UNIVESITATEA XX

SPECIALITATEA: ASISTENT MEDICAL DE FARMACIE

PROIECT DE DIPLOMA
INDRUMATOR :
ABSOLVENT
2013
0
ANTICOAGULANTE
TROMBOTICE
ANTIHEMORAGICE
INDRUMATOR :
ABSOLVENT
2013
1
CUPRINS
CAP.I.NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A SISTEMULUI VASCULAR
CAP.II. MEDICATIA ANTIHEMORAGICA
2.1.DEFINITIE
2.2.CLASIFICARE
CAP III. MEDICATIA ANTICOAGULANTA
3.1 DEFINITIE
3.2 CLASIFICARE
CAP IV MEDICATIA TROMBOTICA
4.1 DEFINITIE
4.2 CLASIFICARE
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
2
CAP.I. NOTIUNII DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A SISTEMULUI
VASCULAR
Fig 1
Sangele este principalul fluiul care circula in interi!rul ar"!relui cari!#ascular$ i%preuna
cu li%fa$ lic&iul interstitial$ lic&iul cefal!ra&iian$ perili%fa si en!li%fa$ este un tip particular
e tesut c!n'uncti#$ in care ele%entele figurate ( eritr!cite$ leuc!cite$ tr!%"!cite ) repre*inta
celulele$ iar plas%a ( apa$ su"stante !rgance si an!rganice ) este su"stanta funa%entala$
repre*inta +,-. in %asa c!rpului si este ! #arietate e tesut c!n'unti# cu su"stanta
funa%entala fluia nu%ita plas%a si celule nu%ite ele%ente figurate.
Sangele este f!r%at in ele%eten figurate ( 4/.) si plas%a ( //.).
0las%a sang#ina (//.) c!ntine1
1. 20. apa
2. 10. re*iuu uscat f!r%at in1
a. 1. su"stante an!rganice 3 electr!liti ( Na
4
$ 5
4
$ Ca
24
$ 6g
24
$ Cl
,
$ 7C83
,
$ 7084
2,
$
S84
2,
)
b. 2. su"stante !rganice
- %a'!ritatea pr!teine 1 al"u%ine$ gl!"uline$ fi"rin!gen
- %eta"!liti 1 lipie$ gluc!*a$ a%in!aci*i$ c!%pusi ai N
0las%a este un lic&i e cul!are gal"uie$ in care se gasesc in suspensie 3 tipuri e
ele%nete figurate sanguine.
3
Ele%entele figurate (4/.) sunt 1
1. Eritr!citele ( &e%atiile )
Eritr!citele sunt celule fara nucleu si fara %it!c!nrii.
Eritr!citele c!ntin &e%!gl!"ine$ care este ! &eter!pr!teina alcatuita intr,! grupare
pr!teina ( gl!"ina) si una nepr!teina ( &e%ul )
7e%ul pre*inta in centrul strusturii sale Fe
24
$ care se p!ate lega e1
-
82$ f!r%anu,se astfel !9i&e%!gl!"ina ( 7"82 ) 3 su"stanta la"ila
-
C82$ f!r%anu,se car"!9i&e%!"l!"ina (7"C82 ) 3 su"stanta sta"ila
Afinitatea &e%!gl!"inei pentru C8 este e 20 e !ri %ai %are ecat pentru
82
R!lul eritr!citel!r1
In transp!rtul 82 si C82
In %entinerea ec&ili"rului aci!,"a*ic
2. Leuc!citele
Leuc!citele$ spre e!se"ire e eritr!cite$ p!sea nucleu si %it!c!nrii.
Leuc!citele au capacitatea e a e%ite pseu!p!e si e a tra#ersa peretele capilar
prin p!rii sai$ trecan in tesuturi$ pr!ces nu%it iapee*a.
R!lul leuc!citel!r1
0articiparea la reactia e aparare a !rganis%ului
Denu%irea Caracteristici R!l
Er!r"#!$ , f!r%a un!r iscuri "ic!nca#e
, ia%etrul e :$/;
, gr!si%ea e 2;
, nu%arul cuprins intre
4./00.000 ( fe%ei ), /.000.000
("ar"ati )<%%
3
, au cul!are r!sie$ ata e
&e%!gl!"ina
, cele tinere sunt nucleate
, cele %ature sunt anucleate
( cit!plas%a c!ntine
7e%!gl!"ina transp!rta
ga*e respirat!rii
4
&e%!gl!"ina )
, %it!c!nriile lipsesc
L
$
%
#
"
#

!
$

(
4
.
0
0
0

3

-
.
0
0
0
<
%
%
3
)
L$%#"#!$ &"'(%#'$)!$
( granul!cite )
, au f!r%e iferite$ in
general sferice
, c!ntin granulatii in
cit!plas%a.
, pre*inta nucleu l!"at.
, sunt %!"ile
, e%it pseu!p!e
( e9ceptie 1 leuc!citele
aci!file ).
N$%!r"*'$ 3.000 3 :.000<%%
3
, celule sferice
, au granulatii ce se c!l!rea*a in
r!* cu c!l!ranti neutri
, iapee*a
, i%unitate nespecifica
( apararea nespecifica prin
fag!cit!*a agentil!r pat!geni
3 #irusuri$ "acterii )
, a'ung pri%ele la tesutul
afectat
A#+"*'$ ,$"-("*'$ .
100,400<%%
3
/ celule sferice
/ au granulatii %ari aci!file in
cit!plas%a care se c!l!rea*a in
r!su cu c!l!ranti aci*i ( e!*ina )
, i%unitatea nespecifica
( fag!citea*a para*iti interni)
, nu%arul l!r creste in "!li
alergice si para*itare
B)-"*'$ 20,/0<%%
3
, celule sferice
, au granulatii %ari in
cit!plas%a care se c!l!rea*a cu
c!l!ranti "a*ici in al"astru
, secreta su"stante
#as!ilatat!are1 &ista%ina$
&eparina$ ser!t!nina$
"raic&inina
, inter#in in staii tari#e ale
infla%atiil!r si in c!agulare
( au &eparina 3 su"stanta
antic!agulanta )
L$%#"#!$
0"("(%#'$)!$
( agranul!cite )
, sunt cele %ai %ari
celule sanguine
M"("#!$ 100,:00<%%
3
, sti%ulate ele se transf!r%a in
%acr!fage
,celule sferice$ cu nucleu in
f!r%a e C ( r!tung sau l!"at )
, iapee*a
, fag!citea*a resturi e celule
/
, nu pre*inta granulatii
, e%it pseu!p!e
( !ar leuc!citele
%acr!fage )
L

0
*
"
#

!
$

1
.
/
0
0

,
3
0
0
0
<
%
%
3

3
c
e
l
u
l
e

s
f
e
r
i
c
e

c
u

n
u
c
l
e
u

%
a
r
e

r
!
t
u
n

L0*"#!$ B
, sti%ulate e
pre*enta unui
agent infecti!s se
transp!r%a in
plas%!cite$ care
secreta antic!rpi
specifici.
, pr!uc antic!rpi
, i%unitatea specifica
u%!rala c!nsta in secretia e
antic!rpi specifici$ ce istrug
agentul infecti!s care le,a
eclansat aparitia
L0*"#!$ T
, la c!ntactul cu
antigenul
sinteti*ea*a
pr!teine,recept!r$
cu a'ut!rul car!ra
recun!sc antigenii
si ii istrug
,interacti!nea*a cu
antigenele
, i%unitatea specifica
celulara
P')#1$!$ 2)(34($
, !r"05"#!$ .
, nu%arul l!r este e 1/0.000
,400.000 <%%
3
, iau nastere prin frag%entarea
%egacari!citului
,sunt cele %ai %ici celule
sanguine
, nu pre*inta nucleu
, au in cit!plas%a granulatii
%ici
,traiesc apr!9i%ati# :*ile
, !presc scurgerea sangelui
in #asele cu ia%etru %ic
le*ate$ prin f!r%area !pului
plac&etar al"
, participa la c!agularea
sangelui$ prin pr!ucerea e
fact!ri tr!%"!citari ai
c!agularii.
+
C!%p!nentele plas%ei R!l 8rigine
Apa ( 20,22. ) 6entine #!le%ia
Transp!rta iferite su"stante
A"s!r"ita in intestin
0r!teine

