Sunteți pe pagina 1din 36

MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETRII TINERETULUI I SPORTULUI

COALA POSTLICEAL SANITAR SF.VASILE CEL MARE


PLOIETI

PROIECT DE CERTIFICARE A
CALIFICRII PROFESIONALE

DOMENIUL SNTATE I ASISTEN PEDAGOGIC


CALIFICARE PROFESIONAL- ASISTENT MEDICAL DE FARMACIE

NDRUMTOR
FARM. PRIMAR ALEXANDRU DUMITRESCU
ABSOLVENT
ANGELA MONICA BUTEAN

2010

ANTIULCEROASE

CUPRINS
Introducere
Capitolul I
Capitolul II

Noiuni de anatomie si fiziologie ale stomacului si duodenului


Ulcerul gastroduodenal
II.1.
Etiopatogenie
II.1.1 Factori de mediu
II.1.2 Factori individuali(genetici)
II.2.
Noiuni de fiziopatologie ale bolii ulceroase
II.3.
Simptomatologia ulcerului gastro-duodenal
II.4.
Forme clinico-terapeutice ale ulcerului

Capitolul III Medicamente antiulceroase- clasificare


Capitolul IV Medicamente antihistaminice H2
IV.1.
Cimetidina
IV.2.
Ranitidina
IV.3.
Famolidina
IV.4.
Nizatidina
Capitolul V Inhibitori ai pompei de protoni
V.1.
Omeprazolul
V.2.
Pantoprazol
V.3.
Lansoprazol
V.4.
Rabeprazol
Capitolul VI Medicamente-combinatii folosite pentru eredicarea Heliobacter Pylori
VI1.
Helicocin
Capitolul VII Medicamente protectoare ale mucoasei gastro-intestinale
VII.1.
Sucralfat
VII.2.
Pirenzepin
VII.3.
Subcitrat de bismut
Capitolul VIII Antiacide
VIII.1.
Antiacide alcalinizante
VIII.1.1 Biocarbonat de sodium

VIII.1.2 Ulcerotrat
VIII.2
Antiacide neutralizante
VIII.2.1 Compui de magneziu
VIII.2.2 Compui de aluminiu
VIII.2.3 Compui de calciu
VIII.2.4 Combinaii de compui de aluminiu,magneziu si calciu
VIII.3
Antiacide cu antiflatulente
VIII.4
Antiacide cu antispastice
Anexe..
Concluzii.
Bibliografie.

Introducere

Bolile gastrointestinale constituie unul din cele mai dinamice grupe de


afeciuni,cunoscnd mutaii spectaculoase ; s-au identificat noi agenti
etiologici, s-a elucidat substratul genetic al unor afectiuni ; s-au descifrat
mecanismele patogenice, dar mai alea s-au introdus noi tehnici de diagnostic
si noi scheme de tratament.
Dintre bolile gastrointestinale, una din cele mai studiate mai ales
pentru descifrarea mecanismelor patogenice care stau la baza sa este cea
cunoscut cu ani in urma in literatura romneasc ca boal ulceroas, n
prezent numit ulcerul gastric i duodenal.
Cu o prevalent global ( ulcere active, cicatrizate, operate ) de 10%
din ntreaga populaie, ulcerul se ntalneste la orice vrst, dar incidena
maxim este in decada a-4-a pentru ulcerul duodenal si in decada a-5a si a6a pentru ulcerul gastric.
Ulcerul duodenal este de 2-3 ori mai frecvent decat ulcerul gastric
conform statisticilor medicale efectuate pe intervale mari de timp, rata
internrilor pentru ulcer gastroduodenal a sczut marcat in perioada 19701990; astfel numrul internrilor in 1981 pentru ulcere gastrice si duodenale
in SUA reprezinta numai jumtate din cel al anului 1965.
Studiile clinice realizate de expertii O.M.S. s-au artat ca, alturi de
ali factori, un rol important in reducerea nr . de internri in spital, dar mai
ales in scderea complicaiilor ulceroase l are aplicarea unor medicamente
eficiente, in scheme de tratament corect aplicate in special inhibitorii de
H2, inhibitorii pompei de protoni si tratamentul antiHeliobacter pylori.
Alegerea descrierii tratamentului bolii ulceroase poate fi justificat i
ca urmare a impactului socio-profesional al bolii, depaind astfel stadiul de

maladie pur. Complicaiile immediate si tardive ale maladiei ulceroase,


costuri ridicate ale tratamentului pot prezenta tot atatea argumente in
sprijinul lucrarii de faa. Nu as putea incheia, fr a aminti c, varietatea
deosebit a produselor medicamentoase antiulceroase ca si modalitate
logic a actiunii lor reprezint o atracie stinific.

REZUMAT
MEDICAIA ULCEROAS
INTRODUCERE
Lucrarea pe care o prezint este structurat in 8 capitole
Studiile clinice realizate de experii O.M.S au aratat ca, alturi de ali factori, un
rol important n reducerea numrului de internari n spital,dar mai ales n scaderea
complicaiilor ulceroase l are aplicarea unor medicamente eficiente, n scheme de
tratament corect aplicate- n special inhibitorilor de H2, inhibitorii pompei de protoni
si tratamentul antiHelicobacter pylori.
Acesta din urmeste prezentat in plana alturat.
n ulcerogeneza sunt implicate factori de mediu si alimentari, factori genetici,
medicamentoi, stresul si un mare numr de afeciuni digestive i nondigestive.
Dintre factorii de mediu cei mai importani in declanarea calculului sunt:
regimul alimentar necorespunztor, consumul de alcool, fumatul.
Medicamentele favorizeaz ulcerogeneza fie prin mecanism direct asupra
celulelor mucoasei gastrice i duodenale, fie prin inhibitia i dimensionarea
mecanismelor de aprare; ex: acid acetil salicilic, AINS (antiinflamatoare
nonsteroidice), corticosteroizii.
Stresul: exist suficiente date care demonstreaz creterea incidenei in diferite
tipuri de stres. Se consider ins ca aciunea ulcerogen a stresului depinde de existena
unor conditii favorizante privind creterea factorilor agresivi clorhidropeptici sau
scderea condiiilor de aprare a mucoasei gastroduodenale.
Medicamentele utilizate in tratamentul ulcerului se clasifica in:
A. Antiulceroase ce reduce factorii agresivi

B. Inhibitoare ale secreiei gastrice


C. Antiulceroase ce cresc factorii protectori
D. Antiulceroase pentru tratamentul de eradicare a bacteriei
Heliobacter pytori
E. Adjuvani
Dintre antihistaminice H2 cele mai utilizate sunt cimetidina, ranitidine, famotidina,
nizatidina, ranitidine bismut citrate.
Inhibitorii pompei de protoni sunt de rezerva, utilizati in special in esofagita de
reflux si dintre acetia sunt mai utilizai: omeprazolul, pantoprazol, lansaprazol,
raberprazol.
n tratamentul ulcerului produs de helicobactrer pylori se utilizeaza
combinatii cum ar fi: Helicocin (combinaie ntre amoxicilin si metronizadol).
Dintre protectoarele mucoaselor gastro intestinale cele mai utilizate sunt
Sucralfat, Pirenzepin, Subcitratul de bismut.
Antiacidele sunt indicate in gastrit hiperacid, ulcer gastric si duodenal,
esofagit de reflux, mai utilizate fiind: hidrogen carbonatul de Na, compui ai
Aluminiului ( hidroxid si fosfat de Al), compui ai Mg (MgO, carbonatul baric de
Mg ), compui ai Ca ( CaCO3).
Concluzii:
Ulcerul gastroduodenal este determinat de un dezechilibru intre factorii
agresivi ulcerogeni ( acid clorhidric, pepsina, bila) si factorii de protectie (mucus,
bicarbonate, troficitatea si capacitatea de regenerare a mucoasei).
Prevalenta totala a ulcerului gastro-duodenal (cazuri active, complicate,
chirurgicale) este de 10% ; mortalitatea , in present, prin ulcer este de 1%.
In present pentru tratamentul ulcerului gastro-duodenal sunt disponibile o gama
larga de produse farmaceutice apartinand unor clase diferite si cu mecanisme bine
elucidate de afectiune.

Antiulceroasele ce reduce factorii agresivi de tip antiacide,care pot


fi, fie de actiune alcalinizanta, fie cu actiune neutralizanta
Inhibitoare ale secretiei gastrice de tip blocanti ai receptorilor H2
Inhibitoare ai pomepei de protoni
Antiulceroase ce cresc factorii protective
Medicamente ce stimuleaza secretia de mucu si bicarbonate
Medicamente ce formeaza o pelicula la nivelul zonei ulcerate
Medicamente folosite in tratamentul de eredicare a Helicobacter
pylori.

