Prevenirea infecțiilor personalului medical

Riscul profesional
•Persoanele care lucrează în sistemul sanitar
–ca angajați sau studenți, rezidenți,voluntari
–și desfășoară activități care implică contactul cu pacienți, sânge sau alte produse biologice provenite de la pacient, în cabinete,
secții, compartimente sau laboratoare prezintă risc
- de a dobândi diferite infecții de la pacienții asistați,
•pe cale aeriana (de ex. TBC, gripă, rujeolă, varicelă etc),
•fecal –orală (ex.Cl. Difficile),
•prin contact direct sau cu sânge sau alte produse biologice (ex. HIV, VHB, VHC, Ebola etc)
ȘI / SAU
- De a transmite microorganisme la: Pacienți, Alți angajați, Familie
IAAM includ și infecțiile ocupaționale ale personalului medical

Expunere accidentală -Date statistice

Peste 35 milioane persoane lucreazăîn domeniul sanitar pe glob–Se estimează că peste 3 milioane dintre aceștia raportează anual
expuneri percutanate la patogenii din sânge : 2.100.000la virusul hepatitei B (VHB). 926.000 la virusul hepatitei C (VHC), 327.000 la
virusul HIV
–În urma acestor expuneri ar putea rezulta(dacă nu se aplică profilaxie):66.000 infecții VHB,16.000 infecții VHC, 1.000 infecții HIV,
1.100 decese și importante Sechele, dar pot apare și alte probleme, cum ar fi discriminarea pacienților infectați HIV, de teama
infectării accidentale
–Peste 90% din aceste infecții apar in țările in curs de dezvoltare

Riscul de transmitere HIV

•Ca urmare a unei expuneri percutanate la sange contaminat este 0,3% (IC 95%, 0,2 -0,5%)
-4.4% (0.8%-18.5%) din infecțiile HIV la personalul medical apar în urma unei expuneri profesionale (înțepătură/ tăietură)
•Ca urmare a unei expuneri a mucoaselor la sange contaminat este 0,09 % (IC95%, 0,006 -0,5%)

Riscul de transmitere VHC

•Ca urmare a unei expuneri percutanate la sânge contaminat este 1,8% (IC 95%, 0 -7%)
•Ca urmare a unei expuneri a mucoaselor sau cutanată (tegumente intacte) la sânge contaminat –Risc ff mic
•Expunere la alte fluide / țesuturi–Riscul nu a fost cuantificat dar se considera foarte scăzut

Risculde transmitere VHB

Ca urmare a unei expuneri percutanate la sange contaminat (AgHBs + și AgHBe +): Risc de infecție –37-62%, Risc de boală–22 -31%
Ca urmare a unei expuneri a mucoaselo rla sange contaminat (AgHBs + și AgHBe -): Risc de infecție –23 -37%, Risc de boală–1 –6 %

Gripa și infecțiile respiratorii, 2009-2010 România

-179 cazuri de gripa AH1N1 (confirmată) raportate la personalul medical
-89cazuri la medici
-90 cazuri la alt personal medico-sanitar

Măsuri pentru diminuarea riscului professional

Fiecare unitate sanitară trebuie
•Să elaboreze și să aplice programe de prevenire și limitare a riscului de infecție la personalul sanitar, care au ca obiective
1. Să identifice personalul cu risc de infecție în funcție de caracteristicile personale dar și de specificul activității / secției
- control la angajare –evaluare generală, antecedente de boală infecțioasă și vaccinări, status imun, screening pentru TBC
pentru ei care lucrează în secții de boli infecțioase, pneumologie, chirurgie toracică, laborator, anatomie patologică etc
- control periodic,
- triaje zilnice,
 2. Să dispună de protocoale privind Precauțiunile standard și specific, Igiena mâinilor, , Comportamentul igienic, , Utilizarea și
igenizarea echipamentului personal de protecție, Atitudinea în cazul unei expuneri accidentale, Vaccinarea personalului,
Gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea medical ǎcunoscute de tot personalul, accesibile și actualizate periodic
3. Să asigure toate condițiile tehnico-materiale necesare aplicării protocoalelor, în vederea evitării sau diminuarii riscului:
echipamente individuale de protecție, igienizarea acestora, materiale pentru igiena mâinilor, vaccinare, testare,
profilaxie
4. Să supravegheze și să analizeze expunerile accidentale și inf asociate asistenței medicale apărute la personalul medical
5. Să asigure accesul angajaților la programe de instruire (instructaje la angajare și periodic)

Fiecare angajat într-o unitate sanitară

•Este responsabil pentru sănătatea individuală dar și a pacienților îngrijiți
•Trebuie să respecte protocoalele și să aplice măsuri de prevenire și limitare a riscului de infecție
- să cunoască și să aplice (respecte) protocoalelor privind precauțiunile standard și specifice, igiena mâinilor,
comportamentul igienic, utilizarea și igenizarea echipamentului personal de protecție, atitudinea în cazul unei expuneri
accidentale (vaccinare, testare, profilaxie etc)
- să respecte programul de vaccinare al unității sanitare
- să se autodeclarecând prezintă o boală transmisibilă sau orice altă imbolnavire
- să raporteze orice expunere accidentală și infecție asociată asistenței medicale apărute
- să participe la programele de instruire

Precautiuni universale = Măsurile care se aplică in vederea prevenirii transmiterii HIV,HBV,HCV şi a altor agenţi patogeni cu cale
de transmitere sanguină, in timpul actului medical
Reguli de bază- se consideră:
•Toţi pacienţii sunt potential infectaţi
•Sângele, alte fluide biologice şi ţesuturile sunt infectate cu HIV,HBV,HCV
•Acele şi alte obiecte utilizate in practica medical sunt contaminate după folosire

Precauţiunile standard (PS) = măsuri minime de prevenire a infecției, se aplică tuturor pacienţilor îngrijiți, indiferent de statusul lor
infecţios cunoscut/necunoscut, suspect/confirmat, cu scopul de a proteja personalul sanitar și de a preveni transm inf la pacienți.
•PS combină părțile principale ale Precauțiilor Universale (PU) și ale precauţiilor de expunere la fluide biologice (BSI).
•Sunt bazate pe principiul că tot sângele, toate fluidele corpului, secrețiile și excrețiile (cu excepția transpirației), toată epiderma
non-intactă și toate membranele mucoase pot conține agenți infecțioși transmisibili.

