MEDICAȚIA APARATULUI DIGESTIV

1.ANTIACIDE SI ANTIULCEROASE
Secreția gastrică poate suferi abateri în plus sau în minus față de valorile normale. Hiperaciditatea se
întâlnește frecvent în gastrite acute, într-un procent mai scăzut în gastrite cronice, frecvent și cu valori mari în ulcer
duodenal, în unele cazuri și cu valori moderat crescute în ulcer gastric. Hipoaciditatea apare pasager la persoane cu
labilitate psiho-vegetală, este constantă și evoluează până la achilie la cei cu gastrită cronică.
Stimularea secreției gastrice se poate obține prin mai multe mecanisme:
⮚ activarea receptorilor H2 și a anhidrazei carbonice din celulele secretorii (prin histamină,
pentagastrină)
⮚ stimulare nespecifică (prin alcool etilic)
⮚ stimularea directă și printr-un reflex condiționat (substanțe amare).
Ca substituenți ai secreției gastrice, din componentelele sucului gastric se folosesc acidul clorhidric și pepsina.
I. ANTIACIDE
Antiacidele reduc acidul clorhidric din stomac acționând local, direct, prin:
⮚ mecanism chimic ( reactive de dublu schimb)
⮚ fizic (adsorbție).
După proprietatea de solubilitate în apă și în acid clorhidric se impart în 3 grupe:
1. Alcalinizante ( bicarbinat de sodiu, fosfat disodic, citrat de sodiu), solubile în apă și acid.
Administrate în doze mai mari decât cele necesare pentru neutralizarea acidului din conținutul gastric,
produc reacție alcalină a acestuia, cu stimularea secundară a secreției acide. Se adsorb prin sucul
digestiv și modifică rezerva alcalină.
2. Neutralizante (bicarbonat de calciu, oxid, carbonat și trisilicat de magneziu, hidroxid și fosfat de
aluminiu), insolubile in apă, solubile în acid. Administrate în exces nu pot realiza decât un pH gastric
neutru, nefiind solubile în apă. Nu modifică rezerva alcalină.
3. Adsorbante (săruri de bismut, silicat de aluminiu și magneziu, bentonite), insolubile în apă și acid.
Au efect antiacid redus, acționând ca “pansamente” ale mucoasei gastrice, formând un film protector
la suprafața acesteia.
După capacitatea de a se absorbi sau nu din tubul digestiv, antiacidele se împart în două grupe:
⮚ sistemice (alcalinizantele)
⮚ nesistemice ( neutralizantele și adsorbantele).
Dintre nesistemice carbonatul de calciu și derivații de magneziu sunt parțial sistemice.
Alcalinizantele pot produce alcaloză, favorizând litiaza urinară. Neutralinantele și adsorbantele pot produce
constipație, cu excepția derivaților de magneziu care acelerează tranzitul.
Antiacidele de elecție sunt: hidroxidul de aluminiu și oxidul de magneziu, iar antiacidele de alternativă sunt
carbonatul de calciu, carbonatul de magneziu, trisilicatul de magneziu, fosfatul de aliminiu și bicarbonatul de sodiu.
Indicațiile antiacidelor:
⮚ gastrită hiperacidă
⮚ ulcer peptic și duodenal
⮚ esofagită de reflux.
Frecvent sunt asociate cu antiinflamatoare (cortizonice și nesteroidiene) pentru creșterea toleranței lor gastrice.
Se administrează pentru a calma temporar durerile epigastrice existente sau a le prevenii. Nu este dovedită
grăbirea cicatrizării ulcerelor gastrice prin antiacide.
În ulcerul duodenal grăbirea vindecării este condiționată de administrarea antiacidelor în doze și la intervale
frecvente, pentru un efect tampon real.
De obicei antiacidele se asociază în formule magistrale sau industriale (pulbere, comprimate orale, de supt,
suspensii).
Justificările farmacodinamice sunt: obținerea unei capacități tampon apropiată de necesități, cunoscând ca
dozele uzuale recomandate pentru fiecare substanță sunt de regulă insuficiente. Înlăturarea efectelor asupra tranzitului
digestiv, deci asocierea derivațiilor de aliminiu și/sau calciu (întârzie tranzitul) cu cei de magneziu (îl grăbesc).
Formulele frecvent folosite conțin hidroxid de aluminiu și oxid de magneziu. Se pot asocia, cu beneficii
variabile: celelalte antiacide; anticolinergice, pentru acțiunea antispastică și inhibitoare a secreției de acid clorhidric,
întârziind însă golirea stomacului; dimeticon, cu acțiune protectoare a mucoasei și antiflatulentă; anestezice locale,
pentru diminuarea durerilor iritative, mai ales în esofagită; acid alginic cu indicație particulară în tratamentul refluxului
gastro-esofagian.
Compuși de aluminiu
Hidroxidul și fosfatul de aluminiu
Farmacocinetică: Aluminiu din hidroxid se absoarbe parțial din tubul digestiv și se elimină urinar. Fosfatul de
aliminiu nu se absoarbe digestiv.
Farmacodinamie: Hidroxidul de aliminiu are o slabă capacitatea antiacidă.
Reacții adverse:
 ⮚ pot diminua tranzitul intestinal
⮚ împiedică absorbția fosforului
⮚ fosfatul de aliminiu poate diminua absorbția fierului
Contraindicații:
⮚ apendicită
⮚ constipație cronică
⮚ boala Alzheimer.
Interacțiuni medicamentoase: efectul antiacid este scăzut de alcool, băuturi acidulate, tutun.
Administrare orală:
⮚ hidroxidul de aluminiu 0,5-1 g o dată
⮚ fosfatul 0,4-0,8 g.
Dozele se pot repeta la 2-4 ore.
Forme farmaceutice și denumire comercială: gel oral și plic ALFOGEL (fosfat de aluminiu coloidal 8,8 g;
hidroxid de aluminiu 0,0571 g; pectină 0,0815 g)
Compuși de calciu
Carbonatul de calciu
Farmaconetică: se absoarbe 20%, restul de 80% se elimină prin scaun
Farmacodinamie: ca antiacid, latența 10-15 minute, durata 20-60 minute (administrat pe stomacul gol) și 2-3
ore (după masă). Ca antidiareic, latența 1-2 ore, durată 12-24 ore.
Indicații: ale antiacidelor, in plus antidiareic
Reacții adverse: la doze mari poate determina creșterea secundară a acidului clorhidric gastric (rebound acid),
poate determina hipercalcemie și alcaloză și poate acționa constipând.
Interacțiuni: efectul antiacid este scăzut de alcool, băuturi acidulate, tutun
Administrare: oral, ca antiacid 0,5g de câteva ori pe zi, ca andiareic 2-10g/zi (câte o linguriță rasă după
fiecare scaun)
Forme farmaceutice si denumire comercială: comprimate masticabile ANTACID (carbonat de calciu 500mg)
Combinații si complexi cu compuși de Aluminiu, Calciu și Magneziu
Combinațiile realizează o capacitatea antiacidă sporită, folosind doze ale fiecărui component care sunt bine
tolerate. Asocierea calciului cu magneziul determină înlăturarea reciprocă a efectelor opuse asupra tranzitului digestiv
(calciul întârziu, magneziu accelerează).
Combinații:
1. suspensie orală:
⮚ ALMAGEL (aluminiu hidroxidat gel 4%, magneziu hidroxidat pastă 1,38g)
⮚ ALMAGEL A (în plus Benzocaină 100mg/5ml, cu acțiune anestezică locală)
Administrare orală:
⮚ Adulți: 1-2 lingurițe de 4 ori/zi, eventual și 1-2 doze pe timpul nopții.
⮚ Copii până la 10 ani: 1/3 din doza adultului, peste 15 ani, doza adultului
⮚ MAALOX 100ml( gel de hidroxid de aluminiu 3,49g, gel de hidroxid de aluminiu 3,49g, gel de
magneziu 3,99g)
Administrare: 1-2 linguri la apariția durerilor, se agită flaconul înainte de administrare.
2. comprimate masticabile
● DICARBOCALM (carbonat de calciu 0,89g, carbonat de magneziu 0,011g, trisilicat de
magneziu 0,006g

● RENNIE PEPPERMINT/SPEARMINT (carbonat de calciu 680mg, carbonat de magneziu

80mg)
Administrare: 3-4 comprimate/zi după masă sau în faza dureroasă.
● MALOOX (hidroxid de aluminiu 400mg, hidroxid de magneziu 400mg)
● MALUCON (hidroxid de aluminiu 200mg gel uscat, hidroxid de magneziu 200mg
Administrare: 1-4 comprimate de 2-4 ori/zi, poate fi administrat la diabetici.
 ANTIACIDE CU ANTIFLATULENTE

1. Suspensie
● EPICOGEL (1 linguriță conține 5 ml: hidroxid de aluminiu gel 405mg, hidroxid de magneziu
100mg, dimeticon 125 mg.
Administrare: 1-2 lingurițe 4 ori/zi, între mese sau după mese și înainte de culcare.
SĂRURILE DE BISMUT
Se folosesc în:
⮚ Carbonatul basic de bismut
⮚ Azotatul basic de bismut
Farmacocinetică/Farmacodinamie: absorbție redusă din tubul digestiv, acțiune slab adsorbantă și astringentă.
Are efect protector mecanic al mucoasei digestive.
Farmatoxicologie: bismutul se poate absorbii producând tulburări hepatice, renale, stomatite.
Subcitratul de bismut
Farmacodinamie: în contact cu acidul clorhidric se formează oxiclorura de bismut care protejează nișa
ulceroasă și favorizează cicatrizarea.
Indicații:
⮚ tratamentul etiopatogenic al gastritei,
⮚ ulcerului gastro-duodenal,
⮚ dispepsiei.
Reacții adverse
⮚ greață, vome
⮚ scaune brune
⮚ colorarea limbii.
Forme farmaceutice și denumire comercială: comprimate filmate 120 mg DE-NOL.

