Anexele globului ocular

1.Conjunctiva
2.Muschii extrinseci ai globului ocular
3.Pleoapele
4.Aparatul lacrimal
5.Sprancenele
 3.Pleoapele
Structuri cutaneo-mucoase cu rol de protectie
Fata anterioara – cutanata
Fata posterioara – mucoasa
Unite la extremitati in comisuri (interna si externa)
Marginea libera delimiteaza fanta palpebrala
Pe marginea pleoapelor, in partea mediala – papila
lacrimala cu orificiul canalului lacrimal = punct
lacrimal
 3.Pleoapele
Pe marginea pleoapei – cili (genele), mai multi pe
pleaoapa superioara
Fiecare folicul ciliar contine 2 glande sebacee Zeiss si
are in apropiere glande sudoripare Moll
Pe lamela post se deschid glandele lui Meibomius
Exterior-interior : piele, muschi constrictor-orbicular -
, sept orbital, muschi ridicator al pleoapei superioare,
tars (formatiune fibroasa cu rol de suport), conjunctiva
 4.Aparatul lacrimal
Format din aparat secretor si cai lacrimale
Aparatul secretor :cuprinde:
-glanda lacrimala principala - se afla in fosa glandei
lacrimale la nivelul partii antero-laterale a tavanului
orbitei
De la nivelul sau pleaca ductele lacrimale (10 - 12) care
se deschid in fornixul conjunctival superior
Are rol principal in secretia lacrimala reflexa (PS)
 4.Aparatul lacrimal
Cai lacrimale:
- puncte lacrimale: superior si inferior
- canalicule lacrimale:
- portiune verticala – aproximativ 2 mm
- portiune orizontala – aproximativ 8 mm
- sacul lacrimal: structura tubulara, cu lungime de 12-16 mm si
diametru de 4-5 mm, situat intre crestele lacrimale anterioare
si posterioare
- canalul lacrimonazal conduct cu lungime de 12-17 mm;
uneste sacul lcrimal cu cavitatea nazala la nivelul meatului
nazal inferior
 5.Sprancenele
- proeminente musculocutanate, arcuite si acoperite
de fire de par
- li se descriu cap, corp , coada
- structura:
- piele
- tesut celular lax subcutanat
- strat muscular: muschi frontal si orbicular
- tesut celular lax submuscular
- periost
 Globul ocular
Situat in orbita, forma sfero-ovoidala
24mm(a-p)/ 23,5 mm (trv)/ 23,5 mm (vert) 7,5 g /6,5 cm
cubi
Format din trei tunici si din medii refringente (continutul)
Tunici:
Stratul extern ( tunica fibroasa) – cornee + sclera
Stratul intermediar – uveea/ tunica vasculara – iris +corp
ciliar (uveea anterioara)+coroida (uveea post)
Stratul intern – tunica nervoasa (retina)
Medii transparente: umorul apos, cristalin , corp vitros
 Tunica externa
Sclera - alb sidefie, lucioasa, tesut conjunctiv
dens (colagen , elastina), avasculara , ocupa 5/6
post ale globului
- anterior se insera muschii oculomotori
- la nivelul polului post exista o zona in