Terapia ulcerului gastroduodenal cu agentii prezentati urmareste


inlaturarea durerii, grabire cicatrizarii, cresterea procesului de vindecari,

prevenirea complicatiilor si profilaxia recaderilor, evitarea interventiilor


chirurgicale.
Solutul sau solvatul- reprezinta mediul sau faza dispersata,
subt.medicamentoasa sau mai multe subst.medicamentoase si are gradul de
dispersie foarte ridicat sub forma de molecule sau ioni.
Solventul sau dizolvantul reprezinta mediul de dispersie sau faza dispersant
ace determina solutia si care se afla in proportia cea mai mare in sist.fizic.

LOCALIZAREA si STRUCTURA STOMACULUI

Definire:
Stomacul este un organ muscular situat in partea superioara a abdomenului,sub
diafragm. Este o punga musculara care functioneaza ca un rezervor pentru hrana. Este
legat la extremitatea superioara de esofag si la cea inferioara de duoden.
Configuratie externa:
Are forma literei J masurnd cnd este plin moderat 25cm lungime, 10 cm latime
si 8 cm grosime .Capacitatea mijlocie atinge 1300 ml.
Prezinta trei portiuni:
Fundul sau marea tuberozitate,reprezint camera cu aer a stomacului si nu
conine alimente .
Corpul,care este partea mijlocie
Poriunea piloric sau portiunea orizontal
Structura stomacului:
Peretele stomacului este constituit din patru tunici,care,considerate de la exterior
spre interior,sunt:
Tunica seroasa. Seroasa inveleste stomacul aproape in intregime,lasand neacoperita
numai o mica portiune care vine in raport direct cu diafragmul.
Tunica musculara este alcatuita din fibre musculare netede,asezate in trei straturi:
1. stratul extern format din longitudinale, fiind continuarea fibrelor
longitudinale ale esofagului.
2. stratul de mijloc format din fibre asezate circular

3. stratul intern format fibre dispuse oblic (parabolice sau in ansa)


Tunica submucoasa formata din fibre conjunctive si fibre elastice
Tunica mucoasa, numita si mucoasa stomacala caracterizata de prezenta a numeroase
cute longintudinale numite plici gastrici.
Mucoasa are o grosime de circa 2mm di este formata dintr-un epiteliu cilindric
simplu, printer care se afla glande unicelulare care secreta mucus, si dintr-un corion, in
grosimea caruia se gasesc numeroase glande gastrice.

Mecanism de actionare
n primul rnd, stomacul acioneaza ca un rezervor pentru hrana.
Membrana delmitanta produce o secretie specifica, ce contine acizi si enzyme care
degradeaza hrana si astfel ajuta digestia. In stomac, hrana se amesteca cu sucurile
digestive pana cand se formeaza o masa pastoasa, care este trecuta apoi in duoden.Hrana
e apoi transportata prin intestinal subtire pentru a fi in continuare digerata si absorbita.
Evacuarea din stomac e reglata de un muschi, sfincterul pyloric care este niciodata
complet inchis. Pe masura ce undele peristaltice propulseaza chimul din stomac,
sfincterul permite trecerea unor cantitati mici catre intestinal subtire.
Duodenul, Configuratie
Unit cu partea superioara a stomacului duodenul este portiunea initiala a intestinului
subtire cu rol in digestia eficienta a hranei. Are forma de potcoava ce inconjoara capul
glandei pancreatice.
Duodenul are o lungime fixa de 25-30cm si este segmental fix al intestinului subtire,
neputand sa-si schimbe pozitia.
Structur
Peretele duodenal are doua straturi musculare care se contracta si se relaxeaza
alternative, contribuind la deplasarea continutului alimentar in timpul digestiei.Deasupra
stratului muscular se gaseste submucoasa ce contine multe glande (glande Brunner) care
secreta mucusul protective. Acesta previne autodigestia duodenului sau lezarea lui de
catre compusii acizi veniti din stomac. In mucoasa se gasesc glande care secreta un suc
alcalin ce contine unele enzine necesare pentru digestie. Sucul actioneaza si pentru a
neutraliza secretia gastrica- acida. Celulele mucoasei necesita o reinoire constanta. Ele se
multiplica mai rapid decat alte cellule ale organismului.

Digestia
Hrana partial digerata care ajunge in duoden contine mult acid clorhidric.
In duoden aciditatea este neutralizata de catre secretiile proprii ale duodenului si de
actiunea bilei si a sucurilor pancreatice, care se varsa in duoden din vezicula biliare si
pancreas. Aceste trei secretii continua procesul digestiei.

1. Factori individuali (factori genetici)


Interventia unor factori genetici in etiopologia ulcerului este argumentata de
agregarea familiala de prezenta ulcerului la gemeni si existenta unor markeri genetici.
Agreerea familiala este atestata de numarul mare de bolnavi cu ulcer care au istoric
familial ( 25-50%) iar frecventa ulcerului este de 2-3 ori mai mare la rudele de gradul I
ale ulcerosilor.
Prezenta ulcerului la 52,6% dintre gemenii monozigoti fata de 35,7% la dizigoti
pledeaza pentru existenta factorilor genetici in patogenia unor ulcere, in interactiune insa
cu unii factori de mediu.
Ulcerele cu character familial au o serie de particularitati care le diferentiaza de
ulcerele fara character familial: apar la varste mai tinere (decada a II a de viata) se
vindeca mai greu, cu rata mai mare de recidive, dau un mare procent de complicatii
majore, iar tratamentul chirurgical se indica la un numar semnificativ mai mare de
bolnavi.

2. Hipersecretia de pepsina
Puterea agresiva a secretiei acide se exercita prin pepsina, enzima proteolitica al
carui PH optim pentru activitate este 2-3.3 si care este inhibata la un pH 5. In ulcerul
gastric si duodenal, din cele sapte forme de pepsina cunoscute este crescuta pepsina 1
care constituie 20% din totalul formelor de pepsina, fata de populatia normala la care nu
depaseste 4%.
Pepsina 1 este cea mai agresiva forma de pepsina si are cea mami mare activitate
mucolica.

3. Helicobacter pylori

Helicobacter pylori constituie un factor de agresiune bacterian dovedit a interveni in


ulceroza gastrica si duodenala , frecventa acestuia in ulcerul duodenal este de 92%, iar in
ulcerul gastric de 70%. Frecventa ridicata a ulcerelor Helicobacter pylori a indreptatit pe
Tytgat sa inlocuiasca aforismul lui Schwartz fara acid nu exista ulcer fara
Helicobacter pylori nu exista ulcer
Helicobacter pylori reprezinta o specie microbiana, caracterizata din punct de vedere
morphologic prin forma curba sau spirala, coloratie gramnegativa si prezenta flagelelor.
Transmisia e fecala- orala, calea de infectie in unele tari fiind apa. Este adaptat la
nivelul acid, colonizand mucoasa gastrica, inclusive insulele de metaplazie gastrica din
esofag, duoden.

Factori de patogenie ai helicobacter


Helicobacter pylori este un germen foarte bine adaptat la mediu acid si la
particularitatile mucoasei gastrice. Forma si flagelele ii permit motilitatea si patrunderea
in stratul mucoasei gastrice. Factorii de patogenitate sunt constituiti de enzimele si
citotoxime pe care le secreta. Enzimele patogene sintetizate si eliberate de helicobacter
pylori sunt:
1) Ureaza scindeaza urea care se elimina prin mucoasa gastrica generand
amoniu
2) Fosfolipoza A si proteaza digera mucusul si membrane apicala a celulelor
mucoasei gastrice si duodenale
3) Citotoxina vacuolizanta, prezenta la 65% din helicobacter pylori, duce la
formarea de vacuole in celulele mucoasei.

Modul in care helicobacter pylori produce ulcerul


Helicobacter pylori produce ulcerul prin actiunea directa asupra celulelor
mucoasei gastro duodenale, urmata de un process inflamator, cat si prin declansarea
unei cresteri a secretiei agresive clorhidropeptice.
Gastrita helicobacter pylori pozitiva e asociata atat cu ulcerul gastric, cat si cu
ulcerul duodenal atesta ca acesta se dezvolta pe mucoasa duodenala inflamata.
Duodenita, la randul sau se produce ca rezultat al colonizarii insultelor de
metaplazie gastrica din duoden de catre helicobacter pylori, si reprezinta
acoperisul ciuruit asupra caruia actioneaza acidul clorhidric.
Mecanismul ulcerogen indirect al helicobacter pylori consta in cresterea
secretiei clorhidropeptice. Bolnavii cu ulcer duodenal care sunt Helicobacter
pylori+ prezinta hipergastinemie si hiperaciditate care scade pana la valorile
normale dupa ce se obtine indepartarea germenului.

