Medicația aparatului

digestiv

1
 1. EUPEPTICELE ŞI STIMULATOARELE SECREŢIILOR
GASTROINTESTINALE

Eupepticele cresc pofta de mancare.

Amarele stimulează reflex secreţia salivară şi gastrică. Se
administrează inaintea meselor principale cu 20-30 minute.
Pot fi: uleiuri volatile din coaja de portocale, alcaloizi
(strichnina, chinina); drogurile aromatice reprezentate de
condimente, ardei iute, hrean, muştar; acestea stimulează
secreţia gastro-intestinală printr-o acţiune iritantă.
Alte aromatice au efect antispastic, combat meteorismul -
chimion, anason, etc.
Farmaconi: histamina pentru probe funcţionale gastrice;
cofeina; insulina, care stimulează intens secreţia prin
creşterea tonusului vagal.
2
2. SUBSTITUENTELE SECREŢIEI GASTRICE ŞI ENZIMELE

Medicamentele acidifiante se utilizează in caz de

hipoaciditate.
Acidul clorhidric diluat (10%) se administrează oral sub
formă de picături: 30-40-60 picături intr-o jumătate de
pahar cu apă, ce se consumă in timpul meselor principale.
Se suge cu paiul pentru a nu ataca smalţul dentar.
Acidul citric se foloseşte in pediatrie in doză de 200 mg -
1 g in soluţie. Combate şi proliferarea microbilor.

3
Enzimele pancreatice se indică in dispepsii,
pancreatite cronice, excese alimentare, meteorism.
Tripsina, amilaza, lipaza se găsesc in Triferment
drajeuri, Digestin capsule, Kreon capsule sau in alte
preparate, care mai pot conţine hemicelulază sau bilă
de bou (Digestal Forte, Festal, Panzcebil, Zymogen);
se administrează la mese sau la scurt timp după
mesele principale. Se inghit intregi.

4
Enzime utilizate în afara tubului digestiv: alfa-
chimotripsina şi tripsina se utilizează in tratamentul
plăgilor, descompun resturile de ţesuturi necrozate, realizand
astfel o curăţire biologică.
Favorizează vindecarea, combaterea infecţiilor.
Alfa-chimotripsina se mai foloseşte in oftalmologie, in
operaţiile de cataractă.
•Desoxiribonucleazele pot fluidifica puroiul.
Hialuronidaza măreşte permeabilitatea substanţei
fundamentale a ţesutului conjunctiv.
Favorizează pătrunderea substanţelor medicamentoase in
ţesuturi (ex.heparina impreună cu hialuronidaza).

5
 3. ANTIULCEROASELE

Medicamentele antiulceroase combat agresiunea

clorhidro-peptică sau favorizează apărarea mucoasei
gastroduodenale.

6
ANTIACIDE, NEUTRALIZANTE ŞI PANSAMENTE
Se folosesc in caz de hiperaciditate gastrică, gastrită hiperacidă şi
in tratamentul ulcerului gastro-duodenal.
Sunt baze slabe capabile să neutralizeze acidul clorhidric sau să
scadă aciditatea gastrică.
Acţionează asupra acidului clorhidric secretat.
Antiacidele sistemice sau alcalinizante alcalinizează mucoasa
stomacală, se absorb in organism şi produc alcalinizarea urinii
(bicarbonatul de sodiu).
Antiacidele neutralizante acţionează numai local printr-o reacţie
chimică de neutralizare.
Pansamentele acţionează fizico-chimic prin tamponarea
acidităţii.
Absorb acidul clorhidric, formand un gel adeziv cu efect protector
la nivelul mucoasei.
7
Bicarbonatul de sodiu
 are efect prompt, intens dar trecător, alcalinizant local şi
sistemic.
 Sistemic produce alcalinizarea urinii.
 In doză mare poate stimula secreţia gastrică acidă, iar după
administrare prelungită favorizează formarea calculilor
renali.
Carbonatul de calciu
 acţionează printr-o reacţie de dublu schimb
 Se asociază cu alte antiacide, pentru a se evita dozele prea
mari care pot produce constipaţie.

