trunc*iu!ui cere#ra!) midriaa uni!atera!F areacti(a) res'iratie
'rofunda nere"u!ata si ri"iditate 'rin dece!erare.
+emora"ii!e ta!amice 'roduc deficit motor si seniti( 'entru toate moduri!e)
afaie sau a'raie) de(iatii ocu!are. In *emora"ii!e 'ontine a'ar come
'rofunde cu tetra'!e"ie) mioa (ce!e mai "ra(e)) ri"iditate 'rin dece!erare cu
deces in cate(a ore. +emora"ii!e cere#e!oase se de(o!ta in cate(a ore cu
(arsaturi re'etate si im'osi#i!itatea de a mer"e sau de a mentine
ortostatiunea. In forme!e u:oare a'are doar cefa!ee occi'ita!a) (erti,) semne
ocu!are.
10
%.%.#. +EMORAGIA ;UBARA+NOI4IANA
Cea mai frec(enta etio!o"ie este ru'tura unui ane(rism sacu!ar6 urmeaa ca
frec(enta ma!formatii!e artero7(enoase. Este #oa!a dramatica) 1AE mor in 'rima
i6 %-E in 'rime!e trei !uni6 mu!ti raman cu deficite neuro!o"ice a!e *emora"iei sau
a!e com'!icatii!or secundare5 recidi(a (san"ereaa iar)) (aso7s'asm) *idrocefa!ee.
4e#itu! su'ra acut este rar si se caracterieaa 'rin coma 'rofunda si crie
de ri"iditate 'rin dece!erare.
4e#itu! acut este forma cea mai frec(enta si se caracterieaa 'rin5
7cefa!ee (io!enta urmata de insta!area comei
7coma su'erficia!a
7sindrom menin"ian5 (arsaturi) cefa!ee) ri"iditatea cefei.
4e#itu! su# acut si insidios se caracterieaa 'rin cefa!ee) cu accentuarea
'ro"resi(a si discret sindrom menin"ian.
In 'erioada de stare) *emora"ia su#ara*noidiana se caracterieaa 'rin5
7 cefa!ee (io!enta
7sindrom menin"ian
7=CR *emora"ic
;im'tomato!o"ia consta in5
7cefa!ee atroce
7'ierderea de cunostinta
7semne neuro!o"ice.foca!e
7(arsaturi
1-
CAPITOLUL III
IN$E;TIGATII PARAC=INICE
E8amenu! c!inic care 'ermite adeseori 'reciarea dia"nosticu!ui) nu este totdeauna
suficient.
In aceasta situatie e8amene!e 'arac!inice sunt indis'ensa#i!e 'e !an"a
e8amene!e de u curent5
7*emo!euco"rama
7$;+
7'roteina C reacti(a
7fi#rino"en
7uree
7creatinine
7'ro#e imuno!o"ice
7formu!a !eucocitara
7numar trom#ocite
7factorii coa"u!arii
7$4R=
7ce!u!e !u'ice
7factor antinuc!ear
E8ista anumite in(esti"atii o#!i"atorii5
7e!ectrocardio"rama
7eco"rafia cardiaca

11
7e8amenu! ofta!mo!o"ic G e8amenu! fundu!ui oc*iu!ui
7e!ectroencefa!o"rama
7e8amen 4o''!er
7an"io"rafie cere#ra!a 7 an"io"rafie di"ita!iata 'e ca!e intra(enoasa
7e8amen =CR 'rin 'unctie ra*idiana
7com'uter tomo"rafic (C.T.)
7reonanta ma"netica *uc!eara (RMN)
7 'unctia !om#ara (contraindicata in cauri!e de 'resiune cu rise de
*ernie a su#stantei cere#ra!e)
12
CAPITOLUL IV
TRATAMENTU= ACCI4ENTU=UI $A;CU=AR CEREBRA=
Tratamentu! accidentu!ui (ascu!ar cere#ra! este5
7etio!o"ic
7'ato"enic
7sim'tomatic
4e o#icei) un #o!na( cu accident (ascu!ar cere#ra! are o 'ato!o"ie asociata
cardio(ascu!ara sau meta#o!ica ce necesita tratament si o atenta su'ra(e"*ere
c!inica :i 'arac!inica. =a orice #o!na( cu accident (ascu!ar cere#ra! se urmaresc in
'rimu! rand functii!e (ita!e5 7 circu!ate 7 res'iratie
4u'a e8amenu! c!inic "enera! 'e a'arate si sisteme6 e8amenu! neuro!o"ic) date!e
se coro#oreaa cu reu!tate!e in(esti"atii!or 'arac!inice :i odata 'us dia"nosticu! se
instituie tratamentu!.
=a un #o!na( constient) in functie de sim'tome) semne c!inice si
e!ectrocardio"rama) se instituie tratament antian"ios) antiaritmic si
coronarodi!atator) tinand com de fa'tu! ca ma,oritatea #o!na(i!or au o afectiune
cardiaca5 cardio'atie isc*emica) fi#ri!atie atria!a cronica sau 'ara8istica) infarct de
miocard.
Tratamentu! 'oate necesita administrarea o8i"en 'e masca sau sonda naa!a sau
c*iar res'iratie asistata. Pentru #o!na(ii *i'ertensi(i care insta!eaa un A$C)
'ro#!ema scaderii TA care este mare in momentu! accidentu!ui este

dis'utata. Totusi este recomandat ca tensiunea sa nu se scada mu!t ( cam 'ana
1>
!a 11A71>A mmB+").
Tre#uie mentionata o *idratare con(ena#i!a care se 'oate face 'rin administrarea
!ic*ide!or 'er os sau 'arentera!. In cau! in care semne!e c!inice sau TC
(tomo"rafie cere#ra!a) arata edem cere#ra! se administreaa de'!etire cere#ra!a si
anume5
7 manito! %AE
7"!ucoa *i'ertona
7diuretice ti' &erosemid
Tratamentu! anticoa"u!ant are indicatii stricte. E! tre#uie instituit du'a e!iminarea
*emora"iei ca o caua a A$C) atunci cand nu e8ista contraindicatii si cate(a dintre
indicatii sunt5 atac isc*emic tranistor) a(and ca etio!o"ie oc!uia de carotida sau
cere#ra!a medie) stenoa stransa de s@!(ian) A$C in 'ro"resie) infarcte in teritoriu!
arterei (erte#ra!e sau cere#e!oase 'ostero7inferioare si in oc!uia trunc*iu!ui
#ai!ar. Tratamentu! anticoa"u!ant se face cu *e'arina urmata de trom#osto' su#
contro! strict a! tim'u!ui de coa"u!are sau de 'rotrom#ina.
. Tratamentu! antia"re"ant este indicat in isc*emia cere#ra!a care nu
necesita anticoa"u!ant. E! se face cu tric!o'idina) acid aceti!sa!ici!ic /AAAm".
;e 'oate fo!osi5
7 nootro'e ('iracetam)
7 (asodi!atatoare cere#ra!e
7antia"re"ante 'e micro7circu!atia cere#ra!a ((incamina) cinariina)
nicer"o!ina)
E8ista si tratament c*irur"ica! care consta in endorterectomie carotidiana
recomandat in atacu! isc*emic tranistor 'rin stenoa se(era a arterei carotide
interne. Infarctu! cere#e!os care 'oate duce !a sto' res'irator si *i'ertensiune
intracraniana in fosa 'osterioara (trunc*iu! cere#ra! si
1?
cere#e!u!) si este ur"enta c*irur"ica!a. In cau! #o!na(u!ui cu *emora"ie
su#ra*idiana se mentine cu 'rudenta o 'resiune de 'erfuie cere#ra!a
satisfacatoare :i in ca de *i'erca'nie (mu!t CO)) #o!na(u! este asistat
res'irator. 4aca un *ematom su#dura! sau intracere#ra! com'resi( este
caua deteriorarii neuro!o"ice. e(acuarea c*irur"ica!a :i daca este 'osi#i!a
c!i'area ane(rismu!ui este cea mai #una so!utie.
4eoarece este rise de resan"erare) 'acientii tre#uie sa ramana !a 'at) in
o#scuritate) sedati si se 're(ine consti'atia 'rin !a8ati(e.
;e administreaa antia!"ice si sedati(e usoare in cau! dureri!or de ca' si
cer(ica!"ii!or (io!ente. ;e 'oate administra 'aracetamo! si feno#ar#ita!.
Bo!na(ii nu tre#uie sedati 'rea 'uternic. $aso7s'asmu! sim'tomatic 'oate
'ro(oca o isc*emie cere#ra!a :i un infarct. E! este 'rinci'a!a caua de
mor#iditate :i morta!itate :i a'are in 071% i!e de !a de#it cu (arf in iua
a727a. Tratamentu! se face cu in*i#ator de ca!ciu (nimodi'ina)) cu manito! si
*i'er(enti!atie. Pentru cauri!e in care actu! c*irur"ica! este intariat se 'oate
administra antif!erino!itice.
+idrocefa!eea 7 este a doua com'!icate6 necesita un drena, (entricu!ar.
Recidi(a *emora"ica este core!ata cu un 'ronostic sum#ru) fiind a treia
com'!icatie. Gratie microsco'u!ui o'erator) e8ceia microc*irur"ica!a a unui
ane(rism ru't este o metoda eficace si fara 'erico!.
Tendinta este de a o'era cat mai de(reme 'osi#i!. In ane(risme!e "i"ante se
face decom'resie c*irur"ica!a. In cau! *emora"ie0i intrace!u!are
dimensiunea si !oca!iarea *ematomu!ui determina tratatmentu! si
'ronosticu!. Ce!e su'ratentoria!e cu diametru! H - cm au 'ronostic rau) in
ce!e infratentoria!e de 'unte .cu dimensiuni H / cm sunt morta!e.
A#!atia c*irur"ica!a a *ematomu!ui acut su'ratensiona! este contro(ersata si
nu este necesara decat in cauri rare.
=a #o!na(ii stru'urosi !a care mi:cari!e ocu!are ref!e8e sunt conser(ate) actu!
%A
c*irur"ica! 'oate sa 're(ina un an"a,ament tem'ora!.
Beneficiu e8ista cand 'entru ace:ti 'acienti) 'e de a!ta 'arte actu! c*irur"ica! 'oate
!asa sec*e!e neuro!o"ice ma,ore. Tratamentu! c*irur"ica! a! unui *ematom
cere#e!os acut este indicat) caci 'ermite e(itarea com'resiunii secundare a
trunc*iu!ui cere#ra! 7 caua de deces.
Cauri!e o'erate au 'ronostic #un de recu'erare. 4aca #o!na(ii sunt (i"i!i) fara
semne foca!e de trunc*i s, *ematomu! are ta!ie mica nu se inter(ine c*irur"ica!.
Pentru reducerea 'resiunii intra7craniene se fo!oseste Manito! 'erfuie %AE 'ria
!a %70 ore) corect) cu inre"istrarea 'resiunii intra7craniene.
*
CAPITOLUL V
RECUPERAREA ;I INGRIIIREA PACIENTI=OR CU A$C
%1
-.1. MA;URI GENERA=E
Bo!na(ii (or fi a:eati in sa!oane aerisite cu tem'eratura constants.
Trunc*iu! s, cor'u! (or fi aseate mai ridicate 'entru fa(oriarea circu!atiei
"enerate si a res'iratiei astfe!5 #ratu! in a#ductie6 ante#ratu! in e8tensie si
su'rimatie6 de"ete!e cu e8tensie in mem#re!e inferioare in e8tensie) cu corectarea
tendintei de rotatie e8terna si ecri(ism.
Pre(enirea escare!or se (a face 'rintr7o a:eare adec(ata in 'at 'rin
sc*im#area 'oitiei de mai mu!te ori 'e i) 'rin uti!iarea sa!te!e!or e!astice :i
'rintr7o i"iena cor'ora!a cores'unatoare. Te"umente!e tre#uie sa fie s'a!ate i!nic
cu a'a :i sa'un) cearceafuri!e sa fie uscate) curate si netede.
Escare!e odata a'arute (or fi tratate 'rin 'ansamente ase'tice si
medicamente cores'unatoare (de e8em'!u5 Curioin).
In"ri,irea ca(itatii #uca!e inseamna in!aturarea mucoitati!or cu un tam'on
de (ata inmuiat in "!icerina #ora8ata. In come 'rofunde cu #ron*o'!e"ii si
acumu!are de secretii se face as'irarea !or. =a ne(oie) !a #o!na(ii in coma) se mai
a'!ica un tifon umed 'e #ue 'entru umeirea aeru!ui ins'irat. A!imentarea se (a
face corect) urmarind in 'rimu! rand *idratarea) o e(entua!a afectiune meta#o!ica
(dia#et a*arat) si !a ne(oie 'rin sonda nao7"astrica de a!imentatie (care se face !a
'ara!iii #u!#are) come)
sindroame 'seudo#u!#are). ;e (or administra !ic*ide 'arenta!e siBsau 'er os %AAA7
/AAA m!Bi so!) "!ucoate - E si so!utii sa!ine iotone.
