Medicația aparatului digestiv

Curs Farmacologie
I. Medicamentele antiulceroase
 Ulcerul gastric și/sau duodenal ( boala ulceroasă) este o afecțiune
cronică, ce evoluează cu perioade de activitate și perioade de
remisie ( perioade de activitate= ulcerul activ, crize primăvara și
toamna pentru ulcerul duodenal, vara și iarna pentru cel gastric)
 Ulcerul activ= ulcerație
 Factorii favorizanți care determină apariția ulcerului꞉ condimentele,
cafeaua, alcoolul, fumatul, stresul, alimentația nerațională
 Complicații ꞉ HDS ( hemoragia digestivă superioară), perforație,
penetrație în organele vecine, malignizarea ulcerului gastric
 I. Medicamentele antiulceroase
 Clasificarea medicamentelor antiulceroase꞉

A. Antiulceroase ce reduc factorii agresivi

A.1. Antiacide
A.2. Inhibitoare ale secreției gastrice
B. Antiulceroase ce cresc factorii protectori
B.1. Protectoare ale mucoasei și stimulatoare ale regenerării ꞉ sucralfat,
subcitrat de bismut coloidal, hidrolizat de colagen, spirulină,
carbenoxolon
C. Medicație etiopatogenică
C.1. Antibiotice și chimioterapice anti- Helicobacter pylorii ( la pacienții
cu Helicobacter pylorii pozitiv)
D. Adjuvanți
D.1.Anestezice locale ( lidocaină, anestezină)
D.2.Antispastice ( butilscopolamină, atropină, propantelină)
D.3.Antidepresive
D.4.Tranchilizante
 I. Medicamente antiulceroase
 A.1.Antiacide
 = medicamente ce reduc cantitatea de acid clorhidric din stomac
 mecanismul de acțiune꞉ chimic ( reacție de neutralizare ) și fizic
(adsorbție și film protector)

 Clasificarea medicamentelor antiacide ( în funcție de solubilitatea în

apă și acid clorhidric )꞉
1. Alcalinizante ( carbonat acid de sodiu, fosfat disodic, citrat de sodiu)
2. Neutralizante ( carbonat de calciu ꓼ oxid, carbonat bazic și trisilicat
de magneziu ꓼ hidroxid și fosfat de aluminiu )
3. Adsorbante ( carbonat bazic de bismut, nitrat bazic de bismut ꓼ silicat
de magneziu și aluminiu ꓼ bentonite ꓼ acid alginicꓼ almasilat ꓼ hidrotalcit )
Farmacoterapie ( indicații )꞉ gastrită hiperacidă, ulcer gastric și/sau
duodenal, esofagită de reflux ( BRGE), profilaxia apariției ulcerului la
pacienții aflați în tratament cu antiinflamatoare steroidiene și
nesteroidiene ( AINS)
 Antiacide
 Contraindicații (CI) ꞉ hemoragii și perforații gastrice, abdomen
acut

 Farmacotoxicologie ( reacții adverse)

 - efect rebound acid ( creșterea secreției acide datorată mai
multor mecanisme)
 - efect secundar, comun antiacidelor ꞉ scăderea activității
proteolitice a pepsinei sau inactivarea ei la PH crescut este un
efect nedorit în perioadele digestive, dar util în cele
interdigestive
 - efecte secundare diferite, în funcție de grupă ꞉
a. alcalinizante→alcaloză, litiază urinară
b. neutralizante și adsorbante
 → constipație ( excepție sărurile de magneziu)
 → efect laxativ ( sărurile de magneziu)
 Antiacide
 Interacțiuni cu alte medicamente și alimente ꞉
 - modifică absorbția unor medicamente → !!!! Se administrează la distanță de
1-2 ore de alte medicamente
 - cafeaua, alcoolul, tutunul scad efectul antiacidelor

 Farmacografie ( mod de administrare, doze, interval între doze )

