CURS 6

MEDICAŢIA APARATULUI DIGESTIV

1.EUPEPTICELE ŞI STIMULATOARELE SECREŢIILOR

GASTROINTESTINALE

Eupepticele cresc pofta de mâncare.

Amarele stimulează reflex secreţia salivară şi gastrică. Se administrează înaintea meselor

principale cu 20-30 minute. Pot fi: uleiuri volatile din coaja de portocale, alcaloizi
(strichnina, chinina); drogurile aromatice reprezentate de condimente, ardei iute, hrean,
muştar; acestea stimulează secreţia gastro-intestinală printr-o acţiune iritantă. Alte
aromatice au efect antispastic, combat meteorismul - chimion, anason, etc.

Farmaconi: histamina pentru probe funcţionale gastrice; cofeina; insulina, care stimulează
intens secreţia prin creşterea tonusului vagal.

2.SUBSTITUENTELE SECREŢIEI GASTRICE ŞI ENZIMELE

Medicamentele acidifiante se utilizează în caz de hipoaciditate.

Acidul clorhidric diluat (10%) se administrează oral sub formă de picături: 30-40-60
picături într-o jumătate de pahar cu apă, ce se consumă în timpul meselor principale. Se
suge cu paiul pentru a nu ataca smalţul dentar.

Acidul citric se foloseşte în pediatrie în doză de 200 mg - 1 g în soluţie. Combate şi

proliferarea microbilor.

Enzimele pancreatice se indică în dispepsii, pancreatite cronice, excese alimentare,

meteorism. Tripsina, amilaza, lipaza se găsesc în Triferment drajeuri, Digestin capsule,
Kreon capsule sau în alte preparate, care mai pot conţine hemicelulază sau bilă de bou
(Digestal Forte, Festal, Panzcebil, Zymogen); se administrează la mese sau la scurt timp
după mesele principale. Se înghit întregi.

3.ANTIULCEROASELE

Medicamentele antiulceroase combat agresiunea clorhidro-peptică sau favorizează

apărarea mucoasei gastroduodenale.
 CURS 6

• ANTIACIDE, NEUTRALIZANTE ŞI PANSAMENTE

Se folosesc în caz de hiperaciditate gastrică, gastrită hiperacidă şi în tratamentul ulcerului

gastro-duodenal. Sunt baze slabe capabile să neutralizeze acidul clorhidric sau să scadă
aciditatea gastrică. Acţionează asupra acidului clorhidric secretat. Antiacidele sistemice sau
alcalinizante alcalinizează mucoasa stomacală, se absorb în organism şi produc
alcalinizarea urinii (bicarbonatul de sodiu). Antiacidele neutralizante acţionează numai
local printr-o reacţie chimică de neutralizare. Pansamentele acţionează fizico-chimic prin
tamponarea acidităţii. Adsorb acidul clorhidric, formând un gel adeziv cu efect protector la
nivelul mucoasei.

Bicarbonatul de sodiu are efect prompt, intens dar trecător, alcalinizant local şi sistemic.
Sistemic produce alcalinizarea urinii. În doză mare poate stimula secreţia gastrică acidă, iar
după administrare prelungită favorizează formarea calculilor renali.

Carbonatul de calciu acţionează printr-o reacţie de dublu schimb. Se asociază cu alte

antiacide, pentru a se evita dozele prea mari care pot produce constipaţie.

Compuşii de magneziu sunt substanţe neutralizante, nu eliberează bioxid de carbon,

neutralizarea se produce treptat. Oxidul de magneziu formează în apă hidroxid de
magneziu. Ionii de magneziu se eliberează sub formă de clorură de magneziu cu efect
laxativ. Trisilicatul de magneziu determină formarea unui gel adeziv, cu efect protector şi
tampon pe mucoasa gastrică.

Compuşii de aluminiu: hidroxidul de aluminiu are acţiune lentă şi slabă. Aluminiul

trivalent inhibă motilitatea gastrointestinală, întârziind golirea stomacului şi provocând
constipaţie. Silicatul de aluminiu hidratat (bentonita) formează o soluţie coloidală pe
suprafaţa mucoasei gastrice, cu efect protector. Intră în compoziţia preparatului Gastrobent
suspensie.