Al"u%ine 6entin #!le%ia si presiunea
arteriala
Ficat
Fi"rin!gen C!agulare
=l!"uline I%unitate$ transp!rt
Saruri ( su" 1 . ) 6entin presiunea !s%!tica si p7,ul A"s!r"ite in intestin
=a*e 82 Respiratie celulara 0la%ani
C82 0r!us final al %eta"!lis%ului Tesuturi
Nutri%ente 6!n!*a&arie R!l %eta"!lic si energetic A"s!r"ite in intestin
Aci*i grasi si
glicer!l
A%in!aci*i
>ree Re*ultat al cata"!lis%ului pr!teic Ficat
7!r%!ni$ #ita%ine$ etc 6eta"!lic Di#erse
Eritr!p!ie*a este pr!cesul e f!r%are a eritr!citel!r si se reali*eaa in %au#a r!sie tesut %iel!i
Distrugerea &e%atiil!r se nu%este &e%!li*a si se reali*ea*a in splina$ ficat$ %au#a !asel!r.
Leuc!p!ie*a este pr!cesul e f!r%are al leuc!citel!r si se reali*ea*a in a%u#a %asel!r si in
tesutul li%f!i in gangli!nii li%fatici$ splina$ ti%us$ a%igale
Linia pri%ara 6au#a !s!asa Linia
secunara
In circulatia sang#ina
Celula
ste%
Linia eritr!citara Eritr!"laste Eritr!cit
Linia granul!citara 6iel!cite "a*!filice ?a*!fil
6iel!cite e!*in!filice E!*in!fil
6iel!cite neutr!filice Neutr!fil
Linia %!n!citara 6!n!"laste 6!n!cit
Linia li%f!citara Li%f!"laste Li%f!cit
Linia tr!%"!citara 6egacari!cite Tr!%"!cit
@!le%ia #aria*a in functie e cantitatea e apa in !rganis%.
7e%at!critul se efineste ca #al!area pr!centuala a #!lu%ului !cupat e ele%entele
figurate rap!rtata la #!lu%ul e sange.
>n &e%at!crit cu #al!area e 4/. (la "ar"at) insea%na ca intr,! 100 e #!lu% e sange$
4/ sunt !cupate e ele%entele figurate si // e plas%a.
7!%e!sta*ia este pr!prietatea %eiului intern e a,si pastra c!%p!*itia c&i%ica si
pr!prietatile fi*ic!,c&i%ice i!n li%ite fi*i!l!gice.
:
0rin %ecanis%e neur!u%!rale$ care se esfas!ara pe "a*a e fee,"acA negati#$ se
pastrea*a ec&ili"rul &iric ( %entinerea unui rap!rt c!nstant intre ap!rtul si piererea apei e
catre !rganis% ) si ec&ili"rul electr!litic se refera la %entinerea natre%iei$ p!tase%iei$ calce%iei$
glice%iei.
Functiile sangelui1
Sangele ineplineste %ultiple functii$ care au rept re*ultat$ pe e ! parte transp!rtul tutur!r
su"stantel!r necesare %eta"!lis%ului celular si$ pe e alta parte$ %entinerea c!nstanta a
pr!prietatil!r fi*ic!,c&i%ice ale %eiului intern$ aica a &!%e!sta*iei. Aceste functii sunt1
- Nutriti#a 3 transp!rta su"stante nutriti#e e la intetsin la celule si tesuturi
- Respirat!rie 3 transp!rta ga*ele respirat!rii
- De e9cretie 3 transp!rta su"stantele e cata"!lis% la !rganele e9cret!are
- De ter%!reglare 3 %entinee c!nstanta te%peratura c!rpului
- 6entinerea c!nstanta a ec&ili"rilui i!nic$ aci!,"a*ic si a presiunii !s%!tice
- De aparare ( in i%unitate ) i%p!tri#a infectiil!r prin antic!rpi si prin acti#itate
fag!citara a leuc!citel!r granulare
- 7e%!sta*a
0lac&etele sang#ine ( tr!%"!citele )
0lac&etele sang#ine sunt ele%ente figurate necelulare ale sangelui$ cu r!l in
&e%!sta*a.
=rupele sang#ine 3 transfu*ia
6e%"rana &e%atiil!r are in structura sa nu%er!ase tipuri e %acr!%!lecule$ cu r!l e
antigen$ nu%ite aglutin!gene.
Cele %ai i%p!rtante aglutin!gene intalnite la !% sunt1 0$ A$ ?$ D
In plas%a se gasesc ! serie e c!%pusi cu r!l e antic!rpi nu%ite aglutinine.
Cel %ai frec#ent intalnite aglutinine sunt B si C
1
0rin e9cluere recipr!ca a aglutininel!r si aglutin!genel!r !%!l!age$ in ecursul e#!lutiei u%ane
s,au c!nstituit %ai %ulte siste%e i%un!l!gice sang#ine.
Cele %ai i%p!rtante siste%e i%un!l!gice sang#ine$ utili*ate in practica %eicala$ sunt
siste%ul 0A? si siste%ul R&(D)
1
7DulicD I.$ Fi*i!l!gie u%anD, E. 6eicalD$ ?ucureEti$ 122+
-
a) Siste%ul 0A?
Aglutin!genele si aglutininele in siste%ul A?0 sunt trans%ise genetic
0!tri#it regulii e9cluerii aglutininel!r cu aglutin!genul !%!l!g ( B cu A si C cu ? )$ nu
p!t e9ista ini#i*i p!ses!ri e aglutin!gen A si aglutinine B sau p!ses!ri e aglutin!gen
? si aglutinine C
Intalnirea aglutin!genului cu aglutinina !%!l!aga uce la un c!nflict i%un$ antigen,
antic!rp$ cu istrugerea &e%atiil!r si c!nsecinte gra#e pentru ini#i.
C!%"inatiile si c!e9istentele p!si"ile$ t!lerate i%un!l!gic$ sunt in nu%ar e 4 si
repre*inta cele 4 grupe sang#ine in care se p!ate reparti*a p!pulatia gl!"ului$ pe "a*a
siste%ului 0A?.
Fen!tip =en!tip
(alele)
Aglutin!gene Aglutinine 0r!p!rtie
la rasa
al"a
0(I) ll Fara B si C 4:.
(3:.)
A(II) L
A
L
A
$ L
A
l A C 41.
(42$/.)
?(III) L
?
L
?
$ L
?
l ? B 2.
(14.)
A?(I@) L
A
L
?
A si ? Fara 3.
(+$/ .)
Cun!asterea apartenentei la una in grupele sang#ine are %are i%p!rtanta in ca*ul transfu*iil!r
e sange.
Regula transfu*iei cere ca aglutin!genul in sangele !nat!rului sa nu se intalneasca cu
aglutininele in sangele pri%it!rului. 0!tri#it acestei reguli$ transfu*ia e sange intre grupe
iferite se p!ate face astfel1
- =rupa 0 p!ate !na la t!ate grupele( e!arece nu pre*inta
aglutin!gene)$ ar nu p!ate pri%i ecat sange i*!grup ( e la grupa
0) ( e!arece pre*inta atat aglutinine B cat si aglutinine C )
- =rupa A p!ate pri%i e la 0 si A$ si p!ate !na A? si A.
- =rupa ? p!ate pri%i e la 0 si ?$ si p!ate !na la A? si ?.
2
- =rupa A? p!ate pri%i sange e la t!ate grupenel ( e!arece nu
pre*inta niciun tip e aglutinina )$ ar nu p!ate !na ecat la A?
( e!arece pre*inta a%"ele tipuri e aglutin!gene )
La transfu*iile %ari(peste /00%l e sange) sangele se a%inistrea*a nu%ai la aceeasi
grupa ( i*!grup )
Testele e c!ntr!l ( &e%!teste ) se fac cu seruri Anti,A si Anti,?
Daca se intalnesc aglutin!genele cu aglutini&ele e acelasi fel se pr!uce1 &e%!li*a ( in
ca*ul in acre reactia are l!c in !rganis% ) si aglutinarea ( in caul in care reactia are l!c
pe la%a sau in epru"eta)
Siste%ul R&(D)
Siste%ul R& a f!st esc!perit la %ai%utele 6accacus r&esus in anul 1232 e catre
Lansteiner si Fiener.
R& este efinit ca ! su"stante specifica ( antigen ) pre*enta pe suprafata &e%atiil!r .
Acest siste% este f!r%at in / fact!ri principali1 C$ c$ D(R&)$ E$ e.
In ca*ul siste%ului R&$ !ar antigenul D este trans%is genetic$ e9clusi# e la tata.
S,a c!nstatat ca -/. in p!pulatia gl!"ului %ai p!sea pe eritr!cite$ in afara e unul
in antigenele siste%ului 0A?$ si un antigen nu%it R&(D).
T!ti ini#itii p!ses!ri e aglutin!gen ( antigen ) R&(D) sunt c!nsierati R&
p!*iti#( &!%!*ig!ti 3 DD sau &eter!*ig!ti, D ) ( -/. )$ iar care nu p!sea
aglutin!genul D$ sunt R& negati# ( 1/. )
In %! n!r%al N> e9ista aglutinine ( antic!rpi ) !%!l!age anti,R&$ ar se p!t genera fie prin1
transfu*ii repetate e sange R&4 la pers!ane R&,
Sarcina cu fat R&4 si %a%a R&,
6a'!ritatea !a%enil!r au R& p!*iti# e!arece gena pentru R& negati# este recesi#a.
In a%"ele situatii$ aparatul i%untar al ga*ei reacti!nea*a fata e aglutin!genul D ca si fata e un
antigen !arecare$ prin acti#area linf!citel!r$ ur%ata e pr!ucerea e antic!rpi anti,D (anti,R&).
Acesti antic!rpi #!r reacti!na cu antigenul D e pe suprafata &e%atiil!r si #!r pr!uce &e%!li*a.
In ca*ul %a%ei R&,$ can tatal este R&4$ at!rita caracterului !%inant al genei care
c!ifica sinte*a aglutin!genului D$ c!pii re*ultati #!r %!steni caracterul R&4. 0ri%a sarcina
p!ate e#!lua n!r%al$ e!arece in c!nitii fi*i!l!gice$ &e%atiile R&4 ale fatului nu p!t tra#ersa
10
placenta ( i*!lea*a siste%ul i%unitar al %a%ei e cel al fatului )si eci nu a'ung in circulatia
%aterna. La nastere$ insa$ prin rupturile e #ase sang#ine care au l!c in %!%entul e*lipirii
placentei e uter$ ! parte in sangele fetal trece la %a%a si sti%ulea*a pr!uctia e aglutinine
anti,R&. La ! n!ua sarcina$ aceste aglutinine ( care p!t tra#ersa capilarele placentare ) patrun in
circulatia fetala si istrug &e%atiile fatului$ putan uce c&iar la %!artea acestuia$ atunci can
aglutininele sunt in c!ncentratie %are. Daca se inta%pla ! a !ua sarcina a unei fe%ei R&, cu fat
R&4$ antic!rpii respecti#i tra#ersea*a placenta$ pr!#!can &e%!li*a eritr!citel!r fatului. In
c!nsecinta$ c!pilul se naste ane%ic ( %alaia &e%!litica a n!u,nascului < erit!"last!*a fetala<
icter &e%!litic )$ necesitan inl!cuirea sangelui R&4 cu R&,.
7e%!sta*a si c!agularea sangelui
2
7e%!sta*a fi*i!l!gica repre*inta t!talitatea %ecanis%el!r care inte#in in !prirea sangerarii la
ni#elul #asel!r %ici.
7e%!sta*a este pr!cesul e !prire a &e%!ragiil!r prin1
- C!nstrictia puternica a #asului le*at
- De#ierea sangelui prin ilatarea #asel!r c!laterale.
7e%!sta*a fi*i!l!gica presupune ur%at!rii ti%pi1
Ti%pul #ascul!,plac&etar ( &e%!sta*a pri%ara< &e%!sta*a te%p!rara) 3 urea*a 2,4 %inute
Ti%pul #ascul!,plac&etar ( &e%!sta*a pri%ara ) incepe in %!%entul le*arii
#asului si se at!rea*a c!!perarii intre reactia #asculara si cea plac&etara1
Etapele ti%pului #ascul!,plac&etar1
1) @as!c!nstrictia peretelui #asului le*at$ care se pr!uce refle9 (ner#!s 3 e catre
fi"rele #egetati#e aflate la ni#elul #asului le*at) si u%!ral
2) Aerarea tr!%"!citel!r la ni#elul plagii si %eta%!rf!*a #asc!asa a acest!ra
(f!r%area !pului plac&etar al")$ ceea ce uce la !prirea sangerarii in 2,4
%inute.
Ti%pul plas%atic 3 c!agularea sangelui ( &e%!sta*a efiniti#a ) 3 urea*a 4,- %inute
El se pr!uce su" actiunea un!r fact!ri ai c!agularii1 in ur%a agregarii tr!%"!citel!r la suprafata
#asului le*at$ ele sufera %!ificari structurale si eli"erea*a in sange ! serie e fact!ri tr!%"!citari
ai c!agularii. Acesti fact!ri tr!%"!citari ( plac&etari ) participa alaturi e fact!rii plas%atici la
c!agularea sangelui.
2
7DulicD I.$ Fi*i!l!gie u%anD, E. 6eicalD$ ?ucureEti$ 122+
11
Re*ultatul acestei etape este transf!r%area fi"rin!genului plas%atic s!lu"il in fi"rina
ins!lu"ila ( f!r%area tr!%"!sului plac&etar 3 c&eagului in interi!rul si la suprafata !pului
plac&etar ) G c!agulare ( pr!ces en*i%atic c!%ple9 )
La c!agulare$ participa fact!ri plas%atici$ plac&etari si tisulari$ precu% si Ca
24
C!agularea sangelui este un pr!ces en*i%atic c!%ple9 care c!nsta in1
F!r%area unui c&eag sanguin r!su in 3,/ %inute e la le*area #asului prin inter#entia
fact!ril!r tr!%"!citari si plas%atici ai c!agularii
C!nstituirea unei retele trii%ensi!nale e fi"rina in !c&iurile careia se prin eritr!citele$
f!r%an c&eaguAlsanguin r!su
Dina%ica pr!cesului e c!agulare a sangelui se esfas!ara in 3 fa*e1
Fa*a I 3 f!r%area tr!%"!plastinei (4,-%inute)
F!r%area tr!%"!plastinei este cea %ai la"!ri!asa fa*a a c!agularii si urea*a
cel %ai %ult 4,- %inute
Tr!%"!plastina se f!r%ea*a pe "a*a fact!ril!r c!agularii plas%atici$ plac&etari
si tisulari.
Tr!%"!plastina ( acti#at!rul pr!tr!%"inei) este ! en*i%a pr!te!litica$ care se
f!r%ea*a prin cuplarea cel!r apr!9i%ati# 13 fact!ri ai c!agularii$ in pre*enta
i!nil!r e Ca
24
Fa*a II 3 f!r%area tr!%"inei (10s)
0r!tr!%"ina este ! pr!en*i%a ( gluc!pr!teina ) sinteti*ata in ficat in pre*enta
#ita%inei 5 (#ita%ina anti&e%!ragica )
In fa*a e f!r%are a tr!%"inei $ pr!tr!%"ina ( gluc!pr!teina ) este transf!r%ata
e catre tr!%"!plastina ( acti#at!rul pr!tr!%"inei ) si in pre*enta e Ca
24
in
tr!%"ina ( en*i%a pr!te!litica ).
Fa*a II 3 f!r%area fi"rinei (1,2s)
Fi"rin!genul este ! pr!teina plas%atica sinteti*ata in ficat
In fa*a e f!r%are a fi"rinei ins!lu"ile$ tr!%"ina esface in fi"rin!gen niste %!n!%eri
e fi"rina$ care se p!li%eri*ea*a sp!ntan$ an reteaua e fi"rina care e#ine ins!lu"ila.
Fi"rina G c&eagul r!su. >n r!l i%p!rtant in c!agulare il au c!ncentratia plas%atica a Ca
24
si
#ita%ina 5 In !c&iurile retelei e fi"rina se fi9ea*a ele%entele figurate si sangerarea se !preste.
C!agularea sangelui este un %isl!c e aparare al !rganis%ului
12
Ti%pul tr!%"!ina%ic ( 2,24& ) retractia c&eagului erste un pr!ces e c!ntractie a
pr!teinel!r in c&eag. In ti%pul c!ntractiei c&eagului este e9pul*at afara serul ( plas%a fara
fi"rin!gen si pr!tr!%"ina ). 0rin retractie c&eagul e#ine %ai fer%.
>lteri!r f!r%arii c&eagului r!su are l!c retractia c&eagului su" actiunea retract!*i%ului
esc!%punerea c&eagului (fi"rin!li*a ) su" actiunea un!r en*i%e pr!te!litice
0r!cesul e rei*!l#area a c&eagului r!su se nu%este fi"rin!li*a si c!nsta in
