Modulul 12: Farmacologie generală

MEDICAŢIA APARATULUI DIGESTIV

EUPEPTICELE ŞI STIMULATOARELE SECREŢIILOR GASTROINTESTINALE
Eupepticele cresc pofta de mancare. Amarele stimulează reflex secreţia salivară şi gastrică.
Se administrează inaintea meselor principale cu 20-30 minute. Pot fi: uleiuri volatile din coaja
de portocale, alcaloizi (strichnina, chinina); drogurile aromatice reprezentate de condimente,
ardei iute, hrean, muştar; acestea stimulează secreţia gastro-intestinală printr-o acţiune
iritantă. Alte aromatice au efect antispastic, combat meteorismul - chimion, anason, etc.
Farmaconi: histamina pentru probe funcţionale gastrice; cofeina; insulina, care stimulează
intens secreţia prin creşterea tonusului vagal.
SUBSTITUENTELE SECREŢIEI GASTRICE ŞI ENZIMELE
Medicamentele acidifiante se utilizează in caz de hipoaciditate.
Acidul clorhidric diluat (10%) se administrează oral sub formă de picături: 30-40-60
picături intr-o jumătate de pahar cu apă, ce se consumă in timpul meselor principale. Se suge
cu paiul pentru a nu ataca smalţul dentar.
Acidul citric se foloseşte in pediatrie in doză de 200 mg - 1 g in soluţie. Combate şi
proliferarea microbilor.
Enzimele pancreatice se indică in dispepsii, pancreatite cronice, excese alimentare,
meteorism. Tripsina, amilaza, lipaza se găsesc in Triferment drajeuri, Digestin capsule, Kreon
capsule sau in alte preparate, care mai pot conţine hemicelulază sau bilă de bou (Digestal
Forte, Festal, Panzcebil, Zymogen); se administrează la mese sau la scurt timp după mesele
principale. Se inghit intregi.
Enzime utilizate în afara tubului digestiv: alfa-chimotripsina şi tripsina se utilizează in
tratamentul plăgilor, descompun resturile de ţesuturi necrozate, realizand astfel o curăţire
biologică. Favorizează vindecarea, combaterea infecţiilor. Alfa-chimotripsina se mai foloseşte
in oftalmologie, in operaţiile de cataractă.
Desoxiribonucleazele pot fluidifica puroiul. Hialuronidaza măreşte permeabilitatea
substanţei fundamentale a ţesutului conjunctiv. Favorizează pătrunderea substanţelor
medicamentoase in ţesuturi (ex.heparina impreună cu hialuronidaza).
ANTIULCEROASELE
Medicamentele antiulceroase combat agresiunea clorhidro-peptică sau favorizează apărarea
mucoasei gastroduodenale.
ANTIACIDE, NEUTRALIZANTE ŞI PANSAMENTE
Se folosesc in caz de hiperaciditate gastrică, gastrită hiperacidă şi in tratamentul ulcerului
gastro-duodenal. Sunt baze slabe capabile să neutralizeze acidul clorhidric sau să scadă
aciditatea gastrică. Acţionează asupra acidului clorhidric secretat.
Antiacidele sistemice sau alcalinizante alcalinizează mucoasa stomacală, se absorb in
organism şi produc alcalinizarea urinii (bicarbonatul de sodiu). Antiacidele neutralizante
acţionează numai local printr-o reacţie chimică de neutralizare.
Pansamentele acţionează fizico-chimic prin tamponarea acidităţii. Adsorb acidul clorhidric,
formand un gel adeziv cu efect protector la nivelul mucoasei.
Bicarbonatul de sodiu are efect prompt, intens dar trecător, alcalinizant local şi sistemic.
Sistemic produce alcalinizarea urinii. In doză mare poate stimula secreţia gastrică acidă, iar
după administrare prelungită favorizează formarea calculilor renali.
Carbonatul de calciu acţionează printr-o reacţie de dublu schimb. Se asociază cu alte
antiacide, pentru a se evita dozele prea mari care pot produce constipaţie.
Compuşii de magneziu sunt substanţe neutralizante, nu eliberează bioxid de carbon,
neutralizarea se produce treptat. Oxidul de magneziu formează in apă hidroxid de magneziu.
Ionii de magneziu se eliberează sub formă de clorură de magneziu cu efect laxativ.
Trisilicatul de magneziu determină formarea unui gel adeziv, cu efect protector şi tampon pe
mucoasa gastrică.