Există derivaţi de aluminiu şi magneziu în asociere: silicatul hidratat de aluminu şi

magneziu - almasilat (Gelusil, Tri-om gel) şi carbonatul hidratat de aluminiu şi magneziu -
hidrotalcit (Talcid), care au efect adsorbant pentru HCl, toxine, virusuri, microorganisme.

Sărurile de bismut sunt pulberi grele, insolubile ce acoperă mucoasa cu un strat aderent,
favorizează epitelizarea.

Combinaţii de antiacide: Dicarbocalm, Rennie, Almagel, Maalox, Malucol, Novalox,

Epicogel, Ulcerotrat sub formă de comprimate pentru supt, comprimate masticabile,
suspensie orală, plicuri cu pulbere pentru suspensie, etc.
 CURS 6

• ANTISECRETOARE

a. Blocante H2-histaminergice sunt inhibitoare puternice ale secreţiei gastrice,

care se dau optim seara la culcare.

Cimetidina (Histodil) se dă în doză este de 1,2 g pe zi, administrată fracţionat (250 mg de 3

ori pe zi si 400 mg seara pentru prevenirea secreţiei gastrice nocturne). Reacţii adverse:
inhibitor enzimatic, are acţiune antiandrogenică datorită afinităţii pe receptorii androgeni,
producând ginecomastie, galactoree; mai poate determina icter, bradicardie, anxietate,
confuzie, halucinaţii. Se impune precauţie la asocierea cu anticoagulantele orale, datorită
creşterii toxicităţii acestora.

Ranitidina (Zantac) se dă în doză de 150 mg ziua si 300 mg seara la culcare. Pentru

profilaxia recurenţelor se administrează în doza de 150 mg pe zi. Este mai bine suportată
decât cimetidina. Rar poate produce leucopenie, trombocitopenie la obezi, efecte
antiandrogenice (oligospermie) slabe. Absorbţia ei este scăzută la asocierea cu antiacide.

Nizatidina (Axid) se absoarbe foarte bine digestiv, are durată de acţiune nocturnă lungă; se
dă şi injectabil.

Un compus cu potenţă mare este famotidina (Quamatel), care nu produce inhibiţie

enzimatică, nu are efecte adverse de tip antiandrogenic.

b. Inhibitorii pompei de protoni

Omeprazolul (Losec, Omeran) este un inhibitor foarte activ al secreţiei gastrice acide. Este
indicat în tratamentul ulcerului duodenal, esofagitei de reflux, de primă alegere în
sindromul Zollinger-Ellison. Tratamentul prelungit cu omeprazol poate determina rareori
tumori carcinoide. Datorită reducerii puternice a acidităţii gastrice favoriza dezvoltarea
bacteriilor intragastric şi apariţia candidozei gastrointestinale. Mai produce greaţă, cefalee,
confuzie, hepatită, fotosensibilizare, şoc anafilactic. Doza este de 20 mg o dată pe zi.
Esomeprazolul (Nexium) este izomerul S al omeprazolului, care se foloseşte pentru
eradicarea infecţiei cu Helicobacter pylori. Alţi compuşi: pantoprazol (Controloc),
lansoprazol (Lanzap).

• CITOPROTECTOARE

Sucralfatul are acţiune antipeptică, formează un complex cu proteinele din nişa ulceroasă,
realizând un strat protector faţă de factorii agresivi; creşte secreţia de mucus şi modifică şi
compoziţia sa. Se administrează oral de 4 ori câte 1 g pe zi. Nu se asociază cu antiacide,
deaarece el devine activ numai în mediu acid. Poate produce constipaţie, împiedică
absorbţia digestivă a tetraciclinei şi ciprofloxacinei.
 CURS 6

Prostaglandinele: misoprostol (Cytotec), derivat de PGE1 este un protector al mucoasei

gastrice. Determină creşterea secreţiei de mucus, stimulează irigaţia mucoasei gastrice,
favorizează regenerarea celulelor mucoasei gastrice. Are şi efect antisecretor. De asemenea,
are acţiune ocitocică pe uterul gravid, fiind contraindicat în sarcină, deoarece poate provoca
avort sau naştere prematură. Se foloseşte şi în profilaxia ulcerului şi gastropatiei provocate
de antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS). Alţi compuşi: enprostil, arbaprostil,
rioprostil.

