Medicamente antiulceroase

Cuprinde medicamente utile pentru tratamentul ulcerului gastric sau duodenal.

Cauzele leziunii ulceroase sunt pe deoparte creterea secretiei de HCl, iar pe de
alta parte, scaderea cantitatii de mucus care protejeaza mucoasa gastrica sau
duodenala. Daca ulcerul apare unde exista HCl in cantitate mare, atunci
inlaturarea lui duce la vindecarea ulcerului.
Exista 3 clase de medicamente :
I. Antiacide reactioneaza c!imic cu HCl i il neutralizeaza.
II. Antisecretoare scad secretia de HCl.
III. "rotectoare ale mucoasei #citoprotectoare$ protejeaza mucoasa gastrica
sau duodenala de agresiunea HCl i pepsinei.

I. Medicamente antiacide

%unt su&stante c!imice simple care neutralizeaza HCl. %e 'olosesc compui de
Ca
()
#oxid de Ca$, de *g #!idroxid de *g, oxid de *g, car&onat de *g, trisilicat
de *g$, de Al #!idroxid de Al$, de +a #&icar&onat de +a$.
Aceti compui scad aciditatea gastrica i 'avorizeaza vindecarea.
%e clasi'ica dupa mai multe criterii :
A. Dupa rapiditatea de reactie :
antiacide rapide sunt cele solu&ile #de ex. &icar&onatul de +a$.
antiacide lente sunt cele greu solu&ile #compui de Ca, Al, *g$.
,. In 'unctie de capacitatea de a alcaliniza continutul gastric :
antiacide neutralizante care nu cresc pH-ul mai sus de ..
antiacide alcalinizante in cantitate mare pot crete pH-ul mai sus de .
#&icar&onatul de +a$.
C. In 'unctie de capacitatea de a produce modi'icari sistemice de pH :
antiacide sistemice sunt cele care se pot a&sor&i #&icar&onatul de +a$.
antiacide nesistemice #celelalte$.
/atenta e'ectului este scurta #su& 30 de min.$. Doza de antiacid se poate
calcula in 'unctie de cantitatea de HCl secretata de &olnav. In mod normal,
indi'erent de antiacidul utilizat, 120 mEg sunt capa&ili sa neutralizeze acidul
clor!idric secretat pe parcursul a ( ore.
Durata e'ectului acestor medicamente depinde de timpul cat raman in stomac.
E'ectul este varia&il, in 'unctie de tranzitul gastric al pacientului. /a cei la care
tranzitul este mai rapid, durata e'ectului este mai mica, in timp ce la cei la care
tranzitul este mai scazut, durata e'ectului crete. De o&icei se practica asocierea
antiacidelor cu parasimpatolitice #pentru incetinirea tranzitului$.
"reparatele antiacide se administreaza singure sau se asociaza intre ele
in 'unctie de ce alte e'ecte adverse au . De o&icei modi'ica motilitatea tu&ului
digestiv: compuii de Ca i Al au e'ect constipant, in timp ce compuii de *g,
e'ect laxativ.
3ormulele magistrale asociaza antiacide cu e'ect constipant cu antiacide cu e'ect
laxativ. In prezent, exista preparate industriale care contin diveri compui cu
actiune antiacida in di'erite proportii, ast'el incat sa nu modi'ice tranzitul.
Bicarbonatul de Na se administreaza in doze mici pentru a nu produce
e'ecte sistemice legate de pH #riscul de alcaloza este crescut cand se
administreaza indelungat in doze mari$. ,ioxidul de car&on care se eli&ereaza in
urma reactiei poate da &alonare i eructatii.
Actioneaza de regula pe perioada a ( ore 4 se administreaza la 1 ora dupa
masa cand secretia de HCl este maxima, apoi se administreaza alta doza la 3
ore dupa masa #la ( ore dupa prima administrare$.
Sarurile de Ca pot produce pe termen lung !ipercalcemie, stari de
ne'rocalcinoza, calculi renali.
Magneziul se a&soar&e putin 5 totui, daca &olnavul prezinta 'enomene de
insu'icienta renala, *g se poate acumula in organism provocand 'enomene de
deprimare nervoasa centrala.
Antiacidele au o serie de avantaje : sunt &ine suportate, sunt real e'icace i sunt
'oarte ie'tine.
In practica medicala actuala sunt putin 'olosite datorita incomoditatii lor #este
di'icil de administrat pe o perioada lunga de timp datorita intervalelor 'recvente la
care tre&uiesc administrate$.