%%
4eec*i!i#ru! *idro7e!ectronic si acido7#aic se (a corecta (so!utii #o"ate in
Na) J) so!utii tam'on). Pe masura ce starea #o!na(u!ui se ame!ioreaa) a!imentatia
care tre#uie sa fie usor asimi!a#i!a se (a di(ersifica.
4aca #o!na(u! nu are scaun s'ontan se fac c!isme e(acuatoare de %7/ ori 'e
iBsa'tamana!. =a #o!na(ii cu retentie urinara se 'refera sonde urinare Ca
demeureD. ;e iau masuri 'entru 're(enirea infectii!or urinare si daca s7au insta!at)
e!e se trateaa conform urocu!turii.
4aca a'ar semne de infectie 'u!monara se trateaa cu anti#iotice.
Pentru 're(enirea 'eriartrite!or se ince'e mo#i!iarea 'asi(a din 'rime!e
i!e. In cursu! stari!or de ne!iniste sau a"itatie 'si*omotorie) se administreaa
sedati(e si tranc*i!iante usoare) care (or fi intreru'te 'eriodic 'entru a sta#i!i
starea de (i"i!enta a #o!na(i!or.
1
-.%. RECUPERAREA MOTOR1E
%/
Recu'erarea functiona!a se ince'e 'recoce. Bo!na(u! cu infarct cere#ra! (a fi
mo#i!iat du'a 'rime!e / i!e de !a insta!area acestuia.
;e indica miscari 'asi(e a!e mem#re!or 'ara!iate de mai mu!te ori 'e i) cu
mentinerea a'oi in 'oitii fa(ora#i!e. A'aritia miscari!or acti(e (a faci!ita
'rin fo!osirea unor mis8ari sin7cinetice si automate si a unor miscari "!o#a!e
ince'and de !a 'ro8ima! !a dista!. Bo!na(u! este antrenat in (ederea fo!osirii
'ro"resi(e a muscu!aturii dista!e din ce in ce mai diferentiate.
Accentu! deose#it se 'une 'e recu'erarea cat mai 'recoce a mersu!ui inca
de !a a'aritia 'rime!or miscari de e8tensie "!o#a!a a mem#ru!ui inferior) se
im'une asearea !ui intai !a mar"inea 'atu!ui) a'oi sustinerea !ui in orto7
statism si e8ecutarea 'rimi!or 'asi.
4e o deose#ita im'ortanta este redo#andirea unui mers cat mai a'ro'iat de
ee! fiio!o"ic) fara car,e sau #astoane.
Mem#ru! su'erior 'ara!iat este su# !u8at ori stimu!area mersu!ui si ca
urmare intre cor' si mem#ru! su'erior se (a 'une o 'erna sau o 'atura care sa71
tina ridicat si 'utin de'artat de cor'. Mo#i!iarea acti(a si 'asi(a im'iedica
insta!area dureri!or si anc*i!oei u!terioare.
;e (a ince'e recu'erarea cu miscari de aductie6 a'oi ridicarea mem#ru!ui
su'erior) f!e8ii si e8tensii a!e de"ete!or.
Masa,u! este o com'onents im'ortanta a recu'erarii motorii.
Contracture muscu!ara se (a com#ate cu decontracturante (diae'am)
m@doca!m) c!oro8oona) ridicarea din c!ino7statism si recu'erarea acti(a a
*emora"ii!or intracere#e!oase se face du'a / sa'tamani.
-./. RECUPERAREA TU=BURARI=OR 4E $ORBIRE (A&A<IE)
In reeducarea afaicu!ui se tine seama de forma c!inica a afaiei) de "ardu! anterior
de instructie) de (arsta) de intinderea si de natura !eiunii) de starea creieru!ui)
%0
anterioara im#o!na(irii) de 'reenta sau a#senta deficite!or motorii sau a a!tor
tu!#urari neuro!o"ice) de conditii!e de mediu. ;e tine seama de fa'tu! ca fiecare
afaic isi modifica 'ersona!itatea deoarece 'rin a!terarea !im#a,u!ui interior) se
'roduce o tu!#urare in "andirea conce'tua! a (er#a!a :i in #a"a,u! de constiinta.
E(a!uarea o#iecti(a a tu!#urari!or afaice se face 'e forme c!inice (e8'ersi(a)
rece'ti(a) "!o#a!a) amneica)) se(eritate. =a !im#a,u! rece'ti( sunt 'ro#e de
recunoa:tere a o#iecte!or denumite de e8aminator) e8ecutarea ordine!or si
inte!e"erea 'ro'oitii!or. =a !im#a,u! e8'resi( sunt im'!icate (or#irea re'etata
sim'!a si s'ontana) !e8ia si "rafia. Tu!#urari!e afaice sunt mai 'utin 'ronuntate !a
stan"aci.
Ma8imum de eficacitate !a rea#i!itarea diri,ata este intre % si 1 !uni de !a
de#it. Psi*otera'ia si contactu! afecti( cu #o!na(u! sunt a#so!ut necesare.
Afaicu! adu!t nu tre#uie tratat ca un co'i!. Ca tratament medicamentos
a!aturi de nootro'e :i trofice cere#ra!e se 'oate fo!osi imi'ramina (antide'resi()
cand nu are contraindicatii.
-.0. INGRIIIREA ;I TRATAMENTU=
BO=NA$U=UI COMATO; CU A$C
Coma cu a'aritie #ruta!a sau acuta este data de !eiuni cere#ra!e "ra(e)
%-
*emora"ie sau mai rar oc!uie acuta de trunc*i #ai!ar.
Coma cu insta!are ra'ida 'ro"resi(a este data de o afectiune neuro!o"ica
'ree8istenta. Ea a'are in5
7*emora"ia ta!amica sau a cor'i!or striati (insta!area ra'ida) dar nu #ruta!a)
asociata cu (arsaturi) cefa!ee) *emi'!a"ii si tu!#urari ocu!are)
7*emora"ia 'ontina (insta!are #ruta!a) mioa) ri"iditate 'rin dece!are)
*i'er(enti!atie si *i'ersudoare) ref!e8e ocu!are si ref!e8 cornean a#o!ite)
7*emora"ie cere#e!oasa (cefa!ee occi'ita!a) (arsaturi) 'ara!iia 'ri(irii)
im'osi#i!itatea orto7statiunii)
7oc!uia tmnc*iu!ui #ai!ar.
Tratamentu! de ur"enta intr7o coma cu insta!are #ruta!a este de a 're(eni
a"ra(area !eiuni!or ;NC. ;e monteaa o "ame!a GKede!! 'entru a asi"ura
!i#ertatea cai!or aeriene !a #o!na(ii care res'ira norma!. Intu#atia tra*ea!a este
indicata in ca de a'nee) o#structie a cai!or aeriene su'erioare (omismente. Cand
se sus'ecteaa oc!uia de trunc*i #ai!ar) o *e'arinotera'ie intra(enoasa se ince'e
du'a efectuarea unui TC a'ro'iat. $o!umu! 'erfuii!or intra(enoase tre#uie
contro!at cu atentie in cauri!e de atin"ere "ra(a a ;NC) deoarece 'rin a'ort *idric
e8cesi( se 'oate a"ra(a un edem cere#ra!. Intercraniana (+IC) se #aeaa 'e
su#stante *i'erosmo!are cum este manito!u! asociat cu *i'er(enti!atia in forme!e
ce!e mai "ra(e.
Patu! de tera'ie intensi(a 'entru un #o!na( comatos tre#uie sa fie mo#i!) cu "ratare
%1
!atera!e ra#ata#i!e. &iiotera'ia 'u!monara consta5
7'ro(ocarea tusei
7aeroso!i 'entru f!uidificarea secretiei
#ronsice
Cai!e aeriene su'erioare tre#uie mentinute intr7o toa!eta 'erfecta si umiditate
'ermanenta. Toate aceste masuri 're(in insta!area #ron*o'neumoniei. Este
necesar drena,u! 'ostura! a! secretiei din cai!e aeriene 'rin sc*im#area
'oitiei 'acientu!ui !a inter(a! de % ore.
+ranirea se face tota! 'arentera! 'rin cateter in (ena su#c!a(ie 'entru a
im'iedica cosecsia. U!terior se su'rima ca!ea intra(enoasa s, se in!ocuiesc cu
administrarea 'e sonde nao7"astrice) in 'ranuri) nu continuu.
;e intensified ritmu! de reantrenare a de"!utiei si masticatiei.
;e (a urmari mentinerea unei tem'eraturi a #o!na(u!ui in !imite norma!e6
frisonu! si *i'ertensiunea cresc consumu! meta#o!ic si accentueaa cosecsia.
;e (a urmari 're(enirea contracturii si a anc*i!oe!or articu!are 'rin
sc*im#aiea ritmica a 'oitiei si 'osturi!or !a inter(a! de % *6 mem#re!e se
aseaa in 'oitie fiio!o"ica) se fac miscari 'asi(e) #!ande 'entru mentinerea
mo#i!itatii articu!are.
Totodata se e(ita com'resia mase!or muscu!are cu isc*emie ca'i!ara urmate
de edem si tu!#urari trofice cu u!cere si necroe de decu#it.
O "ri,a deose#ita tre#uie a(uta !a *i'otensiunea 'rodusa 'rin
mane(re!e de ridicare in 'oitie semi:eand) seand si in orto7statism.
Mane(re!e se fac numai su# contro!u! tensiunii arteria!e.
Nu tre#uie a:te'tata re(enirea 'si*ica 'entru instituirea tera'iei fiice.
CAPITOLUL VI
%2
E$A=UAREA &UNCTII=OR $ITA=E
1.1. OB;ER$AREA ;I MA;URAREA RE;PIRATIEI
4efinitie5 Res'iratia G functia ne(oii cores'unde necesitatii fiintei umane de
a ca'ta din mediu! incon,urator o8i"enu! necesar arderi!or !a ni(e!u! ce!u!ar si a
e!imina dio8idu! de car#on reu!tat din aceste arderi.
;co'5 e(a!uarea functiei res'iratorii a 'acientu!ui7 fund un indiciu a!
e(o!utiei #o!ii) a! a'aritiei unor com'!icatii si a! 'ronosticu!ui.
E!emente de a'reciat5
7ti'u! res'iratiei
7am'!itudinea miscari!or res'iratorii
7ritmu!
7trec(enta Materia!e
necesare5
7ceas cu secundar
7creion de cu!oare (erde sau 'i8 cu 'asta (erde
7foaia de.tem'eratura
Inter(entii!e asistentei5
7asearea 'acientu!ui in decu#it dorsa!) fara a e8'!ica te*nica ce urmeaa a fi
efectuata
7numararea res'iratii!or tim' de un minut
7consemnarea (a!orii 'reente cu cea anterioara 'entru o#tinerea cur#ei
7in une!e documente se 'oate nota cifric (a!oarea o#tinuta cat si caracteristici!e
%>
res'iratiei
7a'recierea ce!or!a!te e!emente a!e functiei res'iratorii se face 'rin sim'!a
o#ser(are a miscari!or res'iratorii.
%?
7
1.%. MA;URAREA PU=;U=UI
4efmitie5 Pu!su! este functia 'rin care se rea!ieaa miscarea san"e!ui in
interioru! (ase!or san"uine cu sco'u! de a se trans'orta su#stante nutriti(e si
o8i"en !a tesuturi) a'oi trans'ortu! 'rodusi!or de meta#o!ism de !a tesuturi !a
or"anisme!e e8cretoare.
;co'5 7 e(a!uarea functiei cardio(ascu!are
E!emente de a'reciat5
7ritmicitate
7frec(enta
7ce!eritate
7am'!itudine =ocuri
de masurare5
7 orice artera accesi#i!a 'a!'arii si care 'oate fi com'rimata 'e un
'!an osos6 artera radia!a) *umera!a) carotida) tem'ora!a)
su'erficia!a) 'edioasa.
Materia!e necesare5
7 ceas cu secundar
7creion sau 'i8 cu mina rosie
Inter(entii!e asistentei5
7're"atirea 'si*ica a 'acientu!ui
7asi"urarea re'aosu!ui fiic si 'si*ic 1A71- minute
7s'a!area 'e maini
7re'erarea arterei
7fi8area de"ete!or 'a!'atoare 'e traiectu! arterei
7 e8ercitarea unei 'resiuni asu'ra 'erete!ui arteria! cu (arfu!de"ete!or
7 numararea 'u!satii!or tim' de un minut
7consemnarea (a!orii o#tinute 'rintr7un 'unct 'e foaia de
/A
tem'eratura) tinand cont ca fiecare !inie orionta!a a foii
re'reinta 'atru 'u!satii
7unirea (a!orii 'reente cu cea anterioara cu o !inie 'entru
o#tinerea cur#ei
1./. MA;URAREA TEN;IUNII ARTERIA=E
/1
;co'5 e(a!uarea functiei cardio7(ascu!are (forta de contractie a inimii)
reistenta determinate de e!asticitatea si ca!i#ru! (ase!or). E!emente de e(a!uat5
7 tensiunea arteria!a sisto!ica ma8ima
7 tensiunea arteria!a diasto!ica minima
Materia!e necesare5
7 a'arat 'entru masurarea tensiunii arteria!e
a!catuit dintr7o manseta de 1%71/ cm) 'neumatica) aco'erita cu o a!ta manseta de
dimensiuni mai mari din 'ana ine8tensi#i!a
7 un manometru de mercur !e"at de manseta
cu doua tu#uri de cauciuc f!e8i#i! 7 'ara de cauciuc cu su'a'a care ser(este 'entru
introducerea aeru!ui
Metode de determinare5
7cu mercur Ri(a7Rocci
7cu manometru
7osci!ometru Pac*on
7stetosco' #iauricu!ar
7tam'on de (ata
7a!coo!