8
Compuşii de magneziu
 sunt substanţe neutralizante, nu eliberează dioxid de
carbon, neutralizarea se produce treptat.
 Oxidul de magneziu formează in apă hidroxid de
magneziu.
 Ionii de magneziu se eliberează sub formă de clorură de
magneziu cu efect laxativ.
 Trisilicatul de magneziu determină formarea unui gel
adeziv, cu efect protector şi tampon pe mucoasa gastrică.

9
Compuşii de aluminiu
 hidroxidul de aluminiu are acţiune lentă şi slabă.
Aluminiul trivalent inhibă motilitatea gastrointestinală,
intarziind golirea stomacului şi provocand constipaţie.
 Silicatul de aluminiu hidratat (bentonita) formează o
soluţie coloidală pe suprafaţa mucoasei gastrice, cu efect
protector. Intră in compoziţia preparatului Gastrobent
suspensie.
 Există derivaţi de aluminiu şi magneziu in asociere:
silicatul hidratat de aluminu şi magneziu - almasilat
(Gelusil, Tri-om gel) şi carbonatul hidratat de aluminiu şi
magneziu - hidrotalcit (Talcid), care au efect absorbant
pentru HCl, toxine, virusuri, microorganisme.

10
Sărurile de bismut
 sunt pulberi grele, insolubile ce acoperă mucoasa cu un
strat aderent, favorizează epitelizarea.
 Combinaţii de antiacide: Dicarbocalm, Rennie, Almagel,
Maalox, Malucol, Novalox, Epicogel, Ulcerotrat sub
formă de comprimate pentru supt, comprimate
masticabile, suspensie orală, plicuri cu pulbere pentru
suspensie, etc.

11
ANTISECRETOARE
a. Substanţele parasimpatolitice
 determină inhibarea secreţiei bazale de acid clorhidric cu
40-50%; de asemenea, diminuează tonusul şi
peristaltismul gastric, cu intarzierea golirii stomacului şi
prelungirea efectului antiacidelor.
 Intarzierea golirii stomacului este benefică in ulcerul
duodenal, dar dăunătoare in ulcerul gastric.
Ex. atropina, propantelina.
 Pirenzepina (Gastrozepin) are acţiune antisecretoare
gastrică foarte selectivă, prezentand astfel mai puţine
efecte adverse.

12
b. Blocante H2-histaminergice
 sunt inhibitoare puternice ale secreţiei gastrice, care se dau
optim seara la culcare.
Cimetidina (Histodil)
 se dă in doză este de 1,2 g pe zi, administrată fracţionat (250
mg de 3 ori pe zi si 400 mg seara pentru prevenirea secreţiei
gastrice nocturne).
 Reacţii adverse: inhibitor enzimatic, are acţiune
antiandrogenică datorită afinităţii pe receptorii androgeni,
producand ginecomastie, galactoree; mai poate determina
icter, bradicardie, anxietate, confuzie, halucinaţii.
 Se impune precauţie la asocierea cu anticoagulantele orale,
datorită creşterii toxicităţii acestora.

13
Ranitidina (Zantac)
 se dă in doză de 150 mg ziua si 300 mg seara la culcare.
 Pentru profilaxia recurenţelor se administrează in doza
de 150 mg pe zi.
 Este mai bine suportată decat cimetidina.
 Rar poate produce leucopenie, trombocitopenie la obezi,
efecte antiandrogenice (oligospermie) slabe.
 Absorbţia ei este scăzută la asocierea cu antiacide.
Nizatidina (Axid)
 se absoarbe foarte bine digestiv, are durată de acţiune
nocturnă lungă; se dă şi injectabil.
 Un compus cu potenţă mare este famotidina
(Quamatel), care nu produce inhibiţie enzimatică, nu
are efecte adverse de tip antiandrogenic.
14
c. Inhibitorii pompei de protoni
Omeprazolul (Losec, Omeran)
 este un inhibitor foarte activ al secreţiei gastrice acide.
 Este indicat in tratamentul ulcerului duodenal, esofagitei
de reflux, de primă alegere in sindromul Zollinger-Ellison.
 Tratamentul prelungit cu omeprazol poate determina
rareori tumori carcinoide.
 Datorită reducerii puternice a acidităţii gastrice favoriza
dezvoltarea bacteriilor intragastric şi apariţia candidozei
gastrointestinale.
 Mai produce greaţă, cefalee, confuzie, hepatită,
fotosensibilizare, şoc anafilactic.
 Doza este de 20 mg o dată pe zi.