 - se administrează la distanță de alte medicamente ( 1-2 ore)
 Antiacidele de elecție sunt oxidul de magneziu și hidroxidul de aluminiu
 De evitat alcalinizantele neasociate ( !! doze mari→ absorbție sistemică→
alcaloză) și carbonatul de calciu în exces
 Sunt recomandate asocierile de antiacide pentru
 a. antagonizarea reciprocă a unor efecte secundare ( de exemplu asocierea
derivaților de magneziu cu cei de calciu este utilă pentru a contracara efectul
constipat al celor de calciu)
 b. potențarea capacității tampon, la doze mici, care nu produc efecte secundare
 Antiacide
 Reprezentanți
 Compușii de magneziu (Mg)
 Cel mai reprezentativ este oxidul de magneziu ( Magnesia usta),
utilizat astăzi puțin ca antiacidꓼ mai este indicat și ca antidot
neutralizant chimic în intoxicația cu acizi corozivi

 Compușii de aluminiu ( Al)

 Reprezentanți prin fosfatul de aluminiu și hidroxidul de aluminiu
 CI꞉ apendicită acută, constipație cronică ( scade tranzitul intestinal),
boala Alzheimer

 Compușii de calciu ( Ca)

 Carbonatul de calciu ( are și acțiune antidiareică)
 Se combină cu alte antiacide ꞉ carbonat de calciu+ carbonat de
magneziu

 Combinații de aluminiu, calciu și magneziu

 Avantaje ale asocierii- își anulează reciproc efectele nedorite
 Antiacide
   Bicarbonatul de sodiu ( carbonat acid de sodiu- )
 Are și acțiune sistemică. Este indicat și în stări de acidoză ( în
absența insuficienței renale) și în alcalinizarea urinei în intoxicații
cu acizi organici ( barbiturice)
 Astăzi este mult mai puțin utilizat ca antiacid față de trecut
 !!! în doze mari poate produce alcaloză

 Combinații de antiacide cu antiflatulente

 Hidroxid de aluminiu+hidroxid de magneziu+dimeticon
( simeticon )

 Acid alginic
 Acid alginic și alginatul de sodiu
 Acidul alginic este obținut din alge
 Este protector al mucoasei gastrice și adsorbant
Antiacide
A.2. Inhibitoare ale secreției gastrice
 

A.2.1. Antihistaminice
A.2.2. Inhibitori ai pompei de protoni
  Antihistaminice
 
= medicamente care acționează prin blocarea
selectivă a receptorilor histaminergici din
mucoasa gastrică, diminuând secreția de acid
clorhidric
 !! a nu se confunda cu medicamentele
antihistaminice ( ce acționează asupra
receptoriilor , receptori răspunzători de
reacțiile alergice )
  Antihistaminice
 Reprezentanți

Cimetidina ( denumiri comerciale, formă

farmaceutică ꞉ Cimetidină, capsule)
Famotidină ( Famotidină, comprimate filmateꓼ
Famodin, comprimate filmateꓼ Quamatel,
pulb+solv pt. Sol. Inj./Perf.)
Ranitidină ( Ranitidină, comprimate filmateꓼ
Arnetin, sol. Inj.)
  Antihistaminice
 Farmacoterapie
 Sunt indicate în ulcer gastric și/sau duodenal, intră în schema
de eradicare a infecției cu Helicobacter Pylori, esofagită de
reflux ( BRGE= boala de reflux gastro-esofagian), sindrom
Zollinger Ellison, prevenirea hemoragiilor digestive
superioare, prevenirea ulcerului la bolnavii aflați în tratament
cu antiinflamatoare ( AINS= antiinflamatoare nesteroidiene)

 Farmacotoxicologie ( reacții adverse)

 erupții cutanate, cefalee, somnolență, astenie, mialgii,
hipotensiune arterială, diaree
 Farmacografie
 Momentul optim de administrare este seara la culcare
 Administrarea medicamentului se poate face și de 2ori/zi
( dimineața și seara) în funcție de doză, afecțiune
A.2.2. Inhibitori ai pompei de protoni
 