7creion rosu sau 'i8 cu mina rosie
Metode de in(esti"atie5
7'a!'atorie
7ascu!tatorie Inter(entii!e
asistentu!ui5
A. Pentru metoda ascu!tatorie
7're"atirea 'si*ica a 'acientu!ui
/%
7asi"urarea re'aosu!ui fiic si 'si*ic tim' de 1- minute
7s'a!area 'e maini
7se a'!ica manseta 'neumatica 'e #ratu! 'acientu!ui s'ri,init si in e8tensie
7se fi8eaa mem#rana stetosco'u!ui 'e artera *umera!a su# mar"inea inferioara a
mansetei
7se introduc o!i(e!e stetosco'u!ui in urec*i
7se 'om'eaa aer in manseta 'neumatica cu a,utoru! 'erei de cauciuc 'ana !a
dis'aritia "omote!or 'u!sati!e
7se decom'rima 'ro"resi( aeru! in man:eta 'rin desc*iderea su'a'ei 'ana cand se
'erce'e 'rimu! "omot arteria! (care re'reinta (a!oarea tensiunii arteria!e
ma8ime)
7se retine (a!oarea indicata de co!oana de mercur sau acu! manometru!ui 'entru a fi
consemnata
7se continua decom'rimarea) "omote!e arteria!e de(enind tot mai 'utemice
7se retine (a!oarea indicata de co!oana de mercur sau de acu! manometru!ui) in
momentu! in care "omote!e dis'ar (aceasta re'reinta tensiunea arteria!a
minima)
7se noteaa in foaia de tem'eratura (a!ori!e o#tinute cu o !inie orionta!a de
cu!oare rosie ) socotindu7se 'entru fiecare !inie a foii o unitate co!oana de
mercur
7se unesc !inii!e orionta!e cu !inii!e (ertica!e s, se *asureaa s'atiu! reu!tat
7in a!te documente medica!e se 'oate inre"istra si cifric
7se deinfecteaa o!i(e!e stetosco'u!ui si mem#rana cu a!coo!
B. Pentru metoda 'a!'atorie
7determinarea se face 'rin 'a!'area arterei radia!e
7nu se fo!oseste stetosco'u! #iauricu!ar
7eta'e!e sunt identice metodei ascu!tatorii
7are dea(anta,u! o#tinerii unor (a!ori mai mici decat rea!itatea) 'a!'area
//
'u!su!ui 'eriferic fiind 'osi#i!a numai du'a reducerea accentuata a
com'resiunii e8terioare
In ca de sus'iciune se re'eta masurarea fara a scoate manseta de 'e #ratu!
'acientu!ui. =a indicarea medicu!ui se 'ot face masuratori com'arati(e !a
am#e!e #rate.
$a!ori a!e TA norma!e5 7 17/ ani 7 ma8. 2-7?A mm co! +"
7min. -A71A mm co! +"
73-11 ani 7 ma8. ?A711A mm co! +"
7mm. 1A71- mm co! +"
712-15 ani 7 ma8. 1AA71%A mm co! +"
7min. 1A72- mm co! +"
7ad!" 7 ma8. 11-710A mm co! +"
7min. 2-7?A mm co! +"
7#a$%"ni& - ma8. ' 1-A mm co! ()
7min. ' *+ mm co! ()
7,-.-i 7 ma8.L min. mai mare cu -71A unitati mm co! +"
CAPITOLUL VII
A4MINI;TRAREA ME4ICAMENTE=OR
PE CA=E PARENTA=A
/0
INIECTII=E
Prin ca!e 'arenta!a) in strictu! inte!es a! cu(antu!ui se inte!e" cai!e care
oco!esc tu#u! di"esti(. In,ectia este introducerea su#stante!or in stare !ic*ida
in or"anism 'rin intermediu! unor ace care tra(erseaa tesuturi!e
or"anismu!ui. In,ectii!e 'ot fi facute in "rosimea 'ie!ii (intra7dermice)) su#
'ie!e) in tesutu! ce!u!ar su#cutanat (su#cutanate sau *i'odermice) in tesutu!
muscu!ar (intra7muscu!ar)) in (ase!e san"uine (intra7(enos :i intra7arteria!))
in inima (in,ectii intra7cardiace)) in madu(a ros,e a oase!or (in,ectii intra7
medu!are)) in s'atiu! ara*noidian (in,ectii su#ara*noidiene).
A!e"erea caii de administrare a in,ectiei de'inde de sco'u! acesteia)
ra'iditatea necesara a efectu!ui 'rescris s, de com'ati#i!itatea tesuturi!or
or"anismu!ui cu su#stanta in,ectata.
Administrarea medicamente!or su# forma de in,ectii a !uat am'!oare datorita
unor a(anta,e fata de ce!e!a!te cai de administrare.
Astfe!5 1. A#sor#tia este u:oara) deci efectu! se insta!eaa ra'id
%. 4oa,ui este 'recis) a#sor#tia nefiind in functie de conditii!e
s'ecia!e din tu#u! di"esti(
/. Medicamente!e sensi#i!e !a actiunea sucuri!or di"esti(e
ca *onnonii) (accinuri!e) seruri!e tera'eutice. nu sunt a!terate
sau modificate in stomac sau intestin
0. ;e 'ot introduce medicamente s, in ca de into!eranta di"esti(a sau cand ca!ea
entera!a este contraindicata) ca in ca de *emora"ii sau inter(entii 'e tu#u! di"esti(
Pre"atirea instrumente!or si materia!e!or
Pentru e8ecutarea in,ectii!or sunt in "enera! necesare urmatoare!e5
7serin"i steri!e si uscate
/-
7ace de in,ectie steri!e inarmate cu mandren
7o 'ensa. anatomica sau 'ensa Pean
7tinctura de iod) a!coo! sau eter
7tam'oane steri!e de (ata sau tifon
7'i!e de meta! sau car#orund 'entru desc*iderea fio!e!or
7un "arou de cauciuc
7o #ucata de musama (/AM-A cm)
7!am'a de s'irt
7o ta(ita rena! a
N
7 serin"i steri!e
2.1 INIECTII=E INTRAMU;CU=ARE
Pentru efectuarea in,ectii!or intramuscu!are se uti!ieaa serin"i o#isnuite ti'
Record sau =uer6 de unica fo!osinta) 're(aute cu ace de ca!i#ru diferit ) in ,uru! a
1 mm diametru) du'a natura so!utii!or in,ectate) cu o !un"ime de 17> cm.
Ace!e tre#uie sa fie #ine ascutite si 're(aute cu (arf !un".
=ocuri!e de e!ectie a!e in,ectii!or intramuscu!are sunt re"iunea su'ero7
/1
e8terna a musc*i!or fesieri :i musc*ii e8terni sau anteriori ai coa'sei.
Poitia #o!na(u!ui 'oate fi in decu#it (entra! sau !atera!) seand sau in
'icioare. ;ta#i!irea 'uncte!or 'referate 'entru in,ectia intramuscu!ara se (a face in
functie de 'oitia #o!na(u!ui. E!e au sco'u! de a oco!i ner(u! sciatic.
Cand #o!na(u! se "aseste in 'oitia cu!cat se (or fo!osi5
7Punctu! Bart*e!em@) situat !a unirea treimii e8terne cu ce!e doua treimi
interne a!e !iniei care uneste s'ina i!iaca autero7su'erioara) cu
e8tremitatea su'erioara a santu!ui fesier sau si mai #ine) !a mi,!ocu!
acestei !inii.
7Punctu! ;mirno() situat !a un !at de de"et deasu'ra tro*anteru!ui mare si
ina'oia !ui.
7<ona situata deasu'ra !iniei care uneste s'ina i!iaca) 'osteo7su'erioara cu
mare!e tro*anter.
4aca in,ectia se administreaa in 'oitia seand) ea 'oate fi 'racticata in
toata re"iunea fesiera de deasu'ra 'unctu!ui de s'ri,in. In 'oitia (ertica!a
intramuscu!ara se (a administra in cadranu! su'ero7e8tern a! re"iunii fesiere)
reu!tat din intretaierea unei !inii orionta!e care trece 'rin mar"inea
su'erioara a mare!ui tro*anter 'ana deasu'ra :antu!ui inter7fesier) cu a!ta
(ertica!a) care taie 'e cea orionta!a !a mi,!ocu! ei. In musc*ii !atera!i ai coa'sei
in,ectiaOintramuscu!ara se 'oate face in toata 'ortiunea mi,!ocie. In muscu!atura
anterioara a coa'sei) in,ectia se (a 'ractica numai dedesu#tu! triun"*iu!ui ;car'a.
Pre"atirea 'si*ica a #o!na(u!ui
;e de"reseaa si se deinfecteaa 'unctu! fi8at 'entru in,ectie ) a'oi se cere
#o!na(u!ui sa nu7si contracte muscu!atura nici inainte ) nici in tim'u! in,ectiei) ci sa
/2
stea !inistit cu musc*ii fesieri re!a8ati.
Cu de"ete!e mainii stan"i se fi8eaa re"iunea) a'oi) 'rintr7o miscare #rusca)
se infi"e acu! atasat !a serin"a in muscu!atura fesiera) 'er'endicu!ar 'e su'rafata
'ie!ii) 'ana !a o adancime de 071 cm) in functie de "rosimea stratu!ui muscu!ar.
Pentru a (erifica 'oitia acu!ui) inainte de a introduce so!utia de in,eetat in musc*i)
se (a retra"e cu 'utere 'istonu!.
4aca e8ista sus'iciunea ca acu! ar fi 'atruns intr7un (as san"uin) c*iar
numai 'artia!) san"e!e scur"andu7se !a s'iratia facuta) se scoate imediat acu! si se
efectueaa in,ectia in a!ta re"iune) du'a a!t 'rocedeu.
4aca 'oitia acu!ui este corecta) 'rin a'asarea 'istonu!ui cu 'o!ice!e mainii
dre'te) se in,ecteaa su#stanta.
Odata cu retra"erea acu!ui) 'rin forta de as'iratie a tesuturi!or) u!time!e
'icaturi sunt atrase din !umenu! acu!ui. 4aca in,ectia cu'rinde su#stante iritante)
e!e 'ot a,un"e in one!e mai su'erficia!e (su#cutanate) unde dau iritatii !oca!e. In
cau! unor astfe! de su#stante (e8em'!u5 're'arate #irmutice sau mercuria!e)) se (a
!asa in serin"a cca 1B%m!. aer a carui in,ectare (a curata acu! de u!timu! rest de
su#stanta.
4u'a terminarea in,ectiei se deinfecteaa !ocu! inte'aturii cu a!coo! si se
maseaa usor re"iunea fa(oriand inc*iderea cana!u!ui de inte'atura si
resor#tia !ic*idu!ui. Este #ine ca #o!na(u! sa stea in re'aus tim' de -71A minute
du'a in,ectia intramuscu!ara.
Incidente si accidente
Atin"erea ner(u!ui sciatic sau a ramuri!or sa!e se traduce 'rintr7o durere (ie.
;e scoate imediat acu! si se e8ecuta in,ectia in a!t !oc.
Introducerea unei su#stante medicamentoase u!eioase sau in sus'ensie intr7
un (as (necunoasterea 'oitiei acu!ui) 'ro(oaca em#o!ii.
/>
4aca medicamentu! u!eios sau co!oida! a 'atruns intr7o (ena) in cate(a
secunde a,un"e in '!aman. Bo!na(u! ince'e imediat sa tu:easca :i se insta!eaa
#rusc o senatie de 'resiune sau ,un"*i toracic Dfoarte accentuat) !oca!iat mai a!es
retrosterna! insotit de dis'nee si cianoa.
Bo!na(u! este foarte ne!ini:tit. Aceasta stare 'oate e(o!ua 'ana !a starea de
:oc. A!teori 'rin ref!e8e (a"a!e 'ato!o"ice se in*i#eaa centrii cardio7res'iratori)
ducand re'ede !a moarte. ;e anunta imediat medicu!.
Asistenta medica!a (a a(ea intotdeauna !a indemana medicamente!e
necesare 'entru com#aterea acestor accidente (morfina) no(ocaina) 'a'a(erina)
atro'ina) cafeina) efedrina) strofantina) o8i"en) etc.).
Inte'area unei ramuri arteria!e mai mari caueaa s'asmu! arteria! ceea ce
se traduce 'rintr7o durere (ie) aratoare urmata 'este cate(a ore de o co!oratie
!i(ida a te"umente!or si mai tariu) e(entua!) de necroa !oca!a a tesuturi!or.
;us'iciunea s'asmu!ui arteria! se ra'orteaa imediat medicu!ui) 're"atind in
ace!asi tim' si ce!e necesare infi!trarii cu no(ocaina.