Compuşii de aluminiu: hidroxidul de aluminiu are acţiune lentă şi slabă. Aluminiul
trivalent inhibă motilitatea gastrointestinală, intarziind golirea stomacului şi provocand
constipaţie.
Silicatul de aluminiu hidratat (bentonita) formează o soluţie coloidală pe suprafaţa
mucoasei gastrice, cu efect protector. Intră in compoziţia preparatului Gastrobent suspensie.
Există derivaţi de aluminiu şi magneziu in asociere: silicatul hidratat de aluminu şi magneziu -
almasilat (Gelusil, Tri-om gel) şi carbonatul hidratat de aluminiu şi magneziu - hidrotalcit
(Talcid), care au efect adsorbant pentru HCl, toxine, virusuri, microorganisme.
Sărurile de bismut sunt pulberi grele, insolubile ce acoperă mucoasa cu un strat aderent,
favorizează epitelizarea.
Combinaţii de antiacide: Dicarbocalm, Rennie, Almagel, Maalox, Malucol, Novalox,
Epicogel, Ulcerotrat sub formă de comprimate pentru supt, comprimate masticabile,
suspensie orală, plicuri cu pulbere pentru suspensie, etc.
ANTISECRETOARE
a. Substanţele parasimpatolitice determină inhibarea secreţiei bazale de acid clorhidric cu 40-
50%; de asemenea, diminuează tonusul şi peristaltismul gastric, cu intarzierea golirii
stomacului şi prelungirea efectului antiacidelor. Intarzierea golirii stomacului este benefică in
ulcerul duodenal, dar dăunătoare in ulcerul gastric. Ex. atropina, propantelina.
Pirenzepina (Gastrozepin) are acţiune antisecretoare gastrică foarte selectivă, prezentand
astfel mai puţine efecte adverse.
b. Blocante H2-histaminergice sunt inhibitoare puternice ale secreţiei gastrice, care se dau
optim seara la culcare.
Cimetidina (Histodil) se dă in doză este de 1,2 g pe zi, administrată fracţionat (250 mg de 3
ori pe zi si 400 mg seara pentru prevenirea secreţiei gastrice nocturne). Reacţii adverse:
inhibitor enzimatic, are acţiune antiandrogenică datorită afinităţii pe receptorii androgeni,
producand ginecomastie, galactoree; mai poate determina icter, bradicardie, anxietate,
confuzie, halucinaţii. Se impune precauţie la asocierea cu anticoagulantele orale, datorită
creşterii toxicităţii acestora.
Ranitidina (Zantac) se administreaza in doză de 150 mg ziua si 300 mg seara la culcare.
Pentru profilaxia recurenţelor se administrează in doza de 150 mg pe zi. Este mai bine
suportată decat cimetidina. Rar poate produce leucopenie, trombocitopenie la obezi, efecte
antiandrogenice (oligospermie) slabe. Absorbţia ei este scăzută la asocierea cu antiacide.
Nizatidina (Axid) se absoarbe foarte bine digestiv, are durată de acţiune nocturnă lungă; se
adm. şi injectabil.
Un compus cu potenţă mare este famotidina (Quamatel), care nu produce inhibiţie
enzimatică, nu are efecte adverse de tip antiandrogenic.
c. Inhibitorii pompei de protoni
Omeprazolul (Losec, Omeran) este un inhibitor foarte activ al secreţiei gastrice acide. Este
indicat in tratamentul ulcerului duodenal, esofagitei de reflux, de primă alegere in sindromul
Zollinger-Ellison.
Tratamentul prelungit cu omeprazol poate determina rareori tumori carcinoide. Datorită
reducerii puternice a acidităţii gastrice favoriza dezvoltarea bacteriilor intragastric şi apariţia
candidozei gastrointestinale.
Mai produce greaţă, cefalee, confuzie, hepatită, fotosensibilizare, şoc anafilactic. Doza este de
20 mg o dată pe zi.
Esomeprazolul (Nexium) este izomerul S al omeprazolului, care se foloseşte pentru
eradicarea infecţiei cu Helicobacter pylori.
Alţi compuşi: pantoprazol (Controloc), lansoprazol (Lanzap).
CITOPROTECTOARE
Sucralfatul are acţiune antipeptică, formează un complex cu proteinele din nişa ulceroasă,
realizand un strat protector faţă de factorii agresivi; creşte secreţia de mucus şi modifică şi
compoziţia sa. Se administrează oral de 4 ori cate 1 g pe zi. Nu se asociază cu antiacide,
deoaarece el devine activ numai in mediu acid. Poate produce constipaţie, impiedică absorbţia
digestivă a tetraciclinei şi ciprofloxacinei.