 Sunt antiulceroase foarte potente

 Acționează prin blocarea unei enzime ( ATP-
aza /) care funcționează ca o pompă de
hidrogen- ioni (), împiedicând astfel aportul
acestora către celulele formatoare de acid
clorhidric.
 Inhibitoarele pompei de protoni
 Reprezentanți
Omeprazol ( Omeprazol, capsule gastrorezistente ꓼ Omecod,
capsule gastrorezistenteꓼ Omeran, capsule gastrorezistente ꓼ
Omez, capsule gastrorezistente..)
Esomeprazol ( Esomeprazol, comprimate gastrorezistente ꓼ
Emanera, capsule gastrorezistenteꓼ Nexium, comprimate
gastrorezistente, granule gastrorezistente pentru suspensie
orală ..)
Pantoprazol ( Controloc, comprimate filmate gastorezistente ꓼ
Nolpaza, comprimate gastrorezistente, pulbere pt sol. Inj. ꓼ
Pantoprazol, comprimate gastrorezistente, pulbere pt sol. Inj. ꓼ
Zencopan, comprimate gastrorezistenteꓼ.....)
Lansoprazol ( Lanzul, capsule gastrorezistente ꓼ Levant,
capsule gastrorezistente)
Rabeprazol ( Zulbex, comprimate gastrorezistente ꓼ Relitaz,
comprimate gastrorezistente)
 Inhibitoarele pompei de protoni
 Farmacoterapie

 Sunt indicate în ulcer gastric și/sau duodenal, BRGE, eradicarea

infecției cu Helicobacter Pylori, sindrom Zollinger- Ellison

 Farmacoepidemiologie
 Contraindicații ( CI)꞉ gastrită atrofică

 Farmacotoxicologie
 Efect rebound hipergastrinemic ( în tratamente prelungite )
 Efecte secundare, rare, reversibile
-favorizează dezvoltarea bacteriilor intragastric
-digestive (greață, vomă, constipație)
-centrale ( cefalee, confuzie)
-hepatice ( cresc valoarea enzimelor hepatice)
 erupții cutanate
 Nefrită interstițială
 B. Antiulceroase care cresc factorii
protectivi
 B.1. Protectoare ale mucoasei și stimulatoare
ale regenerării

 Reprezentanți ꞉

 Sucralfat ( Gastrofait, comprimate)

 Subcitrat de bismut ( Ulcamed, comprimate filmate)

 Spirulină ( suplimente alimentare)

 Protectoare ale mucoasei și stimulatoare ale
regenerării
 Sucralfat
 Farmacodinamie ( acțiune )
 Mecanism de acțiune꞉ în mediul acid, sucralfatul cedează aluminiul din
structura sa și dă naștere la un anion puternic încărcat negativ, care formează
un complex cu proteinele din nișa ulceroasă, realizând astfel un strat
protector
 Are acțiune protectoare exclusiv la nivelul nișei ulceroase
 Nu are efecte sistemice

 Farmacoterapie
 În ulcer gastric și duodenal activ ( cu nișă ulceroasă)

 Farmacografie
 !! nu se asociază cu antiacide ( antiacidele cresc pH-ul gastric)
 Se administrează înainte de mese ( cu 1 h ) și seara, la culcare

 Interacțiuni
 Influențează absorbția unor medicamente ( tetracicline...)
 Protectoare ale mucoasei și stimulatoare ale
regenerării
 Subcitrat de bismut coloidal

 Farmacodinamie
 În contact cu acidul clorhidric ( HCl) se formează oxiclorura de bismut
care protejează nișa ulceroasă. De asemenea favorizează cicatrizarea
 Are acțiune bactericidă față de Helicobacter Pylori
 Farmacoterapie
 Indicat în ulcerul gastric și /sau duodenal activ ( cu nișă ulceroasă),
ulcer Helicobacter Pylori pozitiv
 Farmacoepidemiologie
 CI în insuficiență renală ( bismultul se absoarbe puțin din tubul
digestiv)
 Farmacografie
 Nu se asociază cu antiacide ( nu mai precipită oxiclorura de bismut)
 Se administrează înainte de mese ( cu 30 min ) și la culcare
 Strategia terapeutică în ulcerul
gastroduodenal produs de Helicobacter
Pylori
 Farmacoterapia urmărește eradicarea infecției cu Helicobacter
Pylori
 Sunt mai multe scheme de tratament , de exemplu꞉
 1. schema de farmacoterapie dublă
Omeprazol+ amoxicilină ( 7 zile)
 2. Schema de farmacoterapie triplă (7-14 zile)
Subcitrat bismut coloidal+tetraciclină+metronidazol
Omeprazol+claritromicină+metronidazol
Omeprazol+claritromicină+amoxicilină
 3. schema de farmacoterapie quadruplă (10-14 zile)