ACIDUL ALGINIC
Obținut din alge, este protector al mucoasei gastrice și adsorbant. În prezența acidului clorhidric formează un
gel vâscos, care se ridică la suprafața conținutului gastric, unde acționează ca o barieră mecanică și reduce refluxul
gastro-esofagian.
Forme farmaceutice și denumire comercială:
1. comprimate masticabile GAVISCON
2. suspensie orală GAVISCON
3. suspensie orală în plic GAVISCON.

ANTIULCEROASE
1 .Antihistaminice H2Antihistaminicele H2 sunt compuși de sinteză care blochează receptorii
histaminici H2. Se mai numesc blocanți H2 și împiedică efectele excitosecretorii gastrice ale histaminei, fiind
indicate pentru tratamentul bolii ulceroase.
Clasificare:
⮚ generația I: Cimetidina
⮚ generația II: Ranitidina, Famotidina, Nizatidina.
Indicații:
⮚ indicația majoră este ulcerul gastro-duodenal, numai după confirmarea caracterului benign
⮚ în ulcerul gastro-duodenal după eradierea H. Pylori nu este justificată administrarea antihistaminicelor
H2 pentru a evita o recidivă
 ⮚ în esofagita de reflux necesită doze mai mari decât la antiulceroase și o durată mai lungă de tratament
(8-10 săptămâni)
⮚ pentru prevenirea hemoragiilor digestive superioare, în unele intervenții chirurgicale
⮚ în asociere cu AINS pentru tratamente scurte, pot prevenii acțiunea ulcerigenă a acestora, dar nu
înlătură posibilitatea hemoragiilor sau a perforațiilor mucoasei gastrice.
În ulcerele datorate AINS, durata de tratament cu antiH2 este de 8 săptămâni.
Reacții adverse:
⮚ digestive (fenomene de dispepsie, diaree, creșterea transaminazelor)
⮚ neuropsihice (cefalee, astenie, somnolență)
⮚ cutanate (erupții)
⮚ cardiovasculare (bradicardie, hipotensiune)
⮚ renale.
Prin scăderea acidității gastrice antihistaminicele H2 pot modifica absorbția unor medicamente.
Ranitidina
Forme farmaceutice și denumire comercială:
● comprimate filmate 150mg: RANITIDINĂ
● soluție injectabilă 25mg/ml: ARNETIN
Famotidina
Tratament :
⮚ ulcer gastro-duodenal 40mg seara, doză unică, 4-8 săptămâni și doza de întreținere este 20mg seara
⮚ reflux gastro-esofagian 20-40mg de 2 ori/zi, 6-12 săptămâni, întreținere 20mg de 2 ori/zi
Forme farmaceutice și denumire comercială :
● comprimate filmate 20/40mg: FAMOTIDINĂ

NIZATIDINA
Tratament:
⮚ adulți, 300mg seara sau 150mg de 2 ori/zi, timp de 4-8 săptămâni, pentru prevenirea recidivelor
150mg seara
⮚ esofagită de reflux 300mg zilnic, în 1-2 prize, timp de 6-12 săptămâni.
Forme farmaceutice și denumire comercială :
● capsule 150mg: NIZATIDIN
2. INHIBITORII POMPEI DE PROTONI

Inhibitorii pompei de protoni reprezintă o clasă de medicamente a căror acțiune principală este diminuarea
producerii de acid gastric. În cadrul acestei clase, nu există dovezi referitoare la eficacitatea relativă a fiecărui
reprezentant față de restul.
Inhibitorii pompei de protoni sunt cei mai potenți agenți de reducere a secreției gastrice, depășind ca și utilizare
în prezent medicamentele din clasa antagoniștilor receptorilor H2.
Cele mai comune exemple de inhibitori ai pompei de protoni sunt:
⮚ omeprazolul
⮚ esomeprazolul
⮚ lansoprazolul
⮚ pantoprazolul.
Farmacodinamie : blochează sistemul hidrogen/potasiu adenozin trifosfat (pompa de protoni) din celulele
parietale gastrice, inhibând secreția acidă.
Indicații :
⮚ ulcer gastro-duodenal, monoterapie sau în asociere cu antibiotice, pentru eradierea H. Pylori
⮚ reflux gastro-esofagian
⮚ leziuni gastro-duodenale asociate administrării de AINS
Reacții adverse :
⮚ grețuri
⮚ diaree
⮚ cefalee
⮚ erupții cutanate.
Contraindicații:
⮚ gastrită atrofică.
OMEPRAZOLUL
Farmacocinetică: nestabil în mediul acid gastric, absorbție din intestin, completă în 3-6 ore.
Cotraindicații:
⮚ sarcină și în perioada de alăptare
⮚ hipersensibilitate la omeprazol
⮚ copii sub 6 ani.
Reacții adverse:
⮚ meteorism
⮚ constipație
⮚ fotosensibilizare
⮚ cefalee
⮚ amețeli.
Tratament :
⮚ în ulcerul duodenal 20mg 1 data/zi, timp de 2-4 săptămâni, maxim 8 săptămâni în ulcer gastric
⮚ esofagită de reflux erozivă 20mg/zi, timp de 4 săptămâni, iar pentru prevenirea recidivelor 10-20mg/zi
⮚ eradierea H. Pylori, în asociere cu antibiotic, 40mg/zi, în 2 prize, timp de 7-10 zile

La pacienții la care nu se poate administra omeprazol oral, se injectează 40mg i.v in perfuzie, în priză unică.
Forme farmaceutice și denumire comercială :
● capsule gastrorezistente 20/40 mg:
✔ OMEPRAZOL 20mg
✔ OMERAN 20mg

✔ OMEZ 20mg
 ✔ ORTANOL 20/40mg

● Pulbere pentru soluție perfuzabilă, flacon 15ml cu 40mg liofilizat.

PANTOPRAZOL
Farmacocinetică: după administrare orală, pic plasmatic la 2,5 ore, alimentele întârzie absorbția cu 2 ore, dar
nu influențează picul, inactive în ficat
Farmacodinamie: derivat de benzimidazol
Reacții adverse/Contraindicații: similare omeprazolului
Denumiri comerciale : CONTROLOC, PANTEXEL, NOLPAZA, ZENCOPAN
Forme farmaceuice: compr.20 si 40 mg, fiole i.v 20- 40 g
LANSOPRAZOL
Farmacodinamie/Reacții adverse/Indicații : similare omeprazolului
Tratament :
⮚ Ulcer duodenal 30mg/zi, timp de 2-4 săptămâni
⮚ Ulcer și esofagită de reflux 30mg/zi, timp de 4-8 săptămâni prevenirea recidivelor esofagitei de reflux
15-30mg/zi
⮚ Eradierea H. Pylori, în asociere cu antibiotic 60mg/zi, în 2 prize, minim 7-10 zile.
Forme farmaceutice și denumire comercială :
● Capsule gastrorezistente 15/30mg
✔ LANSOPRAZOL 15/30mg
✔ LANZUL 30mg

✔ LEVANT 15/30mg.

ESOMEPRAZOL
Farmacocinetică: substanță labilă în mediul acid, se administrează ca și granule enterosolubile, absorbție
rapidă, biotransformare totală, metaboliți nactivi.
Indicații :
⮚ boala de reflux gastro-esofagian
⮚ eradierea H. Pylori în cadrul schemelor terapeutice
Reacții adverse:
⮚ cefalee
 ⮚ dureri abdominale
⮚ diaree
⮚ flatulența
⮚ greață, vome
⮚ constipație
⮚ dermatite
⮚ amețeli
⮚ uscăciunea gurii.
Contraindicații:
⮚ hipersensibilitate la benzimidazoli
⮚ sarcină
⮚ alăptare
⮚ copii.
Administrare:
⮚ comprimatele se înghit întregi, cu lichide sau se desfac în ½ pahar apă necarbogazoasă, amestecând
până la desfacerea completă și bând conținutul imediat sau pâna la 30 minute.
⮚ Granulele nu se mestecă sau divizează
⮚ În boala de reflux gastro-esofagian, pentru vindecarea eroziunilor se administrează 40 mg o dată/zi,
timp de 4 săptămâni
⮚ Pentru tratamentul simptomelor și profilaxia recidivelor se administrează 20mg o data/zi.
⮚ Eradierea H. Pylori 20mg de două ori/zi, asociat cu antibiotic, timp de 7-10 zile.
Forme farmaceutice și denumire comercială:
● Capsule gastrorezistente 10/20/40mg :
⮚ EMANERA 20mg

⮚ ESOMEPRAZOL 20/40mg
⮚ HELIDES 20/40mg

⮚ NEXIUM 20/40mg

● Granule gastrorezistente pentru soluția orală 10mg

⮚ NEXIUM 10mg
 ● Pulbere pentru soluție injectabilă/perfuzabilă 40mg
⮚ NEXIUM 40mg