transf!r%area fi"rinei in pr!usi e scinare$ su" actiunea plas%inei. De fapt$ fi"rin!li*a este un
pr!ces en*i%atic care c!nsta in transf!r%area plas%in!genului e la ni#elul c&eagului$ su"
actiunea un!r fact!ri acti#at!ri$ in plas%ina ( en*i%a ). 0las%ina (en*i%a pr!te!litica)
ep!li%erirea*a fi"rina$ istruge c&eagul si astfel circulatia in #asul sang#in afectat se p!ate
relua$ inepartarea c&eagului si reluarea circulatiei prin #asul le*at In %! n!r%al in #asele
sang#ine nu se pr!uce c!agularea sangelui. Daca t!tusi are l!c ! c!agulare in interi!rul unui #as
e sange$ c&eagul nu%it tr!%"us p!ate !"tura acel #as ( tr!%"!*a ) si astfel p!ate !pri circulatia
sangelui ( e%"!lie )$ care este fatala.
In ca*ul sangelui c!nser#at$ "!agularea este e#itata prin aaugarea unei cantitati c!ntr!late
e aci citric$ care fi9ea*a calciul in plas%a sang#ina si astfel c!agularea nu se %ai pr!uce.
I!nii e calciu participa in t!ate fa*ele c!agularii. ?l!carea sau precipitarea i!nil!r e Ca prin
citrat sau !9alat e Na$ face sangele inc!agula"il. C!agularea %ai p!ate fi !rpita cu &eparina$ un
p!li*a&ari fa"ricat in %! natural e leuc!citele "a*!file.
7e%!filia
8a%enii c!r!ra le lipseste fact!rul e c!agulare sufera e ! "!ala nu%ita &e%!filie.
7e%!filia este ! "!ala ereitara e tip recesi#$ legata e cr!%!*!%ul H al se9ului$ fe%eile fiin
purtat!are ale genei cau*at!are e &e%!filie
0entru un &e%!filic !rice rana c!nstituie un peric!l$ intrucat sangele nu c!agulea*a. In trect$
"!ala c!nstituia cau*a ecesului inca in c!pilarie. In pre*ent$ s,a reusit c!rectarea acestei
eficiente in sange prin transfu*ii si a%inistrarea e su"stante c!agulante.
In pre*ent in lu%e e9ista peste 200.000 ini#i*i "!lna#i e &e%!filie.
Functiile sangelui
Functiile sangelui sunt repre*entate e c!%p!nentele sale.
Alte r!lulrile ale sangelui1
- Sangele ineplineste r!l e siste% e integrare si c!!r!nare u%!rala ale functiil!r
prin &!r%!ni$ %eiat!ri c&i%ici si cata"!liti pe care,i #e&iculea*a.
13
- Sangele are r!l e inepartare si tarnsp!rt spre l!curile e e9cretie a su"stantel!r
t!9ice$ neutili*a"ile sau in e9ces.
- Sangele are r!l in ter%!reglare$ at!rita c!ntinutului sau "!gat in apa.
@al!ri %eii ale un!r para%etri ai %eiului intern
( principalele c!nstante fi*i!l!gice )
@!lu%ul,
"ataie al
fiecarui
#entric!l
(e"itul
sist!lic )
Frec#enta
cariaca
De"itul
cariac e
repaus
@!le%ia 0resiunea
arteriala
%a9i%a
( sist!lica)
0resiunea
arteriala
%ini%a
(iast!lica)
:0 %l :0 3 :/
"atai<%in.
/ l<%in. -. in
greautatea
c!rp!rala
120 %%7g -0 %%7g
1LG1%
3
Nu%ar eritr!cite 4./00.000 3 /.000.000<%%
3
Nu%ar e leuc!cite /.000 , 10.000<%%
3
Nu%ar e plac&ete sang#ine 1/0.000 3 300.000<%%
3
Fe%ei ?ar"ati
Nu%ar e &e%atii 4./00.000<%%
3
/.000.000<%%
3
7e%!gl!"ina 12 3 1/$+ g<l 13$- 3 1:$2 g<l
7e%at!crit 3/,4+. 41,/0.
F!r%ula leuc!citara
=ranul!cite
Neutr!file /2,+2 . in leuc!cite (+/.)
E!*!file ( aci!file ) 1,3 . in leuc!cite (2,4.)
?a*!file I 1 . in leuc!cite (1.)
Agranul!cite 6!n!cite 3,2. in leuc!cite (:. )
Li%f!cite 2/,33. in leuc!cite ( 2/. )
0resiunea !s%!tica a plas%ei 300%8s%<l
p7 sang#in :$3- , :$42
=lice%ia +/ 3 110 %g<l
Aci*i grasi li"eri 0$12 3 0$2 %EJ< l
14
C!lester!l t!tal I200 %g<l
1%EJ G 1%%!l<#alenta
Na
4
plas%atic , natre%ia 13/ 3 14+ %%!l<l
5
4
plas%atic , p!tase%ia 3$/ 3 /$3 %%!l<l
Ca
24
plas%atic , calce%ia -$/ 3 10$3 %g<l
0r!teine t!tale in plas%a + 3 -$/ g<l
0r!tein!gra%a Al"u%ine 3$/ 3 / g<l
=l!"uline 2$/ 3 3$/ g<l
C!ncentratia G %!l<%
3
Cu e9ceptia capilarel!r$ structura #asel!r sang#ine este $ in general$ ur%at!area1
Tunica interna ( en!teliu ) 3 epiteliu unistratificat pa#i%ent!s ase*at pe ! %e%"rana
"a*ala$ su" care se afla un strat fin $ c!n'uncti# elastic$ "!gat in fi"re e elastina si putine fi"re
%usculare netee. Altfel spus$ tunica interna este f!r%ata intr,un strat intern 3 en!teliu si un
strant e9tern e i"re elastice.
Tunica %eie 3 fi"re %usculare netee ispuse c!ncentric si fi"re c!n'uncti#e elastice
Tunica e9terna 3 tesut c!n'uncti# "!gat in fi"re elastice si fi"re e c!lagen si inclusi# #ase e
sange K #asa #as!ru%L
In functie e structura l!r$ arterele se clasifica in 1
- Artere %ari ( e tip elastic )
- Artere %eii ( e tip %uscular )
- Artere %ici ( arteri!le si %etaarteri!le 3 t!t e tip %uscular )
Dat!rita particularitatil!r l!r structurale$ arterele %ari sunt %ai elastice$ iar cele %eii si %ici %ai
c!ntractile. Spre e!se"ire e artere care au pereti nete*i$ nu%er!ase fi"re %usculare netee si !
sectiune apr!ape circulara$ #enele nu au eli%itate f!arte "ine tunicile. La #ene$ tunica e9terna
este %ai gr!asa$ iar cea %eie %ai su"tire cu putine fi"re %usculare netee si elastice. De aceea
#enele se p!t rupe %ai us!r ecat arterele. @enele in %e%"rele inferi!are au peretii %ai gr!si
ecat cele in regiunea capului. Arterele au tunica %eie %ai gr!asa$ iar #enele care sunt situate
su" ni#elul c!rului$ pre*inta cute ale en!teliului nu%ite #al#ulele se%ilunare.
1/
CAP II. MEDICATIA ANTICUAGULANTA
Antic!agulantele sunt su"stante %eica%ent!ase care i%pieica pr!cesul e
c!agulare$ pre#enin f!r%area tr!%"il!r sau e9tinerea un!r tr!%"i e9istenti.
Antic!agulantele se !pun pr!cesului e transf!r%are a fi"rin!genului s!lu"il in fi"rina
ins!lu"ila prin in&i"area acti#itatii sau f!r%arii unuia sau %ai %ult!r fact!ri ai
c!agularii.
Clasificarea anticoagulantelor
Antic!agulante irecte1
actiune res!r"ti#a1 &eparina$ nar!parina e calciu (Fra9iparina)$ en!9aparina e
s!iu (Cle9an)$ re#iparina e s!iu (Cli#arina)$ sul!e9iM actiune t!pica1
unguent e &eparina$ &iru!i (gel)$ #enit!n.
Antic!agulante inirecte.1
etil"iscu%acetat (Ne!icu%arina)$ acen!cu%ar!l (Sincu%ar)$ fenin!in
(Fenilin).
3
7E0ARINA
Pr"&. fi*. #10.: &eparina este un c!%pus %acr!%!lecular f!r%at in su"unitati e
gluc!*a%ina si aci glucur!nic care sunt esterificate cu resturi e aci sulfuric$ %!lecula
sulfatata a#an un caracter aci pr!nuntat. 6asa %!leculara p!ate #aria in functie e nu%arul
%!n!%eril!r si e graul e esterificare$ acesta in ur%a fiin in relatie irecta cu actiunea
antic!agulanta. 6!lecula &eparinei este practic ! %uc!p!li*a&aria acia$ !"tinuta prin e9tractie
in pla%anul sau intestinul e "!#ine$ in !rganis% este st!cata in %ast!cite su" f!r%a granulara
alaturi e alte su"stance (&ista%ina$ AT0 etc.).
Nu se a"s!ar"e pe cale !rala$ este acti#a nu%ai la a%inistrare parenterala (s.c.$ i.#).
Nu se a%inistrea*a i.%.
T 1<2 este #aria"il$ in functie e !*a$ e %asa %!leculara si e su"iect fiin intre 1,3 !reM
nu tra#ersea*a "ariera &e%at!,placentara$ putan fi utili*ata in ti%pul sarciniiM
3
Tratat e far%ac!l!gie Eitura %eicala Aurelia Nic!leta Cristea
1+
este %eta"!li*ata e heparinaza;
eli%inare renala$ prin filtrare gl!%erular si secretie tu"ulara.
Heparina are actiune antic!agulanta atat in vitro cat si in vivo.
6ecanis%ul actiunii antic!agulante c!nsta in1
legarea e un fact!r plas%atic (coheparina, antitrombina III sau antifactorul X activat) cu
care f!r%ea*a un c!%ple9M
c!%ple9ul f!r%at in&i"a fact!rul H acti#at si reuce efectele tr!%"inei (actiune antitrom-
binica)$ inclusi# acti#area fact!ril!r @$ @III si HIII6 inacti#area tr!%"inei necesita
c!ntactul irect cu c!%ple9ul &eparina,antitr!%"ina III$ tr!%"ina inclusa in reteaua e
fi"rina fiin %ult %ai re*istenta la actiunea antic!agulanta a &eparineiM
interferea*a cu acti#itatea fact!ril!r IH$ HI$ HIIM
are actiune c&il!litica$ clarifica plas%a lipe%icaM fa#!ri*ea*a transf!r%area lip!pr!teine,
l!r in frag%ente lip!pr!teiceM
pre#ine f!r%area tr!%"il!rM
prelungeste ti%pul e c!agulare$ nu influentea*a ti%pul e sangerareM
Trata%entul cu &eparina p!ate pr!uce ur%at!arele reactii adverse:
tr!%"!penii$ une!ri gra#eM
reactii anafilacticeM
&e%!ragir$
!ste!p!r!*a$ in trata%ent pe ter%en lungM
al!pecieM
priapis%M
stari &e%!ragiceM
a#!rt$ i%inenta e a#!rtM
ulcer acti#M
&ipertensiune se#eraM
le*iuni !rganice suscepti"ile la sangerareM
accient #ascular cere"ral (A@C)M
alergie la &eparina.
recautii:
la ast%atici$ alergiciM
in sarcina$ at!rita riscuril!r &e%!ragice uter!,placentare$ %ai ales la ter%en (in p!fia
lipsei t!tale e terat!genitate)M
!upradozare: se %anifesta prin &e%!ragii$ care p!t fi st!pate utili*an un anti!t specific ,
sulfatul de protamina.
1:
7eparina este utili*ata in1 tr!%"!*e #en!aseM e%"!lie pul%!naraM e%"!lii arterialeM infarct
%i!caricM inter#entii c&irurgicale cari!#asculareM trata%entul a'u#ant antiater!scler!ticM
pr!fila9ia tr!%"!*ei #en!ase pr!fune si a e%"!liei pul%!nareM stari e efi"rinare ins!tite e
c!agulare intra#ascular ise%inata.
4
Heparina, *"'$ #% 7000 U.I.80' c!ntinan &eparina s!icaM !*a u*uala este 2/000,30000 >.I.
in perfu*ie intra#en!asa. Trata%entul necesita %!nit!ri*are.
Trata%ent e urgenta al afectiunil!r tr!%"!e%"!liceM e%"!lie pul%!nara$ tr!%"!*a
#en!asa acutaM pr!fila9ia tr!%"!*ei upa infarct e %i!car si inter#entii in regiunea pel#inaM
c!agul!patie siste%icaM &eparini*area sangelui in c&irurgia cariaca si a #asel!r %ari$ pentru
circulatia e9trac!rp!reala si pentru &e%!iali*aM f!l!sita in #itr! la rec!ltarea sangelui pentru
anu%ite eter%inari c&i%ice. Trata%entul e%"!liei gras!ase.
C"(!r)(+#)!:
Alergie specificaM iscra*ii sanguine &e%!ragice$ sc!r"ut$ fragilitate capilara$ en!carita
lenta$ tr!%"!fle"ita supu,rata$ &ipertensiune arteriala se#era$ inter#entii recente pe creier si
%au#a$ &e%!ragie cere"rala$ ulcer gastr!u!enal in e#!lutie$ pre*enta tu"ului e ren in
st!%ac sau intestin$ enuare e9tensi#a a pielii$ plagi esc&ise$ i%inenta e a#!rt$ "!li &epatice$
renale si pancreatice gra#eM pruenta in ca* e tr!%"!*a %e*enterica si upa inter#entii pe caile
"iliare$ la "!lna#ii cu &ipertensiune arteriala$ le*iuni ale #asel!r retinei$ la &epatici$ renali$ la cei
cu anteceente ulcer!ase$ la "atrani.
In ti%pul trata%entului se #!r e#ita in'ectiile su"cutanate$ intra%usculare si !rice
trau%atis%e. =ri'a e!se"ita can se as!cia*a cu antiagregante plac&etare (aci acetilsalicilic si
alte antiinfla%at!rii nester!iiene) si cu antic!agulante cu%arinice (Tr!%"!st!p) , creste riscul
e acciente &e%!ragice. Nu se a%esteca cu alte %eica%ente in s!lutia e perfu*ie$ p7,ul
s!lutiei nu tre"uie sa fie prea aci (inc!%pati"ilitati %ultiple).
4
CRISTEA Aurelia Nic!leta1 Far%ac!l!gie$ EiNia I,a$ Eitura 6eicala$ ?ucureEti$ 200/
1-
A+0(2!r)r$:
In'ectii intra#en!ase (s!lutia tre"uie sa c!ntina cel %ult 1 000 u.i.<%l)$ initial 10 000 u. (in
/0,100 %l s!lutie salina i*!t!na)$ ap!i / 000,10 000 u. la fiecare 4,+ !reM perfu*ii intra#en!ase$
initial se in'ectea*a / 000 u.$ ap!i perfu*ie c!nti,nua cu 10 000 u. pe peri!ae e - !re$ repetat
(20 000,40 000 u.<*i$ in 1 000 %l s!lutie salina i*!t!na). D!*area se face su" c!ntr!lul ti%pului
e c!agulare (ti%pul 7!Oell tre"uie %entinut e la 2,2 1<2 !ri %ai %are ecat n!r%al$ i%eiat
inaintea in'ectarii$ respecti# pe parcursul perfu*iei)M !*a utila !"isnuita este e 400,+00
u.<Ail!c!rp si *i$ la ault si la c!pil (la "atran sunt$ e regula$ suficiente 200,400 u.<Ail!c!rp). In
ca* e c!agulare intra#asculara ise%inata se p!t f!l!si !*e %ici , / u.<Ag c!rp si !ra , in
perfu*ie intra#en!asa (in as!ciatie cu transfu*ie e plac&ete).
A#!%($:
Antic!agulant e tip fi*i!l!gicM actiunea se e9ercita in #i#! si in #itr!$ este rapia$ e
urata relati# scurta (4,- !re$ in functie e !*a)M i%pieicarea c!agularii se at!reste %ai ales
antag!ni*arii tr!%"inei si fact!rului HM clarifica plas%a lipe%ica$ fa#!ri*an esfacerea
c&il!%icr!nil!r.
C"0&"-!$:
Fi!le a 1 %l s!lutie ap!asa in'ecta"ila c!ntinan &eparina s!ica / 000 u.i
R$)#! )+4$r2$:
Sangerari i#erse$ in general us!r e c!ntr!lat$ la ne#!ie se face perfu*ie cu sange si se f!l!seste
ca anti!t specific pr!ta%inaM rare!ri reactii alergice (erite%e$ urticarie$ ast% "r!nsic$ fe"ra$ c&iar