Omeprazol+subcitrat de bismut coloidal+amoxicilină+metronidazol

Ranitidină+subcitrat de bismut coloidal+amoxicilină+metronidazol
Strategia terapeutică în ulcerul gastroduodenal
produs de Helicobacter Pylori
Ca alternativă la omeprazol se pot
administa și alte IPP-uri ( pantoprazol,
lansoprazol...)
!! Este foarte important și regimul igieno-
dietetic ( dieta alimentară, mese regulate,
evitarea factorilor favorizanți în apariția
diverselor afecțiuni)
 II. ANTISPASTICE
 spasmele sunt însoțite de durere, tulburări motorii și
secretorii.
Antispasticele= medicamente care înlătură spasmele
musculaturii netede din pereții tubului digestiv, care
survin cu intermitențe și sunt foarte dureroase
(colici). Sunt utile și în spasmele tractului genito-urinar.

 Clasificarea medicamentelor antispastice

1. antispastice parasimpatolitice ( anticolinergice)
2. antispatice musculotrope
3. antispastice –analgezice – metamizolul
( Algocalmin)
 II. ANTISPASTICE
 1. Antispastice parasimpatolitice (anticolinergice )
Reprezentanți

 Alcaloizii din Belladonna ꞉ atropina și butilscopolamina

 Au acțiune parasimpatolitică

 Contraindicații ( Farmacoepidemiologie )꞉
 glaucom, atonie intestinală, constipație, retenție urinară, adenom de
prostată

 Reacții adverse ( Farmacotoxicologie )

 - uscăciunea gurii, constipație
 1. Antispastice parasimpatolitice ( anticolinergice)

Atropina
Farmacodinamie
-scade tonusul și motilitatea musculaturii netede, încetinând tranzitul
intestinal și inhibând secrețiile digestive
-produce bronhodilatație, diminuă secrețiile bronșice, combate
bradicardia, relaxează vezica urinară, determină midriază ( mărirea
pupilelor)
Indicații ( Farmacoterapie )
 antispastic, pentru scăderea secrețiilor salivare, ca medicație
preoperatorie, în bradicardie sinusală, în intoxicații cu
anticolinesterazice
 Denumire comercială- Sulfat de atropină sol. Inj.
 Se administrează s.c. (subcutanat), i.m. ( intramuscular)
 !! Se poate administra i.v. ( intravenos) numai în urgențe
 !! Se administrează numai sub supraveghere medicală

 Butilscopolamina
- sunt comprimate ( Scobutil, Buscopan), sol. inj. ( Bysimin), supozitoare
( Uscosin)
 2. Antispatice musculotrope
 Reprezentanți
 Papaverina
 Drotaverina
 Mebeverina
 Pitofenona

Indicații ( Farmacoterapie )
 în colici gastrointestinale, biliare, renale, în dismenoree
 2. Antispastice musculotrope
 Papaverina
Se găsește sub formă de comprimate (Papaverină)
Alcaloid din opiu
 Farmacodinamie
Are efect slab analgezic, vasodilatator, cu acțiune relaxantă
asupra musculaturii netede de la nivelul tubului digestiv, vezicii
biliare, căilor urinare

 CI ( Farmacoepidemiologie)
hipertensiune intracraniană, bloc atrio-ventricular, hipotensiune
arterială marcantă
 Precauții
Glaucom, aritmii cardiace
 2. Antispastice musculotrope
 Drotaverina
 Denumiri comerciale꞉ No-Spa (comprimate, sol. inj.),
Spasmocalm ( comprimate), Spaverin ( capsule),
Antispasmin ( comprimate)

 Mebeverina
 Antispastic cu mecanism mixt, anticolinergic și musculotrop
 Indicații
 Intestin iritabil, colopatii asociate diverticulozei, ulcer
peptic, boli ale ale aparatului biliar
 Denumiri comerciale- Colospasmin ( drajeuri) Duspatalin,
( capsule)
 Combinații de anticolinergice cu antispastice și
analgezice

metamizol+pitofenonă+fenpipramidă
( Piafen comprimate)
 Alte medicamente pentru tulburări
funcționale gastrointestinale
 Mebeverina