ALTE MEDICAMENTE PENTRU ULCER GASTRIC ȘI BOALĂ DE REFLUX GASTRO-

ESOFAGIAN

SUCRALFAT
Farmacodinamie: complex al hidroxidului de aluminiucu esteri octasulfurici ai zaharozei. Protector față de
acțiunea acidului clorhidric, pepsinei, sărurilor biliare. Pierde o mare parte din activitate când mediul nu este acid.
Indicații: numai când există nișă ulceroasă.
Reacții adverse :
⮚ grețuri
⮚ hiposalivație
⮚ constipație
⮚ diaree
⮚ greutate epigastrică
⮚ erupții.
Administrare :
⮚ 2g de 2ori/zi, dimineața și la culcare
⮚ 1g de 4ori/zi, cu 1h înainte de mese și la culcare
⮚ profilactic în ulcer de stres 1g de 6ori/zi (maxim 8g/zi).
Forme farmaceutice și denumire comercială:
● comprimate 1g:
⮚ GASTROFAIT
⮚ VENTER
 FARMACOTERAPIA ULCERULUI CU HELICOBACTER PYLORI

Helicobacter Pylori este o bacterie spiralată, mobilă, aparținând ordinului Campylobacterales, familia
Helicobacteraceae, descoperită inițial în 1875, cu caracteristici unice, care îi permit intrarea în mucusul gastric, atașarea
la celulele epiteliale ale mucoasei gastrice, evitarea răspunsului imun, colonizarea persistentă și transmiterea.
În vitro, Helicobacter apare ca o bacterie gram negativă, în formă de litera S.
Bacteria se poate transmite de la o persoană la alta pe cale orală (prin intermediul salivei) sau fecal-orală
(contaminare cu materii fecale). Este larg răspândită în lume: aproximativ jumătate din populația globului este infectată,
cu o proporție chiar mai mare în țările și regiunile subdezvoltate sau cu condiții de igienă precară.

Frecvența infecției este influențată de factori rasiali: într-un studiu, 60% dintre hispanici și 54% dintre afro-
americani erau infectați, comparativ cu 20-29% din populația americană de rasă caucaziană. În țările în curs de
dezvoltare, cel mai frecvent infectați sunt copiii.
Fiziopatologia
După ce este ingerată, bacteria are capacitatea de a evita mecanismele protectoare ale mucoasei gastrice, de a
produce enzime care îi favorizează supraviețuirea și toxine cu efect negativ pe celulele epiteliale ale mucoasei gastrice.
Este prima bacterie descoperită a fi implicată în apariția unei forme de cancer, fiind clasificată din 1994 ca agent
cancerigen de gradul I de către Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului. Se estimează ca 60-90% din cazurile
de cancer gastric ar fi determinate de infecția cu H. Pylori. Doar 1-3% din pacienții infectați vor dezvolta ulterior cancer
după ani de evoluție a bolii și sub influența unor factori precum: predispozișie genetică, fumatul, consumul mare de
sare, carne roșie, pește afumat,expunerea la nitrați și nitriți (folosiți ca aditivi alimentari).
Manifestări
Deși majoritatea celor infectați sunt asimptomatici, vor dezvolta totuși inflamația mucoasei gastrice, ca răspuns
al organismului la prezența bacteriei. Aciditatea gastrică s-ar părea că stimulează bacteria să se dezvolte și să producă
citotoxina, precum și să favorizeze invazia mucoasei gastrice de către bacterie, ducând astfel la inflamație și apariția
ulcerului.
Majoritatea persoanelor infectate cu H. Pylori sunt asimptomatici, când sunt simptomatici pacienții pot cauza
greață, balonare, durere și disconfort abdominal (epigastric) după mese. Infecția cu H. Pylori poate determina gastrite,
ulcer gastric sau duodenal, care pot da complicații serioase (ca hemoragia digestivă sau perforațiile) și poate chiar
favoriza apariția cancerului gastric.
Diagnostic
 Diagnosticul se bazează pe detecția antigenului din materiile fecale, a anticorpilor anti H. Pylori, pe testul
respirator și testul rapid de urează. Testul antigenului fecal este foarte des utilizat în practică, mai ales la copii, dar în
România tinde sa fie mai scump decât cel bazat pe detecția anticorpilor din sânge.
Tratamentul medicamentos
Pe lângă regimul igieno-dietetic obligatoriu în tratamentul gastritelor și ulcerului peptic (evitarea cruditățiilor,
citricelor, alimentelor picante, alcoolului, prăjelilor), cheia de boltă al tratamentului îl constituie terapia
medicamentoasă.
Tratamentul medicamentos al infecției cu H. Pylori a schimbat într-un mod remarcabil istoria naturală a bolii,
precum și complicațiile asociate acestei infecții, ca limfoame de tip MALT (țesut limfoid asociat mucoaselor). Dar și
acest tratament a suferit recent schimbări.
Ttratamentul standard presupune asocierea de inhibitori de pompă de protoni (precum: omeprazol
20mg de două ori/zi SAU pantoprazol 40mg de două ori/zi) și două antibiotice, de regulă amoxicilină 1g de două ori/zi
și claritromicină 500mg de două ori/zi, timp de o săptămână.
La pacienții alergici la penicilină, amoxicilina era substituită cu metronidazol (500mg de două ori/zi).
LAXATIVE SI PURGATIVE

Constipația este un sindrom manifestat prin întârzierea tranzitului intestinal,cu scaune la intervale mai mari față de
normal (1-2/săptămâna), fecale cu consistența crescută și dificultate de defecație.
Fiziopatogenia constipației: hipotonia cu hipochinezia colonului sau invers hipertonia spastică a colonului și/sau
tulburări de defecație.
Cauzele constipației pot fi diverse:
a).Funcționale:
-pasagere (alimentație fără fibre vegetale și cu puține rezidii);
-habituale (lipsa educației în sensul formării reflexului pentru un scaun regulat, distonii neurovegetative cu
predominanță simpatică);
-constipație rectală (consecința neevacuarii scaunului atunci când resturile alimentare trec din sigmoid în rect și prin
stimularea baroreceptorilor se manifestă reflexul rectal de defecație; în timp reflexul de defecare se atenuează și
constipația devine cronică);
b).Leziuni ale plexului mezenteric (congenitale sau dobândite);
c).Mecanice (tumori, stenoze, malformații congenitale la nivelul sigmoidului).
Laxativele și purgativele sunt medicamente cu acțiune locală la nivelul intestinului, utile în tratamentul constipației și
care favorizează eliminarea scaunului.
Laxativele produc un scaun normal, ca aspect și consistență. Latența=8-12h.
Purgativele provoacă eliminarea întregului conținut intestinal, prin mai multe scaune repetate (solide, semisolide, apoi
apoase); Latența=2-6h. După efectul purgativ (golirea completă a intestinului) urmează 1-3 zile fără scaun.
Unele purgative sunt laxative la doze mici.
Efectul laxativ se referă la eliminarea de scaune moi și formate, iar efectul purgativ se referă la eliminarea de scaune
multiple de consistență lichidă și semilichidă. Există posibilitatea ca un medicament din această clasă să aibă efect
laxativ la doze mici și purgativ la doze mari. În continuare, convențional, se va utiliza denumirea de purgative pentru
medicamentele la care se poate ajunge la efect purgativ, ca urmare a administrării unor doze suficient de mari. Pentru
celelalte medicamente se va utiliza denumirea de laxative.
Efectul laxativ sau efectul purgativ sunt datorate grăbirii eliminării scaunului sau creșterii conținutului de apă al
materiilor fecale, prin diferite mecanisme de acțiune.
Mecanisme de acțiune:
-Accelerarea motilității gastrointestinale, prin stimularea chemo-sau baroreceptorilor (direct sau prin mărirea volumului
conținutului intestinal)
-Fluidificarea conținutului intestinal, prin:
-creșterea secreției active a electroliților și a apei, în lumenul intestinal;
-antrenarea și reținerea apei în intestin, prin forțe osmotice sau hidrofile;
-Lubrifierea mucoasei intestinale și înmuierea scaunului;
-Intervenția prin hormoni digestivi (ex. colecistochinina).
Clasificare, după mecanismul acțiunii:
A).Laxative de volum (măresc volumul conținutului intestinal);
-Substanțe mucilaginoase, polizaharide nedigerabile, naturale și sintetice (agar-agar din algele Gelidium, mucilag din
alga Carrageen, semințe de in, ispagula=semințe de Psylla, metilceluloza, carboximetilceluloza);
-Fibre vegetale nedigerabile (triticum=tărâțe de grâu).
B).Purgative osmotice (fluidifică și cresc volumul conținutului):
-Saline:
-săruri de magneziu (sulfat, citrat);
-alte săruri (sulfat de sodiu, fosfat disodic, tartat de sodiu și potasiu);
-Lactuloza (dizaharid sintetic);
-Macrogoli (M4000).
C).Purgative de contact, stimulatoare iritante (stimulatoare, directe de contact, ale peristaltismului intestinal):
-Ale intestinului subțire (ulei de ricin, rezine);
-Ale intestinului gros:
-antracenozide (din specii vegetale: crușin, revent, aloe, sena);
-derivați de difenilmetan (fenolftaleina, bisacodil, oxifenisatina);
-sulf.
D).Laxative lubrefiante și emoliente (înmoaie conținutul intestinal):
-ulei de parafină, docusat.
E).Laxative pentru uz rectal (administrate intrarectal):
-fosfat monosodic și disodic, citrat de sodiu, sorbitol, docusat, glicerină.
Indicațiile purgativelor (timpul optim de administrare: dimineața, pe nemâncate):
-constipație acută;
-intoxicații;
-după antihelmintice (pentru grăbirea eliminării viermilor intestinali);
-înainte de examenul radiologic al tubului digestiv și preoperator.
Indicațiile laxativelor (timpul optim de administrare : seara, înainte de culcare):
-constipație cronică;
-ușurarea defecației la bolnavii cu risc, la care trebuie evitat efortul de defecare (cardio-vasculari, hernie inghinală,
fisuri anale, hemoroizi, colon iritabitabil, bolnavi la pat etc).
În constipatia cronica, laxativele se asociază cu măsuri igieno-dietetice:
-alimente bogate în fibre vegetale (pâine integrală, legume, fructe); piure de fructe la copii;
-dieta bogată în lichide;
-mișcare, exerciții fizice.
Sunt preferabile laxativele și purgativele care scad consistența fecalelor; de rezervă purgativele iritante ce cresc direct
motilitatea intestinală.
Laxativele de uz rectal sunt indicate în: fecaloame (acumularea de materii fecale condensate care dau impresia de
tumoră la palparea abdomenului).
Constipația este o problemă pentru serviciile de sănătate. Foarte multe din persoanele care se adresează medicului
consideră că au constipație, uneori din convingerea eronată conform căreia este necesar sa aibă zilnic scaun. Cu
excepția unor măsuri igieno-dietetice și a laxativelor de volum, celelalte tipuri de laxative și purgative au indicații
limitate și utilizarea acestora ar trebui evitată pe perioade lungi de timp. Utilizarea repetată, fără recomandare din partea
medicului, poate accentua constipația, deoarece peristaltica intestinului golit nu mai este stimulat de conținut,
favorizând în continuare abuzul de laxative sau purgative. Utilizarea îndelungată duce la pierderi de apă, electroliți,
vitamine și poate fi asociată cu acumulare de pigment brun în mucoasa colonului, fenomen asimptomatic denumit
melanosis coli. Pot apărea uneori manifestări severe denumite ”boala laxativelor” (manifestările pot fi steatoree,
deshidratare, dezechilibre electrolitice, hipovitaminoze, osteomalacie, pierderi de proteine prin tractul digestiv), care
sunt doar parțial reversibile la încetarea abuzului de laxative.
Contraindicații:
-apendicită acută, abdomen acut, peritonită;
-obstrucție intestinală;
-sarcină, femeia ce alăptează (cele ce se absorb în circulația generală a mamei și difuzează prin placentă și în laptele
matern).
Prudența la cardiaci (tratamentul îndelungat cu laxative-purgative induce hipokaliemie și crește toxicitatea
cardiotonicelor). Atenție la automedicația cu laxative-purgative, la cardiaci!
Abuzul este contraindicat, deoarece poate induce ”boala laxativelor” (colită severă și pierderi de apă, electroliți,
vitamine).
Asocieri contraindicate:
-cu antibioticele cu spectru larg (tendința la diaree).
PURGATIVE OSMOTICE
sunt purgativele care fluidifică și cresc volumul conținutului intestinal.
Reprezentanți: saline, lactuloză, macrogoli.

