PRODUSE VEGETALE

CU ALCALOIZI
Generaliti
 DEFINIIE
Substane azotate de origine natural;
Caracter bazic;
Structur complex;
Atomul de azot inclus n heterociclu;
Activitate farmacologic semnificativ.

ALCALOID
al kali (gr.) = alcalin
eidos (gr.) = asemntor
 ISTORIC
PERIOADA EMPIRIC
oSec VII .H. opiul din capsulele de mac- analgezic
oEvul Mediu: Atropa belladonna- otrvire
o1639- Scoara de China scoara de pe arborele de
friguri

PERIOADA TIINIFIC
o1806 Serturner determin natura alcalin a
compusului somnifer din opiu- MORFINA
o1818 stricnina ; chinina
o1820 cafeina
oMerck in 1848 izoleaza papaverina
oNieman in 1860 izoleaza cocaina
CLASIFICARE dup
ORIGINEA BIOSINTEZEI
ALCALOIZI PROPRIU-ZII: sinteza lor
pornete de la un aminoacid
PSEUDOALCALOIZI: au caracteristicile
alcaloizilor propriu-zii, dar nu deriv biosintetic
de la aminoacizi: aconitina
PROTOALCALOIZI: sunt amine simple n
care atomul de azot nu este inclus ntr-un
heterociclu
Provin din decarboxilarea aminoacizilor ( amine
biogene): efedrina
 CLASIFICARE dup ORIGINEA
BIOSINTEZEI
Precursor Reprezentani - tipul de alcaloid

Ornitin alcaloizii pirolidinic, pirolizidinici si tropanic

Lisin alcaloizii piperidinici, piridinici, chinolizidinici
alcaloizii izochinolinici, galantaminici; tot din aceti precursori
Fenilalanin i
provin i unii protoalcaloizi (efedrina, catinona, capasaicina) i
Tirosin
betalaine (indicaxantina)
alcaloizii indolici de diferite tipuri : eserinic, beta carbolinic,
Triptofan yohimbanic, stricninic, lisergic, dar i protoalcaloizii psilocina i
psilocibina
Acid antranilic alcaloizii acridinici i chinazolonici
Histidin alcaloizii imidazolici
Acid mevalonic
alcaloizii terpenici i sterolici
sau AcetilCoA
Baze purinice alcaloizi purinici
 RSPNDIRE
Sunt rspndii n ntreg regnul vegetal, cu excepia
algelor, muchilor i lichenilor
Rari la ciuperci: derivaii de ergot din Calviceps purpurea
La Gimnosperme: n fam. Ephedraceae i Taxaceae
La Angiosperme: Apocynaceae, Erytroxylaceae,
Lauraceae, Papaveraceae, Solanaceae

Coninutul n alcaloizi variaza n limite largi:

Sub 1% alcaloizii antitumorali din Catharanthus roseus
Peste 15% alcaloizii din Cinchona ledgeriana
Cercetri recente au condus la izolarea unor alcaloizi i
din organisme animale: castoramina
 LOCALIZARE
n vacuolele plantelor;

in tesuturi periferice (scoarta de pe

tulpini si radacini);

sub forma de sruri cu diferii acizi

(acid benzoic, citric, meconic, tartric);

sau n combinaii cu taninurile;

se mai pot gsi i sub form de baze

 NOMENCLATURA
Se denumesc dup numele genului din care
au fost izolai prima dat + sufixul ina
(atropina, berberina, nicotina, papaverina);
Deriv din particula ce indic specia
(beladonina, cocaina)
Deriv de la activitatea farmacologic
(emetina, morfina)
Deriv de la cercetatorul Pelletier
(peletierine)
Alcaloizi secundari (chinin-chinidin;
efedrin- pseudoefedrin)
STRUCTURA ALCALOIZILOR
STRUCTURI HETEROCICLICE DE BAZ ALE
ALCALOIZILOR

PIROL PIROLIDINA PIPERIDINA PIRIDINA

IMIDAZOL TROPAN INDOL

STRUCTURA ALCALOIZILOR
STRUCTURI HETEROCICLICE DE BAZ ALE
ALCALOIZILOR

CHINOLINA IZOCHINOLINA PURINA

CHINOLIZIDINA
 Clasificare structura chimica
Grup Reprezentani

Derivai de piridin
piperin, coniin, trigonelin, arecaidin, guvacin, pilocarpin,
citizin, nicotin, spartein, peletierin
Derivai de pirolidin higrin, cuscohigrin, nicotin
Derivai de tropan atropin, cocain, ecgonin, scopolamin

Derivai de chinolin
chinin, chinidin, dihidrochinin, dihidrochinidin, stricnin,
brucin, veratrin, cevadin

Derivai de izochinolin
Alcaloizii din opiu: morfin, codein, tebain, papaverin,
narcotin, sanguinarin, narcein, hidrastin, berberin
Derivai de fenetilamin mescalin, efedrin

Derivate de triptamin: dimetiltriptamin (DMT), NMT,

Derivai de indol
psilocibin, serotonin, melatonin
Ergoline: alcaloizii din ergot: ergin, ergotamin, acid
lisergic, etc.; derivai ai acidului lisergic (LSD)
Beta-carboline: harmin, yohimbin, reserpin, emetin
Derivai de purin Derivai de xantin: cofein, teobromin, theofilin
PROPRIETI FIZICO-CHIMICE
Majoritatea sunt substane solide, cristalizabile
incolore (excepie alcaloizii neoxigenai)
Gust amar