s!c anafilactic)$ al!pecie trecat!are$ iaree$ tr!%"!cit!penie.
Heparina calcica "calciparina) , este ase%anat!are &eparinei s!icaM se a%inistrea*a
su"cutanat$ can este necesara a%inistrarea prelungita a &eparineiM se a%inistrea*a la 12 !re$
pana la 1/ 000 >.I.
I(!$r)#!%( 0$+#)0$(!")2$:
inhibitorii fiinctiilor plachetare (AINS$ ticl!piina) risc crescut e sangerareM in ca*ul AINS sunt
p!si"ile %arirea agresi#itatii asupra %uc!asei gastr!,u!enale cu cresterea riscului e
&e%!ragie igesti#aM
anticoagulante orale , efect e p!tentare a actiunii antic!agulanteM este necesara supra#eg&erea
atenta a trecerii la antic!agulantele !rale upa a%inistrarea &eparineiM
cu gluc!c!rtic!i*ii , rise e sangerare (at!rita efectului ulcerigen al acest!ra)
12
7IR>DINA
Pr"&.fi*.#10: &iruina este p!lipeptia pre*enta in secretia sali#ara a lipit!rii (Hirudo
medicinalis).
#
F+(: actiunea antic!agulanta a &iruinei se e9plica prin f!r%area unui c!%ple9 sta"il si
inacti# cu tr!%"ina (fara a necesita c!fact!ri). Are si efect antiinfla%at!r$ antie9uati#.
Se f!l!seste l!cal$ pentru res!r"tia &e%at!a%el!r upa punctii #en!ase$ in &e%!r!i*i$ in
trata%entul %anifestaril!r prurigin!ase anale.
0r!spect
HIRUDOID GEL 3 0383
C!%p!*iNie
7iru!i gel
100 gra%e gel c!nNin 0$3 gra%e e c!nr!itin p!lisulfat in cartila' tra&eal "!#in
(%uc!p!li*a&arie p!lisulfatate)$ c!respun*Dt!r la 2/000 >,A0TTP Ei e9cipienNi1 i*!pr!pan!l$
car"a%er (aci p!liacrilic)$ pr!pilenglic!l$ &ir!9i e s!iu$ parfu% Dr!% -1-/$ apD purificatD
7iru!i cre%D 100 gra%e cre%D c!nNin 0$3 gra%e e c!nr!itin p!lisulfat in cartila'
tra&eal "!#in (%uc!p!li*a&arie p!lisulfatate)$ c!respun*Dt!r la 2/000 >,A0TTP Ei e9cipienNi1
glicer!l -/ .$ aci stearic$ alc!!l cetilstearilic$ alc!!li e lan!linD$ #aselina al"D$ alc!!l
cet!stearilic e%ulgat!r tip A$ alc!!l %iristilic$ alc!!l i*!pr!pilic$ &ir!9i e p!tasiu$
para&ir!9i"en*!at e %etil$ ti%!l$ para&ir!9i"en*!at e pr!pil$ apD purificatD
E9pri%at in unitati A0TT (Acti#itate 0artial T&r!%"!plastine Ti%e)
=rupD far%ac!terapeuticD1 %eicaNia anti#aric!asD$ t!pice cu &eparinD sau &eparin!i*i
Indica$ii terapeutice
/
6e%!%e 200-$ EiNia a HII,a$ Eitura 6inesan$ ?ucureEti$200:
20
AfecNiuni ale #enel!r superficiale1 fle"itD$ tr!%"!fle"itD$ fle"ite at!rate un!r puncNii #en!aseM
,@arice &ir!statice p!stscler!terapieM 7e%at!a%e$ c!ntu*ii.
Contraindica$ii
7ipersensi"ilitate la c!nr!itin p!lisulfat sau la !ricare intre e9cipientii %eica%entului.
recau$ii
7iru!i nu se #a a%inistra ecQt la ni#elul tegu%entel!r intacte. Tre"uie e#itat
c!ntactul cu %uc!asele$ !c&ii Ei plDgile ec&ise.
Interac$iuni
A#Qn Rn #eere calea e a%inistrare Ei a"s!rNia %icD Rn sQnge$ este puNin pr!"a"il sD
aparD interacNiuni %eica%ent!ase se%nificati#e.
!arcina %i al&ptarea:
Nu e9istD ate pri#in efectele c!nr!itin p!lisulfat asupra sarcinii Ei alDptDrii. Dat!rita
atel!r insuficiente pri#in far%ac!cinetica 7iru!i$ tre"uie e#itata a%inistrarea acestuia la
gra#ie sau la fe%ei care alaptea*a.
'oze %i mod de administrare
7iru!i se aplicD pe tegu%ente ! atD sau e %ai %ulte !ri pe *i. Se rec!%anD
a%inistrarea a 3,/ c% gel sau cre%a$ la ni#elul *!nei afectate se Rntine pQnD la pDtrunerea Rn
tegu%enteM !*a p!ate fi crescutD Rn funcNie e gra#itatea Ei Rntinerea le*iunil!r.
Daca este necesar$ in ca*ul utili*Drii 7iru!i cre%D$ tegu%entele se ac!pera cu un
"ana'M e!arece gelul c!nNine alc!!l$ in ca*ul utili*arii 7iru!i gel$ nu se rec!%anD ac!perirea
cu "ana'. In ca*ul un!r *!ne urer!ase$ a%inistrarea se face cu pruenND$ iar Rn ca*ul 7iru!i
cre%D se ac!perD cu un tif!n.
(eac$ii adverse
0ara&ir!9i"en*!atii in c!%p!*itia 7iru!i cre%a p!t eter%ina reactii alergice. Au
f!st rap!rtate reactii a#erse ca1 erite%$ urticarie$ ec*e%D$ erupNii %acul!papul!ase as!ciate sau
nu cu prurit sau ee%.
!upradoza)
Nu e9istD ate pri#in supra!*a'ul %uc!p!li*a&ariel!r p!lisulfatate care intrD Rn c!%p!nenNa
7iru!iului.
21
7E0ARIN8ISII
Sunt eri#ati e sinte*a$ c!%pusi p!li%erici %uc!p!li*a&ariici sulfatati ,+)()&)r"+%' 2"+#9
&$(!"2)( &"'2%'*)!%' +$ 2"+%.9 f!l!siti in trata%ent l!cal$ in fle"ite superficiale$ &e%at!a%e
+
7E0ARINE FRACTI8NATE (C> 6ASA 68LEC>LARA 6ICA)
C!ntin &eparins fracti!nate$ !"tinuta prin ep!li%eri*area c&i%ica sau en*i%atica a
&eparinei natural.A%inistrarea s.c. este ur%ata e ! a"s!r"tie practic t!tals$ "i!isp!ni"ilitatea
e9celenta fun unul intre a#anta'ele fata e &eparina stanarM >n alt a#anta' este T1<2 %ai lung
si persistenta actiunii ti%p e 1- !reM
7eparinele fracti!nate au ur%at!arele particularitati fata e &eparina stanar1
actiune antifact!r H acti#at crescuta$ actiune antitr!%"inica (anti fact!r II acti#at) practic
a"senta$ reliefata printr,un rap!rt in general superi!r #al!rii 3M
separarea actiunii antitr!%"!tice e actiunea antic!agulants si fa#!ri*area fi"rin!li*ei.
Inicati#e terapeutice$ reactiile a#erse c!ntrainicatiile &eparinel!r fracti!nate sunt aceleasi cu
ale &eparinei stanar$ ar pre*inta a#anta'e fata e aceasta1 ! singura a%inistrare pe *i$ fiin e
preferat la #arstnici$ iar riscul e !ste!p!r!*a este %ai %ic.
7eparinele fracti!nate sunt stanari*ate "i!l!gic prin capacitatea in&i"it!rie asupra fact!rului
Ha (unitati anti Ha IC$ 1 unitate c!respun*an la 0$41 >.I. antiHa). Repre*entanti1 nar!parina
calcica. en!9aparina$ re#iparina s!ica$ alteparina s!ica. parnaparina s!ica$ tin*aparina
s!ica.
NADR80ARINA
N)+r"&)r() este ! &eparins fracti!nata !"tinuta prin ep!li%eri*are cu %asa %!leculara
%eie e 3+00,/+00 alt!ni.
Are cate#a particularitati e !rin far%ac!ina%ic si far%ac!terapeutic e!se"it e
a#anta'!ase1 acti#itate crescuta antifact!r Ha (cca. 2: >.I.<%g)M actiune antitr!%"inica sla"a (30
>.I<%g)$ eci un rise &e%!ragic sca*ut (cu is!cierea actiunii antitr!%"!tice e cea e tip
antic!agulant). a"s!r"tie practic t!tals la a%inistrareM
Ti%p e in'u%atatire e cca. 3,4 &M nu penetrea*a practic "ariera &e%at!,placentaraM eli%inare
renala$ in %are parte in f!r%a ne%!ificata.
+
6e%!%e 200-$ EiNia a HII,a$ Eitura 6inesan$ ?ucureEti$200:
22
Nar!parina este f!arte utila in trata%entul tr!%"!*ei #en!ase pr!fune$ in pr!fila9ia "!lii
tr!%"!e%"!lice sau pentru pre#enirea c!agularii in circulatia e9trac!rp!rala$ fiin preferata
&eparinei stanar la t!ti pacientii cu rise.
:
EN8HA0ARINA
E(":)&)r() este ! &eparins fracti!nata !"tinuta prin ep!li%eri*area esterului "en*ilic al
&eparinei !"tinute in %uc!asa intestinala e p!rc$ cu ! %asa %!leculara %eie e cca. 4/00
alt!ni.
Dupa a%inistrare su"cutanata$ "i!isp!ni"ilitatea su"stantei este e cca. 20.$ acti#itatea
antifact!r Ha este %a9i%a la cca. 3 & e la a%inistrareM %eta"!li*area &epatica este reusa$ cu
ep!li%eri*are partiala si esulfatareM eli%inarea se face pe cale renala$ in %are parte
neegraata.
(eactii adverse:
tr!%"!penie (apare f!arte rar$ necesita intreruperea a%inistrarii)M
&e%at!% la l!cul e in'ectareM
cresterea Aalie%iei cu &ip!al!ster!nis% (riscul este crescut la "!lna#ii cu insuficienta
renala).
S$ utili*ea*a prep!nerent la "!lna#ii cu rise tr!%"!gen crescut (in c&irurgia !rt!peica$ la
"!lna#i cu i%plantare e stenturi$ in &e%!iali*a etc.)
*ntiacoagulante orale
Reprezentanti: acen!cu%ar!l$ icu%ar!l$ "iscu%acetat e etil$ Oarfarins. Pr"&r$!)! *-#"/
#10#$. Antic!agulantele cu%arinice pre*inta un nucleu structural e 4, &ir!9icu%arina$ care$
pe "a*a ase%anarii structurale se c!%p!rta #) anti#ita%ina 5.
S0')r!! 2!r%#!%r)'$ (!r$ 4!)0($'$ ; )(!#")3%')(!$'$ #%0)r(#$
:
CRISTEA Aurelia Nic!leta1 Far%ac!l!gie$ EiNia I,a$ Eitura 6eicala$ ?ucureEti$ 200/
23
F)r0)#"#($!#)
A"s!r"tia eri#atil!r cu%arinici este #aria"ila$ In functie e su"stanta (acen!cu%ar!lul se
a"s!ar"e repee c!%plet in tu"ul igesti#)M legarea e pr!teinele plas%atice se face in pr!p!rtie
%are$ fiin frec#ente interactiunile e eplasare cu alte %eica%enteM tra#ersea*a "ariera
placentaraM se %eta"!li*ea*a &epaticM eli%inarea se face pe cale renalaM
ti%pul e in'u%atatire ifera1
eri#afi cu acfiune e scurta urata1 etil"iscu% acetat (2$/,3$/ !re)M
eri#ati cu actiune %eie1 acen!cu%ar!l (-,2 !re)M
eri#afi cu actiune e lunga urata1 Oarfarina (3- *ile)$ fenpr!cu%!na (+0,1+0 !re)M
Farmacodinamie: actiunea cumarinelor nu poate fi pusa in evidenta in vitro deoarece
acti!nea*a inirect$ interferan transf!r%area %eta"!lica a #ita%inei 5. 6ecanis%ul actiunii e
tip anti#ita%ina 5 este legat e i%pieicarea rec!n#ersiei #ita%inei in f!r%a naft!c&in!nica in
ep!9iul acesteia$ prin in&i"area ep!9ireucta*ei epenente e NAD7 reus$ pe "a*a
antag!nis%ului c!%petiti# la ni#elul legarii e su"strat (figura nr. @III.2). Ca ur%are este
i%pieicata car"!9ilarea resturil!r gluta%ice ale precurs!ril!r pr!tr!%"inici$ cu efecte
antic!agulante.
F3. 2. /M$#)(20%' +$ )#!%($ )' #%0)r($'"r (+)(+"($'"r
24
Ca ur%are a acestui %ecanis% inirect$ antic!agulantele cu%arinice pr!uc1 in&i"area
f!r%arii fact!ril!r II$ @II$ IH$ HM in&i"area un!r fact!ri en!geni cu actiune antic!agulants a
car!r pr!ucere acti#are este epenents e #ita%ina 5 (pr!teinele C Ti S)M
F)r0)#"!$r)&$: antic!agulantele !rale se f!l!sec in ur%St!arele situatii clinice1
Trata%entul si pr!fila9ia tr!%"!*ei #en!ase pr!fiineM
trata%entul e%"!liei pul%!nare (pr!filactic si curati#)M
trata%entul pr!filactic al tr!%"!e%"!liil!r (in fi"rilatia atriala cr!nica)M
pr!fila9ia accientel!r tr!%"!e%"!liceM
pr!fila9ia si trata%entul c!%plicatiil!r tr!%"!e%"!lice in infarctul %i!caric acutM
In far%ac!terapie$ tre"uie sa se tina sea%a ca efectul se instalea*a lent (in cate#a *ile)$
antic!agulantele !rale a#an ! peri!aa e latenta lungaM in ca*uri e urgenta$ se f!l!seste
&eparina$ iar ap!i se trece la antic!agulante cu%arinice$ reucan !*ele e &eparina pana la
instalarea c!%pleta a efectel!r eri#atil!r cu%arinici.
F)r0)#"!":#"'"3$: sunt %eica%ente care pre*inta frectent reactii a#erse$ at!rita
caracteristicil!r far%ac!cinetice (latenta lunga) si far%ac!ina%ice (actiune inirecta$
anti#ita%inica)$ fiin greu %ania"ile$ p!s!l!gia l!r fiin sta"ilita upa anali*e e la"!rat!r
(ti%pul e pr!tr!%"ina ,ti%p UuicA).
(eactii adverse:
&e%!ragii$ relati# frec#entM
rtecr!*a cutanata (la cei cu preisp!*itie ereitara)M
ti"urari gastr!,intestinaleM
alergiiM
efecte e tip terat!gen (%alf!r%atii ale craniului$ ale siste%ului ner#!s central)M
a#!rt.
CI.:
sarcinaM
iate*e &e%!ragiceM
ulcer gastr!u!enal acti#M
&ipertensiune arteriala %alignaM
accient #ascular cere"ral (A@C)M
2/
F)r0)#"3r)*$: p!s!l!gia ifera in functie e pr!us$ iar !*a e intretinere este
ini#iuali*ata in functie e ti%pul UuicA. A#$("#%0)r"'%' se utili*ea*a in !*e e atac e 4
%g (ti%p e 2 *ile)$ ap!i 1,2 %gM 52#%0)#$!)!%' +$ $!' se utili*ea*a in !*e e atac e +00
%g<*i (pri%a *i). 400 %g<*i (a !ua *i)$ iar !*a e intretinere 300 %g<*i. <)r*)r() se
utili*ea*a in !*e e 10,1/ %g<*i (pri%ele *ile)$ ur%ate e 2,10 %g *ilnicM *$(&r"#%0"() , !*e
e atac 1/, 20 %gM !*e e intretinere 0$/ %g<*i.
I(!$r)#!%( 0$+#)0$(!")2$: cre+terea efectului anticoagulant se pr!uce prin1
,ecanism farmacocinetic:
interactiuni e eplasare1 fenil"uta*!na$ alte A1NS$ #ita%ina EM
in&i"area %eta"!li*arii1 ci%etiina$ Aet!c!na*!l$ eritr!%icinaM
,ecanism farmacodinamic "sinergism de potentare: antiagregante plachetare);
!caderea efectului anticoagulant se p!ate pr!uce prin1
,ecanism farmacocinetic:
scaerea a"s!r"tiei1 c!lestira%inaM
inuctia en*i%atica1 "ar"iturice$ car"a%a*epin3$ rifa%picinaM
,ecanism farmacodinamic:
antag!nis% (prin ap!rt e #ita%ina 5 , c!nsu% crescut e #egetale pr!aspete , cereale $
#ar*a$ "r!cc!li$ %!rc!#i etc.)M
Deri#ati e inani!na
(eprezentanti: D*$()+"()
Deri#atii e inan,l$3,i!na au pr!pr!prietati si%ilare antic!agulantel!r cu%arinice$ iar efectul se
at!rea*a t!t anal!giei structurale cu #ita%ina 5. Acesti eri#ati ifera prin ti%pul e
in'u%atatire f!arte lung (2,3 sapta%ani)$ care c!nfera ! latenta$ ar si ! urata a efectului f!arte