Ru'erea acu!ui in cursu! in,ectiei se 're(ine 'rin a'!icarea unei te*nici
corecte) !ini:tirea #o!na(u!ui :i (erificarea con:tiincioasa a instrumente!or inainte
de uti!iare. 4aca fra"mentu! acu!ui a ram as totusi in tesuturi) se ra'orteaa
imediat medicu!ui. 'entru a !ua masuri imediate de inde'artare
in ca!e c*irur"ica!a. A#cese!e !oca!e si f!e"monu! fesier se datoreaa) fie ne"!i,arii
'rinci'ii!or stricte de ase'sie) fie su#stante!or in,ectate care uneori 'ot 'ro(oca o
su'uratie ase'tica.
/?
2.%. TE+NICA INIECTIEI INTRA $ENOA;E
;e e8ecuta in decu#it dorsa!) cu #ratu! in e8tensie si ante#ratu! in su'inatie. In,ectia
intra(enoasa se com'une din doua acte) care 'ot fi se'arate intre e!e5
7'unctia (enoasa
7in,ectarea 'ro'riu7isa a medicamentu!ui in (ena
Prin 'unctie (enoasa se inte!e"e 'atrunderea cu acu! montat in serin"a in !umenu!
(asu!ui. ;co'u! 'unctiei 'oate fi e8'!orator si tera'eutic. Astfe! ea 'oate fi
e8'!oratorie atunci cand se urmareste cercetarea di(erse!or constante #io!o"ice a!e
or"anismu!ui. In acest sco' se 'ot e8tra"e (aria#i!e de san"e) du'a natura ana!iei
'entru care se reco!teaa acesta.
Pre"atirea materia!u!ui necesar
Pentru efectuarea 'unctiei (enoase se (or 're"ati 'e ta(a aco'erita cu un
cam' steri! urmatoare!e5
1.ace de 'unctie (enoasa cu mandren) steri!iate se (or 're"ati 'entru fiecare
'unctie ee! 'utin trei ace
%."arou de cauciuc sau #anda Esmarc* 'entru !e"area #ratu!ui si o'rirea
circu!atiei de reintoarcere
/.su#stante deinfectante si de"resante (a!coo!) tinctura de iod)
tam'oane fi8ate 'e 'ort7tam'on)
0.(ata si tam'oane de tifon steri!) !euco'!ast
-.mu:ama su# #ratu! #o!na(u!ui) e(entua! o 'erna tare e!astica su#
articu!atia cotu!ui 'entru o mai #una e(identiere a(ase!or
1.serin"i steri!e de ca!i#re adec(ate cantitati!or de san"e ce tre#uie
reco!tate si cantitatea e su#stanta destinata in,ectarii
2.reci'iente de reco!tare) e'ru#ete in numar cores'unator
0A
Pre"atirea 'si*ica a #o!na(u!ui
Bo!na(u! (a fi !amurit asu'ra inofensi(itatii inter(ened.
=ocu! c!asic de e8ecutare a 'unctii!or (enoase este !a ni(e!u! '!ica cotu!ui
unde (ene!e ante#ratu!ui) cefa!ica :i #ai!ica) se anastomoeaa dand nastere
(endor mediana cefa!ica si mediana #ai!ica.
;e (a sta#i!i #ratu! !a care se (a e8ecuta 'unctia e8aminand ca!itatea si starea
(endor din am#e!e 'arti . =a a!e"erea (enei se (or !ua in considerare si
e(entua!e!e CI ca5 mem#ru 'ara!iat) 'rocese su'urati(e 'iodermite) eceme)
ne(ra!"ii e8anteme) traumatisme) etc.
Punctia (enoasa 'oate fi e8ecutata !a ne(oie si !a (ene!e ante#ratu!ui)
'recum si 'e.fata dorsa!a a mainii) !a (ene ma!eo!ara interna) (ena ,u"u!ara)
(ena tem'ora!a su'erficia!a si (ena su#c!a(icu!ar. =a su"ari si co'ii mici)
'unctia (enoasa se (a e8ecuta !a (ene!e e'icraniene.
Pre"atirea fiica a #o!na(u!ui
Bo!na(u! este cu!cat 'e s'ate cat mai comod in 'atu! sau 'e o masa de e8aminare.
;e desco'era #ratu! a!es a(and "ri,a ca *aine!e sa nu im'iedice circu!atia de
reintoarcere. ;e aseaa su# #rat o musama si 'erna e!astica) tinand #ratu! in
a#ductie si e8tensie ma8ima. P!ica cotu!ui (a fi deinfectata si de"resata cu a!coo!
sau #enina iodata.
=a ni(e!u! unirii treimii inferioare a #ratu!ui cu cea mi,!ocie se a'!ica "arou! e!astic
stran"andu71 in asa fe! incat sa se o'reasca com'!et circu!atia (enoasa) !ara insa sa
se com'rime artera) ceea ce se contro!eaa 'rin 'a!'area 'u!su!ui radia!. ;e cere
#o!na(u!ui sa7si stran"a #ine 'umnu!. Tur"escenta (enei se 'oate 'ro(oca si 'rin
!o(ituri usoare si re'etate asu'ra ei cu tam'onu! umed) 'recum si 'rin neteirea de
!a 'eriferie s're centru a fetei anterioare a ante#ratu!ui res'ecti(.
01
Te*nica 7 Asistenta medica!a se aseaa fata in fata cu #o!na(u! si cu mana stan"a
fi8eaa $ena) care din caua !e"aturi!or sa!e !a8e in tesutu! ce!u!ar su#cutanat si a
formei sa!e ci!indrice) a!uneca usor de su# (arfu! acu!ui. Po!ice!e tre#uie sa fie
situat !a 07- cm. su# !ocu! in,ectiei) e8ercitand cu acesta o com'resiune si o
tractiune in ,os asu'ra Pesuturi!or (ecine) fara sa se inf!uentee circu!atia in (as.
;erin"a se tine in mana drea'ta) #ine fi8ata intre 'o!ice si restu! de"ete!or. Acu! se
introduce totdeauna in directia curentu!ui san"uin. Perforarea te"umentu!ui se (a
face (enos in directie o#!ica) du'a care se (a re'eta cu (arfu! reistenta 'erete!ui
(enos in directiei a8u!ui !on"itudina! a! (enei. Tra(ersarea 'erete!ui (enos da
senatia in(in"erii unei reistente e!astice si acu! inainteaa in "o!. In acest
moment directia acu!ui se sc*im#a in directia a8u!ui (enei si se inainteaa in
interioru! ei inca 17% cm. ;e contro!eaa 'reenta acu!ui in (ena 'rin a'aritia
san"e!ui in serin"a 'ro(ocata 'rin as'iratia 'istonu!ui. Amanunte ce tre#uie
cunoscute) daca 'unctionarea (enei se face cu sco'u! de a in,ecta 'rin aceasta o
so!utie medicamentoasa. Astfe!5
A. ace!e uti!iate 'entru in,ectia intra(enoasa 'ot fi su#tiri
B. as'irarea medicamentu!ui din fio!a se face cu un a!t ac decat ace!a
cu care se face introducerea !ui in (ena
C. as'irarea 7necesita un ac mai "ros 'entru ca mani'u!area
medicamentu!ui sa se faca in tim' cat mai scurt
4. du'a ce s7a 'atruns in !umenu! (asu!ui se(a cauta sa se 'arcur"a
inca o distanta de %7/70 cm. in !umenu! !ui 'entru a asi"ura
'atnmderea su#stantei in,ectate in intre"ime in (ena) iar acu! nu (a
iesi din !umen !a cea mai mica miscare a serin"ii sau a #o!na(u!ui.
$erificarea situatiei acu!ui in (ena se (a face 'rin miscarea de
retra"ere a 'istonu!ui. 4aca 'oitia acu!ui este #una) atunci san"e!e refu!eaa in
0%
so!utia in,ecta#i!a ras'andindu7se imediat in ea si (a fi rein,ectat im'reuna cu
continutu! serin"ii in (ena.
In,ectarea su#stantei medicamentoase
In,ectarea su#stantei medicamentoase in !umenu! (enos tre#uie facuta cu foarte
mare 'recautie. In 'rimu! rand se (a inde'arta cu foarte mare "ri,a "arou! 'rin care
s7a rea!iat staa (enoasa) a'oi tinand serin"a cu mana stan"a si fi8and7o cu
inde8u! si de"etu! mi,!ociu a! mainii se a'asa cu 'o!ice!e asu'ra 'istonu!ui
introducand foarte usor su#stanta medicamentoasa in (ena. Aeru! (a fi e!iminat din
serin"a inainte de ince'erea in,ectiei. 4u'a terminarea in,ectiei se retra"e #rusc
acu! din (ena. Inc*iderea 'erete!ui (enos se asi"ura 'rintr7o com'resiune asu'ra
(enei cu a,utoru! unui tam'on steri! im#i#at in su#stanta deinfectanta.
Com'resiunea asu'ra (enei se mentine tim' de 17/ minute tinand #ratu! in 'oitie
(ertica!a. 4u'a inde'artarea tam'onu!ui se deinfecteaa !ocu! 'unctiei cu tinctura
de iod si daca '!a"a este mai mare se (a aco'eri cu un 'ansament steri! cu a,utoru!
!euco'!astu!ui. 4aca (ene!e nu sunt accesi#i!e datorita situatiei !or anatomice sau
sunt com'!et "o!ite 'rin co!a's 'eriferic) stare de soc sau du'a *emora"ii
a#undente) se (a desco'eri (ena 'e ca!e c*irur"ica!a) 'entru a 'utea introduce acu!
sau se (a uti!ia 'entru in,ectie (ena su#c!a(icu!ar e8ecutata totdeauna de medic.
In"ri,iri!e date du'a 'unctia (enoasa si in,ectia intra(enoasa
7 du'a terminarea inter(entiei se face toa!eta re"iunii) se sc*im#a
!en,eria stro'ita de san"e si se su'ra(e"*eaa #o!na(u!.
Prin aran,area 'atu!ui se asi"ura #o!na(u!ui 'oitia cea mai comoda.
7 reor"aniarea !ocu!ui de munca
0/
7asistenta aduna instrumente!e fo!osite
Incidente si accidente
Inde'endent de !ocu! de munca unde se administreaa in,ectia intra(enoasa)
in tot cursu! o'eratiei se (or urmari) atat tesutu! 'a(imentos) cat si starea "enera!a a
#o!na(u!ui. Tumefierea #rusca a tesutu!ui 'a(imentos denota re(arsarea su#stantei
in,ectate in afara (enei. ;e (a incerca sa se 'atrunda in !umenu! (asu!ui cu acu!
continuand in,ectia sau) daca este (or#a de su#stante iritante) se retra"e acu!.
Re(arsarea so!utiei iritante in tesutu! 'eri(enos 'ro(oaOca dureri foarte accentuate.
Reactia !oca!a duce !a necroe e8tinse. Pentru 're(enirea acestora) imediat du'a
accident se ra'orteaa medicu!ui) 're"atindu7i concomitent instrumente!e si
materia!e!e necesare 'entru infi!trarea re"iunii interesate cat mai #o"at cu ser
fiio!o"ic sau cu a'a disti!ata) in (ederea diiuarii concentratiei !ic*idu!ui iritant.
Tratamentu! se (a continua cu com'rese ca!mante. ;tra'un"erea (enei sau
retra"erea acu!ui din !umen cu "arou! mentionat 'e !oc da nastere !a re(arsari de
san"e) *ematoame im're,uru! !ocu!ui in,ectiei.
=ocu! *ematomu!ui (a fi com'rimat cu un tam'on steri! tim' de %7/ minute
'entru a o'ri re(arsarea san"e!ui in continuare din (ena. In cursu! unei in,ectii 'ot
sa a'ara dureri (ii de7a !un"u! (enei interesate) f!e#a!"ia.
Ea este dec!ansata fie de (itea 'rea mare cu care se in,ecteaa
medicamentu!) fie de efectu! iritati( a! unor su#stante in,ectate asu'ra endo(enei.
Une!e su#stante in,ectate 'roduc (a!uri de ca!dura si senatie de uscaciune in
farin"e (ca!ciu) ma"neiu).
Aceste senatii 'ot fi e(itate 'rin in,ectarea !or foarte incet.
4aca #o!na(u! se '!an"e de s!a#iciune) amete!i sau se dec!anseaa o stare de
!i'otimie sau co!a's6 se (a intreru'e imediat in,ectia retra"and acu! si !uand masuri
00
de 'rim a,utor.
0-
2./. +I4RATAREA ORGANI;MU=UI PRIN PER&U<IE
Perfuia este introducerea 'e ca!e intra(enoasa 'icatura cu 'icatura a so!utiei
medicamentoase 'entru reec*i!i#rare *idro7e!ectro!itica si (o!emica a
or"anismu!ui. Introducerea se face 'rin ace meta!ice fi8ate direct in (ena sau
c*irur"ica! 'rin e(identierea (enei in care se fi8eaa o canu!a de '!astic ce se
mentine cate(a sa'tamani. ;co'5
7*idratarea ) minera!iarea or"anismu!ui
7administrarea medicamente!or !a care se urmareste un efect ra'id si
're!un"it
7de'urati( cand di!ueaa si fa(orieaa scoaterea din or"anism a 'rodusi!or
to8ici
7com'!etarea 'roteine!or sau a a!tor com'onente san"uine
7a!imentarea 'e ca!e 'arenta!a
Materia!e necesare5
7trusa 'entru 'erfuat) am#a!ata steri!