Carbenoxolona este un derivat al acidului glicirizinic, compus natural din rădăcina de lemn
dulce. Inhibă degradarea prostaglandinelor protectoare de la nivelul mucoasei gastrice. Poate
produce edeme, astenie fizică, hipopotasemie, decompensare cardiacă.
Prostaglandinele: misoprostol (Cytotec), derivat de PGE1 este un protector al mucoasei
gastrice. Determină creşterea secreţiei de mucus, stimulează irigaţia mucoasei gastrice,
favorizează regenerarea celulelor mucoasei gastrice. Are şi efect antisecretor. De asemenea,
are acţiune ocitocică pe uterul gravid, fiind contraindicat in sarcină, deoarece poate provoca
avort sau naştere prematură. Se foloseşte şi in profilaxia ulcerului şi gastropatiei provocate de
antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS). Alţi compuşi: enprostil, arbaprostil, rioprostil.
Subcitratul de bismut coloidal (De Nol) realizează pe suprafaţa leziunii ulceroase un depozit
cristalin aderent, protejand-o de agresiune.
Efectul antiulceros este atribuit in principal insă acţiunii antibacteriene faţă de Helicobacter
pylori, cat şi inhibării proteazei secretată de germen.
ANTIULCEROASE ANTIHELICOBACTER PYLORI
Helicobacter pylori este un bacil gram negativ implicat in patogenia bolii ulceroase. Secretă
mai multe enzime, cum ar fi proteaza care reduce protecţia mucoasei faţă de agresiunea
secreţiei acide şi ureaza care metabolizează ureea la amoniac, care crează un pH alcalin, ce
intreţine continuu o secreţie gastrică acidă. Pentru eradicarea infecţiei este necesară o
polichimioterapie.
Se pot folosi: subcitratul de bismut coloidal (De nol), metronidazol, tinidazol,
tetraciclină, amoxicilină, claritromicină, precum şi antisecretoare (ranitidină sau
omeprazol). Preparatul Helicocin conţine amoxicilină şi metronidazol. O schemă de
tratament cu durată de 10-14 zile asociază omeprazol + De nol + amoxicilină + metronidazol.
ANTIVOMITIVELE
Aceste substanţe au o frecventă utilizare ca medicaţie simptomatică in vărsături incoercibile
cu dereglări electrolitice.
Scopolamina are proprietăţi anticolinergice, fiind şi un sedativ psihomotor. Este utilă in voma
provocată de răul de mişcare sub formă de plasture.
Antihistaminicele sunt utile impotriva greţurilor şi vomei din răul de mişcare, in boala
Meniere, in vărsăturile din sarcină, in voma produsă de medicamente. Se foloseşte frecvent
prometazina (Romergan), iar in vărsăturile incoercibile clorpromazina (Plegomazin).
Proclorperazina (Emetiral) se administrează oral, rectal sau in injecţii intramusculare, fiind
folosită şi la copii.
Tietlperazina (Torecan) este antivomtiv activ pe cale orală si parenterală. De asemenea, se
poate folosi si ca antivertiginos in iritaţii vestibulare.
Metoclopramidul este activ in voma provocată prin iradiere, gastrită, ulcer, cancer gastric
sau intestinal; in doze mari este eficace in voma severă produsă de citostatice. Are acţiune
centrală antivomitivă şi periferică de contracţie a cardiei, relaxare a pilorului şi creşterea
peristaltismului intestinal.
Domperidon (Motilium) este un metabolit al metoclopramidului, cu efect antiemetic de
intensitate medie.
Ondansetronul (Zofran) este un antiemetic eficace faţă de voma intensă produsă de
citostatice şi de radiaţii. Compuşi asemănători sunt granistetronul şi tropisetronul.
Piridoxina (Vitamina B6) ar avea eficacitate in vărsăturile provocate de sarcină şi boala de
iradiaţie.
LAXATIVELE ŞI PURGATIVELE
Grăbesc tranzitul intestinal şi/sau măresc conţinutul in apă al materiilor fecale. Laxativele au
un efect mai bland, de uşurare a defecaţiei, iar purgativele au un efect energic, cu inmuierea
materiilor fecale. Se indică in: constipaţii acute, constipaţii cronice, in intoxicaţii acute, la
incheierea unei cure de tratament cu antihelmintice, la bolnavii cu hernie, hemoroizi, fisuri
ano-rectale, inaintea unei intervenţii chirurgicale la nivelul tubului digestiv sau pentru
pregătirea examenului radiologic al tubului digestiv.