15
Esomeprazolul (Nexium)
 este izomerul S al omeprazolului, care se foloseşte pentru
eradicarea infecţiei cu Helicobacter pylori.
 Alţi compuşi: pantoprazol (Controloc), lansoprazol
(Lanzap).

16
CITOPROTECTOARE
Sucralfatul
 are acţiune antipeptică, formează un complex cu
proteinele din nişa ulceroasă, realizand un strat
protector faţă de factorii agresivi; creşte secreţia de
mucus şi modifică şi compoziţia sa.
 Se administrează oral de 4 ori cate 1 g pe zi.
 Nu se asociază cu antiacide, deoarece el devine activ
numai in mediu acid.
 Poate produce constipaţie, impiedică absorbţia
digestivă a tetraciclinei şi ciprofloxacinei.

17
Carbenoxolona
 este un derivat al acidului glicirizinic, compus natural din
rădăcina de lemn dulce.
 Inhibă degradarea prostaglandinelor protectoare de la
nivelul mucoasei gastrice.
 Poate produce edeme, astenie fizică, hipopotasemie,
decompensare cardiacă.

18
Prostaglandinele:
misoprostol (Cytotec),
 derivat de PGE1 este un protector al mucoasei gastrice.
 Determină creşterea secreţiei de mucus, stimulează irigaţia
mucoasei gastrice, favorizează regenerarea celulelor
mucoasei gastrice.
 Are şi efect antisecretor.
 De asemenea, are acţiune ocitocică pe uterul gravid, fiind
contraindicat in sarcină, deoarece poate provoca avort sau
naştere prematură.
 Se foloseşte şi in profilaxia ulcerului şi gastropatiei
provocate de antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS).
 Alţi compuşi: enprostil, arbaprostil, rioprostil.
19
Subcitratul de bismut coloidal (De Nol)
 realizează pe suprafaţa leziunii ulceroase un depozit
cristalin aderent, protejand-o de agresiune.
 Efectul antiulceros este atribuit in principal insă
acţiunii antibacteriene faţă de Helicobacter pylori, cat
şi inhibării proteazei secretată de germen.

20
ANTIULCEROASE ANTIHELICOBACTER PYLORI
Helicobacter pylori este un bacil gram negativ implicat in
patogenia
bolii ulceroase. Secretă mai multe enzime, cum ar fi proteaza care
reduce protecţia mucoasei faţă de agresiunea secreţiei acide şi ureaza
care metabolizează ureea la amoniac, care crează un pH alcalin, ce
intreţine continuu o secreţie gastrică acidă. Pentru eradicarea infecţiei
este necesară o polichimioterapie.
Se pot folosi: subcitratul de bismut coloidal (De nol),
metronidazol, tinidazol, tetraciclină, amoxicilină, claritromicină,
precum şi antisecretoare (ranitidină sau omeprazol).
Preparatul Helicocin conţine amoxicilină şi metronidazol.
O schemă de tratament cu durată de 10-14 zile asociază omeprazol
+ De nol + amoxicilină + metronidazol.