7so!utii *idratante in stic!e s'ecia!e cu do' de cauciuc si ce!e mai #une
'un"i!e de '!astic care sunt steri!e si inca!ite !a tem'eratura cor'u!ui
7"arou! de cauciuc) ta(ita rena!a) stati(u! 'entru fi8area f!acoane!or) 17%
serin"i de -71A m! cu ace steri!e
1. Pre"atirea materia!e!or) instrumente!or :i a'aratu!ui de 'erfuie
7se 're"atesc instrumente!e si materia!e!e necesare efectuarii te*nicii
7se scoate ce!ofanu! steri! de 'e f!acoane
7se deinfecteaa do'u! cu a!coo!
7se desc*ide a'aratu! 'e 'erfuie
7se inde'arteaa teaea 'rotectoare de 'e ac si se 'atrunde cu e! 'rin do' in f!acon
7se sus'enda f!aconu! 'e su'ort
01
7se fi8eaa tu#u! de aer !a #aa f!aconu!ui cu o #anda de !euco'!ast
7se inde'arteaa '!aca 'rotectoare de !a ca'atu! tu#u!ui de 'erfuat
7se ridica deasu'ra ni(e!u!ui su#stantei medicamentoase din f!acon si se desc*ide
usor. !asand sa cur"a !ic*idu!) in de'oitu! de 'erfuie) se co#oara 'ro"resi(
'ortacu! 'ana cand tu#u! se um'!e cu !ic*id fiind e!iminate com'!et #u!e!e de
aer
7se ridica 'icuratoru! in 'oitie (ertica!s si se inc*ide a'aratu! de 'erfuat
ramanand fi8at 'e stati(
%. Pre"atirea fiica si 'si*ica a #o!na(u!ui
7se anunta #o!na(u! in !e"atura cu inofensi(itatea te*nicii ce urmeaa a fi efectuata
7se asaa 'e 'at in decu#it dorsa!) comod) cu ante#ratu! in e8tensie si 'ronatie
Bratu! tre#uie aseat 'e un '!an tare.
/. Efectuarea te*nicii
7s'a!area asistentei medica!e 'e maini cu a'a si sa'un
7se e8amineaa starea (endor
7se a'!ica "arou! de cauciuc !a ni(e!u! #ratu!ui
7e #adi,oneaa '!ica cotu!ui cu a!coo!
7se cere #o!na(u!ui sa inc*ida 'umnu!
7se efectueaa 'unctia (enoasa
7se (erifica 'oitia acu!ui in (ena
7se inde'arteaa "arou! de cauciuc :i se ada'teaa am#ou! a'arafu!ui 'e
'erfuie !a ac
7se desc*ide 'restu#u! 'entru a 'ermite scur"erea !ic*idu!ui in (ena :i se
re"!eaa (itea de scur"ere in functie de necesitati
7se fi8eaa cu #eni de !euco'!ast acu! :i 'ortiunea din tu#u! de 'erfuie
in(ecinata acu!ui !a 'ie!ea #o!na(u!ui.
02
7se 're"ate:te ee! de7a! doi!ea f!acon daca este necesar inca!indu71 !a ca!dura
cor'u!ui. Inainte ca f!aconu! sa se "o!easca com'!et se inc*ide 'restu#u!
'entru a im'iedica 'atrunderea aeru!ui in 'erfuor :i se racordeaa a'aratu!
de 'erfuie !a nou! f!acon
7se desc*ide imediat 'restu#u! 'entru a 'ermite cur"erea !ic*idu!ui O'eratia de
sc*im#are se face re'ede 'entru ca san"e!e ce iese 'rin ac sa nu se coa"u!ee
7se re"!eaa din nou (itea de scur"ere
7inainte ca f!aconu! sa se "o!easca se inc*ide 'restu#u!
7se e8ercita o 'resiune asu'ra (enei 'unctionate cu un tam'on im#i#at in
a!coo! :i 'rintr7o mi:care #rusca in directia a8u!ui (asu!ui se e8tra"e acu!
din (ena
7se deinfecteaa !ocu! 'unctiei (enoase
7se 'une un 'ansament steri!
0. In"ri,irea #o!na(u!ui du'a te*nica
7 se su'ra(e"*eaa #o!na(u! atent
-. Reor"aniarea !ocu!ui de munca
7se s'a!a serin"a cu a'a rece
7a'aratu! de 'erfuat se arunca
7se noteaa in foia de o#ser(atie data) cantitatea de !ic*id 'erfuat si nume!e
ce!ui ce a efectuat te*nica.
CAPITOLUL VIII
PUNCTIA RA+I4IANA
;COP E3P=ORATOR) TERAPEUTIC ;I
ANE;TE<IC
0>
=.R.C se 'oate e8tra"e 'rin 'unctii ra*idiene) in care 'unctia !om#ara este cea mai
accesi#i!a si fara mari 'erico!e. Punctia !om#ara se 'ractica intre a 07a si a -7a
(erte#ra !om#ara) unde madu(a nu 'oate fi !eata in cau! in care se a,un"e in
cisterna ra*idiana.
;e (a stra#ate !i"amentu! inter7s'inos) !i"amentu! "a!#en) a'oi 'erforand dura
mater) se a,un"e !a sacu! ara*noidian) cand (or cur"e 'rime!e 'icaturi de !ic*id.
4aca !ic*idu! cur"e Cin ,etD se sus'icioneaa tumori intra7craniene sau menin"ite.
In tumori!e cere#ra!e 'unctia este contraindicata intrucat se creeaa un con de
'resiune cu 'erico!u! an"a,arii ami"da!e!or cere#e!u!ui 'rin "aura mare occi'ita!a.
Punctia !om#ara 'oate dec!ansa cefa!ee) amete!i sau un sindrom 'ost'unctiona! cu
reactie menin"ee 'rin scur"eri de !ic*id in tesutu! 'remenin"ian cu com'resia
(ene!or #aa!e.
4u'a 'unctie 'acientu! (a sta cu!cat 17% i!e in decu#it (entra!.
Pre"atirea instrumente!or si materia!e!or necesare
Pentru 'unctia ra*idiana asistenta medica!a (a 're"ati urmatoare!e5
7 ace de 'unctie ra*idiana) steri!e) cu ca!i#ru diferit de !a A)- 'ana !a %
mm in diametru si !un"imi (aria#i!e >71A cm
7serin"i steri!e de %)-7%)1A si %A m! 'entru e8tra"erea !ic*idu!ui
7materia!e 'entru deinfectia re"iunii a!ese
7% e'ru#ete steri!e) uscate si etic*etate
7%7/ e'ru#ete curate) e(entua! "radate 'entru ana!ie cito!o"ice si
#ioc*imice
7su#stante ana!e'tice si tonicardice 'entru e(entua! itatea unor accidente
functiona!e
7manusi steri!e de cauciuc
0?
Pre"atirea fiica si 'si*ica a #o!na(u!ui si a!e"erea !ocu!ui 'unctiei
7se e8'!ica #o!na(u!ui 'oitia e8acta 'e care tre#uie sa o mentina in tim'u!
'unctiei. Poitia seand !a mar"inea 'atu!ui sau a mesei de e8aminare cu
'icioare!e atarnand
7se incruciseaa maini!e #o!na(u!ui si ca'u! '!ecat inainte
7s'ate!e se inco(oie in forma de arc (ce imita 'oitia de s'ate de 'isica)
#o!na(u! tre#uie aco'erit cu e8ce'tia !ocu!ui 'entru 'unctie ce este
a!es de medic. Bo!na(u! se 'oate asea si in 'oitie de decu#it !atera! !a
mar"inea 'atu!ui) "*emuit cu "enunc*ii adusi cat mai mu!t) cu ca'u! a'!ecat
inainte astfe! incat s'ate!e sa fie arcuit in 'oitie Ccocos de 'uscaD.
Efectuarea 'unctiei ra*idiene
7se deinfecteaa !ocu! 'unctiei cu a!coo!) tinctura de iod) se
io!eaa cu cam' steri!.
7se efectueaa 'unctia
7se reco!teaa 'ro#e!e de !a#orator in e'ru#ete sau medii de cu!tura 'entru
e8amenu! #acterio!o"ic
7 se ofera medicu!ui serin"i!e cu su#stantia medicamentoasa daca
'unct!a este in sco'7tera'eutic 4u'a terminarea 'unctiei se e8tra"e acu!) se
#adi,oneaa cu tinctura de iod) se 'une 'ansament steri! fi8at cu !euco'!ast.
In"ri,iri!e #o!na(u!ui du'a 'unctie
Pe o 'erioada de %070> de ore #o!na(u! mentine o 'oitie orionta!a) tara 'erna)
-A
tim' in care se ser(este si a!imentatia !a 'at numai du'a 1 ore. 4u'a %0 de ore se
ofera #o!na(u!ui 'erna.
Bo!na(u! ado'ta 'oitia seand a treia i du'a 'unctie.
i
Pre"atirea !ic*idu!ui 'entru !a#orator
E'ru#ete!e cu =CR reco!tat se '!aseaa imediat in termostat 'ana ce se
com'!eteaa formu!are!e de reco!tare) se etic*eteaa :i se trans'orta !a !a#orator.
Accidente
Pot a'are amete!i) tu!#urari (iua!e) dureri de ca') "reata) tuse) (arsaturi)
*emora"ii 'rin ac) contractura fetei) "atu!ui sau unuia dintre mem#re 'rin atin"erea
ramuri!or ner(i!or s'ina!i.
;ocu! ref!e8 duce !a sinco'e morta!e. Bo!na(u! (a fi su'ra(e"*eat tim' de
%0 de ore du'a 'unctie. Neres'ectarea re'aosu!ui in 'oitie orionta!a 'oate da
na:tere !a tu!#urari 'ost7functiona!e. ;e noteaa in foaia de o#ser(atie dat 'unctiei)
cantitatea !ic*idu!ui e8tras :i tratamentu! efectuat.
CAPITOLUL I/
C=I;MA E$ACUATOARE
C!isma e(acuatoare are sco'u! de a "o!i intestinu! "ros. Ea se uti!ieaa fie
'entru a 'ro(oca scaune) fie cu sco'u! dea 're"ati #o!na(u! 'entru anumite
e8aminari s'ecia!e sau inter(entii c*irur"ica!e.
-1
C!isme!e e(acuatoare se fac cu a'a ca!duta) !a tem'eratura de %%7%/ "rade C)
uti!iand A)2-71)- 1 !ic*id 'entru c!isma.
A'a actioneaa asu'ra mase!or so!idificate de feca!e care s7au acumu!at in
am'uta recta!a sau deasu'ra acesteia si destinde co!onu!) 'ro(ocand senatia
de scaun. Pentru intarirea efectu!ui c!isme!or se 'ot adau"a in a'a 17%
!in"urite de sa'un faramitat) %7/ !in"uri de "!icerina) o !in"urita de sare de
#ucatarie) o !in"ura de u!ei de mas!ine etc.) care se amesteca #ine cu a'a
'ana !a dio!(area su#stante!or so!u#i!e.
4intre acestea sa'unu! are # actiune dio!(anta asu'ra feca!e!or) iar u!eiu! si
"!icerina !u#rifiaa cai!e de e(acuare.
Pre"atirea fiica si 'si*ica a #o!na(u!ui
C!isma in "enera! se e8ecuta in decu#it !atera! stan") cu mem#ru! inferior dre't
intins) iar ee! stan" cu f!e8iune fortata a coa'sei 'e a#domen si a "am#ei 'e coa'sa.
Bo!na(u! (a fi adus in 'oitie orionta!a !asand su# ca' doar o sin"ura 'erna.
4ecu#itu! !atera! stan" si orionta!itatea fa(orieaa um'!erea co!onu!ui) !ic*idu!
cur"and in directia "ra(itatii6 'oitia mem#re!or inferioare asi"ura re!a8area
'erete!ui a#domina! si inde'artarea fese!or.
=a #o!na(ii astenici) adinamici sau !a cei care nu 'ot fi mo#i!iati) c!isma se
(a e8ecuta inO decu#it dorsa!. C!isma 'oate fi e8ecutata si in 'oitie
"enu'ectora!a. In aceasta 'oitie 'atrunderea !ic*idu!ui in co!on este mu!t
us,,rata. Patu! se io!eaa de restu! sa!onu!ui cu un 'ara(an.
Patura sau '!a'uma se im'atureste !a 'icioare!e #o!na(u!ui.
;u# #o!na( se aseaa musamaua cu o tra(ersa s, se aco'era cu in(e!itoarea
de f!ane!a. ;u# #o!na(ii s!a#i) astenici sau e'uiati se aseaa imediat) de !a
-%
ince'utui c!ismei) '!osca.