 Trimebutin
 Are acțiune stimulatoare în caz de hipomotilitate și
antispastică musculotropă în caz de
hipermotilitate→reglează motilitatea fiziologică
 Indicații
 Colon iritabil, balonări, diaree, constipație. Indicat și
la sugari în tulburări de tranzit intestinal
 Denumiri comerciale꞉ Debridat (comprimate,
granule pt suspensie orală) Trimebutin
(comprimate), Ibutin ( comprimate filmate cu
eliberare prelungită) ...
III. Antivomitive ( antiemetice)
 Voma= act reflex care constă în evacuarea bruscă, prin cavitatea
bucală, a conținutului stomacului și duodenului

 Complicațiile ce însoțesc voma prelungită sunt

a. tulburările electrolitice, hidrice și acido-bazice
( deshidratare, hipokaliemie, hipocloremie, alcaloză)→tulburări
metabolice
b. Agravarea unor patologii cronice( ca de exemplu insuficiență
cardiacă)
c. Hemoragii digestive, rupturi esofagiene

 ! Voma prelungită trebuie combătută

 Antivomitivele= medicamente ce combat voma
 Tratamentul principal al vomei trebuie să fie cel etiopatologic , adică
de combatere a bolii de fond, a cauzei care a dus la apariția ei
III. Antivomitive ( antiemetice )
 

1. Propulsive ( Prokinetice )

= antagoniști ai dopaminei ( blocanti ai receptorilor ) care

acționează prin relaxarea pilorului și golirea stomacului
 Reprezentanți ꞉ Metoclopramid, Domperidon
 III. Antivomitive ( antiemetice )
Metoclopramid
 Indicații ( Farmacoterapie)
- ca antivomitiv- în toate tipurile de vomă, în tulburările labirintice ( rău de
mișcare)
 ca propulsiv ( prokinetic) în reflux esofagian, spasm piloric
 în migrenă ( la începutul crizei, o doză )
 Contraindicații (CI) - Ileus paralitic, obstrucție digestivă, cancer de sân
( prezintă efecte de tip prolactină- stimulează secreția de prolactină)
 Interacțiuni- datorită efectului prokinetic, absorbția unor medicamente poate fi
modificată
 Alcoolul potențează efectul sedativ al metoclopramidului
 Cu levodopa ( utilizat în tratamentul bolii Parkinson ) prezintă antagonism
reciproc ( asociere contraindicată)
 Farmacotoxicologie - efecte neurologice extrapiramidale, mai ales la copii-
tremurături ale extremităților, hipertonie musculară, dificultăți în cooordonarea
mișcărilor voluntare, mers și postură modificate, torticolis
 Efecte secundare nervos centrale- anxietate, agitație sau somnolență
 -alte efecte secundare -diaree, dureri abdominale
 Farmacografie ꞉ se administrează i.m, i.v. , oral, înainte de masă ( cu 30 min)
 - sunt sub forma de comprimate , sol. Inj, sirop
 III. Antivomitive ( antiemetice)
Domperidon
  


-antagonist al dopaminei
 Indicat în vărsături
 Are profil farmacologic asemănător metoclopramidului, dar cu
reacții adverse mai puțin frecvente decât la metoclopramid ( rar
tulburări extrapiramidale)
 Denumiri comerciale- Motilium ( comprimate filmate ), Domotil
( comprimate orodispersabile)

2. Antagoniști ai serotoninei
= sunt antagoniști ai receptorilor serotoninergici 5
 Reprezentanți ꞉ Ondansetron, Granisetron, Palonosetron
 Indicații
 - în vărsăturile produse de medicația citostatică ( înainte
sau după chimioterapie), de terapia prin iradiere ( radioterapie) și
pentru vărsăturile postoperatorii
 III. Antivomitive ( antiemetice)
  Alte antivomitive

 Proclorperazină = neuroleptic cu structură fenotiazinică

( medicament antipsihotic)
-Are acțiune antivomitivă, utilizat și în combaterea răului
de mișcare, are acțiune de liniștire a persoanelor agitate,
de diminuare a stărilor de tensiune psihică și anxietate
-Administrat per os ( Emetiral-comprimate filmate),
rectal ( supozitoare)
 Carminative vegetale =fenicul, anason, melisa, mentă ,
preparate pe bază de ghimbir ( eficacitate în cazuri
ușoare)
 Vitamina
 IV. Antiflatulente ( medicație
antimeteorism)
= substanțe ce diminuă excesul de gaze din intestin
 Clasificare
 adsorbante- cărbune medicinal ( nu se absoarbe, se elimină
prin scaun) ( supliment alimentar)