21
 4.ANTIVOMITIVELE
Aceste substanţe au o frecventă utilizare ca medicaţie
simptomatică
in vărsături incoercibile cu dereglări electrolitice.
Scopolamina
 are proprietăţi anticolinergice, fiind şi un sedativ psihomotor.
 Este utilă in voma provocată de răul de mişcare sub formă de
plasture.
Antihistaminicele
 sunt utile impotriva greţurilor şi vomei din răul de mişcare,
in boala Meniere, in vărsăturile din sarcină, in voma produsă
de medicamente.
 Se foloseşte frecvent prometazina (Romergan), iar in
vărsăturile incoercibile clorpromazina (Plegomazin).
22
Proclorperazina (Emetiral)
 se administrează oral, rectal sau in injecţii intramusculare,
fiind folosită şi la copii.
Tietlperazina (Torecan)
 este antivomtiv activ pe cale orală si parenterală.
 De asemenea, se poate folosi si ca antivertiginos in iritaţii
vestibulare.
Metoclopramidul
 este activ in voma provocată prin iradiere, gastrită, ulcer,
cancer gastric sau intestinal; in doze mari este eficace in
voma severă produsă de citostatice.
 Are acţiune centrală antivomitivă şi periferică de contracţie a
cardiei, relaxare a pilorului şi creşterea peristaltismului
intestinal.
23
Domperidon (Motilium)
 este un metabolit al metoclopramidului, cu efect
antiemetic de intensitate medie.
Ondansetronul (Zofran)
 este un antiemetic eficace faţă de voma intensă produsă de
citostatice şi de radiaţii.
 Compuşi asemănători sunt granistetronul şi
tropisetronul.
Piridoxina (Vitamina B6)
 ar avea eficacitate in vărsăturile provocate de sarcină şi
boala de iradiaţie.

24
 5. LAXATIVELE ŞI PURGATIVELE

 Grăbesc tranzitul intestinal şi/sau măresc conţinutul in apă al

materiilor fecale.
 Laxativele au un efect mai bland, de uşurare a defecaţiei, iar
purgativele au un efect energic, cu inmuierea materiilor fecale.
 Se indică in: constipaţii acute, constipaţii cronice, in intoxicaţii
acute, la incheierea unei cure de tratament cu antihelmintice, la
bolnavii cu hernie, hemoroizi, fisuri ano-rectale, inaintea unei
intervenţii chirurgicale la nivelul tubului digestiv sau pentru
pregătirea examenului radiologic al tubului digestiv.
 Sunt contraindicate la bolnavii cu apendicită, in ileus mecanic,
in abdomen acut.
 Se administrează cu precauţie la copiii mici (risc de
deshidratare), gravide (pot stimula motilitatea uterină), la
batrani.
 Nu se administrează la sugari.
25
a.PURGATIVELE IRITANTE
 stimulează peristaltismul. Sunt indicate mai ales cand este
necesară evacuarea rapidă a intestinului.
Uleiul de ricin
 se administrează in doză de 15-30 g si produce efect in cca 1-3 ore.
 Provoacă rareori colici intestinale. Substanţele active numai in
colon işi produc efectul după cca 8 ore.
Purgativele antrachinonice
 sunt reprezentate de cateva produse vegetale: frangula (scoarţa
de cruşin), aloesul, senna.
 Se elimină prin lapte şi pot provoca uneori diaree la sugari.
 Cruşinul intră in preparatele Carbocif, Cortelax, Normoponderol,
iar senna in Regulax, Rixative, Tisasen.
 Substanţe sintetice: fenolftaleina
(Ciocolax), bisacodilul (Dulcolax) şi sodiu picosulfat
(Dulcopic).
26
b.PURGATIVELE OSMOTICE (SALINE)
 sunt săruri care se absorb in mică măsură, rămânand in
intestin, unde reţin apa prin osmoză.
 Provoacă eliminarea de scaune lichide la 1-3 ore de la
administrare.
 Se folosesc pentru evacuarea rapidă a intestinului (inaintea
examenului radiologic, intervenţii chirurgicale şi in unele
intoxicaţii.
Sulfatul de magneziu (sarea amară)
 se administrează in doză de 15 g, dizolvat cu multă apă.
 Trebuie evitat la copii mici.
 Asemănător acţionează sulfatul de sodiu (sarea Glauber).