Subcitratul de bismut coloidal (De Nol) realizează pe suprafaţa leziunii ulceroase un

depozit cristalin aderent, protejând-o de agresiune. Efectul antiulceros este atribuit în
principal însă acţiunii antibacteriene faţă de Helicobacter pylori, cât şi inhibării proteazei
secretată de germen.

• ANTIULCEROASE ANTIHELICOBACTER PYLORI

Helicobacter pylori este un bacil gram negativ implicat în patogenia bolii ulceroase. Secretă
mai multe enzime, cum ar fi proteaza care reduce protecţia mucoasei faţă de agresiunea
secreţiei acide şi ureaza care metabolizează ureea la amoniac, care crează un pH alcalin, ce
întreţine continuu o secreţie gastrică acidă. Pentru eradicarea infecţiei este necesară o
polichimioterapie. Se pot folosi: subcitratul de bismut coloidal (De nol), metronidazol,
tinidazol, tetraciclină, amoxicilină, claritromicină, precum şi antisecretoare (ranitidină
sau omeprazol). Preparatul Helicocin conţine amoxicilină şi metronidazol. O schemă de
tratament cu durată de 10-14 zile asociază omeprazol + De nol + amoxicilină +
metronidazol.

4.ANTIVOMITIVELE

Aceste substanţe au o frecventă utilizare ca medicaţie simptomatică în vărsături incoercibile

cu dereglări electrolitice.

Antihistaminicele sunt utile împotriva greţurilor şi vomei din răul de mişcare, în boala
Meniere, în vărsăturile din sarcină, în voma produsă de medicamente. Se foloseşte frecvent
prometazina (Romergan), iar în vărsăturile incoercibile clorpromazina (Plegomazin).

Metoclopramidul este activ în voma provocată prin iradiere, gastrită, ulcer, cancer gastric
sau intestinal; în doze mari este eficace în voma severă produsă de citostatice. Are acţiune
centrală antivomitivă şi periferică de contracţie a cardiei, relaxare a pilorului şi creşterea
peristaltismului intestinal.
 CURS 6

Domperidon (Motilium) este un metabolit al metoclopramidului, cu efect antiemetic de

intensitate medie.

Ondansetronul (Zofran) este un antiemetic eficace faţă de voma intensă produsă de

citostatice şi de radiaţii. Compuşi asemănători sunt granistetronul şi tropisetronul.

Piridoxina (Vitamina B6) ar avea eficacitate în vărsăturile provocate de sarcină şi boala de

iradiaţie.

5. LAXATIVELE ŞI PURGATIVELE

Grăbesc tranzitul intestinal şi/sau măresc conţinutul in apă al materiilor fecale.

Laxativele au un efect mai blând, de uşurare a defecaţiei, iar purgativele au un efect
energic, cu înmuierea materiilor fecale. Se indică în: constipaţii acute, constipaţii cronice, în
intoxicaţii acute, la încheierea unei cure de tratament cu antihelmintice, la bolnavii cu
hernie, hemoroizi, fisuri ano-rectale, înaintea unei intervenţii chirurgicale la nivelul tubului
digestiv sau pentru pregătirea examenului radiologic al tubului digestiv. Sunt contraindicate
la bolnavii cu apendicită, în ileus mecanic, în abdomen acut. Se administrează cu precauţie
la copiii mici (risc de deshidratare), gravide (pot stimula motilitatea uterină), la batrâni. Nu
se administrează la sugari.

a.PURGATIVELE IRITANTE - stimulează peristaltismul. Sunt indicate mai ales

când este necesară evacuarea rapidă a intestinului. Uleiul de ricin se administrează în doză
de 15-30 g si produce efect în cca 1-3 ore. Provoacă rareori colici intestinale. Substanţele
active numai în colon îşi produc efectul după cca 8 ore. Purgativele antrachinonice sunt
reprezentate de câteva produse vegetale: frangula (scoarţa de cruşin), aloesul, senna. Se
elimină prin lapte şi pot provoca uneori diaree la sugari. Cruşinul intră în preparatele
Carbocif, Cortelax, Normoponderol, iar senna în Regulax, Rixative, Tisasen. Substanţe
sintetice: fenolftaleina (Ciocolax), bisacodilul (Dulcolax) şi sodiu picosulfat (Dulcopic).