Precauţiunile standard (PS) includ

–Igiena mâinilor
–Utilizarea echipamentului individual de protecție
–Practici sigure de injectare (recoltare, administrare tratamente injectabile etc)
–Manipularea în condiții sigure a echipamentelor / dispozitivelor medicale și a suprafețelor atinse frecvent
–Igiena respiratorie și eticheta tusei

 Mâinile sunt cea mai frecventăcale de transmitere a patogenilor asociați asistenței medicale
 Transmiterea acestora de la un pacient la altul prin mâinile personalului medical necesită 5 etape succesive
1. Germenii prezenți pe tegumentul pacientului și pe suprafețele din imediata apropiere
2. Germenii sunt transferati pe mainile personalului medical
3. Germenii supravietuiesc pe maini mai multe minute
4. Omiterea sau insuficienta igiena a mainilor fac ca mainile sa ramana contaminate
5. Mainile contaminate transmit germenii prin contact direct cu pacientul sau suprafetele din imediata apopiere a pac.

De ce trebuie sa practicăm igiena mâinilor?

•Orice persoana care acorda ingrijiri medicale trebuie sa fie preocupata de igiena mainilor - cel mai important mod de prevenire a
contaminarii si diseminarii agentilor microbieni la personalul medico-sanitar, de la personal la bolnavii sau de la persoanele
asistate la personalul medical , adică previne IAAM și Răspandirea rezistenței antimicrobiene
•Igiena mainilor ne priveste pe fiecare dintre noi pentru : A proteja pacientul impotriva germenilor patogeni purtati pe mainile
noastre + Pentru a ne proteja pe noi si mediul inconjurator de germeni patogeni
Echipamentul personal de protecție(EPP)
•Este o barieră între personalul medico-sanitar și sursa de infecție reprezentatăde persoanele îngrijite
•Include: Mănuși, Halate, Șorțuri, bluze impermeabile, Mască, Protectoare faciale (ochelari, ecran protector), Bonete simple sau
impermeabile, Cizme de cauciuc
•Trebuie să existe protocoale accesibile, cunoscute, actualizate privind
–modul de utilizare (echipare / dezechipare, alegerea echipamentului în funcție de risc/ procedură)
–modul de igienizare al echipamentului

Echipamentul personal de protectie Precauții Standard

•Manusi –Utilizate pentru contactul cu sângele, fluidele biologice, secrețiile, excrețiile, obiectele contaminate şi pentru contactul cu
membranele mucoase și tegumentul cu leziuni
•Halate –Utilizate în proceduri de îngrijire în care este anticipat contactul echipamentului -tegumentului expun cu sânge, fluide
biologice, secreții sau excreții
•Masca și ochelari sau un protector facial –în activități care genereaza stropirea sau aerosolizarea cu sânge, fluide biologice, secreții
sau excreții

Secventa/ordinea de echipare
1. Halatul
•Se selecteaza masura adecvata
•Se imbraca halatul
•Se leaga la gat si la spate
2. Masca
•Se pune masca peste nas, gura si barbie
•Se fixeaza prin legare sau cu elatic
•Se potriveste /ajusteaza ca marime
Echiparea cu masca respiratorie(N95, N99)
•Se pune masca peste nas gura si barbie
•Se ajusteaza piesa de nas flexibila
•Se fixeaza pe cap cu banda elastica
•Se ajusteaza
•Se verifica etanseitatea inainte de a intra in zona contaminata
•Inspir –masca tebuie sa se stranga in jurul fetei
•Expir –se verifica etansietatea in jurul fetei
3. Ochelarii de protectie/protectoarele faciale
•Se pozitioneaza ochelarii si se fixeaza
•Se pozitioneaza viziera/protectorul facial si se fixeaza
•Se ajusteaza masura
4. Manusile
•Mănușile se pun ultimele
•Se selecteaza măsura și tipul potrivit
•Se introduc pe rând mâinile în interior
•Se extind peste manșeta halatului protector

Utilizarea a 2 perechi de manusi

•Diminueaza riscul perforarii de la 15% la 5%
•Diminueaza prezenta sangelui pe maini la sfarsitul interventiei (de la 26 % la 1%)
•In cazul unui accident percutan cu ac chirurgical efectul de stergere mecanica oferit de cele 2 manusi e superior ( diminueaza
inocularea cu 50-80%)

Secvente de scoatere a echipamentului de protectie

1. Manusile
•Se prind dinspre partea interioara;
•Se scot tragand fiecare manusa fara sa se atinga exteriorul;
•Se pun in recipientul de colectare deseuri infectioase
 2. Ochelarii /protectoarele faciale
•Se indeparteaza cu mainile fara manusi
•Se departeaza de fata
•Se pun in recipientul de deseu infectios sau in recipientul pentru decontaminare
3. Halatul
•Se dezleaga legaturile
•Se scoate incepand de la gat si umeri
•Se impatureste cu partea contaminata spre interior
•Se pune in recipentul de deseu infectios
4. Masca
•Se dezleaga legaturile de la spate
•Se indeparteaza de pe fata
•Se pune in recipientul de deseu infectios

Unde se indeparteaza echipamentul de protectie

•In salon/anticamera salonului (inaintea de iesirea din salonul pacientului)
•Masca se scoate dupa parasirea salonului, dupa inchiderea usii
•Se practica igiena mainilor cu solutii antiseptice alcoolice inainte de iesirea din salon

Cum se utilizeaza in conditii de siguranta echipamentul de protectie?