SOLUBILITATE:
PROPRIETI FIZICO-CHIMICE
Proprietile chimice sunt datorate perechii de
electroni neparticipani de la atomul de azot

Bazicitatea alcaloizilor este influenat de tipul

heterociclului i natura gruprilor funcionale
nvecinate atomului de azot

Alcaloizii cu nuclee nesaturate (pirolidina,

piperidina) au caracter bazic mai pronunat;
Structurile aromatice sunt baze slabe

Majoritatea alcaloizilor sunt levogiri

 EXTRACIA ALCALOIZILOR
Se bazeaza pe bazicitatea lor
Se bazeaza pe faptul ca se gasesc in planta sub forma de saruri

EXTRACTIA IN MEDIU ALCALIN

PV + sol. de NH3 eliberare alcaloid baza
Solubilizarea alcaloidului baza intr-un solvent organic
tratare cu sol. apoasa acidase solubilizeaza sub forma de
saruri in faza apoasa
alcalinizare in prezenta unui solvent nemiscibil cu
apaprecipitarea alcalidului baza si dizolvarea in faza
organica
Indepartare a fazei organice , se obtine un reziduu= total
alcaloidic
EXTRACIA ALCALOIZILOR
Se bazeaza pe bazicitatea lor
Se bazeaza pe faptul ca se gasesc in planta sub forma de saruri

EXTRACTIA IN MEDIU ACID

PV +apa acidulata
Alcalinizarea solutiei
Extractia bazelor intr-un solvent nemiscibil cu apa
 IDENTIFICARE
REACII DE PRECIPITARE
Reactivul Sonnenschein (soluie de fosfomolibdat de
amoniu) pp. galbene
Reactivul Scheibler (sol. acid fosfowoframic)cristale albe
Reactivul Schultze (sol. acid fosfoantimonic)pp alb
Reactivul Bertrand (sol. acid silicotungstic)pp galbene sau
cafenii
Reactivul Bouchardat (sol. apoasa de iod-iodurat)pp
cafenii-rosietice
Reactivul Dragendorff (sol. iodobismutat de potasiu) pp
rosii portocalii
Reactivul Mayer (sol. iodur mercuripotasic)pp albe
Soluia de bicromat de potasiu 10%
Soluia de tanin 20%
Soluia de clorur mercuric
 IDENTIFICARE
REACII DE PRECIPITARE
Denumirea reactivului Compoziie chimic Culoarea precipitatului

BOUCHARDAT Sol. apoas de iod iodurat brun-rocat

rou-portocaliu sau galben-portocaliu, solubil

DRAGENDORFF Sol. apoas de tetraiodobismutat de potasiu
in alcool, eter si ali solveni

Sol. apoas de tetraiodomercurat bipotasic cu alb, devine glbui, cristalin sau microcristalin,
MAYER- VELTZER
adaos de cloralhidrat solubil n alcool

alb, alcaloidul este eliberat din complex cu

BERTRAND Sol. apoas de acid silicotungstic
hidroxizi alcalini
Sol. apoas de iodur dubl de potasiu i
MARME galben-rou n prezena acidului sulfuric diluat
cadmiu

Acid fosfoantimonic in prezen de acid

SCHULTZE alb
fosforic sau acid sulfuric concentrat

Sarea de amoniu a acidului

REINECKE (SARE) cromdiaminotetracianic n acid clorhidric
diluat Cr(NH3)2(SCN)4NH4H2O

HAGER acid picric 1% galben, solubil la cald

galben sau rou, precipitat care se descompune
KNORR acid picrolonic 2%
la cald
Sol. saturat de acid picric n alcool 5% cu
IONESCU-MATIU cristale galbene, caracteristice
glicerin
 IDENTIFICARE
REACTIVI DE CULOARE

Reactivul Laffon (soluie deselenit de sodiu sau amoniu in

acid sulfuric concentrat)
Reactivul Mandelin (sol. Vanadat de amoniu n acid sulfuric
conc.)
Reactivul Frhoede (sol. Molibdat de amoniu n acid sulfuric
conc.)
Reactivul Deniges (sol. Sulfuric de anhidrid sulfurico-
titanic)
ACIUNI FARMACOLOGICE
ALE ALCALOIZILOR
Alcaloizii sunt n general substane foarte toxice
Sunt substane puternic active la doze mici:
DEPRESOARE ASUPRA SNC: morfina, scopolamina
SIMULATOARE ASUPRA SNC: cafeina, stricnina
SIMPATOMIMETICE: efedrina
SIMPATOLITICE: ergotamina
PARASIMPATOMIMETICE: pilocarpina
PARASIMPATOLITICE: atropina
ANESTEZICE LOCALE: cocaina
ANTIARTIMICE: chinidina
ANTISPASTICE MUSCULOTROPE: papaverina
CITOSTATICE: vincristina, vinblastina
 TOXICITATE
Majoritatea sunt foarte toxici, doze mici
putand fi fatale

Vincristina- efecte neurotoxice centrale

Aconitina- toxic al centrilor bulbari
Vinblastina- puternic leucopeniant, tulburari
gastro-intestinale, neurologice, respiratorii
Scopolamina -timp indelungat- amnezie
Chinina, morfina- depresie respiratorie
Stricnina- excitant SNC, in doze
mariconvulsiiMOARTE
Cocaina, morfina, cafeina
provoaca farmacodependenta
V MULUMESC!