%are.
2+
CAP III.MEDICATIA ANTIHEMORAGICA
?ASE FISI8L8=ICE
7e%!sta*a este pr!cesul fi*i!l!gic care inter#ine pr!%pt pentru !prirea unei &e%!ragii$ care se
esfas!ara in %ai %ulte etape1
spas%ul #ascular care c!nsta In #as!c!nstrictia #asului le*at , &e%!sta*a pri%ara
(#as!c!nstrictia eter%ina scfierea e"itului sanguin l!cal si se pr!uce refle9$ at!rita
e9citatiei %ecanice e la ni#elul Ie*iunii)M
agregarea plac&etel!r cu f!r%area tr!%"ului plac&etar (c&eag al")M la ni#elul le*iunii
plac&etele e#in ae*i#e si f!r%ea*a AD0 si tr!%"!9an A2 care fa#!ri*ea*a cresterea
ae*i#itatii tr!%"!citel!r in#ecinateM in c!ntinuare are l!c %!ificarea tr!%"!citel!r care
eli"erea*a ser!t!nina si tr!%"!plastinaM
c!agularea pr!priu *isa sau &e%!sta*a secunara se "a*ea*a pe1
f!r%area c!%ple9ului tr!%"!plastinic$ c!%ple9 acti#at!r al pr!tr!%"ineiM
pr!tr!%"ina acti#ata este c!n#ertita in tr!%"ina M
tr!%"ina acti#ata catali*ea*a transf!r%area fi"rin!genului s!lu"il in %!n!%eri fi"rinici
care se c!nensea*a ap!i In fi"rina ins!lu"ila.
-
Esenta c!aguiarii c!nsta in transf!r%area fi"rin!genului s!lu"il in fi"rina ins!lu"ila$ su" actiunea
tr!%"inei acti#ate.
-
Tr)!)! +$ *)r0)#"'"3$$ eitia I. Aut!r(i)1 Aurelia Nic!leta Cristea$ Eitura16eicala.2002
2:
In pr!cesul e c!agulare inter#in1
%ecanis%e intrinseci (care se pr!uc in sange)$ ca ur%are a c!ntactului cu en!teliul #as,
cular le*atM
%ecanis%e e9trinseci eter%inate e tr!%"!plastina tisulara eli"erata e tesutul trau%a,
ti*atM tr!%"!plastina tisulara cuprine f!sf!lipie %e%"ranare si fact!rul tisular (FT) , !
glic!pr!teina cu pr!prietati pr!te!liticeM
A%"ele %ecanis%e ale c!aguiarii se eclan'ea*a si%ultan.
>n r!l i%p!rtant in pr!cesul e c!agulare a sangelui il are un siste% e pr!teine specifice nu%ite
fact!ri ai c!aguiarii. I!nii e calciu sunt inispensa"ili in pr!cesul n!r%al al c!aguiarii sangelui$
inter#enin in %a'!ritatea etapel!r eclan'ate ca ur%are a le*arii #asului.
Su"stantele care c&elatea*a calciul au actiune antic!agulanta in #itr! putan fi utili*ate la
rec!ltarea pr!"el!r e sange (aciul citric$ 53EDTA$ flu!rura e s!iu).
Interepeenta intre le*iunile #asculare si fact!rii c!aguiarii$ precu% si %ecanis%ul etaliat
al pr!cesului e &e%!sta*a al carui pr!us final este c&eagul e fi"rina ins!lu"ila sunt pre*entate
in figura nr. @III.4.
2-
7e%!statice generate f!l!site siste%ic1
care inter#in la ni#elul pr!cesului e c!agulate1
4!)0($'$ ;6
&r"!)0()6
*)#!"r ) #")3%')r6
22
5)!r":"5()6
care cresc re*istenta capilara1
#)r5)-"#r"0)6
#!)02')!%'6
*')4"("+$'$.
Antifi"rin!litice1
A#+%' )0("#)&r"#6
A#+%' !r)($:)0#6
A&r"!(().
7E68STATICELE L8CALE
Su"stantele %eica%ent!ase apartinat!are acestei grupe acti!nea*a prin1
#as!c!nstricfie (arenal ina$. n!rarenalina in s!lutie e 1<100000,1</000 in &e%!ragii
capilare$ epista9is$ e9tractii entare)M
precipitarea pr!teinel!r (cl!rura fericS$ cl!rura e alu%iniu$ alaunul su" f!r%a e s!lutii
sau crei!ane &e%!statice utili*ate in taieturi superficiale at!rita pr!prietatil!r astrin,
gente)M
actiune tr!%"!plastinica (#enin e #ipera$ pul"ere e tr!%"!plastina , care acti#ea*a pr!,
tr!%"ina pr!cesul e c!agulare)M
transf!r%area fi"rin!genului in fi"rina$ la aplicare l!caia (tr!%"ina u%ana Vi "!#inS)M
prin a"s!r"tia sangelui ser#in ca %atrice pentru f!r%area c&eagului (fi"rina u%ana$
gelatina$ !9icelul!*a).
7E68STATICELE SISTE6ICE 6eica%entele acestei grupe acti!nea*a la ni#elul fact!ril!r
c!agularii$ suplinin eficitul acest!ra sau inter#enin in pr!cesele care fa#!ri*ea*a &e%!sta*a ,
cre'terea re*istentei capilare.
30
H$0"2!)!#$ 22!$0#$ #)r$ (!$r4( ') (4$'%' &r"#$2%'% +$ #")3%')r$
VITAMINELE ;
Pr"&. *-. #10.: sc&eletul structural al #ita%inel!r 5 cuprine un nucleu 2,%etil,l$4,
naft!c&in!nic$ care ifera prin su"stituentii in p!*itia 3. Su"stanta naturala$ fitomenadiona
"vitamina -. ) este lip!s!lu"ila a#an un rest p!lii*!prenic si se gaseste in pr!use e !rigine
#egetala. In intestin$ "acteriile sapr!fite sinteti*ea*a #ita%ina 52. Deri#atul sintetic este
&ir!s!lu"il , menadiona sodiu bisulfit "vitamina -) .
F$(.: *bsorbtia #ita%inei naturale se face la ni#el intestinal$ necesitan ! secretie "iliara
eficienta. Deri#atii &ir!s!lu"ili se a"s!r" pe cale !rala c&iar in a"senta "ilei. Anal!gul #ita%inei
naturale !"tinut prin sinte*a c&i%ica si eri#atii sintetici se a%inistrea*a parenteral. @ita%ina se
c!ncentrea*a la ni#el &epatic$ st!carea asiguran re*er#e pentru cate#a sapta%ani.
,etabolizarea se face prin glucur!c!n'ugare$ iar eliminarea prin "ila si urina.
F+(.: #ita%ina 5 este ! c!en*i%a i%plicata In sinte*a &epatica a1
pr!tr!%"inei (fact!rul II)M
pr!c!n#ertinei (fact!rul @II)M
gl!"ulinei anti&e%!filice ? (fact!rul IH)M
fact!rului H (Stuart,0r!Oer).
Actiunea catalitica a #ita%inei 5 necesita integritatea functiei &epatice$ inter#enin in W,
car"!9ilarea raicalil!r gluta%ici ai %!leculel!r glic!pr!teice. Deri#atii car"!9ilici re*ultati
inter#in in legarea i!nil!r e Ca
24
$ prin interactiunea c!%ple9ului re*ultat cu f!sf!lipiele tisulare
fiin fa#!ri*at pr!cesul e c!agulare.
2
2
6e%!%e 200-$ EiNia a HII,a$ Eitura 6inesan$ ?ucureEti$200:
31
F!":.: eri#atul natural este lipsit e t!9icitate$ ar anal!gii sintetici sunt %ai t!9ici1
(eactii adverse:
tul"urari #as!%!t!rii in ca* e a%inistrare i.#. rapiaM
ane%ie &e%!litica$ %ai ales la cei cu eficit e gluc!*!,+,f!sfat e&ir!gena*aM
&iper"iliru"ine%ie at!rita c!%petitiei cu pig%entii "iliari in pr!cesul e glucur!c!n, 'ugare$
care p!ate fa#!ri*a icterul nuclear la n!u nascutM
%et&e%!gl!"ine%ieM
C!ntrainicatii1
- tr!%"!e%"!lieM
- tr!%"!fle"ita.
F!$r.: #ita%ina 5 este inicata in 1
&ip!#ita%in!*a 5 (prin %ala"s!r"tie$ prin istrugerea fl!rei intestinale at!rita anti"i!te,
rapiei$ in secretia insuficienta e "ila$ la n!u,nascut si sugar)M
in stari &e%!ragice prin &ip!pr!tr!%"ine%ieM
in supra!*area antic!agulantel!r !raleM
F3r)*: Fit!%enai!na$ fi!le in'ecta"ile 10 %g80'. Se a%inistrea*a u*ual 10 %g<*iM ca anti!t in
supra!*area antic!agulantel!r !rale$ intre 20 , -0 %g<*i.
SULFATUL DE PROTAMINA
Pr"&. *-. #10.: este ! pul"ere gal"uie care c!ntine ! p!lipetia purificata in sper%a e pesteM
F+(.: at!rita %!leculei "a*ice inacti#ea*a rapi &eparina si c!ngenerii sai$ fiin f!l!sita ca
%eicatie anti!tM efectul este ur%area unei interactiuni e !rin fi*ic!,c&i%ic$ ar e9cesul
su"stantei are efect antic!agulant.
F!":.: (eacfii adverse- a%inistrarea pr!ta%inei p!ate pr!uce1
32
- dispnee;
- bradicardie;
- hipotensiune;
- hemoragie "parado/al, prin supradozare).
F3r)*.: rotamin sulfat, fi!le in'l8 %g<%l$ fi!le e / %lM se utili*ea*a ca %eicatie anti!t in
supra!*area &eparinei$ in'. i.#. lent$ 1000 >A7M se repeta pana la n!r%ali*area ti%pului e
pr!tr!%"ina.
FACT8RII C8A=>LARII
Lipsa un!r fact!ri ai c!aguiarii sau pre*enta l!r eficitara este eel %ai aesea c!niti!nata
genetic$ fiin trans%isa recesi#$ gena efecta fiin l!cali*ata pe cr!%!*!%ul H$ ceea ce e9plica
%anifestarea prep!nerenta la se9ul %asculin$ fe%eile fiin !ar purtat!are. ?!ala p!arta nu%ele
e hemofdie si este caracteri*ata prin sinte*a eficitara a fact!ril!r @III "hemofilia *, cea %ai
frec#enta)$ lipsa fact!rului IH (hemofdia 0 sau boala Christmas) si se %anifesta prin teninta
crescuta la sangerare fara &e%!sta*a eficienta$ c&iar In ca*ul un!r trau%atis%e %in!re.
F)#!"r%' VIII , este un pr!us "i!l!gic care se pre*inta su" f!r%a unei pul"eri li!fili*ate. Este
utili*at ca trata%ent specific la "!lna#ii &e%!filici$ ti%pul e in'u%atatire (2,1/ &) necesitan
a%inistrarea la inter#al e 12 !re.
(eactii adverse:
- alergii$ f!r%are e antic!rpi care li%itea*a eficienta trata%entuluiM
- &e%!li*a$ la !*e %ariM
- riscul trans%iterii un!r infectii #irale (&epatita$ SIDA)M
F)#!"r%' IX , pul"ere li!fili*ata se utili*ea*a la "!lna#ii cu "!ala Christmas si la pers!anele care
pre*inta in&i"it!ri ai fact!rului @III in plas%a.
(eactii adverse:
- fe"raM
- cefaleeM
- %!ificari tensi!naleM
- great a$ #!%aM
F5r("3$(%' %0)( ,*)#!"r%' I. se !"tine in plas%a u%ana su" f!r%a e pul"ere li!fili*ata.
Se a%inistera*a i.#.$ in perfu*ie$ 1 ,2. in afibrinogenia congenitala, sindrom de defibrinare.
33
F)#!"r%' XIII ,2!)5'-)!"r al *5r($. se utili*ea*a in situatiile in care sinte*a acestuia este
eficitara$ fiin c!niti!nata genetic. Fact!rul HIII este ! transgluta%ina*a care sta"ili*ea*a
reteaua e fi"rina prin legaturi transpeptiice. 0r!usul se !"tine in placenta u%ana$ are un ti%p
e in'u%atatire lung (cca. 14 *ile).
BATROXOBINA
Pr"&.*-.#10.: este ! en*i%a !"tinuta in #eninul un!r serpi (0otrops )ararraca, 1achesis
atro/), !*ata in unitati.
0r!usul c!ntine ! fractiune tr!%"!plastinica si ! fractiune tr!%"!%i%etica$ a#an efect
&e%!static.
Actiunea &e%!statica a "atr!9!"inei nu este in&i"ata e &eparina sau e antitr!%"ina III.
Fein.1 latenta este scurta (1/ %inute)$ actiunea fiin e urata (24 !re).
F!$r.:
- &e%!ragii c&irurgicale$ ginec!l!gie$ !ftal%!l!gie$ 8.R.L.M
- %en!%etr!ragiiM
F!":.: manifestari alergice.
F3r)*.: fi!le cu 1 unitate 5l!"usit*AW<%l.
10
H$0"2!)!#$ 22!$0#$ #)r$ #r$2# r$-2!$(!) #)&')r)
CARBAZOCROMA
C)r5)-"#r"0) este se%icar"a*!na aren!cr!%ului$ acesta in ur%a fiin un c!%pus e !9iare
a arenalinei.
F$(.:
- a"s!r"tie "una pe cale !raiaM se utili*ea*a si parenteralM
- %eta"!li*are &epatica reusaM
- eli%inare urinara rapia.
F+(.:
- nu influentea*a pr!cesul e c!agulareM
- create re*istenta capilara$ %ics!ran per%ea"ilitateaM
10
6e%!%e 200-$ EiNia a HII,a$ Eitura 6inesan$ ?ucureEti$200:
34
F!$r.:
- pr!filactic$ inaintea inter#entiil!r c&irurgicale$ cu eficacitate reusaM
- trata%entul &e%!ragiil!r capilare.
F3r)*.: fi!le 1$/ %g</ %lM in'. i.#. in perfu*ie lenta (iluata in s!l /. gluc!*a)$ 1$/ ,4$/ %g < *i la
ault si 0$:/ , 3 %g la c!pii (pana la 1/ ani)
ETAMSILAT
Eta%silatul este un c!%pus al aciului i&ir!9i"en*ensulf!nic.
F$(.: *bsorbtia pe cale !rala este lenta$ picul plas%atic fiin relati# tari# (4 &)M la a%inistrare
i.#. sau i.%.$ actiunea apare %ai rapi$ ar este e urata %ai scurta (ti%pul e in'u%atatire fiin
e cca. - & upa a%inistrare !rala e 2 & la a%inistrare parenteraia).
'istributia se face pre!%inant intra#ascular$ legarea e pr!teine fiin %are (2/.).
2liminarea se face pe cale renaia$ su"stanta nefiin %eta"!li*ata.
F+(.:
- creste re*istenta capilaraM
- %areste graul e ae*i#itate plac&etara.
F!":.: (eactii adverse:
- %anifestari alergice$ tul"urari renale$ nefr!patiiM
- greata$ iaree$ #!%er,
Fter.: se utilizeaza in:
- &e%!ragii prin fragilitate capilaraM
- %en! %etr!ragii fara cau*e preci*ateM.
3/
F3r)*.: 2tamsilat - s!l. in'.12/ %g<%lM c!%pr.2/0 %gM se a%inistrea*a 1/00 %g<*i$
!ral$parenteral /00 %g.
Fla#!n!iele au pr!prietati e reucere a fragilitatii capilare si anti!9iante$ fiin incarate in
grupa #ita%inel!r P. C!%pusii naturali au pr!prietati far%ac!cinetice e*a#anta'!ase , a"s!r"tie
!rala reusa ((utozida)$ e aceea in terapie se f!l!sesc cu precaere c&elatii %etalici cu *inc sau
fla#!n!iele sintetice (&ir!9i,etil,rut!*ia , 3ro/erutina). Acestea cresc re*istenta capilara si se
utili*ea*a pr!filactic in !*e %ari.
CAP IV. MEDICATIA TROMBOTICA
D$*(!$ 2 3$($r)'!)!:
3+
lachetele sanguine "trombocitele) sunt ele%ente figurate anucleate$ in nu%ar e 1/0000 ,
4/0000<%%3$ cu ! urata %eie e #iata e cca. 12 *ile$ i%plicate in &e%!sta*a sanguina.
Agregarea plac&etara initia*a pr!cesul e f!r%are a trombusului alb plachetar, at!rita pre*entei
un!r c!%pusi "i!acti#i la ni#elul plac&etel!r1 trombosteina, ase%anat!are act!%i!*inei$ care
participa la ef!r%a"ilitatea plac&etaraM stocuri granulare e Ca24$ AT0 Ti AD0$ care sunt
eli"erate in %!%entul agregariiM acid arahidonic, care este transf!nnat in en!per!9i*i ciclici
care f!r%ea*a tr!%a"!9an THA2$ cu puternic efect pr!agregant$ su" actiunea trombo/an-