Sunt contraindicate la bolnavii cu apendicită, in ileus mecanic, in abdomen acut.
Se administrează cu precauţie la copiii mici (risc de deshidratare), gravide (pot stimula
motilitatea uterină), la batrani. Nu se administrează la sugari.
PURGATIVELE IRITANTE - stimulează peristaltismul. Sunt indicate mai ales cand este
necesară evacuarea rapidă a intestinului. Uleiul de ricin se administrează in doză de 15-30 g
si produce efect in cca 1-3 ore.
Provoacă rareori colici intestinale. Substanţele active numai in colon işi produc efectul după
cca 8 ore. Purgativele antrachinonice sunt reprezentate de cateva produse vegetale: frangula
(scoarţa de cruşin), aloesul, senna. Se elimină prin lapte şi pot provoca uneori diaree la sugari.
Cruşinul intră in preparatele Carbocif, Cortelax, Normoponderol, iar senna in Regulax,
Rixative, Tisasen. Substanţe sintetice: fenolftaleina (Ciocolax), bisacodilul (Dulcolax) şi
sodiu picosulfat (Dulcopic).
PURGATIVELE OSMOTICE (SALINE) - sunt săruri care se absorb in mică măsură,
rămanand in intestin, unde reţin apa prin osmoză.
Provoacă eliminarea de scaune lichide la 1-3 ore de la administrare. Se folosesc pentru
evacuarea rapidă a intestinului (inaintea examenului radiologic, intervenţii chirurgicale şi in
unele intoxicaţii. Sulfatul de magneziu (sarea amară) se administrează in doză de 15 g,
dizolvat cu multă apă. Trebuie evitat la copii mici. Asemănător acţionează sulfatul de sodiu
(sarea Glauber). Lactuloza (Duphalac) este o dizaharidă sintetică, care fermentează in acid
acetic şi lactic, indicată in tratamentul constipaţiei produse de opioide şi al encefalopatiei
hepatice, pentru scăderea amoniemiei.
Macrogolii sunt polietilenglicoli cu lanţ lung, chimic inerţi, care nu se absorb din tubul
digestiv, intrand in preparatele Forlax, Fortrans, alături de amestecuri de electroliţi pentru a
nu tulbura echilibrul ionic.
Hexitoli: manitol, sorbitol.
LAXATIVELE DE VOLUM - cuprind fibre vegetale nedigerabile care cresc conţinutul
colonului, stimuland ca urmare peristaltismul. Exemple: triticum (Diom Fibra) adică tăraţa
de grau, psyllium obţinută din păstaia seminţelor de Ispaghula in preparatul Mucofalk-orange
sau Mucofalk-apple, o serie de alimente: painea integrală, smochinele, curmalele.
LAXATIVELE LUBREFIANTE - acţionează prin inmuierea scaunului şi prin favorizarea
progresiei conţinutului intestinal. Docusatul (Sintolax) are efect slab, care se evidenţiază după
2-3 zile. Uleiul de parafină administrat oral inmoaie scaunul. Doza este de 30 g. Nu se
asociază cu docusatul, deoarece acesta ii favorizează absorbţia, cu formarea de parafinoame.
CU ACŢIUNE RECTALĂ - acţionează prin iritarea mucoasei rectale şi declanşarea
reflexului de defecaţie. Se folosesc supozitoarele de glicerină (pentru adulţi şi pentru copii).
MEDICAŢIA ANTISPASTICĂ
Se indică in spasme la nivelul tractului gastro-intestinal, biliar, in caz de inflamaţii, litiază,
tumori, inaintea explorărilor endoscopice.
In funcţie de mecanismul de acţiune există 2 grupe de antispastice: neurotrope
(parasimpatolitice) şi musculotrope.
Antispasticele parasimpatolitice au eficacitate mare la nivelul tubului digestiv şi mai slabă
asupra căilor biliare. Reprezentanţi: atropina, se dă la adult şi copii peste 7 ani, bromura de
butilscopolamoniu (Scobutil, Buscopan) se poate adm. oral, rectal şi injectabil;
propantelina; otilonium.
Antispasticele musculotrope: papaverina este un alcaloid din Opiu, se foloseşte oral şi
injectabil (s.c. sau i.m.), poate produce somnolenţă, constipaţie, cefalee, transpiraţii. Are şi
acţiune vasodilatatoare. Se contraindică la şoferi. Drotaverina (No-spa) are acţiune
antispastică de 2-5 ori mai mare comparativ cu papaverina. Acţiunile la nivel cardiovascular
sunt slabe. Administrarea i.v. se adm. in poziţie culcată, se dă cu prudenţă in sarcină şi in
timpul alăptării. Mebeverina se foloseşte in colonul iritabil.