27
Lactuloza (Duphalac)
 este o dizaharidă sintetică, care fermentează in acid acetic
şi lactic
 indicată in tratamentul constipaţiei produse de opioide şi
al encefalopatiei hepatice, pentru scăderea amoniemiei.
Macrogolii
 sunt polietilenglicoli cu lanţ lung, chimic inerţi, care nu se
absorb din tubul digestiv, intrand in preparatele Forlax,
Fortrans,alături de amestecuri de electroliţi pentru a nu
tulbura echilibrul ionic.
Hexitoli: manitol, sorbitol.

28
c.LAXATIVELE DE VOLUM
 cuprind fibre vegetale nedigerabile care cresc conţinutul
colonului, stimuland ca urmare peristaltismul.
 Exemple: triticum (Diom Fibra) adică tărâţa de grâu,
psyllium obţinută din păstaia seminţelor de Ispaghula in
preparatul Mucofalk-orange sau Mucofalk-apple, o serie
de alimente: painea integrală, smochinele,curmalele.

29
d.LAXATIVELE LUBREFIANTE
 acţionează prin inmuierea scaunului şi prin favorizarea
progresiei conţinutului intestinal.
 Docusatul (Sintolax) are efect slab, care se evidenţiază
după 2-3 zile.
 Uleiul de parafină administrat oral inmoaie scaunul. Doza
este de 30 g. Nu se asociază cu docusatul, deoarece acesta
ii favorizează absorbţia, cu formarea de parafinoame.
e.CU ACŢIUNE RECTALĂ
 acţionează prin iritarea mucoasei rectale şi declanşarea
reflexului de defecaţie.
 Se folosesc supozitoarele de glicerină (pentru adulţi şi
pentru copii).

30
 6.MEDICAŢIA ANTISPASTICĂ

 Se indică in spasme la nivelul tractului gastro-intestinal,

biliar, in caz de inflamaţii, litiază, tumori, inaintea
explorărilor endoscopice.
 In funcţie de mecanismul de acţiune există 2 grupe de
antispastice: neurotrope (parasimpatolitice) şi
musculotrope.
Antispasticele parasimpatolitice
 au eficacitate mare la nivelul tubului digestiv şi mai slabă
asupra căilor biliare.
 Reprezentanţi: atropina, se dă la adult şi copii peste 7 ani;
bromura de butilscopolamoniu (Scobutil, Buscopan) se
poate da oral, rectal şi injectabil; propantelina; otilonium.
31
Antispasticele musculotrope:
papaverina
 este un alcaloid din Opiu,
 se foloseşte oral şi injectabil (s.c. sau i.m.)
 poate produce somnolenţă, constipaţie, cefalee, transpiraţii.
 Are şi acţiune vasodilatatoare.
 Se contraindică la şoferi.
Drotaverina (No spa)
 are acţiune antispastică de 2-5 ori mai mare comparativ cu
papaverina.
 Acţiunile la nivel cardiovascular sunt slabe.
 Administrarea i.v. se face in poziţie culcată,
 se dă cu prudenţă in sarcină şi in timpul alăptării.
Mebeverina se foloseşte in colonul iritabil.
32
 Există preparate combinate ce conţin antispastice
parasimpatolitice, musculotrope in asociere cu
antialgice sau sedative.
 Scobutil compus (conţine bromură de
butilscopolaminiu şi metamizol - un analgezic),
 Piafen (conţine metamizol, pitofenonă şi
fenpipramidă- antispastice musculotrope),
 Lizadon P (papaverină, atropină, fenobarbital,
propifenazonă).