1 .Purgativele saline sunt folosite atunci când este necesară evacuarea rapidă a intestinului-înaintea examenului
radiologic, a endoscopiei sau a intervențiilor chirurgicale pe intestin, ca și în unele intoxicații.
Diferite săruri, administrate oral, au efect purgativ sau laxativ, în funcție de doză. Ele se absorb în intestin unde rețin
apa prin osmoză. Rezultă un conținut intestinal de volum crescut, ceea ce determină, secundar, creșterea
peristaltismului. Dozele terapeutice obișnuite provoacă evacuarea de scaune lichide la 1-3 ore de la administrare.
Dozele mici acționează laxativ, după un interval mai mare.
Reprezentanți:
Săruri de magneziu
Sunt săruri hidrosolubile dar cu absorbție digestiva redusă, care administrate în soluții hipertone, atrag apa și o rețin în
lumenul intestinal, prin fenomenul de osmoză (ce se manifestă până la izotonizarea cu lichid interstițial); consecințele
sunt:
-cresc volumul conținutului intestinal --->stimulează baroreceptorii și cresc peristaltismul;
-fluidifică conținutul --->favorizează eliminarea.
Sărurile de magneziu stimulează eliberarea de colecistochinina (hormon duodenal ce stimulează motilitatea intestinală
și secrețiile intestinale și pancreatică).
Sulfatul de sodiu se utilizează ca purgativ, în doza de 15 g (cu multă apă). Are gust neplăcut. Trebuie evitat la bolnavii
cu insuficiență cardiacă (aport de sodiu).
Se mai utilizează sulfatul de magneziu, citratul de magneziu, hidroxidul de magneziu.
Reacțiile adverse sunt provocate uneori de cationii absorbiți:
-hipermagneziemie, cu efect deprimant SNC (în caz de insuficientă renală);
-hipernatriemie, ce poate agrava o HTA sau insuficiență cardiacă;
-hipocalcemie severă cu comă (în cazul fosfaților);
-rar, iritații ale mucoaselor, cu grețuri și vomă (la soluțiile foarte concentrate).
Sunt: purgative (la doze mari) și laxative (la doze mici).
Exemplu: MgSO4 sarea amară este purgativ la doze de 10-15g și laxativ la 5g.
Există și alte substanțe care acționează prin reținerea apei în intestin prin forțe osmotice. În această categorie pot fi
incluși macrogolii și lactuloza.

Macrogolii (polietilenglicoli) cei mai utilizați în scop laxativ sunt macrogol 4000 (forlax) sau macrogol 3350
(miralax), cifra reprezentând masa moleculară. Amestecuri de sulfat de sodiu și macrogol 4000 (fortrans) se utilizează
în scop purgativ în vederea examenului radiologic sau endoscopic intestinal, precum și pentru pregătirea colonului
pentru intervenție chirurgicală.
Avantaj!Laxativ osmotic, fără perturbarea echilibrului hidroelectrolitic.
R eactii adverse:-diaree, vomă, flatulentă și dureri abdominale (la doze mari).
Contraindicații:-colită ulceroasă, dureri abdominale nediagnosticate.
Administrare:1 plic a 10g M 4000 se dizolva intru-un pahar cu apa; 3-4plicuri/zi până la apariția efectului (primul
scaun), apoi tratamentul de întreținere cu 1-2 plicuri/zi.
Reprezentanți:
FORLAX-Macrogol 4000, 10g în plicuri unidoză

FORTRANS-Macrogol 4000
Acțiune: Fortrans este un laxativ care acționează prin creșterea volumului lichidelor din intestin.
Indicații:- examenul radiologic sau endoscopic;
- operațiile la acest nivel.
Administrare: Fortrans se administrează pe cale orală, adultilor.
Se administrează dizolvat 1 plic la 1 litru apă.
Pentru un adult doza recomandată medie este de 3-4 litri soluție reconstituită.
Soluția se administrează fie în priză unică (4 litri cu o seara înaintea intervenției chirurgicale, a examenului radiologic
sau endoscopic), fie fracționat (2 litri cu o seara înaintea intervenției chirurgicale, a examenului radiologic sau
endoscopic și 2 litri dimineața). Luați ultima doză cu cel puțin 3-4 ore înaintea intervenției chirurgicale sau a
examenului radiologic sau endoscopic.
Contraindicații:-dacă sunteți alergic (hipersensibil) la oricare dintre componentele medicamentului;
-dacă aveți o stare de deshidratare sau insuficientă cardiacă severă;
-dacă aveți carcinom colo-rectal sau orice altă afecțiune care se însoțește de o fragilitate severă a mucoasei intestinale;
-dacă aveți risc de ileus sau ocluzie intestinală;
-la copii și adolescenți cu vârsta sub 15 ani.
Reacții adverse:
Tulburări gastro-intestinale:-dureri abdominale și balonare, pot apărea greata și vărsături trecătoare la începutul
administrării; de obicei acestea dispar dacă se continuă administrarea.
Tulburări ale sistemului imunitar:-erupții pe piele, urticarie, edem, șoc anafilactic.
Lactuloza este un dizaharid sintetic,care acționează ca laxativ sau purgativ prin reținerea apei în intestin prin forțe
osmotice, dar și prin stimularea motilității intestinale. Este foarte puțin absorbită din tractul gastrointestinal, deoarece nu
există enzime la nivelul enterocitelor sau sucurilor digestive care să o degradeze. Este degradată în colon la acid lactic
sub influența bacteriilor intestinale sau, în mai mică măsură în acid acetic sau acid formic. Acești acizi acționează
atrăgând apa în materiile fecale și stimulează peristaltismul. În condiții de tranzit încetinit, efectul poate apărea după 24-
48 de ore, atunci când lactuloza ajunge la nivelul intestinului gros.
Indicații:-constipație habituală și la pacienți cu encefalopatie hepatică (acizii rezultați prin degradarea lactulozei scad
cantitatea de amoniac care ajunge în circulația sistemică, reducând riscul acestei complicații a cirozei,care se consideră
a fi determinată de amoniacul produs de bacteriile intestinale difuzat prin bariera hemato-encefalică).
Reactii adverse:-flatulență și crampe abdominale, de obicei tranzitorii. La doze mai mari decât cele terapeutice apare
efect purgativ, care poate duce la deshidratare, hipoproteinemie, hipernatriemie.
Administrare: intern sub formă de soluție, care conține 10g în 15 ml. Se poate administra la adult 15-45 ml pentru
constipația habituală și doze mai mari, 30-45 ml de 3-4 ori pe zi până când pacientul prezintă scaune moi pe zi, la
pacienții cu encefalopatie hepatică.
În scop laxativ mai pot fi utilizate și alte substanțe cu structură asemănătoare: lactitolul, xilitolul, care sunt suplimente
alimentare. Mecanismul de acțiune este același ca la lactuloză.
Denumiri comerciale și forme farmaceutice:
DUPHALAC-lichid oral 66,7g/100ml; soluție orală 667mg/ml
LACTULOSE-sirop 65g/100ml.
PURGATIVE STIMULANTE ALE MOTILITĂȚII INTESTINALE
Aceste medicamente stimulează mișcările propulsive ale colonului sau ale intestinului subțire. Efectul se datorează
iritării mucoasei, cu declanșarea de reflexe mediante de plexul submucos, motiv pentru care mai sunt cunoscute și sub
numele de purgative iritante. În plus, favorizează secreția apei și a electroliților în intestin,crescând volumul și dând o
consistență moale sau semilichidă conținutului intestinal.
CLASIFICARE:
-ale intestinului subțire (ulei de ricin, rezine);
-ale intestinului gros (antracenozide, derivați de difenilmetan, sulf).