Există preparate combinate ce conţin antispastice parasimpatolitice, musculotrope in asociere
cu antialgice sau sedative. Ex. Scobutil compus (conţine bromură de butilscopolaminiu şi
metamizol - un analgezic), Piafen (conţine metamizol, pitofenonă şi fenpipramidă-
antispastice musculotrope), Lizadon P (papaverină, atropină, fenobarbital, propifenazonă).
MEDICAŢIA ANTIDIAREICĂ ŞI ANTIINFLAMATOARE INTESTINALĂ
Medicaţia simptomatică folosită in tratamentul diareelor acţionează asupra elementelor
neuromusculare, asupra mucoasei sau asupra conţinutului intestinal.
MEDICAMENTE CARE MICŞOREAZĂ PERISTALTISMUL INTESTINAL
Parasimpatoliticele: atropina, scobutilul.
Opioidele: Opiul are proprietăţi constipante prin morfină. Se folosesc: pulberea de opiu,
tinctura de opiu (20-25 de picături la nevoie). Se mai pot administra codeina, dionina.
Opioidele cu acţiune periferică sunt: difenoxilatul şi loperamida (Imodium) - aceasta se
administrează in doză de 2 mg după fiecare scaun nelegat, maximum 16 mg pe zi. Nu produce
dependenţă. Un medicament mai nou este racecadotrilul (Hidrasec) - un inhibitor de
enkefalinază, ce determină creşterea nivelului de enkefaline care acţionează asupra
enterocitelor, reducand astfel hipersecreţia de apă şi electroliţi in lumenul intestinal. Se poate
administra şi la copii.
SUBSTANŢE CARE ACŢIONEAZĂ LA NIVELUL MUCOASEI INTESTINALE
(ASTRINGENTE) - materiile tanante. Au origine vegetală, acţionează prin precipitarea
proteinelor extracelulare. Cel mai cunoscut este acidul tanic. Se mai pot folosi ceaiuri
medicinale, care conţin derivaţi de tanină - de exemplu de afine, plante care conţin compuşi
cu caracter antibiotic, antiseptic: coada racului, ştevia stanilor.
ADSORBANTE ŞI PROTECTOARE - adsorb compuşii toxici din conţinutul intestinal sau
protejează mucoasa. Cărbunele medicinal (Norit, Carbomix) adsoarbe substanţe bazice,
acide, toxine, gaze. In intoxicaţii se utilizează ca antidot in doză de 10-15 g odată, după
spălătură gastrică. Diosmectita (Smecta) este un aluminosilicat natural, care creşte
vascozitatea gelului mucos de pe suprafaţa mucoasei digestive şi are efect citoprotector, fiind
folosită şi in balonare, colon iritabil. Subsalicilatul de bismut (Pink bismuth tablets) este un
complex de bismut trivalent şi salicilat suspendat intr-o argilă, avand efect antisecretor,
antiinflamator, antimicrobian. Poate produce colorarea scaunului in negru şi se evită la copii.
Se mai pot folosi substanţele mucilaginoase: polizaharide, pectine (din mere, morcovi, gutui).
ANTIINFLAMATOARE INTESTINALE - se administrează in bolile inflamatorii
intestinale: colită ulceroasă, boala Crohn. Sulfasalazina sau salazosulfapiridina
(Salazopyrin) se descompune in colon sub acţiunea enzimelor bacteriene in acid 5-
aminosalicilic, care se absoarbe foarte puţin şi rămane in contact cu mucoasa colonului, fiind
responsabil de efectul terapeutic şi sulfapiridină (o sulfonamidă antibacteriană), care se
absoarbe aproape complet. Se administrează oral ca preparate enterosolubile, sau rectal sub
formă de clisme şi supozitoare. Sulfapiridina este responsabilă de efectele adverse: cefalee,
greaţă, reacţii alergice, depresie medulară, oligospermie cu sterilitate reversibilă, anemie
hemolitică.
Mesalazina (Salofalk -250, -500) este acidul 5-aminosalicilic, care are un potenţial
farmacotoxicologic redus comparativ cu sulfasalazina, producand rar greaţă, vomă, dureri
abdominale. Se contraindică in afecţiuni hepatice şi renale grave, la ulceroşi. Se administrează
oral sub forma preparatelor enterosolubile. Budesonidul (Budenofalk) este un glucocorticoid
folosit pentru inducerea şi menţinerea remisiunilor in boala Crohn.