care sclera prezinta numeroase orificii – lamina
cribrosa- prin care trec axonii celulelor
ganglionare ce formeaza nervul optic
 Tunica externa
Corneea – transparenta, avasculara , foarte
bine inervata senzitiv , rol de protectie si mediu
refringent ( asigura 45 de dioptrii - aproximativ
70% - din refringenta totala –
- are 5 straturi – epiteliul, membrana
Bowmann, stroma, membrana Descemet,
endoteliul
- recent s-a mai descris un strat subtire,
acelular – stratul Dua – situat anterior de
membrana Descemet
Limbul sclero-cornean – jonctiunea corneei cu
sclera
Structura corneei
Structura corneei
Epiteliu corneean :
- 7-8 randuri de celule,
dispuse in trei straturi:
bazal, intermediar, apical
- turn-over celular de 7-10
zile
Endoteliul corneean
- unistratificat; celule
hexagonale, care nu se
divid; stratul nu se poate
regenera
 Tunica intermediara – uveea
(tunica medie - vasculara
Irisul – are in centru orificiul pupilar prin care camera
posterioara comunica cu camera anterioara asigurand
circulatia umorului apos
- stroma iriana e formata din fibre musculare
circulare – m.sfincter pupilar (control PS) – mioza si din
fibre radiare – m. dilatator( control S) – midriaza Corpul
ciliar – procesele ciliare (rol in secretia um. apos)
- muschiul ciliar – m. neted, asigura
acomodatia critaliniana
Coroida – intre retina si sclera, tunica vasculara ,
ocupa 2/3 posterioare , asigura nutritia straturilor externe
retiniene
- bogat vascularizata si bogat pigmentata – rol
de camera obscura pentru formarea imaginii pe retina
 Tunica interna - nervoasa
Retina – se insera la nivelul orei serrata pe corpul ciliar
- are 10 straturi de celule (str. celulelor
fotoreceptoare cu con si bastonas – functia vizuala
transforma semnalele luminoase in impulsuri electrice)
- papila nervului optic – locul de iesire al fibrelor
nv optic , margini bine delimitate, culoare alb-roz , mica
excavatie fiziologica 1/3
- temporal de papila – macula lutea ; in centrul
maculei- fovea centralis – zona de acuitate vizuala maxima
- conurile maxim concentrate – macula - vederea
diurna, colorata
- bastonasele maxim concentrate in periferie
(vederea nocturna)
- artera si vena centrala a retinei
Retina
 Mediile transparente
Umoarea apoasa – lichid incolor, secretat de
procesele ciliare, se gaseste in camera anterioara si
posterioara a ochiului
- eliminarea se face la nivelul
unghiului scleerocorneean prin reteaua trabeculara
spre canalul Schlemm; de aici prin 20-30 de canale
colectoare spre venele episclerale
- intre producere si eliminare –
echilibru – tensiunea intraoculara normala 11-22
mmHg
 Mediile transparente