II. Antisecretoare

1. Parasimpatolitice avand in vedere ca parasimpaticul #"%$ are e'ect
stimulator asupra secretiei de HCl, administrarea de medicamente
parasimpatolitice duce la scaderea secretiei de HCl.
Exista 3 'aze ale digestiei gastrice :
ce'alica provocata de vazul, mirosul sau6i gandul legate de alimente 5
este a'lata su& control nervos vagal.

gastrica provocata de contactul stomacului cu alimentele, iar controlul

este mixt #nervos i umoral$.
intestinala controlul este dominant umoral.
"arasimpatoliticele #atropina$ scad secretia gastrica, in special in 'aza
ce'alica i gastrica, i in'luenteaza putin 'aza intestinala.
"arasimpatoliticele se administreaza inainte de masa.
"arasimpatoliticele au o serie de dezavantaje :
au e'ecte nedorite : uscaciunea gurii, tul&urari de vedere, ta!icardie,
constipatie, etc.
ingreuneaza evacuarea stomacului prin creterea tonusului s'incterului
piloric i prin scaderea motilitatii gastrice.
%e 'ac asocieri intre atropina i antiacide : parasimpatoliticele actioneaza inainte
de masa i in timpul 'azei gastrice, in timp ce antiacidele scad secretia de HCl
din timpul 'azei intestinale. "e de alta parte, datorita 'aptului ca
parasimpatoliticele impiedica evacuarea gastrica se prelungete durata de
actiune a antiacidelor.
Exista compui de sinteza care nu se a&sor& in tu&ul digestiv : sunt
parasimpatolitice cu structura cuaternara de amoniu #"ropantelina, *etantelina,
,utilscopolamina$. %unt &ine suportate i singura reactie adversa pe care o mai
au este contipatia.
Pirenzepina #7astrozepin$ se a&soar&e putin i este un antisecretor cu actiune
selectiva 4 actioneaza asupra su&populatiei de receptori *1 pe care-i &loc!eaza
selectiv, i nu produce nici reactii adverse de tip atropinic, nici constipatii. Dozele
mari &loc!eaza toti receptorii muscarinici, ducand la e'ecte adverse de tip
atropinic.
"arasimpatoliticele sunt e'icace in ulcerele cu !ipersecretie moderata.

(. Blocantele receptorilor histaminergici H2 #Cimetidina, 8anitidina,
3amotidina$. ,locarea acestor receptori duce la scaderea secretiei de HCl
atat in 'azele controlate prin mecanism nervos, cat i in cele controlate
umoral. E'ectul acestor medicamente este mai intens.
%tatistic, procentul de vindecari este mai mare decat cel al vindecarilor cu
antiacide i parasimpatolitice. In cazul ulcerelor o&inuite, e'ectele
antiacidelor sunt similare cu e'ectele medicamentelor care in!i&a receptorii
!istaminergici H(, daca se administreaza su'icient de des i in cantitate
su'icient de mare.
"entru ulcerele cu !ipersecretie de HCl marita, e'ectele &locantelor H( sunt
net superioare 'ata de antiacide.
Alte avantaje ale utilizarii anti!istaminergicelor :
nu modi'ica evacuarea stomacului 4 pot 'i administrate i la &olnavii cu
eso'agita de re'lux #parasimpatoliticele, ingreunand evacuarea stomacului,
sunt contraindicate la aceti &olnavi$
se administreaza comod # Cimetidina de 2 ori6zi 5 8anitidina de ( ori6zi,
dimineata i seara, iar ca tratament de intretinere se administreaza 1
data 6zi, seara, inainte de culcare$.
%unt &ine suportate, in general. "ot aparea 'enomene de diaree, datorita unei
creteri compensatorii de gastrina. %-au semnalat 'enomene de ginecomastie la
&ar&ati, 'recventa la Cimetidina i 'oarte rara la 8anitidina i 3amotidina.
Cimetidina poate avea e'ect in!i&itor enzimatic 4 se impune prudenta la
asocierea cu 9eo'ilina, anti&iotice macrolide, anticoagulante cumarinice,
3enitoina.