•Nu se atinge fata cu mainile cu manusi
•Se evita ajustarea altor echipamente de protectie cu manusi
•Dupa indepartarea manusilor se spala/dezinfecteaza mainile
•Nu se ating alte suprafete cu manusile

Dupa indepartarea echipamentului

•Igiena mainilor -imediat dupa indeparatrea echipamentului de protectie
–Daca mainile devin vizibil murdare se practica igiena mainilor si se continua scoaterea echipamentului

MĂNUȘI + Igiena mâinilor= MÂINI CURATE

MĂNUȘI FĂRĂ Igiena mâinilor = TRANSMITERE DE GERMENI

Administarea în condiții de siguranță a injecţiilor

•Practici sigure de injectare, proceduri specifice pentru a preveni transmiterea bolilor infecţioase de la un pacient la altul sau între
un pacient şi personalul medical în timpul preparării şi administrării medicamentelor de uz parenteral;
Siguranța injectiilor. Cine este la risc ?
•Pacienții - Prin utilizarea echipamentului contaminat
•Personalul medical - Prin înțeparea accidentală
•Comunitatea - Prin eliminarea necorespunzătoare a deșeurilor în mediu
O injecție sigură
•Nu dăunează pacientului
•Nu expune la un risc personalul medical care o administrează
•Nu produce riscuri pentru comunitate prin eliminarea deșeurilor periculoase

Cele mai bune practici în administrarea injectiilor

•Eliminarea injecțiilor care nu sunt necesare; reducerea numărului de injecții;
•Igiena mânilor; Mănusi și alt echipment de protectie când este indicat;
•Utilizarea echipamentului steril;
•Prevenirea contaminării echipamentului și a medicației;
•Prevenirea ințepării accidentale;
•Eliminarea adecvată a deșeurilor;
Vacutainere-sisteme de prelevare in vid
Manipularea în condiţii de siguranţă a echipamentelor medicale
•Echipamentul sau obiectele pacienților contaminate cu fluide biologice trebuie manipulate corespunzător pentru a preveni
transmiterea de agenți patogeni:
–Portul mănușilor pentru contactul cu fluide biologice
–Curățarea și dezinfecţia corectă a echipamentului înainte de utilizarea sa la un alt pacient
–Curățarea și dezinfecția suprafețelor

Igiena respiratorie și eticheta tusei (1)

•Strategie inclusă în precauțiile standard
•Se adresează pacienților cu infecții respiratorii transmisibile neidentificate, precum și membrilor de familie sau însoțitorilor
•Se aplică oricărei persoane ce prezintă semne de îmbolnăvire, precum tusea, congestia, rinoreea sau producția crescută de secreții
respiratorii, la intrarea într-o unitatea medicală.
•Termenul de norme de etichetă în cazul tuseiprovine din măsurile recomandate pentru controlul surselor de Mycobacterium
tuberculosis.

Igiena respiratorie și eticheta tusei presupune :

•Educarea personalului medical, pacienților și vizitatorilor
•Afișarea de indicatoare, într-un limbaj adecvat celor cărora li se adresează cu instrucțiuni pentru pacienți, membrii de familie,
insotitori, vizitatori;
•Măsuri de control al surselor :
–acoperirea nasului/gurii cu un șervet de unica utilizare în caz de tuse
–îndepărtarea imediată a șervețelor folosite în recipiente adecvate
–folosirea de măști chirurgicale de către persoana care tușește, atunci când este posibil
•Igiena mâinilor după contactul cu secrețiile respiratorii
•Separarea spațială, în mod ideal la >1 metru, a persoanelor cu infecții respiratorii în salile de așteptare comune, atunci când este
posibil

Igiena respiratorie și eticheta tusei pentru personalul medical

•Personalul medical care suferă de o infecție respiratorie este sfătuit să evite contactul direct cu pacienții, mai ales în cazul
pacienților cu grad ridicat de risc.
•Dacă acest lucru nu este posibil, atunci trebuie să poarte mască în timpul îngrijirii pacienților.

Vaccinarea personalului medical - Vaccinare obligatorie sau recomandată?

•La nivel european nu există o recomandare uniformă pentru vaccinurile necesare personalului medical (cu excepția gripei pentru
care există Recomandarea Consiliului UE din 22 decembrie 2009și Recomandările OMS
•Chiar și atunci când există reglementări (ghiduri și recomandăriprivind vaccinarea), aderența personaluluimedicalnu este cea
așteptată, iar rezultatul este similar, o acoperire vaccinala scazută (17-77%).
•Obligatoriu inseamnă ca refuzul atrage o penalizare, care este diferita dela țarăla țară,dar oricum nicio tara nu impune desfacerea
contractului de munca la cei care refuza vaccinarea.
–Pot fi mutati intr-un serviciu cu risc scazut (Italia), sau unde nu au contact direct cu pacientii (Franta), sau platesc o amenda
(Slovacia), sau nu sunt angajati (acolo unde se cere dovada vaccinarii sau a protectiei la angajare).

Vaccinarea personalului medical în România - Vaccinare recomandată pentru:

–Hepatita B
–Gripa
- Pandemie -116.025 personal medico-sanitar vaccinat (AV=56%)
- Sezon 2017/18–AV = 34.6%
–Rubeolă (neonatologie, ginecologie, pediatrie etc)

Boli prevenibile prin vaccinare prioritare pentru personalul medical

•Gripa •HepatitaB •Rujeola•Rubeola•Oreion•Varicela•Tetanos•Difteria•Tuse convulsiva
Vaccinarea antihepatita B
•Vaccinul împotriva Hepatitei B este un vaccin ADN recombinat şi se administrează intramuscular, trei doze,schema 0 -1-6 luni.
•După 1-2 luni de la administrarea celei de-a treia dozeeste recomandată testarea anticorpilor anti-HBs:
–Dacă concentratia Ac anti-HBs >10 mUI/ml, persoana este considerată protejatăfață deinfecția cuVHB.
–Dacă concentrația Ac anti-HBs <10 mUI/ml, este necesară revaccinarea cu trei doze şi repetarea testării la 1-2 luni după a
treia doză. Dacă după a doua serie
–Anti-HBs >10mIU/mL: persoana este considerată imună
–Anti-HBs <10mIU/mL: non răspuns la vaccinare
•Protecţia oferită de vaccin este de lungă durată.
–O doză de vaccin are o eficacitate de 50% în prevenirea hepatitei; daca sunt administrate două doze eficacitatea crește la
75-80%, iar după shema completă cu cele 3 doze protecția este de 95%.
•Unitatea sanitara are obligația să organizeze și să evalueze imunizarea împotriva hepatitei B (Ordin MS 1101/2016, Cap II, 3, h)
•Pentru personalul medical cu risc crescut de expunere profesională obligația testării revine angajatorului care va suporta
cheltuielile aferente acesteia.(CNSCBT. Metodologia de supraveghere a hepatitelor B și C)