Uleiul de ricin se obține din semințele de Ricinus comunis. Administrat în doze terapeutice, provoacă cu latență
scurtă (în 1-6 ore) eliminarea a 1-2 scaune semilichide, urmată de o perioadă de constipație. Efectul se datorează
acidului ricinoleic, care se eliberează sub influența lipazei pancreatice și acționează asupra intestinului subțire,
stimulându-i intens peristaltismul. Acidul ricinoleic, fiind un acid gras, se absoarbe complet la nivelul intestinului
subțire. În acest fel, uleiul de ricin acționează practic la nivelul intestinului subțire.
Este indicat în cazurile când este nevoie de o singură purgație. Provoacă rareori colici intestinale. Poate declanșa
travaliul, când se administrează la femeile însărcinate, aproape de termen.
Administrare: este bine suportat de copii, bătrâni, debili; 15-30ml (adulți); 5-15ml (copii >2 ani); 1-5ml (copii 1-2
ani).
Gustul neplăcut poate fi mascat parțial prin adăugare de zeamă de lămâie.

Purgativele antrachinone sunt reprezentate de câteva produse vegetale: fragula (scoarța de crușin), rubarba (rizomul
de revent), aloesul, sena, cascara.
Provoacă cu latență lungă (după 6-8 ore) eliminarea a 1-2 scaune moi sau semilichide. Acțiunea se datorează unor
compuși antrachinonici (emodină,acid crizofanic), care se eliberează în colon sub influența florei intestinale, acționând
în acest fel numai la nivelul intestinului gros. Stimulează secreția de electroliți și apă precum și peristaltismul.
Antrachinonele sunt folosite pentru evacuarea rapidă a colonului și în cazuri rebele de constipație functională. Se
administrează oral, sub formă de extracte vegetale.
Pot provoca colici intestinale. Purgația este urmată de o scurtă perioadă de constipație (mai marcat pentru rubarbă ,care
conține cantități relativ mari de tanin). Folosirea prelungită poate produce ”boala laxativelor” și pierderi de electroliți,
vitamine și apă. Se elimină prin lapte, în cantități mici, dar suficiente pentru a provoca uneori diaree la sugari.

Derivați de difenilmetan (bisacodil, fenoftaleina, oxifenisatina)

Bisacodilul este un derivat de difenilmetan cu proprietăți laxative (în doze mici) și purgative (în doze mari), de
tip iritant.
Bisacodilul este un prodrog transformat la metabolitul activ în intestinul subțire.
Reacții adverse:-iritația mucoaselor, cu diaree și colici abdominale (în special rezinele vegetale);
-hipokaliemie, cu astenie;
-”boala laxativelor”(deshidratare cu scădere ponderală, astenie datorată hipokaliemiei);
-”colon catartic”(consecință a unor leziuni histologice mai profunde, care pot afecta chiar plexul mienteric);
-reactii alergice, sub forma de erupții cutanate pigmentare (fenoftaleina);
-efect toxic hepatic (oxifenisatina);
-efect teratogen (podofilina).
Contraindicații:-asocierea cu diuretice (se potențează pierderile hidro-electrolitice și hipokaliemia).
Indicații:-constipație acută;
-intoxicații;
-după antihelmintice;
-înainte de examenul radiologic al tubului digestiv și preoperator.
Se prescriu în doză unică sau pentru o durată foarte scurtă.
Administrare bisacodil: Este administrat în forme farmaceutice enterosolubile, în doze de 5-10mg, seara. Nu se
asociază cu lapte, antiacide. Durata tratamentului nu trebuie să depășească 7-10 zile.
Denumiri comerciale și forme farmaceutice pentru bisacodil:
BISACODIL-drajeuri gastrorezistente 5mg, supozitoare 10mg;
DULCOLAX-drajeuri gastrorezistente 5mg,supozitoare 10mg.

LAXATIVE EMOLIENTE SI LUBRIFIANTE

Aceste laxative înmoaie direct scaunul și ușurează progresia conținutului intestinal. Sunt indicate la persoanele care
elimină greu scaunul: bătrâni, bolnavi la pat, în afecțiunile anale acute (hemoroizi, fisuri) și în toate situațiile care impun
evitarea efortului de defecație.
Reprezentanți: ulei de parafină, docusat.
Actiune:-formează un film la suprafața mucoasei, cu efect emolient protector pentru mucoasă și lubrefiant, favorizând
înaintarea conținutului intestinal;
-înmoaie conținutul intestinal și favorizează propulsia lui.
Docusat sodic are un efect laxativ slab ,care se evidențiază după 2-3 zile de tratament.
-are efect tensioactiv;
-favorizează emulsionarea grăsimilor, contribuind la îmbibarea bolului fecal cu grăsimi și apa și la înmuierea acestuia;
-diminua absorbția apei la nivelul jejunului (scădere de până la 80%), stimulează secreția și fluidifică astfel conținutul
intestinal.
Se administrează oral sau rectal.
Uleiul de parafină, administrat oral înmoaie scaunul. Este nedigerabil și rămâne în cea mai mare parte în intestin,
patrulând în bolul fecal, ușurându-i progresiunea și eliminarea. Doza uzuală este 15-45ml seara, la culcare (eventual cu
suc de lămâie).
În general, este bine suportat. Provoacă uneori senzație neplăcută și prurit anal. Administrat îndelungat, interferează
absorbția unor factori alimentari liposolubili, inclusiv a vitaminelor liposolubile. Micile cantități absorbite se pot depune
în ganglionii mezenterici și în țesutul reticuloendotelial (în ficat, în splină), unde provoacă reacții granulomatoase.
Reacții adverse:
Funcție de substanța:
-Uleiul de parafină, administrat zilnic, mult timp induce hipovitaminoze (scade absorbția vitaminelor liposolubile: A,
D, K); Atenție! întârzie vindecarea după operații de hemoroizi;
-Docusat crește difuziunea intracelulară la nivel hepatic și intestinal, potențând acțiunea și toxicitatea hepatică a unor
substanțe asociate (ex.crește toxicitatea hepatică a oxifenisatinei).
Indicații:-constipație cronică;
-ușurarea defecației la bolnavi cu risc, la care trebuie evitat efortul de defecare (cardio-vasculare, hernie inghinală, fisuri
anale, hemoroizi, colon iritabil, bolnavi la pat etc.).
În constipația cronică se asociază cu măsuri igieno-dietetice:
-alimente bogate în fibre vegetale (pâine integrală, legume, fructe); piure de fructe la copii;
-dietă bogată în lichide;
-mișcare, exerciții fizice.
Administrare: Uleiul de parafină, doza/l este 15-30 ml, seara la culcare;
Docusat doza este de 100-500 mg/zi în 2-3 prize.
LAXATIVE DE VOLUM
Aceasta grupa de laxative cuprinde fibre vegetale nedigerabile și substanțe mucilaginoase.
Acțiune: Substanțele mucilaginoase sunt polizaharide nedigerabile, hidrofile, ce se îmbibă cu apa din conținutul
intestinal, consecințele fiind:
-cresc conținutul intestinal ---> stimulează baroreceptorii și cresc peristaltismul;
-micșorează consistența conținutului și favorizează alunecarea;
-efect emolient, calmant al mucoasei.
Fibrele vegetale nedigerabile acționează similar (1g fibre reține circa 20 g apa).
Reacții adverse:
Cantități mari produc:
-flatuentă;
-obstrucție intestinală, rar (în cazul indigestiei de volume mult prea mici de lichide sau în steatoze).
Indicațiile (constipație cronică,ușurarea defecației) laxativelor sunt preferate la bolnavii cu ulcer gastro-
duodenal.Tărâțele de grâu sunt recomandate de lungă durată.
Administrare: Ispaghula, în doze de 3-4g/zi.
În constipația cronică se asociază cu măsuri igieno-dietetice:
-alimente cu efect laxativ de volum: pâine integrală, fructe (prune, smochine, curmale, etc).
-dietă bogată în lichide;
-mișcare, exerciții fizice.
ALTE LAXATIVE
Glicerina care are acțiune slab iritantă asupra mucoasei rectale.
Denumiri comerciale și forme farmceutice
SUPOZITOARE CU GLICERINA-supozitoare pentru adulți și copii
Indicații:-supozitoarele cu glicerină sunt medicamente laxative și sunt utilizate pentru tratarea constipației, pentru
ușurarea defecației după intervenții chirurgicale sau înaintea rectoscopiei. Supozitoarele cu glicerină stimulează secreția
la nivelul mucoasei rectale și simultan declanșează mecanismul defecației.
Reacții adverse:-reacții locale, datorate utilizării supozitoarelor timp îndelungat (senzații de arsură anală, iar
excepţional inflamații congestive ale rectului).
Contraindicații:
-dacă sunteți alergic (hipersensibil) la glicerină sau la oricare dintre celelalte componente ale medicamentului.
-dacă suferiți de diverse afecțiuni la nivelul intestinului gros sau a rectului (crize hemoroidale, fisuri anale, rectocolite
hemoragice).
Administrare: intrarectal.
Doza uzuală este de un supozitor la nevoie.