Inainte de introducerea canu!ei recta!e) asistenta medica!a (a 're"ati din
'unct de (edere 'si*ic #o!na(u!. $a e8'!ica #o!na(u!ui esenta inter(entiei)
accentuand inofensi(itatea ei :i7! (a so!icita ca in momentu! introducerii
canu!ei in rect) daca ar a(ea senatia necesitatii de defecare sa nu e(acuee
sonda) ci 'rin ins'iratii adanci 'e "ura si re!a8area muscu!aturii 'erete!ui
a#domina! sa im'iedice mi:cari!e ref!e8e de contractie a rectu!ui.
;e (a cere #o!na(u!ui ca !ic*idu! introdus in co!on sa fie retinut ee! 'utin 1A7
1- min. se un"e cu su#stanta !u#rifiata si a'oi se desc*ide ro#inetu! sau
'ensa Mo*r) !asand sa se e(acuee aeru! din tu#) 'recum :i 'rima co!oana de
a'a din 'ortiunea su'erioara a tu#u!ui) care de o#icei este mai rece)(arsand7o
in ta(ita rena!a.
Pre"atirea materia!e!or necesare efectuarii c!ismei
Materia!e!e se 're"atesc 'e o ta(a in 'artea drea'ta a #o!na(u!ui5
7 un iri"ator Esmarc*) confectionat din stic!a sau din ta#!a) cu o
ca'acitate (aria#i!a de A)-7/ 1
7 un tu# de cauciuc cu diametru de cca. 1A mm si o !un"ime de 1)-7% m)
're(aut cu un ro#inet sau o 'ensa Mo*r.
Tu#u! se racordeaa !a iri"ator.
7 canu!a recta!a) confectionata din e#onita) cauciuc sau stic!a) inc*isa !a
unOca'at :i 're(auta cu o serie de orificii !atera!e) 'rin care !ic*idu! din
iri"ator se re(arsa in am'u!a recta!a. =un"imea canu!e!or este diferita) de
!a 1%71- cm 'ana !a %A cm.) canu!e!e se uti!ieaa totdeauna steri!iate
7o '!osca aco'erita 'entru e(acuarea co!onu!ui
7o mu:ama cu tra(ersa curata
7o in(e!itoare de f!ane!a usoara 'entru aco'erirea #o!na(u!ui
-/
7so!utie in cantitate) concentrate si tem'eratura
7su#stanta !u#rifiata si tifon 'entru un"erea canu!ei ((ase!ina #oricata)6 nu
se (a uti!ia in acest sco' (ata) a!e carei firice!e introduse in rect :i
ramase 'e !oc 'ot sa irite mucoasa recta!a.
;e um'!e iri"atorui cu a'a sau so!utia 'rescrisa si se sus'enda 'e un stati(.
Pe tu#u! iri"atoru!ui se fi8eaa canu!a cu ro#inetu! inc*is. E8tremitatea tu#u!ui de
cauciuc) im'reuna cu canu!a se fi8eaa in asa fe! incat sa nu se atin"a o#iecte!e din
,ur.
Te*nica
Asistenta medica!a inde'arteaa fese!e #o!na(u!ui cu mana stan"a) iar cu cea
drea'ta introduce canu!a 'rin anus in rect) in!esnind 'atrunderea 'rin miscari
de rotatie im're,uru! a8u!ui !on"itudina! a! canu!ei 'ana ce se in(in"e
reistenta sfincteru!ui ana!. Canu!a) in momentu! 'atrunderii 'rin sfincter)
tre#uie sa fie 'er'endicu!ara 'e su'rafata su#iacenta) ceea ce necesita ca
(arfu! sa fie indre'tat 'utin inainte) in directia (eicii urinare.
Imediat ce (arfu! canu!ei a trecut 'rin sfincter se !o(es)te de 'erete!e anterior
a! rectu!ui) din care moti( e8tremitatea e8terna a canu!ei tre#uie ridicata)
indre'tand astfe! (arfu! canu!ei in a8a am'u!ei recta!e.
Canu!a se introduce 'ana !a o distanta de 1A71% cm. 4aca 'e acest 'arcurs
canu!a intam'iria reistenta) atunci fie ca se (a retra"e cati(a centimetri) fie
ca se (a da drumu! !a a'a.
Iri"atoru! (a fi fi8at !a o ina!time de A)-71)- m. 4e !a ina!timea de 1 m) un
!itru de !ic*id a'os 'atrunde in rect in decurs de - min.
Pentru reducerea (iteei de scur"ere a !ic*idu!ui) !ic*idu! (a fi tinut !a ni(e!
inferior. 4aca in cursu! intrarii a'ei) #o!na(u! semna!eaa dureri) cram'e
-0
intestina!e) se o'reste curentu! de a'a 'entru cate(a minute 'ana ce
muscu!atura co!onu!ui se !ini:teste) du'a care se 'oate continua c!isma.
;e (a a(ea "ri,a sa nu se 'atrunda aer in rect) din acest moti( !ic*idu!
iri"ator nu se (a "o!i niciodata. 4u'a inde'artarea canu!ei) #o!na(u! este
aseat in decu#it dorsa!) a'oi 'este cate(a minute intors in decu#it !atera!
dre't faci!itand 'atrunderea !ic*idu!ui !a o adancime mai mare a co!onu!ui.
In acest tim' asistenta medicaIa (a so!icita #o!na(u!ui sa retina a'a tim' de
1A71- min. 4u'a introducerea unei cantitati de A)2-71 1 a'a sau so!utie)
scaunu! a'are in decurs de -r!- min.) ma8imum %A min.
Imediat ce #o!na(u! semna!eaa senatia de defecare se aseaa '!osca :i se
astea'ta e8'u!area continutu!ui co!onu!ui) du'a care se face toa!eta re"iunii
ana!e. ;e inde'arteaa 'e rand '!osca) musamaua si tra(ersa.
4u'a aco'erirea #o!na(u!ui se desc*id "eamuri!e 'entru aerisire.
Asistenta medica!a contro!eaa scaunu! si !a ne(oie i! 'astreaa 'entru a!
arata medicu!ui. Actu! c!ismei se noteaa in foaia de o#ser(atie a #o!na(u!ui.
CAPITOLUL /
TE+NICA E&ECTUARII ;ON4AIU=UI $E<ICA=
;onda,u! (eica! 7 introducerea unei sonde sau cateter 'rin uretra in
(eica urinara. Materia!e necesare5 ta(ita medica!a) stati( cu 17% e'ru#ete steri!e
--
astu'ate cu un do' de (ata (necesare 'entru urocu!tura) e(entua! medii de cu!tura)
in functie de "ermenii cautati) % sonde steri!e) caso!eta cu tam'oane de (ata steri!e6
caso!eta cu manusi steri!e6 so!utie deinfectanta6 o8icianura de mercur de
concentratie 1B-AAA) ta(ita rena!a) % 'ense steri!e) mu:ama :i a!ea) materia!e
'entru efectuarea toa!etei or"ane!or "enita!e) !u#rifiant (u!ei de 'arafina) steri!.
Efectuarea sonda,u!ui (eica! !a femei
1.Pre"atirea materia!e!or 7 se 're"atesc si se trans'orts !an"a #o!na(
%.Pre"atirea fiica si 'si*ica a #o!na(u!ui
se anunta #o!na(u! in !e"atura cu inofensi(itatea te*nicii si se !inisteste
7se anunta #o!na(a sa nu manance
7cand se efectueaa in sa!on se io!eaa 'atu! cu un 'ara(an
7se aseaa musamaua si a!ea
7se aseaa #o!na(ei in decu#it dorsa! cu "enunc*ii ridicati :i coa'se!e
inde'artate ('oitie "ineco!o"ica)
7se inde'arteaa 'erna de su# ca'u! #o!na(ei
7se aco'era #o!na(a !asandu7se accesi#i!a numai re"iunea (u!(ara
7
7se introduce ta(ita intre coa'se!e #o!na(ei si se aco'era
7se efectueaa toa!eta re"iunii cu a'a si sa'un
/. Te*nica 'ro'riu7isa
7s'a!area 'e maini cu a'a si sa'un
7deinfectarea cu a!coo!
7se 'un manusi!e de cauciuc steri!e
-1
7asistenta medica!a se aseaa in 'artea drea'ta a #o!na(ei iar cu 'o!ice!e si
inde8u! mainii stan"i se inde'arteaa !a#ii!e si se 'une in e(identa
meatu! urinar
7cu un tam'on im#i#at in o8icianura de mercur se ster"e orificiu! uretra!
(meatu!) de sus in ,os) deci in directia orificiu!ui ana! si niciodata in(ers.
Tam'onu! se uti!ieaa 'entru o sin"ura ster"ere.
O'eratia se re'eta de %7/ ori.
7cu o 'ensa se scoate sonda din cutie sau am#a!a,u! steri! si se 'rinde intre
de"ete!e mediu si ine!ar a!e mainii dre'te si se !u#rifiaa in intre"ime cu
u!ei steri!
7sonda se orienteaa cu ciocu! inainte si in sus tinandu7o de data aceasta ca
'e un creion in tim'u! scrisu!ui
7se introduce sonda in uretra !a o adancime de 07- cm de (arfu! cur#urii s're
simfia 'u#iana
7'ara!e! cu inaintarea sondei se co#oara e8tremitatea e8terna a sondei 'rintr7
o miscare in forma de arc
;cur"erea urinei confirma 'reenta sondei in (eica. Prime!e 'icaturi 4e
urina se scur" in ta(ita rena!a) iar in continuare se "o!este (eica intr7un reci'ient
ani!ine 're"atit sau se reco!teaa 'otri(it sco'u!ui.
0. In"ri,irea #o!na(ei du'a te*nica
7 se efectueaa toa!eta re"iunii
7se asi"ura o 'oitie comoda
7#o!na(a (a fi su'ra(e"*eata in re'aus !a 'at
;onda,u! (eica! !a #ar#at
Efectuarea te*nicii5
7s'a!area 'e maini cu a'a :i sa'un
-2
7deinfectarea cu a!coo!
7se 'un manus,!e de cauciuc steri!e
7se s'a!a #ine "!andu! 'enisu!ui cu a'a s, sa'un iar meatu! urinar cu ser
fiio!o"ic :i tam'oane cu o8icianura de mercur
7cu mana drea'ta inmanu:ata se 'rinde sonda :i se !u#rifiaa in u!ei de
'arafina steri! in intre"ime
7cu mana stan"a se a'uca 'enisu! si se intinde #ine in 'oitie (ertica!a si se
introduce sonda cu cur#ura s're simfia 'u#iana a'ro8imati( 1% cm
7cand sonda a a,u,ns in (eica urinara ince'e sa cur"a urina care se 'oate
ca'ta in reci'ient) e'ru#ete steri!e sau ta(ita
7cand (eica s7a "o!it sonda se inde'arteaa) e8tremitatea e8terna
com'rimandu7se
7s'a!area 'e maini cu a'a s, sa'un
7se noteaa in foia de o#ser(atie sonda,u!) data) ora si cantitatea de urina
reco!tata) 'recum si nume!e ce!ui care a efectuat te*nica.
CAP. /I CELE 10 NEVOI FUNDAMENTALE
Ne(oia
fundamcntaia
Pro#!eme ;ursa de
dificu!tate
O#iecti(e Inter(entii
'ro'rii
Inter(entii
de!e"ate
E(a!ua
->
1. A res'ira) a
a(ea o #una
circu!atie
4is'neee6
o8i"enare
insuficienta
4urere)
an8ietate)
tuse seaca
Com#ate7
rea
dis'neei)
masurarea
T.A.
si a
'u!su!ui
;ter"erea
secretii!or
#uca!e si
farin"iene
'entru a
're(eni
as'irarea !or.
Administra7rea
de o8i"en
'e sonda
endonaa!a
Res'ira
norma!
1>
res'Bmi
%. A #ea) a
manca
4ificu!tatea
de a se
a!iment a si a
se *idrata
=im#a
incarcata)
#ue
uscate)
"returi)
(arsaturi
A!imenta7
rea si
*idratarea
corecta a
or"anismu7
!uiCom#a7
terea
(arsaturi7
!or
1
Perfuii cu
so!utii de
"!ucoa -E
si ser
fiio!o"ic6
administrare
de (itamine
i.(.
Pacient
in curs
rea#i!it
re
/. A e!imina Consti'atie
(arsaturi
4iminun7
area
'erista!ti7
smu!ui
intestina!)
cram'e
a#domina!e
Pacienta sa
ai#a tranit
intestina!
in !imite
fiio!o"ice
C!isma
e(acuatoare
!a ne(oie
Adiministra7
rea
medicamen7
te!or
'rescrise de
medic5
Cioco!a8
Trani
intestin
in 'ree
diure
%AAA
0. A dormi si a
se odi*ni
O#osea!a
datorita
durerii.
An8ietate.
4urere)
an8ietatea)
fe#ra
Ca!marea
durerii.
Pacienta sa
#eneficiee
de somn
cores'un7
ator
cantitati( si
ca!itati(
Administrare de
sedati(e si
ana!"eice !a
indicatia
mdeicu!ui
Pacient
este m
!ini:tit.
;omn
odi*nit
-1

Ne(oia
fundamentaia
Pro#!eme ;ursa de
dificti!tate
O#iecti(e Inter(entii
'ro'rii
Inter(entii
de!e"ate
E(a!ua
-?