Prevenirea Rujeolei la personalul medical

•Cand un caz de rujeola este internat intr-o sectie de spital sau in caz de aparitie a unui cluster intr-o institutie de ingrijiri medicale,
–Medicul epidemiolog trebuie să verifice statusul vaccinal al intregului personal medico-sanitar
–care va primi recomandarea de a-și completa vaccinarile sau a se vaccina post-expunere (in primele 72 de ore de la expunere)
•Recomandarea se adreseaza in particular personalului la risc
–cu vârsta peste 25 de ani,
–nevaccinat ȘI
–fără rujeolă în antecedente SAU cu antecedente incerte de rujeolă
–cu rezultat de laborator negativ
•Persoanele din grupa de varsta 26-40 ani, nevaccinate, fara evidenta anticorpilor antirujeolici, trebuie sa primeasca o doza de
trivaccin ROR, cu precauțiile necesare in cazul unei posibile sarcini.

Contact cu un caz de Rujeolă

–VaccinareROR in primele 72 de ore de la expunere (administrare incepand cu varsta de 7 luni)
sau
–Imunoglobuline0.5 ml/kg in primele6 zilede la expunere(la ceicu contraindicatiila vaccin–gravide, imunodeficienteetc)

Prevenirea transmiterii rubeolei în unitățile medicale

•Pentru a preveni transmiterea nosocomiala a rubeolei, unitatile medicale care acorda asistenta medicala femeilor de varsta fertila
si copiilor sub un an (din cauza riscului de sindrom rubeolic congenital) trebuie sa se asigure ca tot personalul care vine in contact
direct cu aceste categorii de pacienti este imun fata de rubeola.
•Personalul medico-sanitar care acorda asistenta medicala pacientilor cu rubeola, sindrom rubeolic congenital sau infectie rubeolica
congenitala trebuie sa fie imun fata de rubeola
•Personalul care isi desfasoara pregatirea in aceste unitati medicale trebuie sa fie imun fata de rubeola.
•Imunitatea fata de rubeola poate fi asigurata prin:

1. Vacc. personalului medico-sanitar receptiv care acorda asistenta medicala femeilor de varsta fertila si copiilor sub un an.
•Vaccinarea trebuie acordata prioritar personalului din unitatile unde exista risc de expunere a femeilor gravide
–cabinetele medicale ale medicilor de familie si
–unitati cu servicii de obstetrica-ginecologie si
–din unitatile care acorda asistenta medicala copiilor sub un an -unitati cu servicii de neonatologie, pediatrie.
•In functie de resursele disponibile, in programul de vaccinare poate fi inclus si personalul din
–serviciile de oftalmologie,
–O.R.L,
–cardiologie si
–chirurgie cardiovasculara care poate acorda asistenta medicala copiilor de pana la un an.

2. verificarea cu laboratorul a imunitatii fata de rubeola la angajarea in unitatile medicale in posturi care implica un contact
direct cu pacientii.
 3. Vaccinarea personalului receptiv care isi desfasoara pregatirea in unitatile medicale
-medici rezidenti, studenti la facultatile de medicina si colegii medicale, elevi ai liceelor sanitare si scolilor sanitare postliceale
Inainte de vaccinare, personalul medico-sanitar trebuie evaluat pentru contraindicatii si precautiuni si informat despre posibilele
efecte adverse care pot apare dupa administrarea vaccinului.
Femeile trebuie sfatuite sa evite sarcina timp de 30 de zile dupa vaccinarea antirubeolica.

Restrictii in serviciu pentru personalul medico-sanitar

•Personalul medico-sanitar cu rubeolatrebuie exclus din serviciu timp de 5 zile dupa aparitia eruptiei (perioada de infectiozitate a
rubeoliei dureaza, in medie, 5 zile dupa aparitia eruptiei)
•Personalul medico-sanitar receptiv care este expus la un caz de rubeola confirmat sau suspect trebuie exclus din serviciu incepand
cu a 7-a zi de la momentul primei expuneri pana la a 21-a zi dupa ultima expunere.

Prevenirea varicelei
•Personalul medical care vine în contact cu nou-născuții, cu pacienți cu imunodeficiențe sau din spitalele de boli infecțioase are
recomandare de vaccinare împotriva varicelei.
•Personalul medical care a avut contact cu un caz de varicelă și care nu are imunitate (antecedente de boală sau două doze de
vaccin), trebuie să se vaccineze cât mai repede.
- Este recomandată administrarea vaccinului în primele 3-5 zile după contactul cu un bolnav de varicelă, pentru a preveni
îmbolnăvirea sau a dezvolta o formă ușoarăde boală.
- Femeile însărcinate sau persoanele cu imunodeficiențe (personal medical), care auavut contact cu un caz de varicelă trebuie
să primească imunoglobulinespecifice in primele 96 de ore de la expunere.
•Vaccinul varicelos conţine virusul varicelo-zosterian viu atenuat şi se adm sc, 2 doze la interval de 4-8 săptămâni una de cealaltă.