G.Acizi biliari
Acizii biliari constituie un factor agresiv, in special pentru mucoasa gastrica.
Refluxul gastric al unei mari cantitati de bila produce gastrita de reflux
biliar,caracterizata prin eroziuni gastrice multiple si sangerare difuza. Mecanismul
ulcerogen se datoreaza efectului detergent al acizilor biliari. Asupra lipidelor membranei
apicale a celulelor mucosale.

H. Diminuarea factorilor de aparare


Apararea mucoasei gastrice si duodenale fata de factorii agresivi reprezinta
rezultatul final al unor mecanisme complexe de tip fiziologic si anatomic care reusesc sa
apere mucoasa de agresivitatea unei soltuii de acid clorhidric secretate in concentratii
capabile sa corodeze chiar si zincul.
Factorii fiziologici de aparare ai mucoasei gastroduodenale sunt urmatorii:
1. Factorii preepiteliali sau prima linie de aparare
Mucusul se gaseste sub forma unui strat care adera puternic de membrane
apicala a celulelor epiteliale si care are o grosime de 0,2- 0,5 mm.
2. Factorii epiteliali, bariera epiteliala sau a doua linie de aparare
Factorii agresivi solicita bariera tisulara in momentul in care bariera
mucobi- carbonica este depasita.Prezenta epiteliala este data de
integritatea membranei apicale.
3. Factorii postepiteliali care sunt de natura vasculara si constituie a treia
bariera de rezistenta a mucoasei gastroduodenale. In lipsa unei circulatii
potente se acumuleaza ioni de H+ in submucoasa, aportul de ion
bicarbonate pentru bariera mucobicarbonica este diminuat sau sistat, ceea
ce3 duce la o agresiune mai mare si un process inflamator amplificat.

REGLAREA SISTEMULUI DE APARARE AL MUCOASEI


GASTODUODENALE

Factorii de aparare reprezinta un system integrat unitary care este supus unor
mecanisme de stimulare executand asa-numita functie de citoprotectie. Atunci cand se
produce secretia acida mecanismele de protectie gastrica sunt imediat stimulate.Cuplarea
se face prin mechanism reflex nervsos.

FACTORII COMUN si FACTORII CARE DIFERENTIAZA


ETIOPATOGENIA si FIZIOPATOLOGIA
Ulcerului Gastric si Ulcerului Duodenal

In ulcerul gastric si cel duodenal tipul de leziune anatomo-pantologic este identic, in


schimb intre aspectele etiopatologenice si fiziopatologice exista unele deosebiri .
Astfel secretia acida este necesara pentru ambele afectiuni nici una neputand sa
apara fara prezenta acidului. Ulcerul duodenal este asociat cu hipersecretiei intr-un mare
procent, in timp ce ulcerul gastric apare de cele mai multe ori la normo sau
hiposecretori.Factorii generatori de hiperaciditate din ulcerul duodenal, populatia crescuta
de celule parietale, tonusul vagal crescut, nu se intalnesc la ulcerul gastric.In ulcerul
gastric factorii de agresiune mai potenti decat acid clorhidric sunt acizi biliari si
lisolecitina.
Ulcerele cronice pot debuta ca ulcere acute, dar se vindeca foarte greu si au
recidive.

TABLOU CLINIC
SIMPTOME IN ULCER

Simptomul principal al ulcerului este durerea de tip visceral care ia nastere la locul
leziunii si e transmisa pe calea nervilor splanhici.
Durerea este vie si intensa sau ca o arsura , fie ca o senzatie de sfredelire in
interiorul abdomenului superior sau ca o roade interna.
Localizarea durerii ulceroase este epigastrul mijlociu si /sau hipocondrul drept. De
obicei durerea nu iradiaza.
Particularitatile durerii ulceroase sunt : ritmicitatea, episodicitatea si periodicitatea.
Ritmicitatea consta in aparitia durerii in functie de ingestia de
alimente.
In ulcerul gastric fenomenul dureros e oarecum tipic: ingestia de alimente
Calmarea durerii pentru - 1 ora durere-calmarea durerii.
In ulcerul duodenal secventa durerii este: ingestia de alimente calmarea durerii
pentru1 -3 ore - repartitia durerii si persistenta ei pana la o noua ingestie de alimente.
La bolnavii cu ulcer duodenal durerea poate aparea si noaptea dupa 1-4 ore de
somn trezind bolnavul intre orele 1-5 dimineata.
Durerea dispare la ingestia de alimente in special lapte sau chiar apa.
Varsaturile, daca exista, calmeaza prompt durerea.
Durerea se accentueaza la ingerarea de alimente condimentate bogate in fibre
dietetice, la temperature extreme sau a bauturilor alcoolice.

Periodicitatea consta in repartitia durerii atunci cand se produce recurenta bolii,ceea ce


coincide cu repartitia nisei. Recidivele periodice pot avea o incidenta sezoniera ;fiind mai
frecventa vara si iarna in ulcerul gastric si primavera-toamna in ulcerul duodenal
Studiile clinice riguroase au aratat ca periodicitatea sezoniera classic descrisa se
intalneste numai la 36% dintre bolnavi. Un mare procent dintre bolnavi nu au
periodicitate sezoniera ,recidiva sezoniera aparand oricand in timpul anului.

MECANISMUL DURERII IN ULCER


Factorii incriminati in producerea durerii ulceroase sunt hiperaciditate si
hipermotilitate.
Iritatia terminatiilor nevoase acid sensibile de catre sucul gastric cu un continut acid
crescut genereaza durerea.
O alta ipoteza pentru mecanismul durerii ulecroase este cea a motilitatii exaggerate cu
cresterea contractiei tonice a musculaturii la nivelul ulcerului.

ALTE SIMPTOME IN ULCER


Exista numeroase alte simptome care apar in ulcer dar care au o valoare diagnostica
redusa: varsaturile, foamea si apetitul ,anorexia, simptome dispeptice (balonari, eructatii,
satietate precoce) si comportamentul psihic.
VARSATURILE constituie simptomul care are o semnificatie mai mare in
comparatie cu celelalte semen. In ulcerul gastric pot aparea varsaturi zilnic dupa dupa
ingestia de alimente precedate de senzatia de greata si de durere. In ulcerul duodenal pot
aparea varsaturi acide in cantitati mari fara resturi alimentare care survin noapte trezind
bolnavul din somn. Bolnavii pot manca imediat dup ace vomeaza.
Personalitatea si comportamentul psihic
Ulcerul se intalneste mai frecvent la subiectii cu viata stresanta, care se confrunta cu
probleme de management, care doresc sa fie iubiti, sa aiba functii mari si sa fie ascultati,
carora le lipseste simtul umorului.

AFECTIUNI ASOCIATE SEMNIFICATIV CU ULCERUL

a) Afectiuni digestive la care asocierea cu ulcerul este frecventata sunt:


Pancreatite cronice, cu incidenta de ulcer de pana la 22%(prin scaderea
secretiei de bicarbonate necesar alcalinizarii continutului gastric acid in duoden).
Cirozele hepatice in care incidenta ulcerului este 7,8-10% (ca rezultat al
tulburarilor trofice ale mucoasei gastrice)
Boala Crohn cu localizare la intestinal subtire
Sindromul de intestine scurt (prin hipergastrinemie si hiperaciditate
secundara)

b) Afectiuni extradigestive
-bronhopneumopatia cronica obstructive
-transplant renal
-litiaza renala
-insuficienta renala cronica

Hipersecretia de acid clorhidric a fost considerate ca fiind principalul factor in ulceroza


gastrica si duodenala ,iar aforismul lui Shuwartz fara acid nu exista ulcer a fost unanim
admis. Succesul therapeutic al medicamentelor antisecretorii ( blocantele receptorilor
histaminici H2 si a pompei de protoni) constituie un argument pentru aceasta teorie.
La bolnavii cu ulcer duodenal la 40-45 mmol/ora. Hipersecretia acida se intalneste
mult mai frecvent la ulcerele familiale si la care debutul bolii e sub varsta de 30 de ani.
Secretia acida provoaca la bolnavii cu ulcer gastric este de amploare mai mica,
nedepasind 18 -20 mmol/ora.
Ulcerul duodenal si ulcerul gastric nu pot aparea daca nu exista secretie acida.Astfel
sub un debit acid maxim de 15 mmol/ora se considera ca ulcerul duodenal nu poate
aparea, iar ulcerul gastric nu apare sub un prag al debitului acid maxim de 10mmol/ora.