b.PURGATIVELE OSMOTICE (SALINE) - sunt săruri care se absorb în mică

măsură, rămânând în intestin, unde reţin apa prin osmoză. Provoacă eliminarea de scaune
lichide la 1-3 ore de la administrare. Se folosesc pentru evacuarea rapidă a intestinului
(înaintea examenului radiologic, intervenţii chirurgicale şi în unele intoxicaţii. Sulfatul de
magneziu (sarea amară) se administrează în doză de 15 g, dizolvat cu multă apă. Trebuie
evitat la copii mici. Asemănător acţionează sulfatul de sodiu (sarea Glauber). Lactuloza
(Duphalac) este o dizaharidă sintetică, care fermentează în acid acetic şi lactic, indicată în
tratamentul constipaţiei produse de opioide şi al encefalopatiei hepatice, pentru scăderea
amoniemiei. Macrogolii sunt polietilenglicoli cu lanţ lung, chimic inerţi, care nu se absorb
din tubul digestiv, intrând în preparatele Forlax, Fortrans, alături de amestecuri de
electroliţi pentru a nu tulbura echilibrul ionic. Hexitoli: manitol, sorbitol.
 CURS 6

c.LAXATIVELE DE VOLUM - cuprind fibre vegetale nedigerabile care cresc

conţinutul colonului, stimulând ca urmare peristaltismul. Exemple: triticum (Diom Fibra)
adică tărâţa de grâu, psyllium obţinută din păstaia seminţelor de Ispaghula în preparatul
Mucofalk-orange sau Mucofalk-apple, o serie de alimente: pâinea integrală, smochinele,
curmalele.

d.LAXATIVELE LUBREFIANTE - acţionează prin înmuierea scaunului şi prin

favorizarea progresiei conţinutului intestinal. Docusatul (Sintolax) are efect slab, care se
evidenţiază după 2-3 zile. Uleiul de parafină administrat oral înmoaie scaunul. Doza este
de 30 g. Nu se asociază cu docusatul, deoarece acesta îi favorizează absorbţia, cu formarea
de parafinoame.

e.CU ACŢIUNE RECTALĂ - acţionează prin iritarea mucoasei rectale şi

declanşarea reflexului de defecaţie. Se folosesc supozitoarele de glicerină (pentru adulţi şi
pentru copii).

6.MEDICAŢIA ANTISPASTICĂ

Se indică în spasme la nivelul tractului gastro-intestinal, biliar, în caz de inflamaţii, litiază,

tumori, înaintea explorărilor endoscopice. În funcţie de mecanismul de acţiune există 2
grupe de antispastice: neurotrope (parasimpatolitice) şi musculotrope.

Antispasticele parasimpatolitice au eficaxcitate mare la nivelul tubului digestiv şi mai slabă

asupra căilor biliare. Reprezentanţi: atropina, se dă la adult şi copii peste 7 ani, bromura
de butilscopolamoniu (Scobutil, Buscopan) se poate da oral, rectal şi injectabil;
propantelina; otilonium.

Antispasticele musculotrope: papaverina este un alcaloid din Opiu, se foloseşte oral şi

injectabil (s.c. sau i.m.), poate produce somnolenţă, constipaţie, cefalee, transpiraţii. Are şi
acţiune vasodilatatoare. Se contraindică la şoferi. Drotaverina (No spa) are acţiune
antispastică de 2-5 ori mai mare comparativ cu papaverina. Acţiunile la nivel cardiovascular
sunt slabe. Administrarea i.v. se face în poziţie culcată, se dă cu prudenţă în sarcină şi în
timpul alăptării. Mebeverina se foloseşte în colonul iritabil.