In cazul administrarii indelungate a &locantelor H( !istaminergice, exista ( riscuri
teoretice, nedemonstrate prin exemple in practica medicala :
1. %caderea secretiei de HCl este atat de importanta, incat este posi&il sa
dispara 'unctie stomacului de protejare 'ata de in'ectiile digestive. Ast'el,
pe termen lung, pot apare in'ectii enterale.
(. %caderea secretiei de HCl duce la creterea reactiva a secretiei de
gastrina 5 celulele secretoare de gastrina #celulele 7$ proli'ereaza existand
riscul de !iperplazie i dezvoltarea de cancere.
+u s-a citat nici un caz de cancer ca urmare a tratamentului cu aceste
medicamente.
Cimetidina este singurul medicament din aceasta clasa asupra caruia s-au 'acut
studii prin care s-a demonstrat ca administrate pe o perioada lunga de timp
scade 'recventa recaderilor in ulcer.
De o&icei, este necesara &iopsie gastrica i numai dupa aceea se urmeaza
tratamentul antiulceros. 9ratamentul antiulceros poate masca un eventual cancer
i impiedica diagnosticul precoce al lui. Acest lucru se intampla mai ales in cazul
unui cancer gastric ulcerat 4 daca tratam ulceratia, ea se poate vindeca iar
simptomatologia dispare.

3. Blocantele pompei de protoni
%unt in!i&itoare ale pompei ionice, care trans'orma ionii H
)
din sange in HCl, prin
cuplarea cu ionii de Cl in canaliculele glandei secretoare.
meprazolul derivat de &enzimidazol, care nu este activ ca atare : devine cu
atat mai solu&il cu cat pH-ul este mai acid. Acolo unde este aciditate maxima, se
trans'orma in 'orma activa care se 'ixeaza ireversi&il de pompele de protoni.
Disparitia e'ectului se produce prin sinteza de noi molecule cu valoare de pompe
de protoni. E'ectul este de lunga durata peste (2 de ore #c!iar pana la 3 zile$.
In!i&a secretia de HCl atat pe cea stimulata cat i pe cea &azala. E'ectul este
maxim.
%tudiile e'ectuate au aratat ca pentru ulcerele medii o&inuite e'ectul o&tinut este
similar cu e'ectul in!i&itorilor H(. Dar, au 'ost semnalate rezultate net superioare
in caz de secretie exagerata de HCl #de exemplu in sindromul :ollinger-Ellison,
discrimii, mastocitoza $.
%unt comod de administrat se administreaza o singura data pe zi.
Reactii adverse diaree, datorita creterii re'lexe de gastrina.
Aceste medicamente au ( riscuri teoretice :
1. Disparitia &arierei antiin'ectioase a stomacului.
(. 8isc de neoplazie.
Durata administrarii este limitata nu tre&uie sa depaeasca ( saptamani.

!.Inhibitorii anhidrazei carbonice
Acetazolamida in!i&a an!idraza car&onica, enzima importanta in secretia
ionilor H
)
. In tratament, se 'ac asocieri de acetazolamida cu antiacide.
Reactii adverse : astenie, somnolenta, dureri musculare, parestezii ale
extremitatilor.
"reparatul numit ;lcosilvanil contine 200 mg acetazolamida 6 comprimat intr-o
asociatie complexa.
III. Protectoare ale mucoasei gastrice

1. Compu"ii de bismut #car&onat &azic de ,i, 'os'at, su&nitrat, su&citrat de
,i coloidal$. ,ismutul reactioneaza cu proteine ale mucoasei digestive
'ormand proteinatul de &ismut care constituie o &ariera protectoare a
mucoasei tu&ului digestiv 5 ast'el crete rezistenta mucoasei la actiunea
HCl. %arurile de &ismut au i o capacitate sla&a de a neutraliza HCl. Au
e'icacitate compara&ila cu antiacidele. %e utilizeaza i in tratamentul unor
leziune ale mucoasei digestive in ansam&lu. Dozele mici produc
constipatie, iar dozele mari diaree. Coloreaza scaunul in negru,
con'undandu-se cu melena. %e administreaza in doze mici i pe perioade
scurte. %e a&soar&e in cantitati mici din tu&ul digestiv. Administrat in
cantitati mari i mai ales la &olnavii cu insu'icienta renala se acumuleaza
provocand un sindrom neurologic grav 4 ence'alopatie mioclonica.
(.
3.
2.
<.
=.
..
>.
?.
10.
11. Sucral#at este un compus care adera intim de zona lezata 'ormand o
&ariera in calea HCl i pepsinei 5 'ormeaza un 'el de pansament gastric.
Este real e'icace in ulcerele o&inuite.
1(. Carbeno$olona este un alcaloid care stimuleaza secretia de mucus
crescand protejarea mucoasei i 'avorizand vindecarea leziunilor
ulceroase. Este real e'icace, dar este 'oarte rar utilizat, deoarece are e'ect
aldosteronic.