CAUZELE HIPERSECRETIEI ACIDE SUNT MULTIPLE


-

populatia crescuta de cellule parietale


cresterea conducerii vagale
hipersensibilitatea celulelor parietale la gastrita
secretia acida nocturna
tulburari de motilitate
hiperfunctia celulelor gastrin-secretoare

SIMPTOME CARE PLEDEAZA PENTRU ULCER


DURERE ABDOMINALA
DURERI EPISODICE
FUMAT
DURERE AMELIORATA DE ANTIACIDE
DURERE AMELIORATA DE ALIMENTE
ISTORIC FAMILIAL
PUNCT DUREROS FIX
VARSATURI
DURERE AMELIORATA DE VARSATURI
DURERE NOCTURNA SI AMELIORATA DE ALIMENTE
SIMPTOME INTENSIFICATE NOAPTEA,AMELIORATE DE
ANTIACIDE
POATE MANCA IMEDIAT DUPA VARSATURA
PERFORATIE IN ANTECEDENTE

METODE PARACLINICE DE DIAGNOSTIC IN ULCERUL


GASTRIC SI DUODENAL
Diagnosticul leziunii si localizarii ulcerului:
Examen enodoscopic gastric si duodenal
Examen radiologic

Diagnosticul mecanismului etiopatogenetic:


Diagnosticul infectiei cu Heliobacter pylori prin endoscopie
Studiul secretiei acide gastrice
Markerii genetici
Markerii hormonali.Gastrinemia este mai importanta si mai relevanta decat
investigarea debitelor acide.

FORMELE CLINICO-TERAPEUTICE ALE ULCERULUI


Descoperirea importantei germenului Helicobacter pylori in ulcerogeneza si
consumului crescut de medicamente antiinflamatorii nonsteroidice au avut implicatii
deosebite din punct de vedere therapeutic.
Ulcerul gastric se clasifica in: ulcer gastric Helicobacter pylori pozitiv si ulcer
gastric Helicobacter pylori negative. La aceste doua forme se adauga ulcerul gastric
Indus de medicatia antiinflamatoare nonsteroida si steroida.
Ulcerul duodenal se clasifica in :
Ulcer duodenal Helicobacter pylori pozitiv, reprezinta 8-10% din populatia
Romaniei si constituie 90% din totalul ulcerelor.
Ulcer duodenal Helicobacter pylori pozitiv concomitant cu consumul de
antiinflamatoare nonsteroidiene independent. Leziunile inflamatorii sunt mai
putin severe deoarece antiinflamatoarele nonsteroidiene inhiba procesul
inflamator.
Ulcer duodenal induse de antiinflamatoare nonsteroidiene,Helicobacter pylori
negative reprezinta cam 2% din totalul ulcerelor duodenale. In acest tip de
ulcer hiperaciditatea reprezinta factorul pathogenic unic.
Pot aparea ulcere in cadrul bronhopneumoniei cronice obstructive,cardiopatiei
ischemice,cirozei hepatice si insuficientei renale.Pentru obtinerea vindecarii
acestor tipuri de ulcere este nevoie de un timp prelungit, ele recidiveaza rapid
si frecvent, au o rata mare de complicatii majore si prezinta un risc operator
crescut.Din aceste motive ulcerele associate cu afectiunile citate mai sus au
indicatii de tratament continuu.

CLASIFICAREA MEDICAMENTELOR ANTIULCEROASE

A. Antiulceroase ce reduce factorii agresivi


1.Antiacide

Alcalinizate - bicarbonatul de sodium


Neutralizante compusi de sodiu
- compusi de aluminiu
- compusi de calciu
- combinatii intre acestia

B. Inhibitoare ale secretiei gastrice

Blocante ale receptorilor H2


Inhibitori ai pompei de protoni

C. Antiulceroase ce cresc factorii protectori

Medicamente care stimuleaza secretia de mucus si bicarbonate


Medicamente care formeaza pelicula de protectie

D. Antiulceroase pentru tratamentul de eredicare a bacteriei


Heliobacter pylori
E. Adjuvanti

Anestezice locale
Antispastice
Tranchilizante

ANTIHISTAMINICE H2
Farmacodinamie Blocheaza efectiv receptorii histaminici H2 din mucoasa gastrica
implicate in secretia acidului clorhidric.
Indicatii: Indicatia majora este ulcerul duodenal. In ulcerul gastric antihistaminicele H2
sunt recomandate numai dupa configurarea caracterului bening al bolii.
Alte indicatii sindromul Zollinger Ellison si esofagita de reflex ; prevenirea
hemoragiilor digestive superioare in unele interventii chirurgicale, coma hepatica.

Asocoate pentru tratamente scurte cu antiinflamatoare nesteroidiene pot preveni actiunea


ulcerigena a acestora, darn u inlatura posibilitatea hemoragiilor sau perforatiei.
Reactii adverse
- digestive : fenomene dispeptice, diaree, cresterea transaminazelor serice,
pancreatice
- neuropsihice : cefalee, astenie, somnolenta, neialgii, confuzie
- cutanate: eruptii diverse
- cardio-vasculare: bradicardie, bloc atrio-ventricular,hipotensiune
- renale: neferita interstitiala
- endocrine: ginecomatice, hiperprolactinemie, scaderea libidou prin scaderea
aciditatii gastrice antihistaminicele H2 pot modifica absortia unor medicamente.
Precautii varstnicii, insuficienta renala(reducerea dozelor), insuficienta hepatica,
alergii,administrare intra-venoasa rapida, agitatii, psihoze, depresii,anxietate, halucinatii.

CIMETIDINUM
(ALTRAMET; BECLOMET;CIMETIDINA;TAGAMENT;HISTODIL;CIMESAL)
Indicatii:
Ulcer duodenal, ulcer gastric, ulcere aparute dupa operatii
Profilaxia recidivelor ulcerelor gastrice
Profilaxia sindromului de aspirare rapida in cazul interventiilor chirurgicale
In reducerea malabsorbtiei si pierderii de lichide in sindromul de ansa intestinala
scurta
In insuficienta pancreatica e utila pentru reducerea degradarii enzimelor
administrate suplimentar.

Dozare si mod de administrare:


a) In ulcer duodenal ulcer gastric, ulcere aparute dupa operatii doza uzuala
zilnica este de 800 mg -1000 mg. Se administreaza de 3 ori cate 200 mg
cimetidina la mese si 400 mg cimetidina inainte de culcare.
Tratamentul se continua 4 saptamani chiar in cazul unei imbunatatiri
simptomatice.

Durata de tratament nu trebuie sa depaseasca 12 saptamani.


b) In profilaxia ulcerelor cauzate medicamentos in tractul superior gastrointestinal .Doza trebuie stabilita in functie de dependenta medicamentelor.
c) In esofagita peptica de reflux doza zilnica este de 800 mg administrate astfel:
400 mg dimineata si 400 mg seara la mese sau 800 mg cimetidina la masa de
seara.
d) In sindromul Zolliager- Ellison in functie de gradul de hipersecretie se
recomanda ca o doza zilnica de 1000 mg-2000mg cimetidina ,ceea ce
inseamna de 3 ori 200-400 mg cimetidina si 400-800 mg cimetidina inainte de
culcare.Durata de tratament se lasa la aprecierea medicului.

Dozele la copii si tinerii la pubertate: In general nu e indicat un tratament cu cimetidina la


aceasta grupa de pacienti. Utilizarea se restrange la indicatie stricta si tratament scurt.
Doza zilnica este de 1-30 mg cimetidina pe kg corp,maxim fiind 1600 mg pe zi
repartizata in 4 doze.
Dozele pentru pacientii cu functie renala redusa: se adapteaza in functie de clearance-ul
de creatina.
La pacientii cu dializa administrarea cimetidinei se va face la sfarsitul dializei deoarece
in timpul hemolizei se elimina substanta active.

Contraindicatii: in caz de hipersensibilitate crescuta fata de compus la copii si la tineri


in perioada de crestere decat in cazul unei indicatii strict necesare la pacientii cu functie
renala limitata se va reduce doza.
1. in sarcina si alaptare trebuie evitat tratamentul deoarece
cimetidina trece in laptele matern.

Interactiuni medicamentoase
Cimetidina poate influenta metabolismul altor medicamnete care sunt
metabolizate la nivelul ficatului. In cazul tratamentului concomitant cu
cimetidina se poate amplifica actiunea acestora. In general se micsoreaza

doza medicamentului care se administreaza cu cimetidina, iar la


intrerupere se revine la doza initiala.Potenteaza actiunea alcoolului.