33
 7. MEDICAŢIA ANTIDIAREICĂ ŞI ANTIINFLAMATOARE
INTESTINALĂ

a.MEDICAMENTE CARE MICŞOREAZĂ PERISTALTISMUL

INTESTINAL
Parasimpatoliticele: atropina, scobutilul.
Opioidele:
 Opiul are proprietăţi constipante prin morfină.
 Se folosesc: pulberea de opiu, tinctura de opiu (20-25 de picături la
nevoie).
 Se mai pot administra codeina, dionina.
 Opioide cu acţiune periferică sunt: difenoxilatul şi loperamida
(Imodium) - aceasta se administrează in doză de 2 mg după fiecare
scaun nelegat, maximum 16 mg pe zi. Nu produce dependenţă.
 Un medicament mai nou este racecadotrilul (Hidrasec) – un inhibitor
de enkefalinază, ce determină creşterea nivelului de enkefaline care
acţionează asupra enterocitelor, reducand astfel hipersecreţia de apă şi
electroliţi in lumenul intestinal. Se poate administra şi la copii.
34
b. SUBSTANŢE CARE ACŢIONEAZĂ LA NIVELUL
MUCOASEI INTESTINALE (ASTRINGENTE)
 materiile tanante au origine vegetală, acţionează prin
precipitarea proteinelor extracelulare.
 Cel mai cunoscut este acidul tanic.
 Se mai pot folosi ceaiuri medicinale, care conţin derivaţi
de tanină - de exemplu de afine, plante care conţin
compuşi cu caracter antibiotic, antiseptic: coada racului,
ştevia stânilor.

35
c. ABSORBANTE ŞI PROTECTOARE
 absorb compuşi toxici din conţinutul intestinal sau protejează
mucoasa.
 Cărbunele medicinal (Norit, Carbomix) adsoarbe substanţe
bazice, acide, toxine, gaze. In intoxicaţii se utilizează ca antidot
in doză de 10-15 g odată, după spălătură gastrică.
 Diosmectita (Smecta) este un aluminosilicat natural, care creşte
vascozitatea gelului mucos de pe suprafaţa mucoasei digestive şi
are efect citoprotector, fiind folosită şi in balonare, colon iritabil.
 Subsalicilatul de bismut (Pink bismuth tablets) este un
complex de bismut trivalent şi salicilat suspendat intr-o argilă,
avand efect antisecretor, antiinflamator, antimicrobian. Poate
produce colorarea scaunului in negru şi se evită la copii. Se mai
pot folosi substanţele mucilaginoase: polizaharide, pectine (din
mere, morcovi, gutui).

36
d. ANTIINFLAMATOARE INTESTINALE
 se administrează in bolile inflamatorii intestinale: colită
ulceroasă, boala Crohn.
 Sulfasalazina sau salazosulfapiridina (Salazopyrin) se
descompune in colon sub acţiunea enzimelor bacteriene in
acid 5-aminosalicilic (se absoarbe foarte puţin şi rămane in
contact cu mucoasa colonului, fiind responsabil de efectul
terapeutic) şi sulfapiridină (o sulfonamidă antibacteriană),
care se absoarbe aproape complet. Se administrează oral ca
preparate enterosolubile, sau rectal sub formă de clisme şi
supozitoare. Sulfapiridina este responsabilă de efectele
adverse: cefalee, greaţă, reacţii alergice, depresie medulară,
oligospermie cu sterilitate reversibilă, anemie hemolitică.

37
 Mesalazina (Salofalk -250, -500) este acidul 5-
aminosalicilic, care are un potenţial farmacotoxicologic
redus comparativ cu sulfasalazina, producand rar greaţă,
vomă, dureri abdominale. Se contraindică in afecţiuni
hepatice şi renale grave, la ulceroşi. Se administrează oral
sub forma preparatelor enterosolubile.
 Budesonidul (Budenofalk) este un glucocorticoid folosit
pentru inducerea şi menţinerea remisiunilor in boala
Crohn.