Tensioactive – simethicon ( nu se absoarbe, scade tensiunea

superficială a bulelor mici de gaze, favorizând formarea de bule
mai mari, ce se elimină) ( Espumisan, capsule moi, picături
orale)
(Sab simplex suspensie orală, comprimate masticabile)

Stimulante ale motilității intestinale- carminative vegetale

( uleiurile volatile din plantele aromatice)
 V. Laxativele

 = substante care provoacă eliminarea unuia sau mai multor

scaune de consistență aproape normală fie prin creșterea
tranzitului intestinal, fie prin lubrefiere și emulsionare.
 se deosebesc de purgative ( purgativele provoacă eliminarea
de scaune moi, chiar apoase)
 În general, nu se absorb din intestin, se elimină odată cu
scaunul
 Latență( perioada de la administrare până la apariția
efectului ) laxative= 8-12 ore
 Latență purgative= 2-6 ore
 Unele substanțe sunt laxative la doze mici, purgative la doze
mai mari
 V. Laxativele
 Clasificare ( după mecanism de acțiune)
a. Laxative lubrefiante – au efect emolient asupra scaunului și de
lubrefiere a mucoasei intestinale
Uleiul de parafina

b. Laxative de contact – intensifică peristaltismul intestinal prin

iritarea mucoasei
1.Bisacodil ( Dulcolax supozitoare, drajeuri gastrorezistenteꓼ
Bisacodil comprimate gastrorezistente, drajeuri gastrorezistente...)
2.picosulfat de sodiu (Dulcopic picaturi orale, soluție)
3.glicozizii antrachinonici ( antracenozide) din frunzele și fructele
de Senna
Antracenozidele se absorb parțial din tubul digestiv, sunt
contraindicate femeilor însărcinate sau care alăptează
 V. Laxativele
c. Laxative de volum- sunt polizaharide hidrofile care au
proprietatea de a se îmbiba cu apă și măresc volumul
conținutului intestinal și-i micșorează consistența, stimulează
peristaltismul
Semințe de Psylla
d. Laxative osmotice- care crescând presiunea osmotică
din lumenul intestinal, atrag apă în interiorul acestuia și îi fac
conținutul mai fluid
1. Lactuloza= dizaharid ( fructoză+galactoză)
!! a nu se confunda cu lactoza
denumiri comerciale, forme farmaceutice ꞉ Duphalac soluție
orală, Lactulose sirop, Lactecon lichid oral.....
2. Macrogolii= polietilenglicoli
Denumire comercială, formă farmaceutică ꞉ Forlax, pulbere
pentru soluție orală
Se mai pot găsi și sub formă de combinații ( macrogol
+electroliți sau macrogol+electroliți+simeticonă
( exemplu꞉ Fortrans ,pulbere pentru soluție orală=
macrogol+bicarbonat de sodiu+clorură de sodiu+clorură de
potasiu)
 V. Laxativele

e. Preparate pentru administrare pe cale rectală

꞉ geluri, supozitoare
-Supozitoare cu glicerină pentru adulți, dar și
pentru copii ( se umezește cu apă înainte de
administrare)
- combinații ( Microlax, soluție rectală, 1tub cu
aplicator/zi, pentru constipația ocazională la
adulți)
 V. Laxativele
 Farmacoterapie
Laxativele sunt indicate în constipația cronică ( imobilizare la pat,
constipație de cauză funcțională), pregătirea pentru examene radiologice
sau endoscopice la nivelul tubului digestiv, pregătirea preoperatorie.
Lactuloza aduce mari beneficii și bolnavilor de cirozăꓼse utilizează în
encefalopatia porto-hepatică pentru că scade flora bacteriană care
produce amoniacul ( creșterea acestuia în sânge duce la coma hepatică )
Uleiul de parafină ușurează defecația la pacienții cu hemoroizi, fisuri
anale, stări postoperatorii
 Farmacoepidemiologie
Contraindicații꞉ abdomen acut ( peritonită, apendicită acută, ocluzie
intestinală...), rectocolita ulcero-hemoragică, la pacienții care cu vărsături
repetate
Lactuloza este contraindicată la pacienții cu intoleranță la fructoză sau
galactozemie
 VI. Antidiareice