Reactii adverse in timpul tratamentului pot aparea:


Diaree, dureri articulare si musculare edeme, ameteli sau mancarimi
Ginecomastie reversibila ,dereglari reversibile de potenta la personae in
varsta sau la cele cu insuficienta renala pot aparea stari de confuzie si neliniste, spasme
musculare ( care dispar in 24 ore de la intreruperea tratamentului, depresii) leucopenie

RANITIDINUM
(GERTOCALM,RANUBERL,RANISAN,ULCORAN,ZANTAC,RANITAL)
Farmacocinetica: absortie buna orala. Biodisponibilitate 50%. Metabolizare
redusa.Eliminare renala.
Farmacodinamie: O doza orala de 150 mg suprima secretia de acid clorhidric gastric
pentru 120 de ore.
Indicatii :
- tratamentul ulcerului duodenal si gastric benign,inclusive al ulcerului
provocat de antiinflamatoare nesteroidiene.
- Prevenirea celulelor la bolnavii care folosesc antiinflamatoare
nesteroidiene (inclusive aspirina) in special la bolnavii cu boala ulceroasa.
- Esofagia de reflux
- Sindromul Zollinger-Ellison; Profilaxia ulcerului de stres in bolile grave
- Profilaxia ulcerului recurentele hemoragice dupa boala ulceroasa
- Profalixia sindromului Mendelson.
Dozare si mod de administrare
a) Adulti:150 mg de doua ori pe zi,dimineata si seara sau 300
mg seara timp de 4-6-8 saptamani.
b) 300 mg seara, timp de 8 saptamani
c) 150 mg de 3 ori pe zi in sindromul Zollinger-Ellison
d) 150 mg seara in tratament de intretinere copii intre 8-18 ani
150 mg de 2 ori pe zi

e) 150 mg cu 2 ore inaintea anesteziei generale din interventii


chirurgicale
f) Administrare:
Intramuscular 500 mg la 6-8 ore
Intravenous (lent) lent 50 mg diluate in 20 ml ser
fiziologic.
Contraindicatii: Ranitidina e contraindicate la pacientii cu hipersensibilitate la
produs.
Precautii: boli renale;trebuie exclusa posibilitatea unei afectiuni gastrice maligne la
pacientii cu regim hiposodat nu se dau tablete efervescente si granulate deoarece contin
sodium. Sarcina +alaptare
Interactiuni medicamentoase la doze terapeutice nu potenteaza actiunea
medicamentelor.
Reactii adverse: Ocazional pot aparea hepatite cu sau fara ecter. Acestea sunt
reversibile leucopenie,trombocitopenie,Acestea sunt reversibile
Urticarie, febra,bronhospasm, hipotensiune, soc anafilactic, dureri toracice
Bracardie, bloc atrio-ventricular.

FAMOTIDINA
(FMODAR,FAMODIM,GASTROSIDIN, ULCERAN)
Farmacocinetica: Absortie orala buna, putin influentata de alimente.Biodisponibilitate
40-45%,eliminare predominant renala, 25- 30% nemodificata.
Farmacodinamie: o doza orala de 20 mg, respective 40 ms scade secretia bazala de acid
clorhidric cu 86%, respective 94% pentru 10 ore.
Indicatii:
-

Ulcer gastro-duodenal active


Profilaxia recaderilor ulcerului duodenal
Esofagita de reflux
Sindrom Zollinger-Ellison
Tratamentul leziunilor gastroduodenale si profilaxia acestora la pacientii cu
risc in conditiile tratamentului cornic cu antiinflamatoare
nesteroidice(atunci cand tratamentul antiinflamator este indispensabil)

Dozare si mod de administrare:


a) Ulcer gastroduodenal 40 mg seara in doza unica sau 20 mg de
doua ori pe zi dimineata si seara timp de 4-6-8 saptamani
b) Tratament de intretinere pentru prevenirea recidivelor, cu 20 mg
seara
c) Sindrom Zollinger-Ellison 20 mg la 6 ore
d) Reflux gastro-esofagian 20 mg pe zit imp de 6-12 saptamani

e) In anestezie generala, pentru prevenirea aspiratiei de suc gastric


40 mg in seara premergatoare sau in dimineata
interventiei(intravenous).In insuficienta renala, cand clearanceul creatinei este sub 10 ml/min doza de 20 mg seara sau 40 mg
la 3-4 zile.
Contraindicatii: Hipersensibilitate la famotidina
Precautii: in isuficienta renala,insuficienta hepatica,la varstnici,sarcina si alaptare
Interactiuni medicamentoase antiacidele gastrice pot micsora absorbtia intestinala a
fomotidinei. In cazul acestora administrarea se va face la o distanta de 2-3 ore.
Reactii adverse:
Rareori pot aparea :cefalee, vertij, diaree, constipatie, uscaciunea gurii, greata,
varsaturi
Exceptional pot aparea: reactii alergice, cresterea nivelului transaminazelor
serice.

NIZATIDINA
( AXID )
Farmacocinetica: Absortie orala. Biodisponibilitate 70%. Eliminarea urinara
60% nemodificata. Tim de injumatatire de 1-2 ore.
Farmacodinamie: O doza uzuala de 300 mg scade semnificativ secretia de acid
clorhidric gastric pentru 12 ore. Absorbtia nu e influentata semnificativ de prezenta
alimentelor sau antiacidelor.
Indicatii:
-

Ulcer duodenal active


In tratamentul de intretinere in ulcerul duodenal cronic
In tratament ulcerului gastric benign active
In esofagita eroziva sau ulcerative asociata si asociata cu pirozis
datorat refluxului gastroesofagin.
Dozare si mode de administrare: La pacientii cu insuficienta renala moderata si
severa trebuie ajustat dozajul usual:150 mg /zi sau 150 mg o data la doua zile.
Adulti: 300 mg seara sau 150 mg de doua ori pe zi; Pentru prevenirea
recidivelor 150 mg seara.
In insuficianta hepatica doza se reduce cu o treime.
Contraindicatii: Hipersensibilitate la nizatidina
Precautii: in insuficianta hepatica sau renala deoarece nizatidina este
metabolizata in ficat si excretata de rinichi.
Nu afecteaza abilitatile de conducere sau utilizare a unor masini.

Reactii adverse: Rar: alergii,soc anafilactic,leziuni hepatice


Ocazional: anemie, urticare,dureri de cap,
ameteala,transpiratii

ROXATIDINA
(ROXANE)
Nu are interactiuni cu fenazona,propanolul ,diazepam,teofilina..
Administrare:
Adulti: 150 mg seara sau 75 mg de doua ori pe zi dimineata si seara
In insuficianta renala cu clearencecreatinei 20.50 ml/min doza de 75 mg
seara;clearance sub 20 ml/min 75 mg la 2 zile.

RANITIDIN BISMUT CITRAT(PYLORID)


Copmlex al ranitidinei cu bismuth si citrate. In tubul digestive elibereaza componentele si
actioneaza prin ele
Indicatii:ulcer peptic cu infectie cu Helicobactor pylori,asociat cu antibiotice
Administrare:Oral 400mg x 2/zi, patru saptamani,asociat cu claritromicina 50omgx3/zi
primele 14 zile.

INHIBITORI AI POMPEI DE PROTONI


Sunt antiulceroase de rezerva, administrare in 2 ulcere, esofacgita de reflux si in
sindromul Zollinger- Ellison, rezistente la medicamentatia obisnuita.

OMEPRAZOL
(GERTALIN,LOSEC,OMEPRAZOL,OMERAN,ULTOP)
Indicatii:ulcer duodenal,ulcer gastric sau leziuni gastro-duodenale associate
tratamentului cu antiinflamatoare nesteroidiene; eradicarea Helicobacter pylori in ulcerul
peptic, esofagita de reflex, sindrom Zollinger- Ellison; la pacienti cu risc de aspiratie a
continutului gastric in timpul anesteziei generale.
Dozare si mod de administrare: Comprimatele gastrorezistente de Omeprezol se
administreaza intregi,dimineata,impreuna cu putin lichid.
In ulcer duodenal: 20 mg o data pe zi timp de 2 saptamani. La pacientii cu ulcer
duodenal si raspuns terapeutic slab,vindecarea va fi obtinuta in decurs de patru saptamni de
tratament.
In ulcer gastric: 20 mg omeprezol o data pe zit imp de 4 saptamani. La pacientii cu ulcer
gastric si raspuns therapeutic slab vindecarea va fi obtinuta in 8 saptamani cu doza de 40
mg omeprezol o data pe zi.
In eroziune gastroduodenale associate tratamentului cu antiinflamatoare nesteroidiene
(AINS):20 mg pe zi.