sintetazei; factori plachetari "factorul plachetar 4, i%plicat in c!agulareM factorul plachetar 5 cu
actiune anti&eparinica$ *6-factorul de agregare plachetara)-, factorul XIII al coagularii care
sta"ili*ea*a c&eagul e fi"rina$ prin f!r%area e legaturi intre %!n!%erii e fi"rina e
sta"ili*area retelei prin legaturi c!#alente trans#ersale.
Functiile piac&etare sunt controlate de nivelul *,C in celule. Acesta in&i"a agregarea
plac&etara.
Agregarea plac&etara se esfa'!ara in %ai %ulte etape1
7 legarea *' e recept!rii %e%"ranari specificiM
7 inhibarea adenilat ciclazei;
7 modificarea conformatiei spatiale a receptorilor pentru glicoproteine 8 Ilb.lIIa
care devin capabili de a lega specific fibrinogenul;
7 legarea fibrinogeniilui in prezenta ionilor de Ca9: de receptorii Ilb.lIIa.
E9ista un ec&ili"ru intre factorii proagreganti (AT0$ AD0$ ser!t!nina$ c!lagen$ THA2) care se
gasesc la ni#elul tr!%"!citel!r Vi fact!rii care in&i"a agregarea$ eli"erati e celulele en!teliului
#ascular "prostaciclina 8l9, cu efect antigregant si #as!ilatat!r). 0r!cesul e agregare
plac&etara p!ate fi i%inuat e i#erse %eica%ente cu efecte in&i"it!rii asupra functiil!r
piac&etare care sunt cun!scute su" enu%irea e antiagregante piachetare.
;;
C')2*#)r$
Aceste %eica%ente se p!t clasifica In functie e %ecanis%ul e actiune$ putan acti!na prin1
blocarea cicloo/igenazei cu i%pieicarea f!r%arii THA2 (efectul antiagregant plac&etar
epin*an e in&i"area preferentialS a cicl!!9igena*ei piac&etare fata e cea a
cicl!!9igena*ei en!teliale) , AINS$ sulfinpira*!na .
11
Far%ac!terapie practica $ #!lu%ul II$Du%itru D!"rescu
3:
impiedicarea actiuniifactorului <III al coagularii "factorul =illebrand) , e9traniiM
cresterea *,c
prin stimularea adenilat-ciclazei - pr!staciclina (ep!pr!sten!l$ il!pr!st)M
prin inhibarea fosfodiesterazei (ipiria%!lul)
impiedicarea efectului proagregant al serotoninei prin blocarea receptorilor #-H39-
serotoninergici (Aetanserina)M
blocarea agregarii pachetare induse de adenozindifosfat "inhibarea legarii *'-
dependente a fibrinogenului la nivelul receptorilor membranei piachetare 8 Ilb.IIIa >
impiedicarea e/punerii receptorilor - ticl!piina$ cl!pi!grelul)M
blocarea selectiva a receptorilor plachetari 8 Ilb.IIIa (antic!rpi %!n!cl!nali e tipul
abci/imabului, antag!niVti nepeptiici precu% tirofibanul)
inhibarea recaptarii adenozinei (ipiria%!l$ li!fla*ina)$,
6eicatia antiagreganta plac&etara este inicata in1
, pre#enirea secunara a accientel!r #asculare cere"rale (A@C)M
, pre#enirea isc&e%iil!r tran*it!rii cere"r!,#asculareM
, pre#enirea pri%ara si secunara a infarctului %i!caricM
, angina pect!rala insta"ilaM
, upa "W,pass c!r!narian$ pentru %entinerea per%ea"ilitatii 'unturil!r arter!,#en!aseM
TROMBO ASS
3-
C"0&"-!$
T&r!%"! ASS /0 %g1 1 c!%pri%at fil%at c!ntine /0 %g aci acetilsalicilic (ASA). T&r!%"!
ASS 100 %g1 1 c!%pri%at fil%at c!ntine 100 %g aci acetilsalicic (ASA).
Actiune terapeutica1 aciul acetilsalicilic in&i"a c!agularea sang#ina si$ e aceea$ reuce
f!r%area tr!%"il!r. A%inistrarea ASA su" f!r%a e c!%pri%ate re*istente la actiunea sucului
gastric reuce efectele a#ersegastr!intestinale ale acestuia.
I(+#)!
Reucerea riscului un!r !clu*ii c!r!nariene ulteri!are in ca*uri e infarct %i!caric in
anteceente. reucereaaparitiei !clu*iil!r #asculare upa inter#entii c&irurgicale in sfera #asculara$ ca e
e9e%plu "Wpass c!r!narian.
D"-$ 2 0"+ +$ )+0(2!r)r$
C!%pri%atele fil%ate tre"uie ing&itite cu ! cantitate e lic&i.
D!*are si %! e a%inistrare1 aca nu este prescris altfel$ respectati rec!%anarile in pr!spect. 8 ata
pe *i 1 , 2 c!%pri%ate fil%ate. 6eicul p!ate prescrie !*e %ai %ari in cursul pri%el!r *ile e trata%ent.
C"(!r)(+#)!
0r!usul nu tre"uie f!l!sit in ur%at!arele ca*uri1 &ipersensi"ilitate la salicilati$ ulcer gastric si u!enal$
teninta lasangerare$ eficiente tr!%"!citare si &e%!filie$ insuficienta renala si calculi renali.
M)2%r +$ &r$#)%!$
Se rec!%ana precautie in ur%at!arele ca*uri1 &ipersensi"ilitate cun!scuta la alte analge*ice$ ast%
"r!nsic$ afectiuni %eta"!lice care uc la ane%ie$ afectiuni gastr!intestinale (e e9. gastrita)$ afectiuni
&epatice si<sau renale.
12
S)r#() 2 )')&!)r$: nu tre"uie a%inistrat ASA in ulti%ele trei luni e sarcina. ASA a%inistrata
perinatal p!ate uce la sangerari prelungite pentru %a%a si pentru c!pil. A%inistrarea pe un nu%ar %are
e !a%eni nu a e#ientiat efecte e%"ri!t!9ice. Efecte terat!genice ale ASA au f!st e%!nstrate in ca*ul
ani%alel!r pentru !*e e la u"lul !*el!r %a9i%e a%inistrate la !%$ respecti# - g *ilnic.
12
6e%!%e 200:$ eitia a HI,a$
32
In u* u%an$ nu a f!st gasit nici un risc terat!genic. In pri%ele + luni e sarcina si in cursul alaptarii$ ASA
p!ate fi luat nu%ai in !*a %ica si$ pe cat p!si"il$ in !*a unica$ nu%ai la rec!%anarea %eicului.
Interactiuni %eica%ent!ase1 a%inistrarea c!nc!%itenta a alt!r %eica%ente i%preuna cu ASA
p!ate uce lacresterea sau scaerea efectel!r acel!r %eica%ente.
Cresterea1 efectului %eica%entel!r antic!agulante$ riscului &e%!ragiil!r gastr!intestinale in
ca*ul a%inistrarii c!nc!%itente cu gluc!c!rtic!i*i sau alc!!l$ efectel!r !rite si ne!rite
ale %eica%entel!r antiinfla%at!are$ efectel!r !rite si ne!rite ale %et!tre9atului$ efectului e scaere a
glice%iei a antiia"eticel!r !rale. Scaerea1 efectului %eica%entel!r iuretice (spir!n!lact!na si
fur!se%i)$ efectului %eica%entel!r care influentea*a secretia e aci uric (pr!"eneci$ sulfinpira*!na).
In ca*ul a%inistrarii prelungite e pr!use far%aceutice pentru tratarea &iperaciitatii gastrice$ ar putea fi
necesara ! crestere a !*ei e ASA. Daca anu%ite su"stante antiinfecti!ase sunt luate si%ultan cu ASA
(tetracicline)$ tre"uie %entinut un inter#al e 1 , 3 !re intre a%inistrari. Inf!r%ati %eicul i%eiat espre
%eicatia pe care ! ur%ati.
T"'$r)(!)1 necun!scuta.
Pr$#)%! 2&$#)'$ pentru ! a%inistrare sigura1 %eicul tre"uie inf!r%at aca in cursul trata%entului
apar reactii a#erse$ aca sunteti sau e#eniti insarcinata. Inaintea pr!ceuril!r c&irurgicale pr!gra%ate$
efectul antic!agulant tre"uie luat in c!nsieratie. A%inistrarea supli%entara a alt!r antiinfla%at!are
tre"uie e#itata. Trata%entul e lunga urata (ani e *ile) cu ASA p!ate fi cau*a un!r tul"urari renale.
In ca*uri ini#iuale$ la c!pii si a!lescenti$ au putut fi !"ser#ate c!%plicatii se#ere (sinr!%ul
ReWe). Terapia intensi#a tre"uie aplicata e urgenta in ca*ul #!%ei inc!erci"ile$ al es&iratarii$ al
piererii c!nstientei si al c!n#ulsiil!r.
S%&r)+"-)r$: se%nele supra!*arii si int!9icatiei sunt su" f!r%a e greata$ #!%a$ urere gastrica$
a%eteala$ cefalee$ c!nfu*ie si &iper#entilatie. Daca apar aceste si%pt!%e$ tre"uie anuntat i%eiat %eicul.
In ca*ul int!9icatiei cu ASA tre"uie a#ute in #eere in pri%ul ran iritatia l!cala %anifestata prin greata$
#!%a$ urere gastrica$ a%eteala$ cefalee$ c!nfu*ie si &iper#entilatie. Ca ! c!nsecinta$ p!ate aparea
epresia centrala$ &iperter%ia cu tul"urari respirat!rii si aci!*a %eta"!lica$ c!laps t!9ic circulat!r si
renal$ ee% cere"ral si pul%!nar si c!%a. La c!pii p!ate aparea &ip!glice%ie. Trata%entul int!9icatiei1 in
pri%ul ran eli%inarea su"stantei t!9ice (la#a' gastric atent). 6!nit!ri*area ec&ili"rului aci!,"a*ic$ a
ec&ili"rului electr!litic$ c!rectarea glice%iei.
Terapie intensi#a (respiratie asistata si &iratare sup!rti#a). Accelerarea e9cretiei (iure*a alcalina
f!rtata$ &e%!iali*a).
R$)#! )+4$r2$
Rare1 reactii e &ipersensi"ilitate (!ca*i!nal reactii cutanate$ ta&ipnee)M tul"urari gastrice (greata$
#arsaturi)Msangerari gastr!intestinale !culte care in ca*uri rare p!t uce la eficiente ale celulel!r
40
r!sii sang#ine (ane%ia prin carenta e fier)M prelungirea ti%pului e sangerareM eclansarea atacului e
ast%M a%inistrarea e !*e riicate pe ti%p inelungat p!ate fi as!ciata cu pr!"le%e renaleM upa !*e
%ari$ p!t sa apara #ertig!$ tinitus sau ulcer gastr!intestinal sangeran (#!%is%ente e cul!are r!su esc&is
sau in *at e cafea$ fecale %!i e cul!are neagra).
S%'*(&r)-"() ,Ar!%r)(.
I(+#)!:
Anturan 200 este inicat pentru trata%entul gutei (artritei gut!ase).
C"(!r)(+#)!
Nu se #!r a%inistra1
, in ti%upl sarcinii
, la pacientii ulcer peptic
, la pacientii &ipersensi"ili la su"stanta acti#a sulfinpWra*!ne si la alti eri#ati e pWra*!l!ne.
R$)#! )+4$r2$:
Reactii a#erse se%nalate1
, greata
, iaree
, ureri epigastrice
, respiratie ificila
, c!n#ulsii
, c!%a
A'!$ r$)#! "52$r4)!$ +%&) 2%&r)+"-)=: ane%ie$ icter si ulceratii.
D&r+)0"'
41
I(+#)! 1 Cari!patie isc&e%ica cr!nica (nu influentea*a i%eiat cri*ele e ang!r pect!ris si nu
i%pieica tul"urarile electr!cari!grafice e ef!rt$ ar in a%inistrare prelungita i%inua
intensitatea cri*el!r si le istantea*a in ti%p$ une!ri le supri%a).
13
0r!fila9ia tr!%"!e%"!lis%ului upa inl!cuire e #al#e cariace$ in as!ciere cu un antic!agulant
!ralM as!ciat cu aspirina$ in trata%entul i#ersel!r afectiuni tr!%"!e%"!liceM in a%inistrarea i.#.
pr!uce ! #as!ilatatie c!r!nara i%p!rtanta$ %!ti# pentru care este utili*at in testul e stress
pentru iagn!sticul scintigrafic al "!lii cariace isc&e%iceM ec&!cari!grafie. >tili*ari p!si"ile$ in
as!ciere cu aspirina1 li%itarea e#!luti#itatii c!%plicatiil!r ia"etului *a&aratM staii initiale ale
"!lii 5aOasaAi (se p!ate utili*a si singur)M pr!fila9ia %igreneiM tul"urari #asculare periferice.
C"0&"-!$1 C!%pri%ate fil%ate c!ntinan 2/ %g si respecti# :/ %g si fi!le c!ntinan 10 %g
ipiria%!l<2 %l.
A#!%($ *)r0)#"!$r)&$%!#) 1 Dipiria%!lul este un c!r!nar!ilatat!r. Creste flu9ul sanguin in
%i!car $ ilatan %ai ales #asele %ici. Efectul se at!reste$ pr!"a"il$ in&i"arii recaptarii
aen!*inei.
Dipiria%!lul nu creste re*istenta la ef!rt a "!lna#il!r cu cari!patie isc&e%ica. Se a"s!ar"e
inc!%plet in tractul igesti# si se leaga in %are %asura e pr!teinele plas%atice. Ti%pul e
in'u%atatire este e 10,12 !re. 6eta"!li*area su"stantei are l!c in ficat $ iar eli%inarea prin "ila$
su" f!r%a e glucur!ni si prin urina $ ca atare . E9cretia igesti#a p!ate fi reusa prin recirculare
enter!&epatica. E9ista #ariatii ini#iuale e a"s!r"tie si e9cretie a ipiria%!lului.
C"(!r)(+#)!1 Cri*a e angina pect!rala$ infarctul %i!caric acut recent$ &ip!tensiunea
arteriala$ angina insta"ila$ tul"urari e c!agulare. Aceste afectiuni c!nstituie c!ntrainicatii la
a%inistrarea i.#.
R$)#! )+4$r2$ 1 Tul"urari igesti#e (greata$ #!%a$ iaree )$ a%eteli$ sla"iciune$ inr!sirea fetei$
ras& tegu%entar$ p!ate inuce ureri prec!riale sau agra#a caracterul ureril!r angin!ase$ p!ate
pr!uce ariti%ii. >nele in reactiile a#erse sunt re#ersi"ile la a%in!filina.
I(!$r)#!%( %eica%ent!ase$ inc!%pati"ilitati in s!lutie 1 S!lutia e ipiria%!l nu se a%esteca
cu alte s!lutii in'ecta"ile.
13
6e%!%e 200:$ eitia a HI,a$
42
0!s!l!gie si %! e a%inistrare 1 Aulti1 300,+00 %g<*i per !sM C!pii1 / %g<Ag c!rp<*i
C!%pri%atele fil%ate se iau intre %ese (cu apr!9i%ati# 1 !ra inaintea %esei) Fi!lele1
a%inistrare i.#. , in testul e stress pentru iagn!stic scintigrafic al "!lii cariace isc&e%ice cate
/+0 %cg<Ag c!rp ti%p e 4 %in. (sau 300,400 %g p.!.) Ec&!cari!grafie , cate :/0,-40 %cg<Ag
c!rp. Din cau*a pr!prietatil!r fi*ic!,c&i%ice ale s!lutiei in'ecta"ile$ este prefera"il ca alte
preparate$ as!ciate e#entual$ sa fie a%inistrare separat.
F!r%a e pre*entare 1 Cutii pliante cu +0 c!%pri%ate fil%ate a 2/ %gM cutii pliante cu 20
c!%pri%ate fil%ate a :/ %gM cutii cu / fi!le e 2 %l a 10 %g.
C"(+! +$ &)2!r)r$ 1 La aap!st e calura$ u%iitate si lu%ina. 0eri!aa e #ala"ilitate 1 2
ani e la ata fa"ricatiei.
P')4: ,C'"&+"3r$'%0.:
Reucerea e#eni%entel!r ater!scler!tice (infarct %i!caric$ accient #ascular cere"ral$ %!arte e
cau*a #asculara) la pacientii cu anteceente e "!ala ater!scler!tica si%pt!%atica$ efinita prin accient
#ascular cere"ral isc&e%ic (%ai #ec&i e : *ile ar %ai recent e + luni)$ infarct %i!caric (anteri!r cu