aceste medicamente acționează fie inhibând

peristaltismul intestinal crescut, fie împotriva florei
bacteriene patogene din tractul intestinal
 Clasificare
1. Antipropulsive
2. Inhibitori de enkefalinază
3. Medicația adsorbantă
4. Medicația antiinfecțioasă a tubului digestiv
a. Antibiotice și chimioterapice
b. Microorganisme antidiareice
5. Eubiotice
 VI. Antidiareice
 1. Antipropulsive
 Acționează prin scăderea peristaltismului intestinal ( efect
constipant)
 Reprezentanți꞉
 Loperamid ( Imodium capsule, comprimate orodispersabileꓼ
Loperamid capsule, soluție orală....)
 - este contraindicat la copii sub 12 ani, scaune cu sânge

 2. Inhibitori de enkefalinază
 Reduc diareea și impiedică pierderile hidroelectolitice
 Reprezentanți꞉
 Racecadotril ( Hidrasec pulbere pentru soluție orală,
capsuleꓼ Racecadotril capsule)
 Este indicat în diaree acută, inclusiv la sugari și copii
 VI. Antidiareice

 3. Medicația adsorbantă
 Acționează prin adsorbția germenilor patogeni, a
toxinelor bacteriene și produșilor de degradare a
substanțelor cu efecte toxice din intestin→ se elimină
prin scaun
 Reprezentanți
 A. Carbunele medicinal ( suplimente alimentare )-
indicat în acumularea de gaze și meteorism abdominal
 B. Diosmectita ( Smecta, pulbere pentru suspensie
orală)= argilă care este indicată în diareea de orice
origine și în sindromul de intestin iritabil
 VI. Antidiareice

 4. Medicația antiinfecțioasă a tubului digestiv

 a. Antibiotice și chimioterapice

 Spectrul bacterian al acestora este selectiv față de flora patogenă

intestinală și absorbția din intestin este foarte redusă sau nulă
 a.1. Rifaximină ( Normix, comprimate filmate, granule pentru
suspensie orală)
 - indicată în infecții digestive și în encefalopatia hepatică
 a.2. Fidaxomicină ( Dificlir, comprimate filmate)
 - indicată în infecțiile date de Clostridium Difficile
 a.3. Nifuroxazid ( Ercefuryl, capsule )
 !! Interacțiune cu alcoolul ( este CI consumul de alcool)
 a.4. Furazolidon ( Furazolidon, comprimate)
 - are acțiune împotriva enterobacteriaceelor și a unor protozoare
 a.5.Clorchinaldol ( Saprosan , drajeuri, Clorchinaldol, drajeuri )
 - are acțiune asupra enterococului, asupra unor protozoare și levuri
 VI. Antidiareice

 b.Microrganisme antidiareice

 Acțiunea lor se bazează pe competiția între diferitele

categorii de germeni ( saprofiți față de patogeni)
Reprezentanți꞉
Saccharomyces boulardii ( Enterol, capsule, pulbere
liofilizată de celule vii pentru soluție orală )
 Este un fungus ce inhibă creșterea unor specii
bacteriene și a Candidei albicans. Sintetizează vitamine
din grupul B
 - este indicat și în diareea postantibiotic
 !!! La imunodeprimați poate apărea infecție sistemică
cu Saccharomyces boulardii
 VI. Antidiareice

 5. Eubiotice
Sunt reprezentate de prebiotice ( inulină ) și
probiotice ( Lactobacilus acidophilus,
Bifidobacterium )
Sunt suplimente alimentare
 !!! De reținut
- atenție la severitatea diareei
-reechilibrarea hidroelectrolitică este importantă în
diaree intensă, voma prelungită
-mare atenție la sugari, copiii mici
- este foarte important și regimul igieno- dietetic
 Bibliografie
 Cristea Aurelia Nicoleta, Tratat de Farmacologie,
Editura Medicală, București, 2014, 499-579
 Dobrescu Dumitru, Negreș Simona, Dobrescu
Liliana, McKinnon Ruxandra, Memomed 2021,
ediția a 27a, editura Universitară, București, 2021
 Marcean Crin, Mihăilescu Vladimir – Manta, Manual
de Farmacologie pentru asistenți medicali și
asistenți de farmacie, editura All, București, 2018,
96-115