MEDICAȚIA TOPICĂ ÎN OFTALMOLOGIE

MEDICAȚIA TOPICĂ ÎN OFTALMOLOGIE

Medicația oftalmologică poate fi administrată sub formă de:

SOLUȚII SUSPENSII EMULSII UNGUENTE

 I. MEDICAȚIA ANTIINFECȚIOASĂ

 ANTIVIRALE
 Keratita herpetică cu Herpes Simplex  Ganciclovir, Aciclovir (+derivați), Trifluridină
 Keratita herpetică cu Herpes Zoster  Aciclovir (+derivați), Gangliclovir

 ANTIFUNGICE
 Amfotericina B are o penetranță oculară scăzută când este administrata sistemic
Topicul de elecție pentru keratitele induse de levuri (inclusiv Candida)
 Ketoconazol, fluconazol, administrate sistemic (topic nu ating concentrații satisfăcătoare)

 ANTIPARAZITARE
 Keratitia cu Acanthamoeba (întălnită la purtătorii de LC) Neomicină
 Polihexametilen biguanidă
 Clorhexidină
 Corioretinita cu Toxoplasma gondii  Pirimetamină, Sulfadiazină, Clindamicină
 ANTIBIOTICE
 I. MEDICAȚIA ANTIINFECȚIOASĂ

 ANTIBIOTICE

Coliruri fortificate
 Se prepară atunci când concentrațiile disponibile comercial nu sunt suficiente pentru tratamentul unei
anumite infecții sau când preparatul nu există deloc sub formă parenterală

 Ex: Tobramicină fortificată

Tobramicina disponibilă comercial
0.3%, 15 mg în 5ml
7 ml cu 95 mg tobramicină 1,35%
Tobramicină preparat injectabil
4%, 80 mg în 2 ml

 Astfel se mai pot prepara aminogliozidele, cefalosporinele, vancomicina, amfotericina B

 II. LUBRIFIANTELE

 Lacrimile artificiale și lubrifiantele sunt indicate într-o gamă largă de afecțiuni

Ex: sd de ochi uscat, ulcere corneene
 Restabilesc homeostazia filmului lacrimal în toate cele 3 straturi ale sale

 Substanțele folosite sunt Hipromeloza

 Hialuronatul de sodiu
 Alcool polivinilic
 III. SUBSTANȚE ANTIINFLAMATORII

 STEROIDIENE

 Steroizi slabi: prednisolon 0.1%, fluorometolona

 Steroizi tari: prednisolon 1%, betametazona, dexametazona
 Se găsesc frecvent în combinații cu antibiotice cu rolul de a oferi atât profilaxie antibiotică în
timpul tratamentului antiinflamator cât și efect antiinflamator în timpul tratamentului antibiotic
 Ex: tobramicină + dexametazonă
netilmicină + dexametazonă
cloramfenicol + betametazonă

 Glaucomul secundar steroidian este cea mai gravă complicație a tratamentului CS topic!
 Apare cel mai frecvent între 2-4 săptămâni de la inițierea tratamentului și de regulă se remite după
încetarea lui.
 III. SUBSTANȚE ANTIINFLAMATORII

 AINS

 Sunt în general mai slabe ca efect antiinflamator față de cele steroidiene

 Sunt folosite în anumite situații specifice
 prevenția și tratamentul edemului macular cistoid
 prevenția miozei intraoperatorii (cataractă)
 reducerea simptomelor după operațiile refractive corneene cu laser
 III. SUBSTANȚE ANTIALERGICE

 Antihistaminicele (ex: Emedastină) acționează blocând receptorul H1 al histaminei

 Stabilizatorii degranulării mastocitare (ex: Olapadină) blochează influzul de ioni de Ca în mastocit,
oprind eliberarea de mediatori
 Pot fi folosite în tratamentul fenomenelor alergice oftalmologice, în special în conjunctivita alergică.
 IV. MIOTICE V. MIDRIATICE

 PILOCARPINA  ADRENALINA
 FENILEFRINA
- Parasimpatomimetic muscarinic  COCAINA
- Acționează pe receptorul M3
- Efecte  mioza - Agoniști adrenergici
 crește rata de filtrare la nivelul - Efecte:  midriază
trabeculului  creșterea efluxului de umor apos
 miopizare  scad rata de secreție a umorii apoase
- În trecut singurul tratament eficient pentru GPUD  relaxarea m. ciliar (cicloplegie)
 TROPICAMIDA
 FIZIOSTIGMINA -Antagonist cholinergic  midriază, cicloplegie
- inhibitor de colinesterază
 VI. ANTIGLAUCOMATOASE