In regimuri de eradicare a Helicobacter pylori se folosesc regimuri de tripla terapie sau


regimuri de dubla terapie.
In esofagita de reflux: 20 mg o data pe zi cu vindecare in 4 saptamani, iar in esofagita
sever 40 mg omeprazol o dat ape zi vindecare in 8 saptamani.
In sindromul Zollinger-Ellison: 60 mg o data pe zi initial, apoi 20-120 mg /zi.
Contraindicatii:Hipersensibilitatea la omoprozol, sarcina si alaptare.
Precautii: insuficianta renala si hepatica
Interactiuni medicamentoase eliminarea diazepanului ,worfarinei si fenitonei e intarziata
absorbtia ketoconazolului va scadea pe durata tratamentului cu omeprozol.
Reactii adverse: sunt in general moderate si reversibile
Prurit,fotosensibilitatea,alopecie,artralgii,slbiciune musculara,mialgii
Rar: stare de confuzie mentala, depresie, agitatie
Izolat: ginecomastie, vedere incetosata,tulburari ale gustului
Farmacocinetica Omeprazolul e instabil in mediu acid , de aceea e administrat sub forma
de comprimate gastrorezistente.Biodisponibilitatea 35% Dupa administrari orale repetate
biodisponibilitatea creste la 66%.

PANTOPRAZOL
(CONTROLOC)
Farmacocinatica: Administrare orala. Timp de injumatatire 1-2 ore.
Alimentele intarzie absorbtia cu 2 ore.Inactivat in ficat. Metaboliti excretati urinar.
Farmacodinamie: Derivat de benzimidazol, e convertit in forma active in celula
parietala. In primele zile de tratament la doza orala de 40 mg exista o biodisponibilitate de
51% iar dupa 7 zile de tratament biodisponibilitatea este de 85%. La un pH neutru e mai
stabil(chimic)decat Omeprazol.
Reactii adverse si contraindicatii: similar cu Omeprazolul.
Doze si mod de administrare
Oral , 40 mg o data oe zi in ulcer gastric si duodenal si pana la 80 mg pe zi in
esofagita de reflux.
Durata tratamentului nu va depasii 8 saptamani.

LASAPRAZOLUM
(LANZAP,LANZUL)

Precautii speciale: Lasoprazolul nu se va folosi in afectiunile gastrice maligne. Va fi


evitata administrarea pe o durata indelungata. Nu se recomanda copiilor.
Interactiuni medicamentoase:lansoprazolul determina cresterea concentratiei de
diazepam, fenitoina, warfarina si digoxina. Administrarea in timpul maselor determina
scaderea absorbtiei si a biodisponibilitatii.
Reactii adverse: Nu determina reactii adverse importante:diaree,cefalee,afectiuni
alergice dermatologice.
Farmacodinamie: Actiunea consta in stoparea secretiei acide independent de stimuli,
prin inhalarea selective a pompei de protoni gastrici la nivelul celulelor
parietale.Lansoprazolul este un medicament antisecretor foarte efficient in tratarea rapida a
ulcerului gastroduodenal acut, a esofagitei erosive.
Farmacocinetica: Absortia depinde de modul de conditionare si dozaj. Se absoarbe rapid
prin administrare de capsule cu eliberare lenta.Metabolizarea e rapida si completa la nivelul
hepatic.

RABEPRAZOL (PARIET)
Farmacodinamie, indicatii si reactii adverse similar cu omeprazol.
Doze si mod de administrare: 20 mg o data pe zi , dimineata

COMBINATII PENTRU ERADICAREA HELICOBACTER PYLORI


HELICOCIN
1 comprimat filmat oval continand 750 mg Amoxicilin
1 comprimat filmat ovat rotund continand 500 mg Metronidozol
Farmacodinamic Ambele substante sunt active pe Helicobacter pylori
Indicatii gastrita cronica indusa de Helicobacter pylori; asociat cu antiulceroase
(antihistaminice H2, Sucralfat, Omeprazol, saruri de bismut). Nu se recomanda asocierea
cu substante ce reduce paristaltismul.
Precautii Asocierea cu alcool (datorita metronidazolului)
Doze si mod de administrare: 1 comprimat de 3 ori pe zi inainte de masa, timp de 12
zile.Tratamentul nu se repeat inainte de a verifica sensibilitatea bacteriei si datorita
discraziei sanguine indusa de Metronidozol, nu mai devreme de 6 saptamani.
Dubla terapie in eradicarea Helicobacter pylori consta in folosirea unui antisecretor si a
unui medicament antiHelicobacter pylori.
Omeprozol 20 mg+ Amoxilin 1 g da cea mai mare rata de vindecare
Metronidazol 250 mg+ Bismut subcitric coloidal 120 mg

Metranidazol 250 mg + amoxicillin 500 mg timp de 14 zile cu o rata de vindecare de


80%
Furazolidon 40 mg+ bismuth subcitric 250 mg cu rata de eradicare 72%.
Tripla terapie consta in folosirea a doua medicamente antihelicobactice pylori si a unui
antisecretor.Tripla terapie e indicata la bolnavii rezistenti la dubla terapie. Cele mai
uitilizate combinatii sunt urmatoarele:
De- Nol 480 mg + Tetraciclina 500 mg +Metronizodol 250 mg cu o rata de
eradicitate de 80% constituie tripla terapie traditionala.
Claritromicina 500 mg + Metronidazol + Omeprazol 20 mg.
Omeprezol 20 mg + Amoxicilin 500 mg +Metronidazol 250 mg cu o rata de
eradicare de 85-90%.

SUCRALFAT
(ALUSULIM,GATROFAIT, SUCRALAN, VENTER)
Indicatii: tratamentul ulcerului gastric si duodenal. Profilaxia ulcerului gastric si
duodenal la pacientii cu ulcere reactivate.
Doze si mod de administrare: Se administreaza dupa dizolvarea prealabila intr-un pahar
cu apa, decat sucralfatul e sub forma de granule sau comprimate se inghit cu o cantitate
mare de lichid pe stomacul gol astfel:
Ulcer duodenal de 2 ori cate 2 g dimineata la trezire si seara inainte de culcare
Ulcer gastric: de 4 ori cate 1 g zilnic inainte de cele trei mese principale si al 4-lea
seara, inainte de culcare.
Pentru profilaxia recidivelor cate 1 g de 2 ori pe zi
Contraindicatii: Hipersensibilitate la produs
Precautii: in sarcina , insuficienta renala mai ales la cei cu dializa.
Reactii adverse: Sucralfat e bine tolerat si poate fi utilizat fara reserve chiar si in
tratamente prelungite. Ocazional pot aparea constipatii usoare, greata, vertij, uscaciunea
gurii.
Farmacodinamie: Sucralfat actioneaza local asupra mucoasei gastrice si duodenale.
Produsul formeaza pe suprafata leziunii o pelicula ce protejeaza intreaga zona de actiune
agresiva a sucului gastric si accelereaza vindecarea leziunilor gastrice sau duodenale.

PIRENZEPIN
(GASTRIZIN,GASTROZEM,GASTROZEPIN )
Indicatii: Forme cronice si acute ale ulcerului gastric si duodenal, gastrita, stomac iritat
hiperacid, afectiuni ale stomacului cauzate de medicamente,sindrom Zollinger-Ellison.
Doze si mod de administrare: oral, dimineata si seara cate 50 mg cu putin luchid,
aproximativ cu ta sa seara cate 50 mg cu putin lichid, aproximativ cu putin 4 saptamani.
Contraindicatii: Hipersensibilitate la pirenzepina.
Precautii: La pacientii cu glaucoma si hipertrofie de prostate, in sarcina si alaptare
Reactii adverse: Poate sa creasca pofta de mancare, uscacinea gurii mai ales la
inceputul tratamentului.
Farmacodinamie: Pirenzepina e un agent inhibitor specific al secretiei gastrice indicat
in terapia ulcerului gastric , duodenal si gastrite, actionand direct asupra celulelor din
mucoasa gastrica.
Reactii adverse: neinsemnate la administrare de doze terapeutice.