Camera anterioara – intre fata posterioara a

corneei si fata anterioara a irisului formand
unghiul iridocornean ; in mijloc – orificiul pupilar
Camera posterioara - intre fata posterioara a
irisului si fata ant a cristalinului
Mediile transparente
 Mediile transparente
Cristalinul
Lentila biconvexa situata in spatele irisului, in fata
vitrosului, care prin turtire si bombare aduce imaginea
vizuala pe retina
Inconjurat de capsula cristaliniana
Format din nucleu si cortex
Legat de muschiul ciliar prin zonula lui Zinn care se
insera pe capsula cristaliniana in zona ecuatoriala
Unul din mediile refringente ale globului–asigura 15
dioptrii – aproximativ 30% - din refringenta totala
Contine apa, proteine si saruri minerale
Nu contine vase de sange, limfatice sau nervi
 Mediile transparente
Cristalinul
Singura structura oculara care isi mareste
dimensiunile pe tot parcursul vietii – este din ce in ce
mai gros pe masura ce se inainteaza in varsta.
Fibrele cristaliniene se dispun succesiv in jurul
celor deja existente, determinand formarea dinspre
interior spre exterior a:
- nucleului embrionar
- nucleului fetal
- nucleului adultului
 Mediile transparente

- corneea – este si refringent – aproximativ 45 dioptrii

– 70% din refractia totala
-umorul apos
-cristalinul – este si refringent – aproximativ 20
dioptrii – 30% din refringenta totala
-corpul vitros
 Notiuni de refractie
Viciile de refractie reprezinta o lipsa de corelare intre
trei elemente:
lungimea axului antero-posterior al ochiului
-puterea dioptica a corneei – dependenta de curbura
corneei
-puterea dioptrica a cristalinului – dependenta cel mai
mult de indicele de refractie al acestuia
Cand nu exista o corelatie intre lungimea
anteroposterioara a globului si puterea dioptrica a
elementelor refractive, imaginile nu se formeaza pe
retina, ci inaintea sau in spatele ei, aparand viciile de
refractie.
 Notiuni de refractie
Ochi emetrop – cu refringenta normala, in care
imaginea razelor venite de la infinit se formeaza pe
suprafata retinei, imagine clara si reala
Ametropiile – viciile de refractie – imaginea razelor
venite de la infinit se formeaza inaintea/ in spatele retinei
- sferice – imaginea unui punct din spatiu
este un punct pe retina, exista aceeasi refringenta in toate
meridianele - miopie/ hipermetropie
- asferice – astigmatismul , imaginea unui
punct din spatiu este o elipsa pe suprafata retinei ,
refringente diferite in diverse meridiane ale corneei
 Acomodatia
Mecanismul prin care ochiul isi ajusteaza puterea
dioptrica, permitand o acuitate vizuala buna la
distante diferite – distanta si aproape
Este un act reflex, consta in stimularea muschiului
ciliar cu relaxarea fibrelor zonulare zinn si a intregului
cristalin care devine astfel bombat , deci mai
refringent, ajutand astfel la vederea clara de aproape
(35 cm); reflexul este declansat de vederea neclara
 Acomodatia
Prin acomodatie cristalinul poate doar sa-si creasca
puterea dioptrica, nu sa si-o scada
Acomodatia se bazeaza pe actiunea unor muschi –
poate aparea oboseala
Acomodatia scade cu varsta, datorita densificarii
cristalinului, care nu se mai poate bomba la fel de mult
 Hipermetropia
Viciu de refractie in care imaginea razelor venite de la
infinit se formeaza in spatele retinei (nu vede bine la
aproape, nici la distanta)
Practic, globul ocular este prea scurt fata de dioptriile pe
care le are, sau are dioptrii prea putine pentru lungimea lui.
3 tipuri:
– de ax – globul este de dimensiuni mici
- de indice – in afakie – traumatica sau iatrogena
- de curbura – in cornee aplatizata
Mica +1 -> +3 D
Medie +3 -> +6 D
Mare >6 D
Hipermetropia
 Hipermetropia
Simtomatologie !!
Acuitatea vizuala:
teoretic – nu vede bine nici la distanta, nici la aproape
practic – depinde de valoarea hipermetropiei si de
varsta ( de care depinde puterea de acomodatie )
Un copil de 10 ani cu hipermetropie de 3 dioptrii