-. A se im#raca si
de#raca
4ificu!tatea
in a se
im#raca
si de#raca
Constran7"eri
fiice)
durere.
Im'osi#i!i7
tate in a
e8ecuta
anumite
miscari
A,utor
acordat 't.
a se
im#raca
si de#raca
Im#racarea
'acientei cu
miscari
incete)
#!ande. 't. a
nu accentua
durerea.
Ne(oi
satisfac
1. A se
misca si a
mentine n
#una
'osrura
4ificu!tatea
de a se misca)
"reutate !a
mers
Constran7
"eri fiice5
'erfuie)
'ansament)
durere)
amete!i
Pacienta sa
faca
miscari si
sa7si
s'oreasca
forta fiica.
A,uta 'acienta sa
se
ridice.
Inde'artarea
cat inai
'recoce
'osi#i!a a
'erfuiei
Administrea7
a medicatia
'rescrisa.
Pacient
se ridica
se asea
a,utata
2. A 'astra
tem'cratura
cor'u!ui in
Iimite
fiio!o"ice
+i'ertermie
(/>)> C)
Cefa!ee)
frison)
trans'iratii
a#imdentc
Mentinerea
tem'era7
turii in
Iimite
norma!e6
'acienta sa
ai#a o stare
de #ine
fiic si
'si*ic
Masurarea
tem'eraturii
dimineata si
seara si
notarea ei in
&.O.
Administra7
rea
mcdicatiei
'rescrise de
medic5
anti#iotice
Trans'ir
ie minia
Tem'er
tura
cor'u!
norma!
(/1)1

Ne(oia
fundamcnta!a
Pro#!eme ;ursa de
dificu!tate
O#,ecti(e Inter(entii
'ro'rii
Inter(entii
de!e"ate
E(a!ua
1A
>. A fi curat
:O a7ti
'rote,a
te"umente!e
Carenta de
curatenie.
4eficit de
autoin"ri,ire
;!a#iciune)
an8ietate)
'ansament
murdar
Pacienta sa
'reinte
te"umente!e si
mucoase!e
curate
A , u t a
'acienta sa7si
efectuee
toa!eta 'e
re"iuni6
sc*im#area
'ansamen7
tu!ui
Pansam
curat)
'!a"a
'reint
'roces
cicatri
are
norma
Te"ume
te usca
:i curat
?. A
comunica cu
semenii
Comun
(er#a!)
ritm
modera
Comun
desc*is
s'ontan
1A. A e(ita
'erico!e!e
In"ri,orare
fata de
a"resiuOnea
tera'eutica
Teama
!e"ata de
insuficienta
cunoastere
a situatiei
'!a"ii
o'eratorii6
an8ietate
Pacienta
sa7si
diminuee
semne!e
an8ietatii
'rin
e8'rimarea
sentimen7
te!or
ne"ati(e
si a
emotii!or
Asistenta
incura,eaa
'acienta
sa7si e8'rime
sentimente!e
si ne(oi!e.
Comunica
des cu
#o!na(a
Pansament
sc*im#at)
'erfuii
Pacient
este
!ini:tit
5
11. A7si
'ractica
re!i"ia
*
2
'acien
citest
re!i"ioa
11
Ne(oia
fundamenta!s
Pro#!eme ;ursa de
dificu!tate
O#,ecti(e Inter(entii
'ro'rii
Inter(entii
de!e"ate
E(a!ua
1%. A se recrea A'atie)
'ierderea
interesu!ui
'entru
acti(itati
recreati(e
An8ietate)
#oa!a
Recrearea
'acientu!ui
Crearea unui
mediu
adec(at
Pacien
resta#i!
1/. A fi uti!) a fi
ocu'at
4urere)
a'atie
O#osea!a)
'ierderea
interesu!ui
Treirea
interesu!ui
Coo'tarea in
acti(itatea
i!nica
Pacient
sta#i!it
10. A in(ata =i'sa
cuncstinte!or
des're #oa!a
An8ietate)
indis'oitie
Pacienta sa
acumu!ee
noi
cunostinte
des're
#oa!a si
in"ri,iri
Asistenta
stimuieaa
dorinta de
cunoastere
Ne(oi
satisfac
ta
CAP. /II CAZURI CLINICE
3
CAZUL I
1%
PREZENTARE
T.A. de se8 feminin) nationa!itate romana) re!i"ie ortodo8a) "ru'
san"uin AII) nu este a!er"ica) 'ensionara) in (arsta de -2 de ani) este intemata in
sectia de neuro!o"ie) in data de /A7A/7%AA>) ora >.%A) cu stare "enera!a a!terata.
Bo!na(a se interneaa 'entru insta!area unui deficit motor in
*emicor'u! dre't si 'arsteie in ace!asi teritoriu) fara tu!#urari de (or#ire. Aceasta
este dia"nosticata cu accident (ascu!ar cere#ra!) +TA std I.
In fami!ia #o!na(ei nu e8ista 'ro#!eme de sanatate ma,ora. $iata
#o!na(ei se destasoara in #une conditii de mediu(!ocuieste intr7un a'artament cu
trei camere) cu a!te doua 'ersoane).
=a e8amenu! c!inic "enera! se constata urmatoare!e5
7;tare "enera!a a!terata6
7Te"umente si mucoase 'a!ide) cianoa #ue!or6
7;istem oseto7articu!ar7 inte"ru6
7;istem "an"!ionar7ne'a!'a#i!6
7A'arat res'irator7torace norma! conformat6
7A'arat cardio(ascu!ar7+TA std I6
7 "omote cardiace ritmice6
7 A'arat di"esti( 7 a#domen mo#i!)
7 urmeaa miscari!e res'iratorii6
7A'arat uro"enita!7norma! conformat6
7;N7ROT reduse 'e drea'ta.
=a e8amen neuro!o"ic se constata5 7*emi'area drea'ta6
7 ROT reduse 'e drea'ta6
=a in(esti"atii!e de !a#orator se constata urmatoare!e5
/1 7A/7%AA> G!icemie5 1%- m"E
Uree5 -/ m" E
$;+5 - mmcB*
+=5 1%)A% "E
=G?-AA cm/
A!#umina7a#sent
Ince'e masa, si fiiotera'ie
i
Pacienta a urmat un tratament medicamentos) care a constat in
administrarea ( Manito!) Nifedi'in) &urosemid) Piracetam) $itamina B!) $itamina
B1) G!ucoa) 'erfuoare.
E(o!utia #o!ii5
In 'rime!e doua i!e se o#ser(a o stare stationara cu T.A 12AB>A mm +")
A.$. >A #ataiBmin) T. /27/> "rade C.
Ince'and din a treia i) starea 'acientei ince'e sa se ame!ioree su#
1/
inf!uenta tratamentu!ui medicamentos.
Pacienta 'reinta (oce ra"usita) as'ra) iar ca o#iecti( a(em mentinerea
res'iratiei in !imite norma!e si a cai!or res'iratorii 'ermea#i!e.
Pacienta 'reinta dificu!tati in a se a!imenta si a se *idrata. Te"umente!e si
mucoase!e sunt uscate. Re*idratarea 'acientei se face tre'tat cu cantitati mici de
!ic*ide reci) administrate cu !in"urita.
A!imentatia tre#uie sa fie acti(a) !a 'at. Pacienta tre#uie sa ai#a "reutatea
cor'ora!a in functie de ina!time) (arsta si se8.
Te"umente!e si mucoase!e tre#uie mentinute curate si umede.
Tre#uie sa dis'ara urme!e consti'atiei si 'ie!ea tre#uie sa de(ina su'!a si
*idratata.
Ca inter(entii 'acientei tre#uie sa i se asi"ure re"imu! i"ienico7dietetic cu
a!imente *i'osodate si *i'o'roteice ('aine fara sare) !a'te) carne s!a#a de (aca)
'este a!#) 're'arate fierte in a'a sau "ratar).
4u'a o s'ita!iare de > i!e) in data de 27I$7%AA> ora 10.AA) 'acienta a fost
e8ternata cu urmatoare!e recomandari !a e8ternate5
7res'ectarea RP7u!ui6
7re"im a!imentar *i'osodat) fara a!coo!6
7res'ectarea re"u!i!or de (iata (ore de somn) masa re"u!amentara) etc.)
7contro! neuro!o"ic 'eriodic.
41
4ATA E$O=UTIE TRATAMENT
10
/17III727I$ ) ;TARE
;TATIONARA
1. MANITO= %AE7
-AAm!
%.NI&E4IPIN /t#Qi
/.PIRACETAM If8%
0.CINARI<IN /t#
-. &URO;EMI4 If
1. $IT B! If8%
2.$TT B1 If8%
> G=UCO<A 1AE7
-AAm!
PER&U<OARE 0 #uc
;ERINGI %#uc 8%
%7/ I$ E$O=UTIE
&A$ORABI=A
1. MANITO= %AE7
-AAm!
%.NI&E4IPIN/t#
/.PIRACETAM If
0.CINARI<IN /t#
-. &URO;EMI4 If
1. $IT B! If8%
2.$IT B1 If8%
> G=UCO<A 1AE7
-AAm!
PER&U<OARE 0 #uc
;ERINGI %#uc 8%
07- I$ E$O=UTIE BUNA)
MENTINEREA
4E&ICITU=UI
MOTOR CU
RE=UAREA
MER;U=UI
!.NI&E4IPIN/t#
%. &URO;EMI4 If
/. CINARI<IN /t#
0.G=UCO<A 1AE7
1AAA m!
PER&U<OARE % #uc
;ERINGI % #uc
172 I$ E$O=UTIE BUNA)
MENTINEREA
4E&ICITU=UI IN
CONTINUARE CU
RE=UAREA
MER;U=UI
!.NI&E4IPIN /t#
%.&URO;EMI4If
/CINARI<IN /t#
0.MEPROBAMAT !t#
-;ERINGI % #uc
1-
CA<U= II
PRE<ENTARE
P.C. de se8 mascu!in) nationa!itate romana) nu este a!er"ic) "ru'
san"(in AB I$) 'ensioner) in (arsta de 2A de ani)
este internat in sectia de neuro!o"ie in data de -7I$7%AA2) ora 1A.%-)
cu stare "enera!a a!terata.
Bo!na(u! se interneaa 'entru deficit 'aretic) manifestari a!e
emisfere!or dre'te) fara tu!#urari de (or#ire. Acesta este dia"nosticat
cu accident (ascu!ar cere#ra!) *emi'area drea'ta) +TA std.I.
In fami!ia #o!na(u!ui nu e8ista 'ro#!eme de sanatate ma,ora. $iata
#o!na(u!ui se desfasoara in #une conditii de mediu(!ocuie:te intr7un a'artament cu
trei camere) cu a!te doua 'ersoane).
=a e8amenu! c!inic "enera! se constata urmatoare!e5
7Te"umente s, mucoase 'a!ide) cianoa #ue!or)
7;istem oseto7articu!ar7inte"ru6
7;istem "an"!ionar7ne'a!'a#i!6
7A'arat res'irator7torace norma! conformat6
7A'arat cardio(ascu!ar7+TA std I6
7 artere 'eriferice 'a!'a#i!e6
7 A'arat di"esti(7a#domen mo#i!)
7 urmeaa miscari!e res'iratorii6
7A'arat uro"enita!7norma! conformat6
7;N5 *emi'area drea'ta ca'su!ara.
=a in(esti"atii!e de !a#orator se constata urmatoare!e5
-7I$7%AA2 G!icemie5 >0 m"E
Uree5 >1 m" E
$;+51-mmcB* +=5
11)11 "E =G-0AA cm/
TIMO=7/)% UIM=
A!#umina7a#sent
Creatinina7 1)%- m"E
Pacientu! a urmat un tratament medicamentos) care a constat in
administrarea de Manito!) Pento8ifi!in) As'irina) $itamina B!)
11
$itamina B1) Piracetam.
E(o!utia #o!ii 5 in 'rime!e doua i!e se o#ser(a o stare stationara cu T.A
11AB>A mm +") A.$. 2% #ataiBmin) T. /2)% "rade C.
Ince'and din a treia i) starea 'acientei ince'e sa se ame!ioree su#
inf!uenta tratamentu!ui medicamentos.
Pacientu! res'ira norma! 'e nas si 'e "ura si tre#uie sa i se asi"ure
mentinerea ne(oii in !imite fiio!o"ice norma!e.
Ince'and din a -7a i se constata o scadere a incarcaturii #ronsice si o
e(o!utie fa(ora#i!a.
Tratamentu! medicamentos care consta in Nifedi'in) Pento8ifi!in)
Piracetam) $itamina PP/) 4o'edi" % t#.Bi) tre#uie sa se efectuee
intr7un c!imat fa(ora#i!) du'a aerisirea sa!onu!ui.
Pacientu!ui tre#uie sa i se mai asi"ure re"imu! i"ienico7dietetic) cu
a!imente *i'osodate si re*idratarea cu cantitati Omici de !ic*ide
administrate 'er os.
Te"umente!e si mucoase!e tre#uie sa fie umede si curate.
Pacientu!ui tre#uie sa i se mai asi"ure in"estie cores'unatoare de
!ic*ide :i o a!imentatie cores'unatoare in ra'ort cu statutu! de #oa!a.