SUBCITRATUL DE BISMUT
(CITRAT BAZIC DE BISMUT; DE- NOL)
Farmocodinamie: In mediul acid gastric, subcitratul de bismut formeaza un strat
protector local care adera in principal la zona ulceroasa si inhiba actiunea pepsinei.
Subcitratul de bismut , in plus exercita o actiune antibacteriana impotriva Helicobacter
pylori.
Indicatii: ulcerul gastric si duodenal. Gastrite insotite de simptome ca dyspepsia, cand e
urmarita eradicarea Helicobacter pylori.
Doze si mod de administrare: 240 mg de 2 ori pe zip e stomacul gol ( inainte de mese cu
o ora inainte de masa) Tratamentul dureaza 1-2 luni, dupa care urmeaza 2 luni fara
administrare de subcitrat de bismuth.
Precautii: Utilizarea prelungita a subcitratului de bismuth duce la encefalopatie
reversibila, nu se recomanda administrarea concomitenta cu produsele care contin bismut.
Interactiuni medicamentoase: Cu o jumatet de ora inainte sau dupa administrarea dozei
nu se recomanda consumarea de alimente sau bauturi acide este reduce absorbtia
tetraciclinei. Nu influienteaza capacitatea de conduce a autovehiculelor.
Reactii adverse: innegrirea scaunului ca urmare a formarii subcitratului de bismuth,
greturi, varsaturi, constipatie sau diaree.

ANTIACIDE
Antiacidele sunt clasificate in trei grupe: sistemice (alcalinizante bicarbonate de
sodium ), partial sistemice (neutralizante carbonat de calciu, derivatii de magneziu,
hidroxid de aluminiu) si nesistematice ( neutralizante- fosfat de aluminiu si adborbante
derivatii de bismut ,silicatii).
Sunt implicate in gastrita hiperacida , ulcer gastric si duodenal, esofagita de reflux. Se
administreaza pentru a calma temporar durerile epitragastrice existente sau pentru a le
prevenii, prin cresterea pH-ului intragastric si impiedicarea activarii pepsinogenului. Nu
influienteaza cicatrizarea ulcerului.
Actiunea este de scurta durata(10-20 min) daca se administreaza pe nemancate si poate
ajunge pana la 2 ore daca sunt administrate dupa masa.
Se evita asocierea antiacidelor cu alte medicamente pentru a nu influenta absorbtia
acestora.Nu se asociaza cu comprimate sau drajeuri enterosolubile.

1.Antiacide alcalinizante
BICARBONATUL DE SODIU
(CARBONAT ACID DE SODIU)
Farmacocinetica: Se absoarbe prin tubul digestive si se elimina prin urina, pe care o
alcalinizeaza.

Farmacodinamie: Este un antiacid alcalinizant, sistemic. Actiunea sa apara dupa 10-15


minute si dureaza 20-60 minute (dupa administrare pe stomacul gol) sau 1-2 ore (dupa
masa).
Reactii adverse: Dozele mari pot produce alcaloza. Administrat prelungit favorizeaza
formarea calculilor urinari. Este contraindicate la bolnavii cu restrictie sodata.
Contraindicatii: Hipoaciditate gastrica, insuficienta renala, edeme.
Precautii: Hipertensiune arteriala, insuficienta cardiaca, suspiciune de apendicita
,sangerarea tubului digestiv.
Interactiuni: Efectul antiacid e scazut de alcool, bauturi acidulate, tutun.
Administrare: Oral 1-2 o data repetat, la nevoie de mai multe ori pe zi.

ULCEROTRAT
Farmacodinamie: Antiacid si protector al mucoasei, favorizand epitelizarea si vindecarea
ulceratiilor gastroduodenale.
Indicatii: ulcer gastruduodenal,ulcer peptic, gastrita cronica hiperacida
Dozare si mod de administrare: Adulti: 2 comprimate de 3-4 ori pe zi, imediat dupa
mesele principale: tratamentul poate dura de la 3 la 6 saptamani pana la 3 luni.
Copii: 7-15 ani: 1 comprimat de trei ori pe zi. Nu se
administreaza copiilor sub 7 ani.
Contraindicatii: Abdomen acut, gastrita hipoacida, complicatiile ulcerului ( hemoragii,
perforatii) , insuficienta renala severa ( risc de efecte toxice produse de magneziu) Nu se
administreaza copiilor sub 7 ani.
Precautii: prudenta in folosirea dozelor mari in cazul de obstacol la nivelul intestinului
si la copii.
Interactiuni: Compusii de magneziu scad absortia intestinala a tetraciclinei, digoxinei si
altor medicamente.

2.Antiacide neutralizante
COMPUSI de MAGNEZIU
OXID DE MAGNEZIU
(MAGNEZIA USTA,HIDROXID DE MAGNEZIU,CARBONAT
BAZIC si TRISICILAT DE MAGNEZIU)
Farmacocinetica: circa 5-10% din magneziu, transformat in clorura, se absoarbe si se
elimina renal, restul este execrat prin fecale.
Farmacodinamie: Magneziul poate actiona ca laxative sau antiacid. Durata, ca antiacid
20-60 minute ( se administreaza pe stomacul gol , la 2- 3 ore dupa masa).

Indicatii: ca ale antiacidelor


Reactii adverse: in insuficienta renala magneziul absorbit poate produce tulburari
neuromusculare si cardiovasculare.
Contraindicatii: apendicita, colita, vome ,dureri abdominale
Precautii: se evita la femei insarcinate sau la cele care alapteaza. Nu se recomanda la
copii sub 16 ani.
Contine hidroxid de magneziu.
Indicatii: Ulcer duodenal si ulcer gastric, gastrita hyperacid: 2- 4 comprimate de 3-4
ori pe zi .Se mesteca sau se inghit. Doza zilnica maxim este de 16 comprimate pe zi ;
pentru suspensie : in caz de hiperaciditate si flatulenta: adulti 1-2 lingurite pe zi , copii(3-12
ani): 1 lingurita pe zi. Produsul poate fi administrat cu lapte sau apa.
Contraindicatii: abdomen acut, gastrita hipoacida, prudenta la insuficienta renala;
copii sub 16 ani .
Reactii adverse: la tratament indelungat poate produce hipermagnezie si nefroletiaza.

COMPUSI din ALUMINIU


( HIDROXID si FOSFAT DE ALUMINIU)

Farmacocinetica: aluminiul din hidroxid se absoarbe partial in tubul digestive si se


elimina urinar. Fosfatul de luminiu nu se absoarbe digestive.
Farmacodinamie: hidroxidul de aluminiu are o slaba capacitate antiacida.
PH-ul continutului gastric poate creste cel mult pana la 4 cu hidroxid de aluminiu si la 3 cu
fosfatul. Durata actiunii 20-60 minute la administrarea pe stomacul gol sau 2- 3 ore dupa
masa.
Reactii adverse: pot diminua tranzitul intestinal. Impiedica absorbtia fosfatului. Fosfatul
de aluminiu poate diminua absortia fierului.
Contraindicatii: apendicita, constipatie cronica, boala Alzheimer.
Interactiuni: Efectul antiacid este scazut de alcool, bauturi acidulate, tutun.
Administrare: oral Hidroxidul de aluminiu 0,5 g o data, fosfatul 0,4- 0,8 g.
Dozele se pot repeat la 2- 4 ore.

ALUMINUM HYDROXID
(ALU- PHAR)

Indicatii: Ulcer gastro-duodenal, gastrita hiperacida.


Dozare si administrare: Doza uzuala este de 320 mg hidroxid de aluminiu, administrare
orala la 1-2 ore dupa mesele principale si seara la culcare.
Precautii: Reducerea dozelor in insuficienta renala.
Interactiuni: Hidroxidul de aluminiu scade disponibilitatea preparatelor din fier,
digoxinei, izonicezidei, sulfatiozidei, ciprofloxacinei, ketoconazonului; creste
biodisponibilitatea diazepanului
Reactii adverse: Constipatie, greata, varsaturi, carenta de fosfati.
Farmacodinamic: Hidroxidul de aluminiu este un antiacid nesistemic cu actiune slaba si
lenta; reactioneaza in stomac cu acid clorhidric, pe care il neutralizeaza.

COMPUSI DE CALCIU
Farmacocinetica: se absoarbe 20% restul de 80% se elimina prin scaun.
Farmacodinamie: ca antidote , latenta 10-15 minute, durata 20-60 minute.
Indicatii: ca ale antiacidelor. In diaree de fermentatie.
Reactii adverse: La doze mari poate determina cresterea secundara a HCI gastric poate
determina hipercalcemie, alcaloza, constipatii.
Precautii:Suspiciune de apendicita, sangerari ale tubului digestive, hemoroizi aritmii
cardiace.
Interactiuni: Efectul antiacid e scazut de alcool, bauturi acidulate, tutun
Administrare: Oral. C a antiacid 0,5 g de cateva ori pe zi. Ca antidiareic 2-10 g pe zi ( cate
o lingurita rasa dupa fiecare scaun).