cate#a *ile ar %ai recent e 3/ e *ile) sau arteri!patie !"literanta a %e%"rel!r inferi!are !#eita.
Acesta inicatie este funa%entata pe re*ultatele stuiului CA0RIE$ care c!%para cl!pi!grelul cu aciul
acetilsalicilic (AAS). Superi!ritatea us!ara$ ar se%nificati#a statistic$ a cl!pi!grelului fata e AAS s,a
at!rat in special pacientil!r inr!lati pentru arteri!patie !"literanta a %e%"rel!r inferi!are.
0entru inf!r%atii supli%entare$ #e*i sectiunile A#erti*ari speciale si precautii speciale e utili*are si
0r!prietati far%ac!ina%ice.
C"(!r)(+#)!:
7ipersensi"ilitate la su"stanta acti#a sau la !ricare intre c!%p!nentele pr!usului. Afectare &epatica
se#era. 7e%!ragie acti#a$ cu% ar fi ulcerul gastr!u!enal sau &e%!ragia intra,craniana. Alaptare (#e*i
Sarcina si alaptare).
43
A+0(2!r)r$:
Aulti si #arstnici1 Cl!pi!grelul tre"uie a%inistrat intr,! singura pri*a *ilnica e :/ %g$ cu sau fara
%ancare. C!pii si a!lescenti1 Siguranta si eficacitatea la su"iectii su" 1- ani nu au f!st eter%inate.
C"0&"-!$:
Fiecare c!%pri%at c!ntine 2:$-:/ %g Cl!pi!grel &ir!gensulfat (ec&i#alentul %!lar a :/ %g cl!pi!grel
"a*a). E9cipienti1 Nucleu1 lact!*a an&ira$ a%i!n e p!ru%" %!ificat$ %acr!g!l + 000$ celul!*a
%icr!cristalina$ ulei e ricin &ir!genat. Fil% e ac!perire1 &ipr!%el!*a$ %acr!g!l + 000$ i!9i e titan
(E1:1)$ !9i r!su e fier (E1:2)$ ceara e Carnau"a.
14
Pr$#)%!:
La pacientii cu infarct %i!caric acut$ trata%entul cu cl!pi!grel nu tre"uie inceput in pri%ele cate#a *ile
c!nsecuti#e infarctului. Din lipsa e ate$ cl!pi!grelul nu p!ate fi rec!%anat in angina insta"ila$
angi!plastia c!r!nariana (0TCA)$ stenting si "W,pass c!r!narian (CA?=) si in accientul #ascular cere"ral
isc&e%ic acut (%ai recent e : *ile). Ase%anat!r alt!r antiagregante plac&etare$ cl!pi!grelul tre"uie
utili*at cu pruenta la pacientii cu risc e sangerare e9cesi#a in ca* e trau%atis%e$ inter#entii
c&irurgicale sau alte stari pat!l!gice. Daca pacientul ur%ea*a sa fie supus unei inter#entii c&irurgicale
pr!gra%ate$ iar efectul antiagregant antiplac&etar nu este e !rit$ cl!pi!grelul #a fi intrerupt cu : *ile
inainte e inter#entie.
Cl!pi!grelul prelungeste ti%pul e sangerare si tre"uie utili*at cu pruenta la pacientii cu le*iuni
suscepti"ile e a sangera (in special$ gastr!intestinale si intra!culare). 0acientii #!r fi inf!r%ati ca
trata%entul cu cl!pi!grel p!ate sa prelungeasca ti%pul e sangerare si ca tre"uie sa c!nsulte %eicul in
ca*ul unei sangerari an!r%ale. 0acientii tre"uie sa inf!r%e*e %eicul (inclusi# %eicul st!%at!l!g) ca
ur%ea*a un trata%ent cu cl!pi!grel$ inainte e prescrierea unui alt %eica%ent si inainte e pr!gra%area
unei inter#entii c&irurgicale. E9perienta terapeutica cu cl!pi!grel la pacientii cu afectare a functiei renale
este li%itata. 0rin ur%are$ cl!pi!grelul tre"uie utili*at cu pruenta la acesti pacienti. E9perienta este$ e
ase%enea$ li%itata la pacientii cu afectare &epatica %!erata$ care p!t a#ea iate*e &e%!ragice.
Cl!pi!grelul #a fi utili*at cu pruenta la acest grup e pacienti. A%inistrarea c!nc!%itenta e
cl!pi!grel si Oarfarina nu este rec!%anata$ e!arece p!ate creste intensitatea sangeraril!r. 0entru ca
riscul e sangerare ar fi p!si"il sa creasca$ a%inistrarea c!nc!%itenta e cl!pi!grel si aspirina (AAS)$
anti,infla%at!are nester!iiene$ &eparina sau tr!%"!litice tre"uie efectuata cu pruenta
6eica%entele care p!t inuce le*iuni gastr!intestinale (cu% sunt antiinfla%at!arele
nester!iiene) tre"uie f!l!site cu pruenta la pa,cientii aflati su" trata%ent cu cl!pi!grel (#e*i
Interactiuni %eica%ent!ase).
S)r#() 2 )')&!)r$: Sarcina1 Stuiile e repr!ucere efectuate pe s!"!lani si iepuri nu au rele#at
!#e*i e afectare a fertilitatii sau e n!ci#itate asupra f!etusului at!rate cl!pi!grelului. Cu t!ate
14
6e%!%e 200:$ eitia a HI,a$
44
acestea$ nu e9ista stuii aec#ate si "ine c!ntr!late la fe%ei insarcinate. Din lipsa e ate$ cl!pi!grelul nu
este rec!%anat in ti%pul sarcinii. Alaptarea1 Stuiile pe s!"!lani au aratat ca cl!pi!grelul si<sau
%eta"!litii sai sunt e9cretati prin lapte. Nu se cun!aste aca acest %eica%ent este e9cretat in laptele
u%an
Efecte asupra capacitatii e a c!nuce #e&icule sau e a f!l!si utila'e1 Nici un fel e afectare a
perf!r%antel!r e a c!nuce #e&icule sau e a f!l!si utila'e sau a perf!r%antel!r psi&!%etrice nu a f!st
!"ser#ata in cursul a%inistrarii e cl!pi!grel.
R$)#! )+4$r2$:
Siguranta cl!pi!grelului a f!st e#aluata pe %ai %ult e 11 300 pacienti$ intre care peste : 000
e pacienti au f!st tratati ti%p e 1 an sau %ai %ult. Intr,un a%plu stuiu clinic c!ntr!lat (CA0RIE)$
cl!pi!grel :/ %g<*i a f!st "ine t!lerat c!%parati# cu AAS 32/ %g<*i. T!lera"ilitatea gl!"ala a
cl!pi!grelului in acest stuiu a f!st c!%para"ila cu cea a AAS$ iniferent e #arsta$ se9 si rasa. Reactiile
a#erse clinic se%nificati#e !"ser#ate in CA0RIE sunt iscutate in c!ntinuare.
6anifestari &e%!ragice1 la pacientii tratati cu cl!pi!grel sau cu AAS$ incienta gl!"ala a sangeraril!r a
f!st e 2$3.. Incienta ca*uril!r se#ere a f!st e 1$4. pentru cl!pi!grel si e 1$+ . pentru AAS. La
pacientii care au pri%it cl!pi!grel$ sangerarile gastr!,intestinale au aparut cu ! frec#enta e 2. si au
necesitat spitali*are in pr!p!rtie e 0$:.. La pacientii care au pri%it AAS$ frec#entele c!respun*at!are au
f!st$ respecti#$ 2$: . si 1$1 ..
Incienta alt!r &e%!ragii a f!st %ai %are la pacientii care au pri%it cl!pi!grel$ c!%parati# cu
AAS (:$3 . #s. +$/.). Cu t!ate acestea$ incienta %anifestaril!r se#ere a f!st si%ilara in a%"ele grupuri
e trata%ent (0$+ . #s. 0$4 .). 6anifestarile cel %ai frec#ent rap!rtate in a%"ele grupuri e trata%ent au
f!st1 purpura<ec&i%!*a<&e%at!%$ si epista9is. Alte %anifestari %ai putin frec#ent rap!rtate au f!st
&e%at!%$ &e%aturie si &e%!ragie !culara (in special c!n'uncti#ala). Incienta &e%!ragiil!r intracraniene
a f!st 0$4. la pacientii care au pri%it cl!pi!grel si 0$/. la cei care au pri%it AAS.
6anifestari &e%at!l!gice1 ! neutr!penie se#era (I0$4/ 9 102<l) a f!st !"ser#ata la 4 pacienti (0$04
.) care au pri%it cl!pi!grel si la 2 pacienti (0$02.) care au pri%it AAS. D!i intre cei 2 /22 pacienti
care au pri%it cl!pi!grel si nici unul intre cei 2 /-+ pacienti care au pri%it AAS au a#ut neutr!file *er!
in &e%!gra%a. >n ca* e ane%ie aplastica a aparut in ti%pul trata%entului cu cl!pi!grel.
Incienta tr!%"!cit!peniei se#ere (I-0 9 102<l) a f!st e 0$2. in grupul tratat cu cl!pi!grel si e 0$1.
in grupul cu AASM au f!st rap!rtate f!arte rare ca*uri e #al!are a tr!%"!citel!r G30 9 102<l.
6anifestari gastr!intestinale1 incienta gl!"ala a %anifestaril!r igesti#e (e.g. ureri a"!%inale$
ispepsie$ gastrita si c!nstipatie) a f!st se%nificati# %ai reusa la pacientii tratati cu cl!pi!grel$
c!%parati# cu cei care au pri%it AAS (2:$1. #s. 22$- .). In plus$ nu%arul %anifestaril!r care au c!nus
la intreruperea prec!ce si efiniti#a a trata%entului a f!st %ai %ic la cei cu cl!pi!grel c!%parati# cu
AAS (3$2 . #s. 4$0 .). Cu t!ate acestea$ incienta %anifestaril!r a#erse c!nsierate se#ere clinic nu a
4/
f!st statistic iferita intre cele !ua grupuri (3$0 . #s. 3$+ .). 6anifestarile cel %ai frec#ent rap!rtate in
a%"ele grupuri tratate au f!st1 ureri a"!%inale$ ispepsie$ iaree si greturi. Alte %anifestari %ai putin
frec#ent rap!rtate au f!st c!nstipatie$ ureri entare$ #arsaturi$ flatulenta si gastrita. Ca*urile e iaree au
f!st rap!rtate cu ! frec#enta se%nificati# %ai %are la pacientii tratati cu cl!pi!grel c!%parati# cu cei
tratati cu AAS (4$/ . #s. 3$4 .). Incienta epis!ael!r iareice se#ere a f!st si%ilara in a%"ele grupuri e
trata%ent (0$2 . #s. 0$1 .). Incienta ulcerel!r peptice$ gastrice sau u!enale a f!st 0$:. pentru
cl!pi!grel si 1$2 . pentru AAS.
An!%alii cutanate si ale fanerel!r1 incienta gl!"ala a an!%aliil!r cutanate si ale fanerel!r a f!st
se%nificati# %ai %are la pacientii tratati cu cl!pi!grel (1/$- .) c!%parati# cu AAS (13$1.). Incienta
ca*uril!r se#ere a f!st ase%anat!are in a%"ele grupuri tratate (0$:. #s. 0$/ .).
Au f!st se%nificati# %ai %ulti pacienti cu epis!ae e ras& in grupul cl!pi!grel c!%parati# cu grupul
AAS (4$2 . #s. 3$/ .).
6ai %ulti pacienti in grupul cl!pi!grel au acu*at prurit c!%parati# cu grupul AAS (3$3 . #s. 1$+ .).
Tul"urari ale siste%ului ner#!s central si periferic1 incienta gl!"ala a tul"uraril!r siste%ului ner#!s
central si periferic (e.g. cefalee$ a%eteli$ #erti' si pareste*ii) a f!st se%nificati# %ai reusa la pacientii care
au pri%it cl!pi!grel c!%parati# cu AAS (22$3. #s. 23$-.).
M)(*$2!)r 1$&)!#$ 2 5')r$1 incienta gl!"ala a %anifestaril!r &epatice si "iliare a f!st ase%anat!are
la pacientii tratati cu cl!pi!grel c!%parati# cu cei tratati cu AAS (3$/ . #s. 3$4 .). E9perienta !"tinuta
upa aut!ri*are c!nfir%a pr!filul e siguranta efinit in ti%pul e*#!ltarii clinice1 au f!st rap!rtate unele
reactii e &ipersensi"ilitate$ inclu*an$ %ai ales$ reactii cutanate (ras& %acul!,papular sau erite%at!s$
urticarie) si<sau prurit. S,au !"ser#at f!arte rare ca*uri e "r!n&!spas%$ angi!ee% sau reactii
anafilact!ie.
T#'+ ,T#'"&+(%0.:
I(+#)!
Ticli se rec!%ana pentru pre#enirea accientel!r isc&e%ice cere"rale sau cariace si
pacientil!r cu insuficienta arteriala la ni#elul %e%"rel!r inferi!are si al #asel!r cere"rale. Se
rec!%ana pentru pre#enirea si tratarea tul"uraril!r plac&etare in ti%pul inter#entiil!r
c&irurgicale si in cursul &e%!iali*ei (rinic&i artificial).
C"(!r)(+#)!:
4+
Risc e &e%!ragieM alergie la acest %eica%entM %!ificari anteri!are ale f!r%ulei sanguine$ cu%
ar fi leuc!penie sau tr!%"!penie.
A+0(2!r)r$:
D!*a u*uala este e 2 c!%pri%ate (/00 %g) pe *i. Se a%inistrea*a in ti%pul %esel!r. Respectati
cu strictete prescriptia %eicala.
Pr$#)%!:
Se rec!%ana a%inistrarea Ticli,ului in ti%pul %esel!r. Este i%p!rtant sa anuntati %eicul ca
ur%ati un trata%ent cu acest %eica%ent in ca*ul in care sunteti supus unei inter#entii
c&irurgicale sau unui trata%ent st!%at!l!gic (e9tractii entare).
Aresati,#a i%eiat %eicului aca in ti%pul trata%entului cu acest %eica%ent se pr!uc1
sangerari sau &e%at!a%eM fe"ra$ angina sau ulceratii "ucaleM icter. Se #a e#ita utili*area in ti%pul
sarcinii si alaptarii.
0entru ! "una utili*are a acestui %eica%ent$ %eicul #s. #a p!ate prescrie pentru pri%ele luni
e trata%ent c!ntr!ale "i!l!gice peri!ice necesitan prele#ari e sange. 0entru a e#ita
e#entualele interactiuni intre %eica%ente$ se%nalati %eicului trata%entul in curs.
R$)#! )+4$r2$:
Ca !rice pr!us acti#$ acest %eica%ent p!ate pr!uce la unele pers!ane efecte a#erse$ in
special leuc!penie$ tr!%"!cit!penie$ sangerari sau &e%at!a%e$ iaree$ greata$ eruptii cutanate$
icter.
D$:!r)(>0
I(+#)!:
S!c &ip!#!le%ic$ in special upa &e%!ragii si trau%atis%eM insuficienta circulat!rie prin s!c
t!9ic sau septic. Arsuri intinse cu es&iratare %asi#a si &e%!c!ncentratie. 0r!fila9ia s!cului
c&irurgical. Fle"!tr!%"!*e si pr!fila9ia tr!%"!*el!r p!st!perat!rii.
C"(!r)(+#)!:
Tr!%"!cit!penie %arcata$ insuficienta cariaca c!ngesti#a gra#a$ insuficienta renala$ ee%
pul%!nar.
4:
A+0(2!r)r$:
In s!cul &ip!#!le%ic se perfu*ea*a i.#. ! !*a initiala e /00,1/00 %l e De9tran,:0$ reglanu,
se #ite*a perfu*iei in functie e starea "!lna#ului. In s!cul gra# se p!ate lasa la inceput preparatul
sa curga li"er$ iar ap!i #ite*a se sta"ileste in functie e efectul asupra tensiunii arteriale$ a
frec#entei pulsului si a &e%at!critului (acesta nu tre"uie sa scaa su" 2/.). Daca este necesara !
su"stituire ce epaseste 1/00 %l se i%pune transfu*area e sange t!tal in cantitate egala cu
De9tran,:0$ fara insa ca !*a acestuia in ur%a sa epaseasca 2 /00 %l. In arsuri , in functie e
sp!lierea lic&iiana si e &e%!c!ncentratie$ se p!t a%inistra 3 000,/ 000 %l pe *i in pri%ele 4-
e !re. In arsurile gra#e se i%pune sa se a%inistre*e$ in plus$ plas%a$ al"u%ina si
ga%%agl!"ulina.
1/