38
 8.PROPULSIVE ŞI REGLATOARE ALE MOTILITĂŢII
GASTROINTESTINALE
Propulsivele sau prokineticele
 sunt medicamente care stimulează motilitatea gastrointestinală,
favorizand tranzitul normal.
 Se folosesc in sindromul de hipomotilitate gastrică (apare
postoperator, in anorexie nervoasă, neuropatie diabetică), manifestat
prin greaţă, vomă, reflux esofagian, durere retrosternală, pirozis,
dispnee.
 Se indică metroclopramidul, domperidonul, parasimpatomimeticele.
 Parasimpatomimeticele, de ex. neostigmina (Miostin) şi
betanecolul se administrează in ileus paralitic postoperator,
distensie abdominală.
 Un reglator al motilităţii gastrointestinale este trimebutinul
(Debridat), care acţionează ca stimulator in hipomotilitate şi relaxant,
spasmolitic in hipermotilitate. Se indică in sindromul colonului
iritabil şi in
tulburări digestive funcţionale. 39
 9.COLAGOGELE

 Sunt stimulatoare ale scurgerii bilei, crescand fluxul biliar.

 Efectele acestora se realizează prin 2 mecanisme: efect
coleretic, cand cresc secreţia bilei la nivelul celulei hepatice;
efect colecistokinetic prin contracţia vezicii biliare, respectiv
a căilor biliare, bila este evacuată din vezica biliară şi din
coledoc, etc.
 Indicaţii: in stază biliară, diskinezii biliare; in infecţii ale
căilor biliare; in hepatita cronică inactivă cu icter persistent;
şi in dispepsii (insoţite de constipaţii).
 Contraindicaţii: in icter mecanic (se poate produce ruptura
căilor biliare), colici biliare, hepatită acută.

40
Acizii biliari şi săruri
 Acizii provin din bilă de bou uscată şi purificată.
 Colebilul conţine bilă de bou şi se administrează in timpul
meselor principale.
 Acidul dehidrocolic (Fiobilin) provoacă o secreţie
biliară abundentă, apoasă.
Droguri vegetale
 precum anghinarea, cicoare, păpădie se găsesc in preparate
ca Anghirol, Hepatobil, Instamixt, cu acţiune coleretică.
Substanţe sintetice: salicilaţii şi carbicolul.
Substanţe predominant colecistokinetice: sulfaţii de Mg, de
Na. Se mai poate folosi uleiul de măsline.

41
 10.MEDICAŢIA HEPATOPROTECTOARE
 Hepatoprotectoarele sunt medicamente care contribuie la
restabilirea funcţiilor hepatice dereglate şi la creşterea
rezistenţei hepatocitului faţă de factori nocivi.
 Se indică in steatoză, hepatite toxice, hepatită cronică.
Arginina
 intervine in sinteza unor proteine, a hemoglobinei, in
metabolismul amoniacului, diminuand concentraţia lui in
sange.
 Se indică in hepatita cronică, ictere severe,
hiperamoniemie.
 Se administrează sub formă de perfuzie: Aspartat de
arginină, Arginină sorbitol.
42
Acidul aspartic
 participă la sinteza proteinelor, leagă amoniacul.
 Se foloseşte in hepatita cronică, hiperamoniemie.
 Se găseşte sub formă de fiole in asociere cu vitamina B6: Aspatofort.
Acidul glutamic
 favorizează sinteza şi utilizarea ATP, fixează amoniacul.
 Intră in preparatul Multiglutin, care se administrează in perfuzie
diluat in glucoză in precomă şi comă hepatică.
Metionina
 are efect lipotrop (inhibă acumularea grăsimilor in ficat şi le
stimulează metabolizarea) şi stimulator al funcţiei antitoxice a
ficatului.
 Se foloseşte in hepatita cronică şi stetoza hepatică.
 Intră in preparatele combinate Lipovitan, Mecopar forte şi Metaspar
alături de colină şi mai multe vitamine.
43
Fosfolipidele
 sunt o formă biologic activă a lipidelor, care intră in
structura membranelor celulare şi se pot folosi in hepatopatii
cronice, steatoză hepatică: Essentiale forte, Esfogran,
Hepatofort.
Silimarina
 este obţinută din planta Silybum marianum
 stabilizează membrana hepatocitului, avand efect antitoxic.
 Se foloseşte in hepatita cronică.

Mai există un preparat din mai multe plante cu efect

hepatoprotector, dar şi coleretic, colecistokinetic numit Liv 52.

44