Respectarea protocoalelor privind atitudinea în cazul expunerilor cu risc

Definiții
Expunerea cu risc de infecție HIV, VHB, VHC, care necesită profilaxie post-expunere profesionala (PPEP)
•accidentarea transcutană -exemplu: ințepătura cu ac sau tăietura cu un obiect tăios,
•contactul mucoaselor sau al tegumentuluicare prezintă leziuni ce-i afectează integritatea (ex: expunerea pe tegument cu
excoriații, tăieturi, delabrări, flictene, eczeme sau alte afecțiuni dermatologice)
•contactul cutanat pe o piele intactă, dar cu o durată prelungită (ex.: câteva minute și chiar mai mult)
•implicarea unei suprafețe întinse de contact cu sânge, țesuturi sau alte produse biologice contaminate vizibil cu sânge.
•Produse biologice:
–spermă, secreții vaginale;
–fluide (lichid cefalorahidian, sinovial, pleural, peritoneal, pericardic, amniotic);
–concentrate de HIV (în laboratoare).
•În absența sângelui vizibil în salivă, lacrimi, sudoare, urină, fecale, lapte aceste produse biologice nu sunt considerate cu risc de
infecție HIV și nu impun masuri de profilaxie antiretrovirala și de supraveghere medicală PPEP.
•Caz de expunere profesională: orice persoană care lucrează în sistemul sanitar și care a suferit o expunere accidentală cu risc de
infecție HIV, VHB, VHC prin contact cu sânge sau produse biologice considerate cu risc de infecție.

PERSOANA ACCIDENTATĂ
Aplică imediat protocolul de management al expunerii accidentale
–Întreruperea îngrijirii cu asigurarea securităţii pacientului;
–Asigurarea îngrijirilor de urgenţă
–Chimioprofilaxie pentru infecția HIV în funcție de tipul expunerii și starea pacientului -sursă
–Vaccinare postexpunere:

Asigurarea îngrijirilor de urgenţă

–ÎN CAZ DE EXPUNERE CUTANATĂ - Se spală imediat locul cu apă şi săpun 5 minute
–ÎN CAZ DE EXPUNERE PERCUTANĂ - Se spală imediat locul cu apă şi săpun, urmată de aplicarea unui antiseptic, cu timp de contact
conform recomandărilor producătorului
–ÎN CAZ DE EXPUNERE A MUCOASELOR - Se spală cu ser fiziologic sau cu apă 5 minute
•În prima orăde la accident se prezintă la MEDICUL ŞEF DE SECŢIE/COMPARTIMENT SAU MEDICUL DE GARDĂ;
•În termen de maxim 48 de oreanunţă medicul de medicina muncii pentru luarea în evidenţă;
•În termen de 24 de orese prezintă la responsabilul Serviciului de Prevenire a IAAM;

Medicul şef de secţie/compartiment sau medicul de gardă

•Asigură recoltarea eșantioanelor de sânge de la personalul expus in maxim 2 ore de la momentul expunerii, respectând legislația
privind testarea voluntară cu consiliere.
•Asigură recoltarea eșantioanelor de sânge de la pacientul sursă in maxim 2 ore de la producerea expunerii,respectând legislația
privind testarea voluntară cu consiliere;
•Înregistrează expunerea accidentală în Registrul de evidență a expunerilor accidentale la produse biologiceal secției;
•Asigură transportul eșantioanelor de sânge provenite de la pacientul sursă la laboratorul unității cu paturi în care a avut loc
expunerea
•Completează și transmite către SPIAAM, în maxim 24 de ore de la producerea expunerii FIȘA de raportate a expunerii accidentale a
personalului medico-sanitar

Unitatea sanitară în care s-a produsexpunerea

•asigură prelevarea și testarea eșantioanelor de sânge provenite de la pacientul sursă și persoana expusă accidental, în funcție de
antecedentele cunoscute ale fiecăruia.
–Teste effectuate: AgHBs, antiHBs, antiHBc, anti VHC, test HIV
•asigură evaluareapersoanei expuse accidentalde către medicul infecționist din spital sau trimiterea persoanei către Secția
/Spitalul de boli infecțioase/ consult interdisciplinar
•asigură vaccinarea antihepatită B, în cazul în catre persoana expusă nu are marker care să indice faptul ca a fost vaccinată sau a
trecut prin boală
•Chimioprofilaxia pentru HIV, atunci când este necesară este asigurată de Secția / Spitalul de boli infecțioase

Laboratorul
•Efectuează testele solicitate atât pentru persoana accidentată cât și pentru pacientul sursă
•Comunică rezultatele testărilor SPIAAAM în termen de 24 de ore

Medicul de medicina muncii

•Inregistrează evenimentul în registrul propriu al expunerilor accidentaleîndrumă persoanele accidentate care sunt deja cunoscute
cu infectie cronica cu VHB si/sau VHC, către
•urmărește apariția semnelor evocatoriide infecție HIV /VHB /VHC,
•urmărește seroconversia pentru HIV si/sau VHB si/sau VHC, la persoana expusăpe baza testelor efectuate
–imediat după expunereși
–la 6 luni de la data expunerii sau,
–în cazul în care este posibil, prin determinarea viremiei HIV/VHC la 1 lună, cu respectarea confidentialității conform
legislatiei în vigoare
•face analiza semestrială a cazurilor de expunere accidentala profesionala si de seroconversie inregistrate in unitate
•Anual completează evidența vaccinărilor personalului medico-sanitar expus la produse biologice și o trimite la SPIAAM sau la
medicul responsabil
•raportează expunerile accidentale la produse biologice ale personalului sanitar către Inspectoratul teritorial de muncă, în
conformitate cu Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu modificările şi completările ulterioare, și cu Hotărârea
Guvernului HG 243/2013 privind cerintele minime de securitate și sănătate în muncă pentru prevenirea rănirilor provocate de obiecte
ascuțite în activitățile din sectorul spitalicesc și cel al asistenței medicale.