ANTIDIAREICE
Diareea constă în eliminarea de scaune (eliminarea de materii fecale) cu consistență scăzută (moi sau apoase),
consecință a: tranzitului intestinal accelerat și/sau hipersecreției gastrointestinale, datorită iritației mucoasei și stimulării
terminațiilor parasimpatice vagale și plexurilor intramurale.
Diareea reprezintă manifestarea clinică a dezechilibrului fiziopatologic între cantitatea de apă și electroliți secretată
digestiv și cantitatea absorbită.
Cauze:
-dereglări neurohumorale (sindrom”dumping”=sindrom de ansă aferentă);
-malabsorbtie (deficit de absorbție digestivă manifestată prin slăbire, diaree, edeme, dureri osoase, anemie, astenie);
-conținut intestinal iritant;
-digestie incompletă cu dispepsie (greutate epigastrică, greață, balonare, senzația de arsură, dureri), datorată
insuficienței secretorii gastrice, intestinale sau/și pancreatice;
-inflamații (enterocolite, apendicită);
-dismicrobism intestinal, provocat de tratamentul cu antibiotice cu spectru larg (tetraciclina, cloramfenicol);
-infecții digestive microbiene, virotice, parazitare (toxiinfecții alimentare, dizenterie, giardioză, etc.).
Diareea la sugar și copil mic până la 2 ani: în medie 3 episoade diareice/an.
Tipuri de diaree:
-diaree acută apoasă;
-diaree persistentă sau cronică (durata peste 3 săptămâni).
Consecința majoră a diareei : deshidratarea, care poate fi gravă și chiar letală în diareea apoasă acută prelungită, în
special la copii și vârstnici.
Diareea cronică reprezintă un sindrom manifestat prin scaune cu un conținut scăzut, în număr de mai mult de 3 scaune
pe zi, în cantități totale de peste 200g și cu durata peste 3 săptămâni la adulți și 4 săptămâni la copii. Diareea cronica
este însoțită de crampe intestinale și/sau dureri și senzație imperioasă de defecație.

OBIECTIVELE TRATAMENTULUI IN BOALA DIAREICĂ.

Prima atitudine în tratamentul diareei este delimitarea naturii diareei: infecțioasă sau neinfecțioasă.
Elementele cu care se delimitează natura diareei sunt:
-anamneza ( discuția cu pacientul)
-simptomatologia.
Anamneza evidențiază deseori cauza diareei (consum de alimente alterate, călătorie recentă, medicamente, stres foarte
mare sau emoții, etc.)
Simptomatologia este mult mai virulentă în cazul diareei infecțioase ( scaune frecvente, crampe abdominale, febră,
greată, vărsături, etc.), apar elemente patologice în scaun (sânge, puroi).
Tratamentul etiologic în diaree se realizează cu antiinfecțioase și antiparazitare:
Antimicrobiene-antibiotice ( rifaximin, colistina, natamicina, nistatină)
Chimioterapice (furazolidon, nifuroxazid, clorchinadol).
Tratamentul fiziopatogenic în diaree este reprezentat de:
1).Antipropulsive opioidergice (loperamidum) -inhibă motilitatea intestinală, prelungesc timpul de tranzit și
reduc astfel numărul de scaune diareice. Se recomandă doar în diaree neinfecțioasă, deoarece în diareea
infecțioasă nu trebuie oprit tranzitul intestinal, pentru că se oprește eliminarea microbilor iar prin încetinirea tranzitului
este favorizată înmulțirea germenilor patogeni în intestin, diareea se poate agrava și apar complicații sistemice
(septicemie).
2).Adsorbante și protectoare (diosmectita, cărbune medicinal) -cresc consistența scaunului, adsorb produșii de
degradare, toxinele și gazele care se acumulează în intestin, reduc meteorismul asociat diareei. Se pot administra în
toate formele de diaree și se asociază frecvent cu alte medicamente antidiareice.
3).Antisecretorii intestinale (racecadotril) pentru reducerea secreției apei în intestin (când scaunele sunt
apoase și în număr mare). Nu determină constipație secundară, reduce hipersecreția intestinală de apă și electroliți
indusă de toxina holerică sau de inflamație, fără a influența activitatea secretorie bazală. Racecadotril are acțiune
antidiareică rapidă, fără a modifica durata tranzitului intestinal. Nu se administrează în prezenta scaunelor cu puroi sau
sânge și nu are studii de eficiență în diareea postantibioterapie.
4).Săruri de rehidratare orală dacă pacientul prezintă semne de deshidratare ( se asociază frecvent cu
antisecretoriile, deoarece diareea secretorie produce deshidratare frecvent).
5).Probiotice -recomandare principală în diareea cauzată de dismicrobism intestinal ( ex:după tratament cu
antibiotice).
6).Antiinflamatoare intestinale (sulfasalazina) -se recomandă în diareea cronică din boliile inflamatorii
intestinale.
7).Antispastice musculotrope (drotaverina) -se recomandă în diareea însoțită de crampe abdominale foarte
puternice.
Regimul alimentar este foarte important în toate formele de diaree.
Se vor evita: lactate, cafea, ceai negru, băuturi alcoolice și carbogazoase, alimente bogate în grăsimi, fructe uscate,
fructe de pădure, porumb, broccoli, spanac, mazăre și varză.
Alimentele permise sunt: orez fiert, banana, pâine prăjită, supa de morcovi, ceai de mentă, legume și fructe fierte.
Rehidratarea este foarte importantă și se face preferabil cu supă, soluții saline sau cu săruri de rehidratare dacă
deshidratarea este severă.
Pacientul trebuie informat privind necesitatea rehidratării, pentru a compensa pierderea de lichide prin scaun.
La copii, tratamentul diareei acute trebuie administrat în asociere cu rehidratarea orala cu Soluții de Rehidratare Orală
(SRO), pentru a evita deshidratarea.
La adulți, tratamentul nu exclude rehidratarea, dacă este necesară. La adult, aportul mediu de apa este de 2l.
Cantitatea de Soluții de Rehidratare Orală care trebuie administrată oral sau intravenos trebuie ajustată în funcție de
severitatea diareei, vârsta, starea generală a pacientului.
ANTIDIAREICE ANTIPROPULSIVE ȘI ANTISECRETOARE
Antidiareicele antipropulsive micșorează peristaltismul intestinal.
Acțiune: -agonist la nivelul receptorilor opioizi de tip µ, de la nivelul plexului mezenteric și musculaturii netede
intestinale ( activați fiziologic de enkefaline), la doze subanalgezice.
Indicații:-în diaree (cronică sau acută) fără semne de infecție microbiană sau infestare parazitară.
Reacții adverse:-risc de abuz cu instalarea toleranței și farmacodependenței la tratament prelungit sau repetat frecvent.
Excepție loperamid ( deoarece nu traversează bariera hematoencefalică);
-constipație sau megacolon toxic (dilatație toxică a colonului cu precădere în colita ulcero-hemoragică), ca urmare a
exacerbării efectului antipropulsiv, în caz de tratament cu doze mari sau/și prelungit peste câteva zile (3-7 zile).
REPREZENTANȚI:
Loperamid
-Potențialul de farmacodependenta neevidențiat (nu are efecte centrale);
-Potența este mare; dozele eficace echiactive sunt următoarele: 2mg loperamid=30 mg codeină fosfat.
Reacții adverse:-constipația, somnolentă, amețeli, greață, vomă.
Indicații:-diareea acută și cronică (fără semne de infecție sau infestație intestinală).
Contraindicații:-copii sub 6 ani, scaune cu sânge în enterocolite.
Forme farmaceutice, denumiri comerciale si administrare:
-capsule 2mg : IMODIUM, LOPERAMID, ENTERIUM;
-comprimate orodispersabile 2mg : IMODIUM;
-soluție orală 1mg/5ml : LOPERAMID, LOPEMIDOL.
Se administrează în diareea acută: adulți, inițial 4mg, apoi câte 2 mg repetat la fiecare scaun diareic (max.16mg/zi);
copii, 6-12ani, inițial 2 mg , apoi câte 1 mg (max. 4 mg/zi la 6-8 ani și 6 mg/zi la 9-12 ani) si în diaree cronică: adulți, 2
mg de 1-3 ori/zi; copii (peste 8 ani), 1 mg de 1-2 ori/zi.
Antisecretoare-inhibitorii de encefalina
Encefalina este o enzimă care degradează enkefalinele , care sunt neurotransmițătoare care la nivelul tubului digestiv au
un rol secretor, stimulând absorbția apei și a electrolitilor. În acest fel, enkefalinele reduc diareea și împiedică pierderile
hidroelectrolitice importante care au loc în gastroenteritele și enterocolitele severe.
REPREZENTANȚI:
Racecadotril
Acțiune:-acționează prin inhibarea enkefalinazei, enzimă care degradează enkefalinele. Are proprietăți antidiareice prin
inhibarea secreției de apă și electroliți la nivel intestinal.
Nu are efecte asupra motilității intestinale și nu provoacă constipație ca reacție adversă. Nu provoacă reacții adverse la
nivelul sistemului nervos central.
Contraindicații: -insuficientă renală sau hepatică.
Administrare, forme farmaceutice și denumiri comerciale:
Doza utilizată la adulți este de 100 mg, administrată la fiecare masă principală. Poate fi administrat la copii, inclusiv
sugari, în doze individualizate în funcție de greutatea corporală și vârstă. Tratamentul trebuie asociat cu rehidratare
orală și nu va depăși 7 zile.
-pulbere pentru soluție orală 10mg; 30mg: HIDRASEC
-capsule 100mg: HIDRASEC