ANTIACID

Compozitie: carbonat de calciu 500 mg.


Farmacodinamic: Carbonatul de calciu apartine clasei antiacidelor sistemice.La nivelul
stomacului reactioneaza cu acid clorhidric, in urma reactiei rezultand clorura de calciu. Are
loc astfel neutralizarea excesului de acid clorhidric. La nivelul duodenului 80-90% din
clorura de calciu se transforma in carbonat de calciu insolubil, iar restul se absoarbe.
Indicatii: pirozis, dispepsii prevenirea deficientelor de calciu in perioada cu necesar
crescut.
Administrare: Antiacid: Oral 500- 100 mg carbonat de calciu. Nu se administreaza mai
mult de 8 g in 24 de ore.
Contraindicatii: Hipercalcemie
Precautii: functie renala afectata, calculi renali, hipercalciurie.
Reactii adverse: Constipatie , hipercalcemie, alcaloza metabolica care se manifesta prin
simptome digestive ( greturi, varsaturi) si oboseala.

RENNIE
Compozitie: carbonat de calciu 0, 680 g; carbonat de magneziu 0, 800 g
Indicatii: hiperaciditate gastrica , indigestie acida, tulburari biliare, pirozis, dispepsie,
deranjamenre stomacale
Contraindicatii : in tulburari renale grave
Precautii: poate diminua actiunea terapeutica a unor medicamente de aceea e recomandat
nu se administra concomitant cu un alt produs medicamentos.Orice alta medicatie poate fi
administrate cu doua ore inainte de tratamentul cu rennie.
Reactii adverse: Hipercalcemie
Farmacodinamic: diminueaza aciditatea gastrica; calmeaza durerile stomacale.

COMBINATII cu COMPUSI de ALUMINIU, CALCIU si


MAGNEZIU
Combinatiile realizeaza o capacitate antiacida sporita, folosind doze ale fiecarui
component care sunt bine torelate. Asocierea calciului cu magneziul determina inlaturarea
reciproca a efectelor opuse asupra tranzitului digestive.

ALMAGEL

Compozitie: Hidroxid de aluminiu, hidroxid de magneziu

AMAGEL A
Compozitie: hidroxid de aluminiu, hidroxid de magneziu, anestezina
Indicatii : ulcer duodenal si ulcer gastric, gastrita hiperacida, esofagita de reflex.
Doze si mod de administrare: Oral, cate 1-2 lingurite la 1 si 3 ore dupa mese, apoi se reia
ciclul masa antiacid.
Contraindicatii: abdomen acut , gastrita hipoacida, alergie la anestizina, prudenta in
insuficienta renala avansata (risc de acumulare a magneziului si a aluminiului)
Reactii adverse: Rareori alergie cutanata (la anestezina) osteoporoza, hipercalciurie,
nefrolitiaza secundara.
Farmacodinamie: Antiacid gastric neutralizant prin hidroxid de aluminiu si hidroxid de
magneziu, anestezina are actiune anestezica locala.

DICARBOCALM
Compozitie: Carbonat de calciu. Carbonat de magneziu, trisilicat de magneziu.
Indicatii: Dicarbocalm este indicat in tratamentul symptomatic al afectiunilor gastrice care
evolueaza cu hiperaciditate, tradusa prin pirozis, balonare, senzatii de jena sau greutate in
epigastru.
Dozare si administrare : 1-4 comprimate pe zi , in doua prize ( la o ora dupa masa de pranz
si seara la culcare). Comprimatele se sfarama sau se lasa sa se topeasca in gura.
Contraindicatii: debilitate fizica marcata sau cu functie renala alterata.
Farmacodinamie: Antiacid cu afectiune relativ rapida , fara efecte sistemice de tip
alcalozie daca functia renala este normala.

MAALOX( comprimate si supensie)


Compozitie: hidroxid de aluminiu si hidrozid de magneziu
Indicatii: tratamentul symptomatic al tulburarilor datorate aciditati gastrice, gastrita,
dispepsie, ulcer gastroduodenal, aciditate esofagiana.
Dozare si mod de administrare: Se administreaza 1-2 comprimate in momentul durerilr sau
la 90 minute dupa masa , sau dupa sfatul medicului.
Contraindicatii: Insuficienta renala severa.
Reactii adverse: constipatie sau diaree.
Farmacodinamie: Maalox calmeaza timp de mai multe ore durerile tractului digestive
superior.

GELUSIL
Compozitie: silicat de aluminiu si magneziu
Administrare: alumino-magneziu silicatul hidratat e o sare complexa, artificiala insolubila
in apa, utilizata in doze de 1 g.

CARBOPHOS
Compozitie: carbine vegetal, carbonat de calciu , fosfat neutru de calciu, arome naturale.
Indicatii: tulburari dispeptice, meteorism abdominal, arsuri epigastrice.
Administrare: adulti 1-2 comprimate de 4 ori pe zi , dupa mese si inainte de culcare, copii
3-15 ani , jumatate de comprimat de 3-4 ori /zi.

EPICOGEL(SUSPENSIE)
Compozitie: hidroxid de aluminiu, hidroxid de magneziu , dimeticona
Indicatii: ulcer gastric si duodenal , esofagita de reflux , gastrita, flatulenta dispepsie.
Dozare si mod de administrare : 1-2 lingurite de 4 ori pe zi intre mesele principale sau
dupa mese si inainte de culcare.
Farmacodinamie: are proprietati antiacide si antiflatulente precum si o motilitate
intestinala normala; previne si /sau calmeaza duerile in cazul ulcerelor gastroduodenale.
Efectul constipant al hidroxidului de aluminiu este anulat de hidroxidul de magniu.

ANTIACIDE cu ANTISPASTICE
Antispasticile pot fi utile in asociere cu antiacidele , contribuind la calmarea duerilor
epigastrice care au si o componenta spastica si la diminuarea moderata a secretiei de acid
clorhidric.
Au avantajul ca intarzie golirea stomacului.

CALMOGASTRIN

Compozitie : hidroxid de aluminiu colloidal, extract de beladona.


Indicatii: hiperaciditate gastrica, gastrita hipoacida, boala ulceroasa, diaree cronica.
Dozare si mod de administrare: de 3 ori pe zi cate 1-2 comprimate inaintea meselor.
Contraindicatii: glaucoma, gastrita hipoacida.
Reactii adverse : rareori greata, varsaturi, constipatie.
Farmacodinamie: antiacid neutralizant si antiseptic protector al mucoasei gastrointestinale ,
constipant prin hidroxidul de aluminiu, antisecretor si antispastic prin beladona.

CONCLUZII

Ulcerul gastroduodenal este determinat de un dezechilibru intre factorii agresivi


ulcerogeni ( acid clorhidric, pepsina, bila ) si factorii de protectie ( mucu, bicarbonate ,
toficitatea si capacitatea de regenerare a mucoasei.
Prevalenta totala a ulcerului gastro duodenal ( cazuri active, complicate, chirurgicale )
este de 10 % ;mortalitatea , in present , prin ulcer este de 1% .
In prezent , pentru tratamentul ulcerului gastro duodenal sunt disponibile o gama
larga de produse farmaceutice apartinand unor clase diferite si cu mecanisme bine elucidate
de actiune:
Antiulceroase ce reduce factorii agresivi de tip antiadide, care pot fi, fie
de actiune alcalinizanta, fie cu actiune neutralizanta
Inhibatoare ale secretiei gastrice de tip blocanti ai receptorilor H2
Inhibatoare ai pompei de protoni
Antiulceroase ce cresc factorii protective
Medicamente ce stimuleaza secretia de mucus si bicarbonate
Medicamente ce formeaza o pelicula la nivelul zonei ulcerat
Medicamente folosite in tratamentul de eradicare a Helicobacter pylori,
Terapia ulcerului gastroduodenal cu agentii prentati urmareste inlaturarea durerii, grabirea
cicatrizarii, cresterea procentului de vindecari, prevenirea complicatiilor si profilaxia
recaderilo, evitarea interventiilor chirurgicale.

BIBLIOGRAFIE

Atlas de anatomie
Anatomia si fiziologia omului
Memomed
Agenda medicala 2001
Ghid clinic de medicina interna
Farmacologie (Note de curs)

Ed.VOX
I.C.Voiculescu, I.C.Petricu
Ed. Medicala 1991
Ed. Minesan 2002
Leonida Gherasim
Ed. Medicala 1999
Prof.Dr. Aurelia Nicoleta Cristea
Ed. Medicala