Respectarea protocoalelor privind managementul deșeurilor provenite din activitatea medicală

De reținut...
•Persoanele care lucrează în sistemul sanitar și desfășoarăactivități care implică contactul cu pacienți, sânge sau alte produse
biologice provenite de la pacient, în cabinete, secții, compartimente sau laboratoare
–prezintă risc de a dobândi diferite infecții de la pacienții asistați, ȘI / SAU
–prezintă risc de a transmite microorganisme lapacienți, alți angajați, familie
•IAAM includ și infecțiile ocupaționale ale personalului medical

De reținut...Măsurile pentru diminuarea riscului profesional sunt

•Respectarea precauțiunilor standard
•Vaccinarea personalului medical
•Respectarea protocoalelor privind atitudinea în cazul expunerilor cu risc
•Respectarea protocoalelor privind managementul deșeurilor provenite din activitatea medicală
•Participarea la Programele de instruire

De retinut...
Precauţiunile standard (PS) -Sunt măsuri minime de prevenire a infecției care se aplică tuturor pacienţilor îngrijiți, indiferent de
statusul lor infecţios (cunoscut sau necunoscut, suspect sau confirmat)cu scopul de a proteja personalul sanitar și de a preveni
transmiterea infecțiilor la pacienți.

Precauţiunile standard (PS) -Includ

–Igiena mâinilor
–Utilizarea echipamentului individual de protecție
–Practici sigure de injectare (recoltare, administrare tratamente injectabile etc)
–Manipularea în condiții sigure a echipamentelor / dispozitivelor medicale și a suprafețelor atinse frecvent
–Igiena respiratorie și eticheta tusei

De retinut...
Expunerea cu risc de infecţie HIV, VHB VHC necesită profilaxie post-expunere profesională (PPEP) !!!

Profesia medicală = risc de expunere

Pentru protecția personală dar și a pacienților noștri este nevoie să aplicăm toate măsurile de protecție!
Medicul = MODEL pentru pacienții săi și o SURSĂde informații de încredere

DEZINFECTIE STERILIZARE IGIENA MAINILOR

•Curatare -etapa preliminara obligatorie, permanenta si sistematica in cadrul oricarei activitati sau proceduri de indepartare a
murdariei (materie organica si anorganica) de pe suprafete (inclusiv tegumente) sau obiecte, prin operatiuni mecanice sau manuale,
utilizandu-se agenti fizici si/sau chimici;
•Dezinfectie -procedura de distrugere a microorganismelor patogene sau nepatogene de pe orice suprafete (inclusiv tegumente),
utilizandu-se agenti fizici si/sau chimici;
•Sterilizare-operatiunea prin care sunt eliminate sau omorate microorganismele, inclusiv cele aflate in stare vegetativa, de pe
obiectele inerte contaminate, rezultatul acestei operatiuni fiind starea de sterilitate. Probabilitatea teoretica a existentei
microorganismelor trebuie sa fie mai mica sau egala cu 10 (indice -6);
•Toate dispozitivele medicale si materialele care urmeaza a fi sterilizate trebuie curatate si dezinfectate, inainte de a fi supuse unui
proces de sterilizare standardizat.

Curatarea
•spalarea, ştergerea, aspirarea, perierea -metoda de decontaminarecare asigură îndepărtareamicroorganismelorde pe suprafeţe,
obiecte sau tegumente, odată cu îndepărtarea prafului şi a substanţelor organice.
•poate realiza o decontaminare de 95-98%, foarte apropiată de cea obţinută prin dezinfecţie.
•acţionează asupra tuturor microorganismelor(decontaminare neselectiva)
•nu înlocuieşte dezinfecţia.
Produse utilizate
•Curatarea se realizeaza cu detergenti, produse de intretinere si produse de curatat
•Dezinfectia prin mijloace chimice se realizeaza prin utilizarea produselor biocide.
•Produse biocide -substanţele care distrug microrganismele
–Bactericid
–Virucid
–Micobactericid
–Sporicid

Clasificarea produselor biocide

Produsele biocide utilizate in unitatile sanitare se incadreaza in grupa principala I, tip de produs 1 si 2.
•tip de produs 1
a) dezinfectia igienica a mainilor prin spalare;
b) dezinfectia igienica a mainilor prin frecare;
c) dezinfectia pielii intacte.
Termenul antisepticse utilizeaza pentru produsele destinate dezinfectiei tegumentului si/sau a mainilor.
•tip de produs 2
a) dezinfectia suprafetelor;
b) dezinfectia dispozitivelor medicale prin imersie(manual)sau inmasini automate;
c) dezinfectia lenjeriei (material moale)
Termenul dezinfectant se utilizeaza pentru produsele destinate dezinfectiei suprafetelor inerte (instrumentar, echipamente ,
pavimente, mobilier)

Dezinfecţia = Procesul prin care sunt distruse cele mai multe, sau toate microorganismele patogene (în proporţie de 99,9%) cu
excepţia sporilor bacterieni, de pe obiectele din mediul inert
–Dezinfecţia PROFILACTICĂ
–Dezinfecţia în FOCARUL DE BOALĂ TRANSMISIBILĂ: CONTINUĂ/TERMINALĂ

Reguli generaleprivind dezinfectia

•Dezinfecţia profilactică completează curăţenia, dar nu o suplineşte
•Dezinfecţia nu poate înlocui sterilizarea
•Eficienţa dezinfecţiei profilactice este condiţionată de o riguroasă curăţenie prealabilă
•Trebuie utilizate numai dezinfectante avizate de Ministerul Sănătăţii
•În dezinfecţia chimică trebuie utilizate dezinfectante cu spectru de acţiune bactericidă (şi / sau tuberculocidă), virulicidă, fungicidă
şi / sau sporicidă.
•În funcţie de riscul de apariţie a infecţiilor, trebuie alese dezinfectantele care acţionează specific asupra agenţilor patogeni
incriminaţi.