ANTIDIAREICE ADSORBANTE SI PROTECTOARE

Sunt medicamente care acționează prin adsorbția germenilor patogeni, a toxinelor bacteriene și a produșilor de
degradare a substanțelor cu efecte toxice din intestin, toți aceștia urmând a fi eliminați prin scaun. Adsorbantele
intestinale nu sunt solubile în nici un mediu lichid.
REPREZENTANȚI:

.Carbonatul de calciu (săruri de calciu)

Indicații:-în diaree de fermentație.
Contraindicații:-insuficientă renală gravă.
Administrare: 2-10g/zi, timp limitat.

Diosmectita
Acțiune:-capacitatea mare de acoperire a mucoasei intestinale (datorită structurii și vâscozității ridicate);
-adsorbția gazelor, compușilor iritanți, toxinelor microbiene, acizilor biliari, etc.;
-mucoprotecție activă (creșterea cantității și vâscozității mucusului protector, cu întărirea rezistenței barierei de mucus
de la suprafața enterocitelor);
-reducerea hipersensibilității mucoasei intestinale.
Indicații:-diareea acută și cronică, forme ușoare și medii, la adult;
-diareea acută a copilului (din prima zi de viața);
-sindromul colonului iritabil.
Reacții adverse:-rar, constipație (care dispare după reducerea dozei la 1/2);
Avantaje:
-absența reacțiilor adverse:
-normalizarea tranzitului fără influențarea tonusului și peristaltismului intestinal.
Forme farmaceutice și denumiri comerciale:
-pulbere pentru suspensie orala-plic 3g: SMECTA.
Administrare:-diaree acută: adult, 6plicuri/zi; sugari 0-1an, 2x1plic/zi-3 zile apoi 1 plic/zi; peste 1 an, 4 plicuri/zi-3
zile apoi 2 plicuri/zi.
-sindromul colonului iritabil, 3 plicuri/zi, 1 săptămână, apoi 2 plicuri/zi, 3 săptămâni; cura se poate relua la nevoie.
Atenție! Tratamentul cu suspensia cu diosmectita nu poate înlocui rehidratarea.
Precauție: Pentru a se evita interacțiunile cu alte medicamente, acestea se administrează cu minim 1 h înainte de
diosmectita.
.Cărbunele medicinal, un cărbune vegetal activat, este util pentru a combate diareea, distensia abdominală, flatulența.
Se utilizează și în tratamentul intoxicațiilor medicamentoase. Efectele sunt datorate capacității adsorbante a
compusului. Se administrează intern 2-8g/zi, fracționat.
Forme farmaceutrice, denumiri comerciale și administrare:
-comprimate: CARBOCIT
Se administrează de 3 ori/zi.
ANTIDIAREICE ANTIINFLAMATOARE INTESTINALE
Indicații de elecție în boliile inflamatorii intestinale: colită ulceroasă, boala Crohn.
REPREZENTANȚI:
.Sulfasalazina (Salazosulfapiridina)
Acțiune: -antiinflamatoare.
Indicații:-colopatii acute și cronice, colita ulceroasă forme ușoare și medii, boala Crohn (cu localizare în colon);
-poliartrita reumatoidă.
În forme grave se asociază cu glucocorticosteroizi.
Reacții adverse:-oligospermie cu infertilitate reversibilă;
-cefalee, insomnie, greată;
-amețeli, tinitus;
-cutanate: pielea galbenă, urticarie, eritem multiform, fotosensibilitate, dermatită exfoliativă;
-toxicitate hepatică, pancreatică, pulmonară.
Forme farmaceutice, denumiri comerciale și mod de administrare:
-comprimate enterosolubile 500 mg: SALAZIDIN GR 500; SULFASALAZIN-EN.
Se administrează:-oral: adulți 1-2 g de 4-6 ori/zi timp de 3 săptămâni; întreținere cu 0,5 g de 3-4 ori/zi; copii, inițial 150
mg/kg/zi, în 4-6 prize; întreținere 20-40 mg/kg/zi.
-rectal sub formă de clisme sau supozitoare.

. Mesalazina
Acțiune: efectul antiinflamator este rezultatul unor mecanisme complexe:
-inhibarea cicloxigenazei (COX) și ca urmare blocarea sintezei de prostaglandine proinflamatorii.
Indicații:-colită ulceroasă ușoară și moderată;
-boala Crohn;
-menține remisiunile și previne recăderile.
Reacții adverse:-cefalee, greață, vomă, dureri abdominale;
-reacții alergice la acidul salicilic și derivații acestuia.
Contraindicații:-tulburări hepatice și renale grave;
-diateza hemoragică;
-ulcer gastroduodenal.
Forme farmaceutice, denumiri comerciale și administrare:
-comprimate gastrorezistente: 400mg; 800mg: MESALAZINA DUO; MESALAZINA;
-comprimate gastrorezistente 250mg; 500mg: SALOFALK;
-supozitoare 250mg; 500mg; 100mg: SALOFALK;
-spuma rectala 1g/doză: SALOFALK;
-suspensie rectală 4g/60ml: SALOFALK;
-comprimate cu eliberare prelungită 500mg;1000mg: PENTASA;
-granule cu eliberare prelungită plic 2g: PENTASA;
-supozitoare 1g: PENTASA.
În stări acute se administrează oral 500mgx3 ori/zi, dimineața, la prânz și seara sau rectal
500mg x2ori /zi, dimineața și seara.
În terapia de întreținere se administrează oral 250mgx3ori/zi, dimineața, la prânz și seara sau rectal 250mgx3ori/zi.

MEDICAȚIA ANTIINFECȚIOASĂ A TUBULUI DIGESTIV

Principalii germeni bacterieni care provoacă infecții digestive fie sub formă de gastroenterite, fie sub formă de
enterocolite acute sau trenante aparțin familiei enterobacteriaceelor: bacilul Coli (Escherichia coli-saprofit care face
parte din flora normală, saprofită a intestinului gros normal); bacilul Proteus (diferite specii); Salmonella (diferite
specii); Shigella (diferite specii); Yersinia enterocolitica. Din alte familii fac parte Campylobacter foetus și
Campylobacter jejuni. Deosebit de rezistent la tratament este Clostridium difficile care produce o enterocolită
mucomembranoasă postantibiotice și nu este sensibil la medicația uzuală antidiareică, ci numai la vancomicina pe cale
orală.

Antibiotice și chimioterapice utilizate în infecții ale tubului digestiv

Au drept caracteristici spectrul bacterian selectiv față de flora patogenă intestinală și absorbția foarte redusă sau nulă din
intestin.
REPREZENTANȚI:
1 Rifaxizina
Acțiune: antibiotic di grupul rifamicinei, cu efecte antimicrobiene asemănătoare rifampicinei
Indicatii:-infectii digestive (gastroenterite acute de etiologie bacteriană);
-profilaxia infecțiilor în chirurgia tubului digestiv;
-encefalopatia hepatică.
Reactii adverse:-rar vome tranzitorii;
-urticarie;
-ameteli, insomnie.
Contraindicatii:-obstrucții intestinale;
-leziuni ulceroase intestinale.
Forme farmaceutice, denumiri comerciale și administrare:
-comprimate filmate 200mg: NORMIX;
-granule pentru suspensie orala 100mg/5ml: NORMIX.
Se administrează la adulti, oral, 10-15 mg/kg/zi.