poate vedea bine si la distanta si la aproape.
Jena oculara, oboseala la citit , lacrimare, cefalee,
vedere incetosata, inrosirea ochilor
La copiii mai mici de 7 ani – strabism convergent
refractiv – acomodativ ; oricarui copil cu strabism
trebuie sa i se masoare viciul de refractie
 Tratament
Corectia cu lentile aeriene :
– lentile sferice convergente (+)- aduc imaginea pe retina ; puterea
dioptrica a lentilelor se alege in functie refractia obiectiva a
pacientului (autorefractometrie)dupa administrarea de cicloplegice
Se alege lentila cu cea mai mare putere dioptrica la care pacientul
vede clar
La tineri si adulti se poate subcorecta deoarece participa
acomodatia
La varstnici se face corectie totala
La copiii cu tulburari de motilitate oculara se prescrie cat se gaseste
pe refractia cicloplegica
 Corectia cu lentile aeriene
Avantaje:
-cele mai mici riscuri pentru ochi
-nu necesita ingrijre speciala
Dezavantaje:
-psihologic
-optic: camp vizual redus, aberatii de sfericitate la
dioptrii mari
 Corectia cu lentile de
contact
Principiile de alegere a dioptriei sunt similare.
Pana in 4 dioptii valoarea corectiei aeriene si a
lentilei de contact este aceeasi; peste aceasta
valoare exista nomograme de conversie; diferenta
este data de distanta intre lentila si ochi, care este
diferita – zero la lentila de contact, 10-12 milimetri
la lentila aeriana
 Corectia cu lentile de
contact
Avantaje:
camp vizual mai bun
psihologice
activitati sportive
Dezavantaje:
-necesita oarecare indemanare pentru aplicat
-exista cheltuieli de intretinere
-exista riscuri pentru ochi, mai ales in caz de utilizare
necorespunzatoare
-imaginea formata prin lentila de contact este mai mica
decat cea formata prin lentile aeriene – teoretic vede mai
bine cu ochelarul
 Chirurgia refractiva
Corneeana:
Cu laser excimer – pana la 5 dioptrii
Risc destul de mare de regresie
Cristaliniana:
-inlocuirea cristalinului transparent
-introducerea unor implante peste cristalinul
transparent
 Hipermetropia
Este un viciu de refractie care poate fi compensat in
oarecare masura prin acomodatie
In general hipermetropii nu au alta patologie
oculara asociata – cu exceptia celor cu valori mari, care
au risc de glaucom cu unghi ingust
Imaginea formata prin lentila de contact este mai
mica decat cea formata prin lentila aeriana – nu au
avantaj optic
Procedeele de chirurgie refractia sunt mai putin
eficiente (laserul cu excimeri) sau mai riscante
( implantele refractive)
 Miopia
Viciu de refractie in care imaginea razelor venite de la infinit
se formeaza in fata retinei (nu vede la distanta, vede la
aproape)
Practic globul ocular este prea lung pentru dioptriile pe care le
are sau are prea multe dioptrii pentru lungimea lui.
Tipuri:
– de ax- glob ocular mare
- de indice –cand indicele de refracie al cristalinului creste, in
cataracta nucleara
- de curbura – cand curbura corneei creste, in keratoconus
Mica -1 -> -3 D
Medie -3 -> -6 D
Mare -6 -> - 8 D
Forte > -8 D
Miopia
 Miopia
Simptomatologie
Miopia simpla:
-se diagnosticheaza de obicei la 6-7 ani
Acuitatea vizuala
-nu vede bine la distanta
-vede bine la aproape, la o distanta care depinde de numarul
de dioptrii:
- 3 dioptrii – 33 centimetri
-10 dioptrii – 10 centimetri
Are tendinta de a privi televizorul de aproape, de a apropia
obiectele de ochi, de a strange ochii
 Miopia
Simptomatologie
Miopia degenerativa:
Apare la 2-3 % din miopii datorita cresterii
exagerate diametrului globului ocular cu aparitia
complicatiilor:
Coroidoza miopica, conus miopic, stafilom
posterior
Leziuni degenerative ale periferiei retinei
Dezlipire de retina
Cataracta miopica
Pata Fuchs
Corectia cu lentile aeriene
Se face cu lentile divergente – semn minus
Se da cea mai mica lentila cu care vede bine
La copii si adolescenti prescriptia se face
numai dupa cicloplegie, altfel pot aparea
frecvent erori
Dupa 25 de ani in general nu mai este
necesara cicloplegia
Corectia cu lentile de contact