Criterii de alegere a dezinfectantelor

•Eficacitate
•Uşurinţa în preparea şi aplicarea soluţiilor şi în stocarea substanţelor şi produselor
•Cost
•Lipsa corozivităţii şi a efectelor distructive
•Toxicitatea în condiţii de utilizare şi a măsurilor de protecţie recomandate

Clase chimice de substante dezinfectante

•Fenolii •Halogenii: compuşi care eliberează clor, brom sau iod •Compuşi cuaternari de amoniu: clorura de benzalkonium, clorura de
didecildimetilamoniu, cetrimide •Clorhexidina •Hexachlorophene•Triclosan •Alcooli (concentratie 30-50% pentru alcoolul
izopropilic şi 50-70% pentru alcoolul etilic) •Aldehide •Peroxidul de hidrogen(3% antiseptic, 6% dezinfectant)

Reguli de utilizare si pastrare corecta a produselor dezinfectante

•utilizarea numai in scopul indicat prin autorizatie/inregistrare;
•respectareaindicatiilorde utilizare de pe eticheta produsului
•respectarea concentratieisi timpul de contact
•respectarea incompatibilitatii cu anumite materiale
•interzicerea amestecarii diferitelor produse
•pastrereanumai in flacoanele originale, pentru a se evita contaminarea
•pastrarea la adapost de lumina si departe de surse de caldura
•in cazul in care eticheta falconului s-a pierdut/deteriorat , produsul respectiv nu se mai foloseste
•respectareanormelor de protectie a muncii, care sa previna accidentele si intoxicatiile.
•instruirea personalului cu privire la noile proceduri sau la noile produse
•portul echipamentului de protectie la manipularea produselor
•Pentru produsele dezinfectante care se utilizeza dilutate:
–solutia de lucru se prepara in cantitatea strict necesara
–se utilizeaza pentru preparare un sistem de dozare gradat
–se noteaza pe flacon data prepararii dilutiei respective;
–se utilizezaimediat -solutii proaspat preparate
–se pot pastra diluate , dar nu mai mult de 48 de ore de la preparare;
–se utilizeaza cuve cu capac pentru preparea solutiilor utilizate in dezinfectia instrumentarului

Procesarea suporturilor suprafetelor, instrumentarului si echipamentelor

•Alegerea metodei de dezinfectie si/sau sterilizare pentru suprafete, instrumentar si echipamente trebuie sa tina cont de categoria
din care acestea fac parte
•Calsificarea Spaulding* -Categorii bazate pe gradul de riscul de infectie
•Critice
•Semi-critice
•Non-critice
Nivelul de dezinfectie sau sterilizarea depind de destinatia echipamentului medical respectiv

Instrumentele medicale NON-critice

Vin in contact cu pielea intacta
–Exemple: stetoscoape, suprafaţa meselor, pavimente, ploşti, mobilier, etc.
–Necesită DEZINFECŢIA DE NIVEL INTERMEDIAR până la SCĂZUT, între utilizări

Instrumentele medicale Semi-critice

–vin în contact cu mucoasele(cu excepţia mucoasei periodontale), sau cu soluţii de continuitate ale pielii.
–Exemple:
a. endoscoape flexibile, laringoscoape, tuburi endotraheale, echipament de anestezie şi respiraţie asistată.
–Necesită STERILIZARE,sau cel puţin DEZINFECŢIE DE NIVEL ÎNALT,între utilizări
b. termometre orale sau rectale
c. suprafeţe netede, dure (căzi de hidroterapie)
-Necesită DEZINFECŢIE DE NIVEL INTERMEDIAR între utilizări

Instrumentele medicale critice

–penetreaza pielea sau mucoasele
–vin in contact cu tesuturi sterile sau cu sistemul vascular
Exemple:
-bisturie, ace, catetere vasculare, implanturi,
-alt instrumentar chirurgical invaziv
•Necesită STERILIZARE între utilizari( cele reutilizabile).Inainte de sterilizare trebuie dezinfectate.
•De unica utilizare

Procesul de sterilizare utilizat trebuie să respecte strict:

•recomandările producătoruluiaparaturii de sterilizare, atunci când se folosesc aparatele de sterilizare,
sau
•timpul de contact recomandat de producător, atunci când se utilizează sterilizanţi chimici:
-glutaraldehidă 2%, peroxid de hidrogen stabilizat 6%, acid peracetic în diferite concentraţii
DEZINFECŢIA DE NIVEL SCĂZUT
•Poate distruge cele mai multe bacterii în forma vegetativă, unele virusuri, unii fungi, dar NU distruge microorganisme rezistente,
cum sunt Mycobacterium tuberculosis sau sporii bacterieni.
•Substanţe chimice care realizează dezinfecţia de nivel scăzut :
–Dezinfectante care conţin fenoli, iodofori, substanţe cuaternare de amoniu şi agenţi de spumare;
–Alcooli (70 , 90 );
–Hipoclorit de sodiu (5,25%)

DEZINFECŢIA DE NIVEL INTERMEDIAR (MEDIU)

•Realizează distrugerea Mycobacterium tuberculosis,a bacteriilor în formă vegetativă, a celor mai multe virusuri şi fungi, dar nu şi
a sporilor bacterieni.
Substanţe chimice care realizează dezinfecţiede nivel intermediar: Fenoli, Iodofori, Alcooli, Compuşi pe bază de clor

DEZINFECŢIA DE NIVEL ÎNALT

•Realizează distrugerea tuturor microorganismelor, cu excepţia unui număr mare de spori bacterieni.
•Timpul de contact necesar al substanţei chimice cu substratul tratattrebuie să fie de cel puţin 20 minute.
•Este obligatorie respectarea recomandărilor producătorului.
•Substanţele chimice prin care se poate realiza dezinfecţia de nivel înalt sunt:
-Glutaraldehida (2%)
-Peroxidul de hidrogen stabilizat (6%)
-Acidul peracetic (diferite concentraţii)
-Hipocloritul de sodiu (5,25%)

STERILIZARE CHIMICĂ
•Realizează distrugerea tuturor microorganismelor şi a unui număr mare de spori bacterieni.
•Timpul de contact necesar al substanţei chimice cu substratul tratat este de câteva ore.
•Este obligatorie respectarea recomandărilor producătorului referitoare la timpul de contact şi condiţiile de realizare.
•Substanţele chimice care realizează sterilizarea chimică sunt:
-Glutaraldehida (2%)
-Peroxid de hidrogen stabilizat (6%)
-Acidul peracetic (diferite concentraţii)