2 Nifuroxazid
Acțiune: antiseptic intestinal, activ pe majoritatea germenilor implicați în infectii intestinale (Escherichia coli,
Salmonella, Shigella, Proteus).
Indicații:-diarea acută presupusă de cauză bacteriană, fără semne invazive.
Reacții adverse:-posibile reacții alergice cutanate;
-tulburări digestive.
Contraindicații:-prematuri, nou-nascuti (0-1 lună);
-interacțiune cu alcoolul.
Forme farmaceutice, denumiri comerciale și administrare:
-capsule 200mg: ERCEFURYL.
Se administrează oral, în 2-4 prize zilnice. Adulți 800mg/zi; copii peste 30 luni 600-800mg/zi; între 1-30 luni 220-600
mg/zi. Durata medie a tratamentului 7 zile. Se va face rehidratarea bolnavilor, după necesități

3 Furazolidon
Acțiune: activ față de colibacil, Salmonella, Shigella, Enterococ, Trichomonas, Giardia.
Indicatii:-în enterite;
-enterocolite;
-toxiinfecții alimentare;
-trichomoniază, lambliază.
Reactii adverse:-grețuri, vome.
Forme farmaceutice, denumiri comerciale și administrare:
-comprimate 0,10g (adulti); 0,025(copii): FURAZOLIDON;
-comprimate 25mg; 100 mg (FORTE): FURAZOLIDONA.
Se administrează oral, la mese. Adulti, 100 mgx4ori/zi (la 6 ore). Copii:sub un an, 8-16 mgx4ori/zi; 1-5 ani, 25-33
mgx4ori/zi; peste 5 ani 50 mgx4ori/zi.

4. Clorochinaldol
Acțiune: activ față de enterococ, Candida, Trichomonas.
Indicații:-infecții intestinale, bacteriene, micotice.
Reacții adverse:-grețuri;
-ameteli;
-cefalee;
-administrat prelungit determină neuropatie mielooptică subacută.
Forme farmaceutice, denumiri comerciale și administrare:
-drajeuri 100 mg: CLORCHINALDOL;
-drajeuri 100 mg: SAPROSAN.
Se administrează oral, după masă: adulti, 100-200 mgx3ori/zi; copii, 10 mg/kg/zi.
Microorganisme antidiareice
Acțiunea acestora se bazează pe fenomenul de competiție dintre diferitele categorii de germeni (saprofiți față de
patogeni).
REPREZENTANȚI:
Ecoflorina
Este un produs care conține mai multe tulpini de bacili lactici vii.
Acțiune: menține echilibrul proceselor de fermentație din intestin, reface și echilibrează flora bacteriană afectată de
antibioticoterapia orală, combatând efectele germenilor patogeni (Escheria coli patogen, Salmonella etc.).
Indicații:-terapia auxiliară a refacerii florei microbiene intestinală, alterată în urma tratamentului cu antibiotice și/sau
chimioterapice.
Forme farmaceutice, denumire comercială și administrare:
-soluție buvabilă în flacoane: ECOFLORINA
Se administrează oral, 1-2 flacoane/zi preferabil între mese.
În timpul unei antibioterapii se recomandă administrarea în intervalul dintre două doze de antibiotic.

Saccharomyces boulardi
Acțiune: este un fungus cu acțiune față de unele specii bacteriene și unele levuri.
Indicati:-gastroenterite acute bacteriene;
-diaree postantibiotice.
Reactii adverse:-la persoanele imunodeprimate, fungusul (care există sub formă de celule vii) poate deveni din agent
terapeutic, agent patogen, determinând o infecție micotică severă !
Forme farmaceutice, denumiri comerciale și administrare:
-pulbere liofilizată de celule vii pentru soluție orală 250 mg: ENTEROL;
-capsule 250 mg: ENTEROL;
-plic 250 mg: ENTEROL.
Se administrează oral 1-4 capsule (plicuri)/zi. Conținutul plicurilor nu se dizolvă în lichide foarte calde sau alcoolizate.

ENZIMELE DIGESTIVE

ENZIMELE PANCREATICE: tripsina, amilaza, lipaza

-Se indică în dispepsii, insuficienţă pancreatică, pancreatite cronice, excese alimentare, meteorism.

-Se găsesc în Triferment drajeuri, Digestin capsule, Kreon capsule sau în alte preparate, care mai pot conţine
hemicelulază sau bilă de bou (Digestal Forte, Festal, Digenzym plus,Mezym, Zymogen);

-Se administrează la mese sau la scurt timp după mesele principale

ANTIVOMITIVE sau ANTIEMETICE

- au o frecventă utilizare ca medicaţie simptomatică în vărsături incoercibile cu dereglări electrolitice, deshidratare.

Reprezentanti:

1.Clorpromazina (Plegomazin)-fiole i.m sau i.v

2. Proclorperazina (Emetiral – compr.5 mg ) oral, rectal sau i.m., folosită şi la copii.

3.Prometazina (Romergan)- sirop copii- se foloseste ca antihistaminic si antiemetic

4. Metoclopramidul -compr.10 mg, fiole 5 mg/ml- administrare i.v sau i.m , sirop

1 mg/5 ml

are acţiune centrală antivomitivă (mecanism antidopaminergic) şi periferică de contracţie a cardiei, relaxare a pilorului
şi creşterea peristaltismului intestinal. Se foloseşte ca prokinetic si /sau ca antiemetic.

5.Domperidon (Motilium- compr.10 mg )- un metabolit al metoclopramidului, are efect antiemetic de

intensitate medie.

6. Ondansetronul (Zofran, Osetron – compr. 4 – 8 mg sau fiole 2 mg/ ml adm. i.v sau i.m )
este un antiemetic prin mecanism antiserotoninergic (antagonist 5-HT3) eficace faţă de voma intensă produsă de
citostatice şi de radiaţii.

COLAGOGELE

Sunt stimulatoare ale scurgerii bilei, crescând fluxul biliar. Efectele se realizează prin 2 mecanisme:

- efect coleretic, când cresc secreţia bilei la nivelul celulei hepatice

- efect colecistokinetic prin contracţia vezicii biliare, respectiv a căilor biliare, bila este evacuată din vezica
biliară şi din coledoc

. Indicaţii

: în stază biliară, diskinezii biliare; în infecţii ale căilor biliare; în dispepsii.

Contraindicaţii:

în icter mecanic, colici biliare, hepatită acută.

Reprezentanti

1 •Acizii biliari şi săruri

. Acizii provin din bilă de bou uscată şi purificată.

Exemplu. Colebilul (Oxbil) conţine bilă de bou şi se dă în timpul meselor principale.

Acidul dehidrocolic –Fiobilin- provoacă o secreţie biliară abundentă, apoasă.

 2 •Droguri vegetale:

-anghinarea, cicoarea, păpădia se găsesc în preparate ca Anghirol, Hepatobil, Instamixt, cu acţiune coleretică.

3. •Sulfatul de Mg –se administreaza sub forma de pulbere

ANTISPASTICE sau SPASMOLITICE

Spasmul se defineste ca o contractie involuntara brusca si violenta a unui muschi sau grupe de muschi sub actiunea
unor factori - mecanici, fizici, chimici, biologici.Spasmele muschilor netezi sunt insotite de durere, tulburari motorii si
secretorii si pot culmina cu colici.

SPASMOLITICE
− medicamente care combat spasmului musculaturii netede de la nivelul tractului gastro‐
intestinal, al căilor biliare, urinare şi de la nivelul aparatului genital feminin.
1. ATROPINA
− Alcaloid natural care se extrage din planta Atropa belladona şi care a fost tratat pe larg la capitolul M-
colinolitice. Este indicată ca şi spamolitic în diverse colici abdominale, în injecţii subcutanate, în doze de 0,5-1 mg
(0,5-1 ml din soluţia 1‰).
2. BUTILSCOPOLAMINA (BUSCOPAN®, SCOBUTIL+)
‐Derivat de semisinteză al scopolaminei cu structură de amoniu cuaternar, indicat ca spasmolitic în diverse afecţiuni
spastice gastro-intestinale şi în dismenoree.
− Lipsit de efectele centrale ale scopolaminei iar efectele periferice sunt asemănătoare cu ale atropinei. În colicile
intense se poate administra sub forma preparatului Scobutil compus*, care conţine 20 mg bromură de
butilscopolamină + 2,5 g metamizol sodic (algocalmin), în injecţii im sau iv.
3. PAPAVERINA (PAPAVERINA+) cp 50 mg şi fiole 40 mg/1ml (fiole 4%, de 1 ml).
Doza: Pe cale orală :100 mg de 3 ori pe zi, iar în caz de urgenţă se poate administra IM, 40 mg, o data, maxim de
2‐3 ori/zi.
− Alcaloid cu structură benzilizochinolinică obţinut din opiu, cu proprietăţi relaxante asupra musculaturii netede şi
efect vasodilatator.
− Spasmolitic relativ slab, se foloseşte totuşi, în tratamentul spasmelor şi colicilor intestinale, biliare şi ureterale şi în
dismenoree
Efecte adverse: congestia feţei, tahicardie, somnolenţă. În administrare intravenoasă poate produce aritmii şi bloc
atrioventricular.
4. DROTAVERINA (NO‐SPA) cp 40 mg sau 80 mg şi fiole de 40mg/2 ml -admin.i.v sai i.m

- Cel mai utilizat spasmolitic pentru combaterea spasmelor de la nivelul tractului gastro‐
intestinal, al căilor biliare, urinare şi de la nivelul aparatului genital feminin.