In pr!fila9ia s!cului !perat!r , este !p!rtuna perfu*area cu ! #ite*a c!ntinuu aaptata la starea
"!lna#ului (tensiune arteriala$ puls$ respiratie$ cul!area tegu%entel!r) a unei cantitati e /00,
1000 %l. In fle"!tr!%"!*e , se perfu*ea*a in pri%a *i /00,1000 %l e De9tran,:0 in ecurs e 4,
+ !re$ ap!i /00 %l a !ua *i (urata perfu*arii fiin aceeasi) si c!ntinuan cu aceasta !*a la 2
*ile$ ti%p e 2 sapta%ani. In pr!fila9ia tr!%"!*el!r p!st!perat!rii , se perfu*ea*a lent i.#. /00
%l$ incepan inca in ti%pul !peratiei sau i%eiat upa aceasta$ trata%entul ulteri!r este in
functie e riscul esti%at al tr!%"!*eiM a) risc %eiu (inter#entii e c&irurgie generala) !*a
initiala se #a c!%pleta cu alti /00 %l$ perfu*ati a !ua *i upa !peratie (urata perfu*iei 4,+ !re)M
") risc %are (fracturi e "a*in$ cancere a"!%inale sau pr!statice$ anteceente tr!%"!tice s.a.) ,
aceeasi p!s!l!gie ca si in fle"!tr!%"!*e.
A#!%($:
=ratie pr!prietatil!r sale fi*ic!,c&i%ice$ De9tran,:0 are ca actiune %a'!ra e9pansi!narea
#!lu%ului circulant$ in ca*urile in care acesta pre*inta ! scaere i%p!rtanta. A#an ! greutate
%!leculara %eie care epaseste pragul e eli%inare renala pentru e9trani (/0.000)$ De9tran,:0
se eli%ina prin rinic&i nu%ai in pr!p!rtie e 40. in ecurs e 24 e !reM ! %ica parte se eli%ina
prin tu"ul igesti#. 8 cantitate !arecare e e9tran este %eta"!li*ata c!%plet (in C82 si 728) in
rinic&i$ ficat si splina. Intrucat De9tran,:0 nu este transp!rtat!r e !9igen si pentru ca &e%at!*a
sa fie t!tusi asigurata se i%pune ca prin a%inistrarea preparatului sa nu se scaa &e%!gl!"ina
su" - g<100 %l. In piererile %asi#e e sange (peste 1000 %l) De9tran,:0 tre"uie as!ciat cu
sange t!tal$ pentru c!rectarea ane%iei. 0rin istri"utia greutatil!r sale %!leculare$ De9tran,:0 nu
interferea*a e !"icei$ cu %ecanis%ele e c!agulare a sangeluiM el eter%ina ! accelerare
neinse%nata a @S7. 0reparatul are$ e ase%enea$ actiune antitr!%"!tica.
C"0&"-!$:
De9tran,:0 este un p!li%er al gluc!*ei cu greutatea %!leculara %eie e :0.000 (peste 20. in
%!leculele sale au greutatea %!leculara cuprinsa intre 2/.000 si 12/.000)$ care se !"tine prin
&ir!li*a c!ntr!lata$ in e9tranul nati#$ pr!us e "acteria Leuc!n!st!c %esenter!ies pe un
1/
6e%!%e 200:$ eitia a HI,a$
4-
su"strat e *a&ar!*a. De9tran,:0 este pre*entat in s!lutie +. in cl!rura e s!iu 0$2. sau
gluc!*a /.. A%"ele s!lutii sunt i*!t!nice cu sangele prin c!ntinutul in su"stante cristal!ie.
Pr$#)%!:
T!ate starile suscepti"ile e a c!e9ista cu ! supraincarcare #asculara (e e9e%plu$ nefr!patiile cu
scaerea filtratului gl!%erular).
R$)#! )+4$r2$:
De9tran,:0 este lipsit e t!9icitate$ ar p!ate eter%ina$ rare!ri si apr!ape e9clusi# in ti%pul
pri%ei perfu*ii$ reactii e &ipersensi"ilitate ca1 inr!sirea fetei$ eruptie urticariana$ fris!n s.a.
E9cepti!nal$ in pri%ele %inute ale pri%ei perfu*ii se p!ate inregistra aparitia unui spas% "r!nsic
sau a unei scaeri a tensiunii arteriale$ ceea ce i%pune supra#eg&erea atenta a "!lna#ului in
inter#alul e ti%p %enti!nat. Reactii e tip alergic e9tre% e rare aca perfu*ia se instituie
intra!perat!r sau i%eiat upa inter#entia c&irurgicala.
Aparitia unei ase%enea reactii i%pune intreruperea i%eiata a perfu*iei si instituirea unui
trata%ent antialergic (anti&ista%inice$ c!rtic!ster!i*i$ 0$1,0$/ %l e arenalina 111000). Atentie1
S!lutia e De9tran,:0 tre"uie sa fie perfect transparenta1 in ca* c!ntrat$ flac!nul se re"utea*a.
Flac!anele al car!r c!ntinut nu a f!st epui*at la pri%a a%inistrare$ e ase%enea$ cele cu !pul
perf!rat (c&iar aca nu s,a e9tras s!lutie) tre"uie istruse. 0erfu*ia tre"uie sa se faca nu%ai cu
tu"ulatura n!ua$ sterila$ apir!gena$ pre#a*uta cu filtru.
CONCLUZII
Lucrarea e fata a"!rea*a ! te%a e %are interes$ ata fiin i%p!rtanta si r!lul sangelui in !rganis%X
Far%ac!l!gia sangelui presupune cun!asterea tutur!r %eica%entel!r e care ispune% si aceasta
este p!si"ila nu%ai prin cun!asterea %!ului e actiune a %eica%entel!r si a #al!rii reale a fiecaruia$ a
a%inistrarii in !*ele cele %ai p!tri#ite$ la !rele cele %ai inicate si facan as!cieri care sa pre#ina
aparitia c!%plicatiil!r$ a c!ntrainicatiil!r si a reactiil!r a#erse.
In c!nclu*ie$ grupa %eica%entel!r &e%at!p!etice este f!arte i%p!rtanta$ %ai ales in punct e #eere al
efectel!r "enefice ce le are supra !rganis%ului u%an$ ar ele tre"uiesc a%inistrate cu gri'a si ulteri!r
%ers la c!ntr!l e specialitate
42
De ase%enea se #a ac!ra ! e!se"ita atentie c!nser#arii %eica%entel!r. Dupa cu% pre#ee FR H$
acestea se #!r pastra in recipiente "ine inc&ise$ ferite e u%e*eala$ calura si lu%ina. Se #!r feri e
accesul c!piil!r. Nu se #!r c!nsu%a upa ata e e9pirare inscrisa pe a%"ala
BIBLIOGRAFIA
7DulicD I.$ Fi*i!l!gie u%anD, E. 6eicalD$ ?ucureEti$ 122+
CRISTEA Aurelia Nic!leta1 Far%ac!l!gie$ EiNia I,a$ Eitura 6eicala$ ?ucureEti$ 200/
6e%!%e 200-$ EiNia a HII,a$ Eitura 6inesan$ ?ucureEti$200:
Far%ac!terapie practica $ #!lu%ul II$Du%itru D!"rescu
Far%!c!l!gie @alentin Str!iescu eitia @ Eitura All 2010
/0
/1