Metode de sterilizare
•sterilizarea se realizeaza prin
–metode fizice: abur sub presiune sau abur la temperatura si presiune ridicate/scazute-autoclavare
–metode combinate fizico-chimice( etilen-oxid, formaldehida)
Sterilizarea cu vapori de apa saturati sub presiune (autoclavarea) trebuie sa fie metoda de electie,daca dispozitivul medical
suporta aceasta procedura

Sterilizarea la EO
•Faza vacumare initiala
•Faza preincalzire
•Indepartare aer, umidificare,
•Sterilizare ( 55 0C , 60 min sau 34 0C 180 min)
•Vacumare finala
•Ventilare
•Aerare ( Desorbtie)
–Durata procesului 2-5 ore si respectiv 4-8 ore
–Se sterilizeaza materilale termosensibile
Sterilizarea la sterilizatoare cu oxid de etilena se utilizeaza doar cand nu exista alt mijloc de sterilizare adecvat pentru obiecte si
echipamente termosensibile
Sterilizarea la autoclav
•Faza de pretratament
•Faza de sterilizare
–Sticlarie, cauciuc 1250C , 1,3 bari, 15 min
–Plastic termosensibil 1.2 bari, 1210C, 20 min
–Instrumentar si textile 2 bari, 1340C, 10 min
•Faza de posttratament (postvacumare)

Etape in pregatirea pentru sterilizare

•Decontaminare/predezinfectie/ curatare
•Primul tratament care se aplica cu scop de a diminua microorganismele
•Contribiue la protectia personalului si a mediului
•Pretratament: imersie in sol detergent –dezinfectant pt detasarea murdariei
•Curatare pt indepartare resturi proteice si previnerea formarii biofilm
Biofilm caracteristica unui agent microbiologic de a adera si a se fixa de o suprafata imersata prin secretia unor polimeri,
ingreunand astfel accesul substantelor active antimicrobiene;
•Dezinfectia completeaza faza de curatare - se utilizeza dezinfectante pentru instrumentar, cu mentinerea tipului de imersie
recomandat
•Clatire-se clatesc cu apa din abundenta
•Uscare - cu prosop curat sau aer comprimat
•Lubrefiere
•Verificarea integritatii
•Impachetare

Impachetarea materialului de sterilizat

•Cutii metalice perforate /containere cu filtru–pentru sterilizarea la autoclav
•Casolete perforate cu colier –pentru sterilizarea la autoclav
•Hartie speciala pentru impachetat instrumentarul sau materialul textil-pentu autoclav
•Pungi/role pentru sterilizarea la EO (oxid de etilena)
•Pungi/role pentru sterilizarea la autoclav

Durata mentinerii sterilitatii materialelor

•Ambalate in cutii metalice perforate /casolete cu colier este de 24 de ore de la sterilizare, cu conditia mentinerii si casoletelor
inchise.
•In containere metalice cu filtru –durata este mai lunga (pana la 6 luni), fiind specificata de producatorul ambalajului respectiv,
cu conditia mentinerii inchisesi a pastrarii corespunzatoare
•Ambalate in pungi hartie plastic sudate este de doua luni de la sterilizare, cu conditia mentinerii integritatii ambalajului.
•Ambalate in hartie speciala (ambalaj in doua straturi de hartie, fara solutii de continuitate) este de o luna de la sterilizare.

Igiena mainilor in unitatile sanitare

De ce este importanta igiena mainilor?
Cel mai obisnut mod de transmitere a agentilor patogeni in spital este prin intermediul mainilor!
- Infectii nosocomiale/asociate asistentei medicale
- Raspandirea antibiorezistentei microbiene
Definitii
•Igiena mainilor se refera la : Efectuarea spalarii simple, a spalarii antiseptice , dezinfectarii cu solutie antiseptica , spalarea
chirurgicala
•Spalarea mainilor –Spalarea cu apa simpla si sapun obisnuit
•Spalarea antiseptica/dezinfectia igienica a mailor prin spalare - Spalarea mainilor cu apa si sapun sau alti detergenti care contin
o substanta antiseptica
•Dezinfectia manilor prin aplicarea antisepticului pe baza de alcooli/dezinfectie igienica a mainilor prin frecare
–Frecarea manilor cu un preparat pe baza de alcooli
•Spalarea si antisepsia chirurgicala a manilor(inaintea interventiilor chirurgicale)
Flora bacteriana normala a pielii
Pielea normala este colonizata cu bacterii
Arii diferite ale corpului au un numar diferit de bacterii
Flora bacteriana a manilor:
 Flora tranzitorie
colonizeaza straturile superficiale ale pielii
dobandita prin contacul cu pacientul sau suprafete contaminate
sunt cel mai frecvent incriminate in IN
se indeparateaza prin spalarea de rutina
 Flora rezidenta/proprie
Atasata de straturile profunde ale pielii
Staf coagulaza negativi sau diferomorfi
Mult mai rezistenta la indeparatare

Indicatii pentru igiena mainilor

Cand mainile sunt vizibil murdare, contaminate , spalare cu sapun simplu sau antibaterian si apa.
Daca manile nu sunt vizibil murdare se utilizeaza dezinfectantul de maini pe baza de alcooli pentru reducerea numarului de
bacterii.

Tehnici recomandate de igiena mainilor

Dezinfectante pe baza de alcool
–Se aplica in palma unei maini, se feaca mainile pentru a se acoperii intreaga suprafata a mainilor , pana la uscare
–Cantitatea necesara : functie de producator
–Aplicarea este cheia : Lasati sa se usuce!
•Spalarea mainilor
–Umeziti mainile cu apa , se aplica sapunul , se freaca mainile pe toate suprafetele
–Clatire si uscare cu prosop de unica utilizare
–Utilizati hartia prosop pentru a inchide robinetul

Alte aspecte privind igiena mainilor

•Lungimea unghiilor este importanta-numar mare de bacterii conditionat patogene in spatiile subunghiale (ex. stafilococ
coagulazo-negativ, pseudomonas, levuri)
•Unghiile naturale –lungime max admisa de 0,5 cm
•Unghiile artificiale sunt interzise
•Nu se vor purta bijuterii (inele, bratari)
•Se utilizeaza creme si lotiuni pentru ingrijirea mainilor