Ca monoterapie, pot fi utilizați următorii compuși:

 VI. ANTIGLAUCOMATOASE

Când este necesară adaugarea unui compus (PIO insuficient controlată) sunt recomandate combinații fixe:

 BRIMONIDINĂ + TIMOLOL
 DORZOLAMIDĂ + TIMOLOL complianță mai bună
 BIMATOPROST + TIMOLOL efecte adverse mai puține
 BRINZOLAMIDĂ + BRIMONIDINĂ
 VII. ANESTEZICE

 LIDOCAINA
 PROPACAINA
 OXIBUPROCAINA
 TATRACAINA
 COCAINA

Permit efectuarea de manevre la nivelul ochiului:

- extracție de CS
- măsurarea PIO prin metode cu contact
- unele intervenții chirurgicale  chirurgie refractivă laser
 chirurgia cataractei prin facoemulsificare
 MIGS (micro invasive glaucoma surgery)
 VIII. REEPITELIZANTE

 GUMA XANTAN
 PANTENON

- Promovează vindecarea eroziunilor corneene

- Pot fi folosite atât după traumatisme cât și după intervenții refractive laser pe cornee
 EFECTELE OCULARE ALE MEDICAȚIEI SISTEMICE

INFLUENȚA MEDICAȚIEI SISTEMICE ASUPRA CORNEEI

 Modificări ale secreției lacrimale, keratoconjunctivita sicca produsă de:

- Antiaritmice, antihipertensive, blocante de Ca, vasodilatatoare, NTG, β-blocante)

- Analogi de vitamină A
- Medicație hormonală, contraceptive orale
- Antipsihotice
- Medicație antialergică
- Medicație anticolinergică și antihistaminică

* inhibă secrețiile glandulare (inclusiv ale glandei lacrimale, cu efecte diferite în funcție de doză)
 EFECTELE OCULARE ALE MEDICAȚIEI SISTEMICE
 INFLUENȚA MEDICAȚIEI SISTEMICE ASUPRA CORNEEI

 Depozite corneene:
 Amiodarona
- agent fotosensibilizant
- determină modificări lenticulare
- favorizează formarea microdepozitelor corneene, cornee verticillata
- depozitele apar frecvent dupa 1-3 luni de tratament
- severitatea se corelează cu doza totală de medicament și cu durata admininstrării

 Clorochina și Hidroxiclorochina  depozite corneene tranzitorii și reversibile la oprirea medicației

 Săruri de aur (tratament PAR, LES) se depun la nivelul corneei
 Antipsihoticele (Ex: Litiul)
- sunt fotosensibilizante, favorizează formarea unor depozite pigmentare corneene
 AINS: Ibuprofenul, Indometacinul
- opacități corneene (fine, la nivelul stromei) și vedere încețoșată la utilizarea pe termen lung
- opacitățile diminuă sau dispar în 6 luni de la oprirea tratamentului cu Indometacin
 EFECTELE OCULARE ALE MEDICAȚIEI SISTEMICE

 INFLUENȚA MEDICAȚIEI SISTEMICE ASUPRA CRISTALINULUI

 Cortizonul  Induce apariția cataractei în urma tratamentului prelungit

 Amiodarona  depozite subcapsulare anterioare + posterioare
 Anti- malarice specific  opacități subcapsulare posterioare
 Săruri de Aur  opacități subcapsulare anterioare
 Statinele (Lovastatin)  cataractă
 Medicația SNC - Clorpromazina  depozite pigmentare la nivelul capsulei cristalinului
 EFECTELE OCULARE ALE MEDICAȚIEI SISTEMICE