Pacientu! tre#uie sa7si reca'ete contro!u! sfmctere!or. 4u'a
reca'atarea contro!u!ui sfincterian diurea o sa fie de 1%AAm! !a %0 de
ore si scaun norma! %Bi.
Ne(oia este norma!7satisfacuta cu e!iminari in !imite fiio!o"ice) se
efectueaa scoaterea sondei (eica!e si a'!icatii de crema 'rotectoare
Cutaden.
Resta#i!irea tranitu!ui intestina! :i mentinerea tranitu!ui intestina!
'rin re"im #o"at in fi#re (e"eta!e.
Tre#uie sa doarmna si sa se odi*neasca si tre#uie sa7si mentina o #una
'ostura.
4u'a o s'ita!iare de %A de i!e) in data de %07I$7%AA2 ora 10./A) 'acientu!
a fost e8ternat cu urmatoare!e recomandari !a e8ternate5
7reducerea efortu!ui fiic6
7a!imentatie *i'osodata6
7contro! neuro!o"ic 'eriodic.
40
4ATA E$O=UTIE TRATAMENT
12
-71 I$ ;TARE
;TATIONARA
!.NI&E4IPIN/t#8
%.PENTO3I&I=IN%t#
/.A;PIRINA !t#
0.$IT B! IIf8%
-. $IT. B1IIf
1. PIRACETAM
0t#8%
2.4OPEGIT %t#
27>7?71A I$ E$O=UTIE
&A$ORABI=A
!.NI&E4IPIN /t#
%.PENTO3I&I=IN %t#
/.A;PIRINA !t#
0.$IT B! IIf
-. $IT. B1IIf
1. PIRACETAM
0t#
2.4OPEGIT %t#
>.$it. PP
?.G=UCO<A 1AE7
1AAA m!
1171%71/ I$ E$O=UIIE BUNA)
MENTINEREA
4E&ICITU=UI
MOTOR CU
RE=UAREA
MER;U=UI
!.NI&E4IPIN /t#
%.PENTO3I&I=IN
0t#
/. A;PIRIN A !t#
0.$IT B! IIf8%
-. $IT. B1IIf
1. PIRACETAM
0t#
2.4OPEGIT %t#
1071-71171271>71? I$ E$O=UTIE BUNA)
MENTINEREA
4E&ICITU=UI IN
CONTINUARE CU
RE=UAREA
MER;U=UI
!.NI&E4IPIN /t#
%.PENTO3I&I=IN
0t#
/.A;PIRINA !t#
0.$IT B! IIf8%
-. $IT. B1IIf
1. PIRACETAM
0t#
2.4OPEGIT %t#
43
2+-20-IV
!.NI&E4IPIN /t#
1>
%.PENTO3I&I=IN
0t#
/. A;PIRIN A !t#
5
0.$IT B! IIf
-. $IT. B1IIf
5
1. PIRACETAM
5
0t#
2.4OPEGIT %t#
> $IT. PP
CAZUL III
PREZNTARE
G.$. de se8 feminin) nationa!itate romana) re!i"ie ortodo8a) "ru'
san"(in A1) este a!er"ica) 'ensionara) in (arsta de 2% de ani) este intemata in
sectia de neuro!o"ie) in data de 117A/7%AA2) ora 1A.%-) cu stare "enera!a
a!terata.
Bo!na(a se interneaa 'entru insta!area unui deficit motor a! mem#ru!ui
inferior :i mem#ru!ui su'erior dre't) tu!#urari de (or#ire si este
dia"nosticata cu accident (ascu!ar cere#ra! isc*iemic) +TA) std. II.
In fami!ia #o!na(ei nu e8ista 'ro#!eme de sanatate ma,ora. $iata
#o!na(ei se desfa:oara in #une conditii de mediu(!ocuieste intr7un
a'artament cu doua camere) cu a!te doua 'ersoane).
=a e8amenu! c!inic "enera! se constata urmatoare!e5
7Te"umente si mucoase 'a!ide) cianoa #ue!or)
7;istem oseto7articu!ar7 norma!6
7;istem "an"!ionar7norma!6
7A'arat res'irator7torace norma! conformat6
7 A'arat cardio(ascu!ar7+TA std II5 7 "omote cardiace #ine #atute)
7 artere 'eriferice 'a!'a#i!e6
7 A'arat di"esti(7 a#domen mo#i!)
7 urmeaa miscari!e res'iratorii6
7A'arat uro"enita!7nomia!8onfonnat6
7;N7ROT5 reduse 'e drea'ta.
=a e8amen neuro!o"ic se constata5 7*emi'area drea'ta6
7 ROT reduse 'e drea'ta6 =a
in(esti"atii!e de !a#orator se constata urmatoare!e5
G!icemie5 >A m"E
1?
Uree5 /- m" E
$;+5 %- mmcB*
+=511)%%"E
=G?/AA cm/
A!#umina7a#senta
Timc! 7 /)- UIM= Pacienta a urmat un tratament
medicamentos) care a constat in administrarea de Manito!) Reder"in)
) Nitro'ector) Piracetam si 'erfuoare.
Bo!i concomitente cu t!e"mon fesier7 se efectuaa inter(entie c*irur"ica!a)
te*nica o'eratorie fund de inciie7drena,.
4ata inter(entiei5 1>7III7%AA2
E(o!utia #o!ii5 in 'rime!e doua i!e 'acienta 'reinta res'iratie ane(oioasa) ti'
a#domina!) cu incarcatura #ronsica. 4in a doua i constatandu7se scaderea
incarcaturii #ronsice. 4in a treia i 'acienta res'ira norma! 'e nas si 'e "ura.
Pacientei tre#uie sa i se asi"ure re"imu! i"ienico7dietetic cu a!imente
*i'osodate) re*idratare cu cantitati mici de !ic*ide) tre'tat) cu !in"urita.
Mucoase!e si te"umente!e tre#uie sa fie curate si umede cu tri"or norma!.
E!emente de de'endenta5 a!imentatie acti(a !a 'at. Pacienta 'reinta in a se
a!imenta sin"ura) o#osea!a) inconstienta urinara si consti'atie.
;e constata !i'sa contro!u!ui sfincterian) 'acienta 'reinta a!terarea centri!or
ner(osi si (arsaturi.
Tre#uie sa i se asi"ure mentinerea tranitu!ui intestina! cu a!imente #o"ate in
fi#re (e"eta!e.
Tre#uie sa doarma si sa se odi*neasca si tre#uie sa7:i mentina o #una 'ostura
4u'a o s'ita!iare de 2 de i!e) in data de %/7III7%AA2) ora 10.AA) ienta a fost
e8ternata cu urmatoare!e recomandari !a e8ternare5
7res'ectarea RP7u!ui6
7re"im a!imentar *i'osodat) fara a!coo!6
7res'ectarea re"u!i!or de (iata (ore de somn) masa re"u!amentara) etc.)
7contro! neuro!o"ic 'eriodic.
2A
TRATAMENT
!.MANITO=%AE7
%-Am!
%.G=UCO<A 1AE7
1AAAm!
/.RE4ERGIN IIf
-.NITROPROTECTOR
/t#Bi
1.PIRACETAM /t#Bi
2.PER&U<OARE / #uc
>.;ERINGI %#ucBi
?4ICARBOCA=M /t#Bi
1ACARBUNE ME4ICINA= /t#Bi
11.A3ACI=INA >ca'
1%.NO=ICIN %t#Bi
1/. &ENI=BUTA<ONA UNGUENT
21
CAP. /III CONCLUZII
Aceasta !ucrare a fost e!a#orata in 'rimu! rand 'e #aa studiu!ui unor
cauri concrete c!inice de accident (ascu!ar cere#ra!. Au fost studiate
cauri!e de accidente (ascu!are eere#ra!e isc*iemice si accidente
(ascu!are *emora"ice si caue!e care conduc !a a'aritia acestora.
In cauri!e c!inice 'reentate in aceasta !ucrare) #o!na(ii s'ita!iati si7
au 'ierdut 'artia! sau tota! starea de constienta si au suferit deficite
motorii si seniti(e si tu!#urari de (or#ire in faa acuta a accidentu!ui
(ascu!ar cere#ra!.
4u'a faa acuta inter(ine faa de recu'erare. Aceasta se efectueaa
tre'tat si este mau mu!t sau mai 'utin com'!eta. Ea e usurata 'rin
'racticarea unei reeducari destinata sa tratee deficite!e motorii si
seniti(e si sa duca !a re"ersia tu!#urari !or de (or#ire. Mu!ti #o!na(i
care au fost afectati de 'ara!iie) a,un" sa mear"a din nou cu a,utoru!
unei reeducari adec(ate) in sc*im# deficite!e inte!ectua!e sun adesea
ire(ersi#i!e.
In une!e cauri) e necesara o inter(entie de c*irur"ie (ascu!are) cu
sco'u! de a 'ractica a#!atia unei ma!formatii (ascu!are si de a reduce
astfe! riscuri!e unui nou accident (ascu!ar cere#ra!.
O 'unctie !om#ara 'oate fi necesara in une!e cauri 'entru dece!area
unei *emora"ii menin"eene asociate.
;im'tome!e o#ser(ate (*emi'!e"ie) tu!#urari de sensi#i!itatea a!e
cam'u!ui (iua!) 'ara!iia unuia sau mai mu!tor ner(i cranieni sau
afaie)) 'ot fi io!ate sau asociate in diferite moda!itati du'a sediu! si
intinderea accidentu!ui (ascu!ar cere#ra!.
Atunci cand accidentu! (ascu!ar cere#ra! a fost 'ro(ocat de o em#o!ie)
#o!na(u! 'oate 'rimi un tratament anti"r"nant '!ac*etar (as'irina) sau
anticoa"u!ant. In acest ca) tratamentu! este adesea 'rescris 'e (iata.
2%
CUPRINS
Introducere
CAP.I Notiuni de anatomie si fiio!o"ie a circu!atiei cere#ra!e.........'a". 17 0
11$ascu!ariatia cere#ra!a.......................................................'a". 1 7 %
1%&iio'ato!o"ia circu!atiei cere#ra!e....................................'a". /70
CAP.II Accidente (ascu!are cere#ra!e............................................'a". -711
Etio!o"ie) factori de rise) mecanism de 'roducere
%.1 Isc*emia cere#ra!a...................................................................'a". -
%.1 .a. Atacu! isc*emic tranistor..............................................................'a". -
%.1 .# Infarctu! cere#ra!........................................................................'a". 17>
%.%. +emora"ia cere#ra!a...............................................................'a"7?
%.%.a. +emora"ia intracere#ra!6M..............................................................'a". 1A
%.%.#. +emora"ia su#ara*noidiana........................................................'a". 11
CAP.I!! In(esti"ate 'arac!inice......................................................'a". 1%71/
CAP.I$ Tratamentui accidentu!ui (ascu!ar cere#ra!......................'a". 10712
CAP.$ Recu'erarea si in"ri,irea #o!na(i!or cu A$C....................'a". 1>7%/
-.1. Masuri "enera!e..............................................................'a". 1>71?
-.%. Recu'erarea motorie.............................................................'a".
%A
-./. Recu'erarea tu!#urari!or de (or#ire (afaie)........................'a". %1
-.0. In"ri,irea si tratamentui #o!na(u!ui comatos cu A$C .'a". %% 7
%/
CAP.$I E(a!uarea functii!or (ita!e................................................'a". %0 7 /A
11.O#ser(area :i masurarea res'iratiei................................'a". %0 7 %-
1%.Masurarea 'u!su!ui.........................................................'a". %1 7 %2
1/.Masurarea tensiunii arteria!e............................................'a". %> 7 /A
CAP.$II Administrarea medicamente!or 'e ca!e 'arenta!a...........'a". /1 7 0-
21.In,ectii!e intramuscu!are.................................................'a". // 7 /1
2%.Te*nica in,ectiei intra(enoase.........................................'a". /270%
2./. +idratarea or"anismu!ui 'rin 'erfuie..........................'a". 0/ 7
0-
CAP.$III Punctia ra*idiana...........................................................'a". 01 7 0>
CAP.I3 C!isma e(acuatoare.........................................................'a". 0? 7 -%
CAP.3 Te*nica efectuarii sonda,u!ui (eica!................................'a". -/ 7 --
CAP.3I Ce!e 10 ne(oi fundamenta!................................................'a". -17-?
CAP.3II Cauri c!inice.....................................................................'a".1A71?
2/
CAP.3II Conc!uii...............................................................................'a". 2A
BIB=IOGRA&IE
1. A) CON;TANTINO$ICI) A. 4ANI=7 E3AMINAREA
NEURO=OGICA) E4. +O=4ING REPORT) BUCURE;T!) 1?>-
%.C+IRU &=.7NEURO=OGIE7G+I4 PRACTIC) E4. CI;ON) 1??>
/.C.POPA7NEURO=OGIE) E4. NATIONA=) BUCURE;T!) 1?>2
0. 4ICTIONAR 4E ME4ICINA7E4ITURA =AROU;;E)
BUCURE;T!) 1??> - .=. MANUI=A) M. NICRU=IN7
4ICTIONAR ME4ICA=) E4.
CERE;) BUCURE;T!) 1??>
20