Există preparate combinate ce conţin antispastice parasimpatolitice, musculotrope în

asociere cu antialgice sau sedative.Piafen (conţine metamizol, pitofenonă şi fenpipramidă-
antispastice musculotrope).
 CURS 6

7. MEDICAŢIA ANTIDIAREICĂ ŞI ANTIINFLAMATOARE

INTESTINALĂ

Medicaţia simptomatică folosită în tratamentul diareelor acţionează asupra

elementelor neuromusculare, asupra mucoasei sau asupra conţinutului intestinal.

a.MEDICAMENTE CARE MICŞOREAZĂ PERISTALTISMUL INTESTINAL

Opioidele: Opiul are proprietăţi constipante prin morfină. Se folosesc: pulberea de
opiu, tinctura de opiu (20-25 de picături la nevoie). Se mai pot administra codeina, dionina.
Opioide cu acţiune periferică sunt: difenoxilatul şi loperamida (Imodium) - aceasta se
administrează în doză de 2 mg după fiecare scaun nelegat, maximum 16 mg pe zi. Nu
produce dependenţă. Un medicament mai nou este racecadotrilul (Hidrasec) - un inhibitor
de enkefalinază, ce determină creşterea nivelului de enkefaline care acţionează asupra
enterocitelor, reducând astfel hipersecreţia de apă şi electroliţi în lumenul intestinal. Se
poate administra şi la copii.

b. SUBSTANŢE CARE ACŢIONEAZĂ LA NIVELUL MUCOASEI

INTESTINALE (ASTRINGENTE) - materiile tanante au origine vegetală, acţionează
prin precipitarea proteinelor extracelulare. Cel mai cunoscut este acidul tanic. Se mai pot
folosi ceaiuri medicinale, care conţin derivaţi de tanină - de exemplu de afine, plante care
conţin compuşi cu caracter antibiotic, antiseptic: coada racului, ştevia stânilor.

c. ADSORBANTE ŞI PROTECTOARE - adsorb compuşi toxici din conţinutul

intestinal sau protejează mucoasa. Cărbunele medicinal (Norit, Carbomix) adsoarbe
substanţe bazice, acide, toxine, gaze. În intoxicaţii se utilizează ca antidot în doză de 10-
15 g odată, după spălătură gastrică. Diosmectita (Smecta) este un aluminosilicat natural,
care creşte vâscozitatea gelului mucos de pe suprafaţa mucoasei digestive şi are efect
citoprotector, fiind folosită şi în balonare, colon iritabil. Subsalicilatul de bismut (Pink
bismuth tablets) este un complex de bismut trivalent şi salicilat suspendat într-o argilă,
având efect antisecretor, antiinflamator, antimicrobian. Poate produce colorarea scaunului
în negru şi se evită la copii. Se mai pot folosi substanţele mucilaginoase: polizaharide,
pectine (din mere, morcovi, gutui).

d. ANTIINFLAMATOARE INTESTINALE - se administrează în bolile

inflamatorii intestinale: colită ulceroasă, boala Crohn. Sulfasalazina sau
salazosulfapiridina (Salazopyrin) se descompune în colon sub acţiunea enzimelor
bacteriene în acid 5-aminosalicilic, care se absoarbe foarte puţin şi rămâne în contact cu
mucoasa colonului, fiind responsabil de efectul terapeutic şi sulfapiridină (o sulfonamidă
antibacteriană), care se absoarbe aproape complet. Se administrează oral ca preparate
enterosolubile, sau rectal sub formă de clisme şi supozitoare. Sulfapiridina este
responsabilă de efectele adverse: cefalee, greaţă, reacţii alergice, depresie medulară,
oligospermie cu sterilitate reversibilă, anemie hemolitică. Mesalazina (Salofalk -250, -
500) este acidul 5-aminosalicilic, care are un potenţial farmacotoxicologic redus
 comparativ cu sulfasalazina, producând rar greaţă, vomă, dureri abdominale. Se
contraindică în afecţiuni hepatice şi renale grave, la ulceroşi.

CURS 6

e. Se administrează oral sub forma preparatelor enterosolubile. Budesonidul

(Budenofalk) este un glucocorticoid folosit pentru inducerea şi menţinerea remisiunilor în
boala Crohn.