PROPULSIVE ŞI REGLATOARE ALE MOTILITĂŢII GASTROINTESTINALE
Propulsivele sau prokineticele sunt medicamente care stimulează motilitatea gastrointestinală,
favorizand tranzitul normal. Se folosesc in sindromul de hipomotilitate gastrică (apare
postoperator, in anorexie nervoasă, neuropatie diabetică), manifestat prin greaţă, vomă, reflux
esofagian, durere retrosternală, pirozis, dispnee. Se indică metroclopramidul, domperidonul,
parasimpatomimeticele. Acestea din urmă, de ex. neostigmina (Miostin) şi betanecolul se
administrează in ileus paralitic postoperator, distensie abdominală.
Un reglator al motilităţii gastrointestinale este trimebutinul (Debridat), care acţionează ca
stimulator in hipomotilitate şi relaxant, spasmolitic in hipermotilitate. Se indică in sindromul
colonului iritabil şi in tulburări digestive funcţionale.
COLAGOGELE
Sunt stimulatoare ale scurgerii bilei, crescand fluxul biliar. Efectele acestora se realizează prin
2 mecanisme: efect coleretic, cand cresc secreţia bilei la nivelul celulei hepatice; efect
colecistokinetic prin contracţia vezicii biliare, respectiv a căilor biliare, bila este evacuată din
vezica biliară şi din coledoc, etc. Indicaţii: in stază biliară, diskinezii biliare; in infecţii ale
căilor biliare; in hepatita cronică inactivă cu icter persistent; şi in dispepsii (insoţite de
constipaţii). Contraindicaţii: in icter mecanic (se poate produce ruptura căilor biliare), colici
biliare, hepatită acută.
Acizii biliari şi săruri. Acizii provin din bilă de bou uscată şi purificată. Colebilul conţine
bilă de bou şi se administrează in timpul meselor principale. Acidul dehidrocolic (Fiobilin)
provoacă o secreţie biliară abundentă, apoasă.
Droguri vegetale precum anghinarea, cicoare, păpădie se găsesc in preparate ca Anghirol,
Hepatobil, Instamixt, cu acţiune coleretică.
Substanţe sintetice: salicilaţii şi carbicolul.
Substanţe predominant colecistokinetice: sulfaţii de Mg, de Na. Se mai poate folosi uleiul
de măsline.

MEDICAŢIA HEPATOPROTECTOARE
Hepatoprotectoarele sunt medicamente care contribuie la restabilirea funcţiilor hepatice
dereglate şi la creşterea rezistenţei hepatocitului faţă de factori nocivi. Se indică in steatoză,
hepatite toxice, hepatită cronică.
Arginina intervine in sinteza unor proteine, a hemoglobinei, in metabolismul amoniacului,
diminuand concentraţia lui in sange. Se indică in hepatita cronică, ictere severe,
hiperamoniemie. Se administrează sub formă de perfuzie: Aspartat de arginină, Arginină
sorbitol.
Acidul aspartic participă la sinteza proteinelor, leagă amoniacul. Se foloseşte in hepatita
cronică, hiperamoniemie. Se găseşte sub formă de fiole in asociere cu vitamina B6:
Aspatofort.
Acidul glutamic favorizează sinteza şi utilizarea ATP, fixează amoniacul. Intră in preparatul
Multiglutin, care se administrează in perfuzie diluat in glucoză in precomă şi comă hepatică.
Metionina are efect lipotrop (inhibă acumularea grăsimilor in ficat şi le stimulează
metabolizarea) şi stimulator al funcţiei antitoxice a ficatului.
Se foloseşte in hepatita cronică şi stetoza hepatică. Intră in preparatele combinate Lipovitan,
Mecopar forte şi Metaspar alături de colină şi mai multe vitamine.
Fosfolipidele sunt o formă biologic activă a lipidelor, care intră in structura membranelor
celulare şi se pot folosi in hepatopatii cronice, steatoză hepatică: Essentiale forte, Esfogran,
Hepatofort.
Silimarina este obţinută din planta Silybum marianum, stabilizează membrana hepatocitului,
avand efect antitoxic. Se foloseşte in hepatita cronică.
Mai există un preparat din mai multe plante cu efect hepatoprotector, dar şi coleretic,
colecistokinetic numit Liv 52.