 INFLUENȚA MEDICAȚIEI ASUPRA CONJUNCTIVEI, PLEOAPELOR ȘI SCLEREI

 Tetraciclinele de generația a II-a (Minociclina): pigmentarea sclerei

 Medicația hormonală: hiperemia pleoapelor
 Sărurile de Aur - depozite colorate (galben-brun la violet sau roșu ) la nivelul pleoapelor, conjunctivei
- sunt benigne, nu e necesară întreruperea tratamentului sau reducerea dozei
- dispar de obiei în 3-6 luni de la sistarea medicației
 Medicația hipolipemiantă: edemul pleoapei
 Medicația antiulceroasă: Cimetidina și Ranitidina pot produce conjunctivită alergică
 Medicația SNC: anxioliticele pot produce conjunctivită alergică
 AINS: Ibuprofen, Naproxen, Oxaparin, Piroxicam - conjunctivită
- pot crește riscul hemoragiei subconjunctivale
 Anticoagulante și antiplachetare: Sintrom, Aspirina, Ticlid, Pradaxa
- pot produce hemoragie conjunctivală, echimoză spontană
 EFECTELE OCULARE ALE MEDICAȚIEI SISTEMICE
 INFLUENȚA MEDICAȚIEI SISTEMICE ASUPRA RETINEI

 Digoxinul –antiaritmic, produce disfuncția celulelor cu conuri.

 Clorochina: maculopatie
 Medicația disfuncției erectile: Sildenafil (Viagra) : “ceață albastră” la 4 ore de la administrare
 Medicația hormonală: unele CO au risc crescut de leziuni vasculare retiniene - ocluzii vasculare,
- tromboză venoasă -
hemoragii retiniene
 CS: utilizarea lor sub orice formă a fost asociată cu dezvoltarea - corioretinopatiei serioase central
- depozite exudative
- fibrozei subretiniene
 Antipsihotice: Fenotiazine- leziuni maculare și retiniene la doze mari
 Analogi de vit.A
 AINS: vedere încețosată, modificări ale vederii colorate, scotom central, cresc riscul retinopatiei
hemoragice
 Chimioterapice antimicrobiene: Etambutolul: discromatopsie pentru verde și roșu, scotom central,
îngustarea câmpurilor vizuale periferice.
 EFECTELE OCULARE ALE MEDICAȚIEI SISTEMICE

 INFLUENȚA MEDICAȚIEI SISTEMICE ASUPRA NERVULUI OPTIC

 Medicația antituberculoasă:
- Etambutolul și Izoniazida pot produce nevrită optică retrobulbară la ~2 luni de tratament
- Întreruperea tratamentului la primul semn de afectare vizuală!

 Chimioterapice antimicrobiene: Streptomicina, Acidul nalidixic: scotoame prin afectarea n. Optic

 Medicația cardio-vasculară:
- Amiodarona: neuropatie optică cu - debut insidios
- progresie lentă
- pierderea vederii bilateral
- edem papilar
 Medicația hipoglicemiantă poate determina nevrită optică.
 EFECTELE OCULARE ALE MEDICAȚIEI SISTEMICE

 MEDICAMENTE CARE MODIFICĂ PIO

 CRESC PIO - toate medicamentele care produc MIDRIAZĂ pot declanșa glaucomul acut!
- CS  glaucom cortizonic

 SCAD PIO - β-blocante neselective

- digoxin
 EFECTELE OCULARE ALE MEDICAȚIEI SISTEMICE

 MEDICAMENTE CARE PRODUC MIDRIAZĂ

 Medicație SNC: anxiolitice ex Diazepam, ADT

 Antihistaminice
 Anticolinergice - Atropina: midriază neresponsivă la lumină
- Patch-uri cu Scopolamină (antiemetic)

 MEDICAMENTE CARE PRODUC MIOZĂ

 Heroină
 Codeină
 Morfină
 EFECTELE OCULARE ALE MEDICAȚIEI SISTEMICE

 MEDICAMENTE CARE PRODUC PAREZA MUSCULATURII EXTRAOCULARE

 Medicația hipoglicemiantă – Sulfonilureea – pareză musculatură extrinsecă GO - diplopie

 Medicația SNC – Barbituricele – ptoză, afectarea musculaturii extrinseci
 Medicația antibacteriană – Tetraciclina, Minociclina pot determina pareze ale musculaturii
extrinseci a GO mai ales la copii.

 MEDICAMENTE CARE PRODUC NISTAGMUS

 Medicația SNC - Antipsihoticele – nistagmus vertical ireversibil la oprirea medicației

- Barbituricele, Fenitoina, Carbamazepina pot produce nistagmus