8.PROPULSIVE ŞI REGLATOARE ALE MOTILITĂŢII

GASTROINTESTINALE

Propulsivele sau prokineticele sunt medicamente care stimulează motilitatea

gastrointestinală, favorizând tranzitul normal. Se folosesc în sindromul de hipomotilitate
gastrică (apare postoperator, în anorexie nervoasă, neuropatie diabetică), manifestat prin
greaţă, vomă, reflux esofagian, durere retrosternală, pirozis, dispnee. Se indică
metroclopramidul, domperidonul, parasimpatomimeticele. Acestea din urmă, de ex.
neostigmina (Miostin) şi betanecolul se administrează în ileus paralitic postoperator,
distensie abdominală.

Un reglator al motilităţii gastrointestinale este trimebutinul (Debridat), care acţionează ca

stimulator în hipomotilitate şi relaxant, spasmolitic în hipermotilitate. Se indică în
sindromul colonului iritabil şi în tulburări digestive funcţionale.

9.COLAGOGELE

Sunt stimulatoare ale scurgerii bilei, crescând fluxul biliar. Efectele acestora se realizează
prin 2 mecanisme: efect coleretic, când cresc secreţia bilei la nivelul celulei hepatice; efect
colecistokinetic prin contracţia vezicii biliare, respectiv a căilor biliare, bila este evacuată
din vezica biliară şi din coledoc, etc. Indicaţii: în stază biliară, diskinezii biliare; în infecţii
ale căilor biliare; în hepatita cronică inactivă cu icter persistent; şi în dispepsii (însoţite de
constipaţii). Contraindicaţii: în icter mecanic (se poate produce ruptura căilor biliare), colici
biliare, hepatită acută.

Acizii biliari şi săruri. Acizii provin din bilă de bou uscată şi purificată. Colebilul conţine
bilă de bou şi se administrează în timpul meselor principale. Acidul dehidrocolic (Fiobilin)
provoacă o secreţie biliară abundentă, apoasă.

Droguri vegetale precum anghinarea, cicoare, păpădie se găsesc în preparate ca Anghirol,

Hepatobil, Instamixt, cu acţiune coleretică.

Substanţe sintetice: salicilaţii şi carbicolul.

Substanţe predominant colecistokinetice: sulfaţii de Mg, de Na. Se mai poate folosi uleiul
de măsline.

CURS 6

10.MEDICAŢIA HEPATOPROTECTOARE

Hepatoprotectoarele sunt medicamente care contribuie la restabilirea funcţiilor hepatice

dereglate şi la creşterea rezistenţei hepatocitului faţă de factori nocivi. Se indică în steatoză,
hepatite toxice, hepatită cronică.

Arginina intervine în sinteza unor proteine, a hemoglobinei, în metabolismul

amoniacului, diminuând concentraţia lui în sânge. Se indică în hepatita cronică, ictere
severe, hiperamoniemie. Se administrează sub formă de perfuzie: Aspartat de arginină,
Arginină sorbitol.

Acidul aspartic participă la sinteza proteinelor, leagă amoniacul. Se foloseşte în hepatita

cronică, hiperamoniemie. Se găseşte sub formă de fiole în asociere cu vitamina B6:
Aspatofort.

Acidul glutamic favorizează sinteza şi utilizarea ATP, fixează amoniacul. Intră în

preparatul Multiglutin, care se administrează în perfuzie diluat în glucoză în precomă şi
comă hepatică.

Metionina are efect lipotrop (inhibă acumularea grăsimilor în ficat şi le stimulează

metabolizarea) şi stimulator al funcţiei antitoxice a ficatului. Se foloseşte în hepatita cronică
şi stetoza hepatică. Intră în preparatele combinate Lipovitan, Mecopar forte şi Metaspar
alături de colină şi mai multe vitamine.

Fosfolipidele sunt o formă biologic activă a lipidelor, care intră în structura

membranelor celulare şi se pot folosi în hepatopatii cronice, steatoză hepatică: Essentiale
forte, Esfogran, Hepatofort.

Silimarina este obţinută din planta Silybum marianum, stabilizează membrana

hepatocitului, având efect antitoxic. Se foloseşte în hepatita cronică.
Mai există un preparat din mai multe plante cu efect hepatoprotector, dar şi coleretic,
colecistokinetic numit Liv 52.