Imaginea formata prin lentila de contact

este mai mare decat cea prin corectie aeriana
– avantaj optic.
Majoritatea purtatorilor de lentile de
contact sunt miopi.
 Chirurgia refractiva
Corneeana:
-cu laser excimeri
-pana in 6-7 dioptrii
Cristaliniana
-inlocuirea cristalinului transparent
Implantarea de lentile intraoculare la
pacientii cu cristalin transparent
 Chirurgia refractiva
Avantaje:
-elimina sau diminua mult dioptriile ochelarilor
Dezavantaje:
-interventii chirurgicale pe ochi sanatos
-exista riscuri:
Chirurgia laser:ectazia corneeana, opacifieri discrete in
zona cicatricii – scaderea sensibilitatii de contrast,
infectii la nivelul inciziilor, sub sau supracorectii
Chirugia cristalinului: dispare acomodatia
Implant de lentile pe ochi cu cristalin transparent:
poate da cataracta
 Chirurgia refractiva
Necesita aparatura scumpa, care necesita
conditii speciale de intretinere .
Pacienti cu asteptari ridicate, tineri,
avizati, la care nu este bine sa faci greseli.
Are statut de chirurgie plastica, nefiind
decontata de sistemul asigurarilor de
sanatate .
 Miopia
Este un viviu de refractie evident, care nu poate fi
compensat prin acomodatie. Pacientii au acuitatea
vizuala scazuta la distanta si vad bine la aproape.
Ochiul miop are in general si alta patologie
oftalmologica asociata, in special la nivel retinian.
Imaginea formata prin lentila de contact este mai
buna, corectia cu lentile de contact avand si avantaje
optice.
Procedeele de chirurgie refractiva sunt numeroase
si relativ stabile in timp.
 Astigmatismul
Este un viciu de refractie asferic, in care diferitele
meridiane ale ochiului au valori dioptrice diferite.
Clasificarea astigmatismelor:
-simple- unul dintre meridiane este pe zero,
celalalt are o valoare dioptrica: hipermetropice sau
miopice
-compuse: - ambele meridiane au valoare
dioptrica, hipermetropica sau miopica
-mixt: - un meridian este miopic, celalalt
hipermetropic
 Astigmatismul
Astigmatism conform regulii: meridianul
vertical este mai refringent – mai miop sau
mai putin hipermetrop
In aceasta categorie este astigmatismul
fiziologic, care are aproximativ 0,75 dioptrii
negative
Astigmatism invers regulii: meridianul
vertical este mai putin refringent
 Simptomatologie
Acuitatea vizuala:
-este afectata si la distanta si la aproape
-este afectata in masura mai mica decat un viciu
sferic de aceeasi marime, deoarece un meridian
este mai aproape de emetropie
Astigmatii vad mai bine imaginile ascutite si mai
putin bine e cele rotunde
Au tendinta de a strange ochii – preseaza pe glob si
il sfericizeaza
 Tratament
Corectia cu lentile aeriene
-se face cu lentile cilindrice: au efect doar pe axul
perpendicular pe axul cilindrului
-corectia este partiala
-necesita o perioada de adaptare mai lunga
-nu se suporta cilindri mai mari de 2-2,5 doptrii
-lentilele sunt semnificativ mai groase si mai
scumpe
-uneori este mai bine sa prescrii o corectie sferica
obtinanad o acuitate vizuala putin mai scazuta, dar
un ochelar mai usor de suportat
 Corectia cu lentile de
contact
Mai dificila
Lentilele necesita un sistem care sa nu
permita rotirea lor in timpul miscarilor
globului, deoarece rotirea lentilei modifica
orientarea cilindrului
Scumpe
 Chirurgia refractiva

Pana la 4 dioptrii astigmatism miopic si

chiar mai putin in astigmatismul
hipermetropic
Risc mare de regresie
Risc mare de a induce aberatii corneene
 Presbiopia
Este un fenomen fiziologic de imbatranire a ochiului.
Valoarea acomodatiei scade sub numarul de dioptrii
necesare pentru vederea de aproape
Apare in jurul varstei de 45 de ani la emetrop, ceva mai
devreme la hipermetrop, mai tarziu la miopii mici.
Se corecteaza cu lentile convexe, care suplimenteaza
acomodatia cristalinului – sau o inlocuiesc in totalitate.
Dioptriile ochelarului de aproape cresc progesiv pana spre
60 de ani, cand acomodatia dispare total si lentia
corectoare nu se mai modifica – 3-3,5 dioptrii la emetrop