ALCALOIZI

Alcaloizii sunt substanţe organice heterociclice cu azot, de origine

vegetală, cu caracter bazic, rezultate în urma metabolismului
secundar al plantelor, care dau reacţii caracteristice şi au acţiune
asupra organismului uman, de cele mai multe ori de natură toxică.

Denumirea de alcaloid isi are originea in doua cuvinte grecesti:

alkali - alcalin
eidos:-asemanator, prin care se subliniaza caracterul
bazic al acestor substante.

Ca si alte principii active, alcaloizii sunt produsi ai metabolismului

secundar, care se gasesc in cca. 10% din plantele superioare, multe
dintre ele fiind folosite in scopuri curative sau toxice, din cele mai
vechi timpuri.
 ISTORIC
Acţiunea toxică sau curativă a plantelor medicinale a fost cunoscută din
cele mai vechi timpuri.
Acestea s-au descoperit într-o zonă situată la nord de Bagdad, alături de
rămaşiţe umane și urme de plante cunoscute pentru proprietăţile lor
medicinale.
Primul alcaloid, extras la inceputul secolului trecut ,a fost morfina .
Ulterior alti alcaloizi au fort obtinuti, prin extractie din plante sau organe
animale, astfel incat azi se cunosc cateva mii de substante din acest grup
In plus , cunoscand structura chimica a alcaloizilor au fost sintetizate
substante cu structura asemanatoare
CUCUTA :se cunoştea din vremea lui Socrate şi grecii administrau o
băutură cu extract de cucută condamnaţilor la moarte.
 STRUCTURA
 Au cel puţin un atom de azot heterociclic, acesta fiind de cele
mai multe ori terţiar, mai rar cuaternar.
 Heterociclurile se pot condensa între ele sau cu alte cicluri
astfel încât moleculele alcaloizilor pot deveni de tip policiclic sau
macrociclic.
 Datorită grefării pe nucleu a numeroase grupări funcţionale,
unii alcaloizi pot prezenta caracter fenolic (morfina), alţii de tipul
atropinei , reserpinei pot forma esteri, eteri (codeina) sau alcaloizi
glicozidati (solanina din cartof).
 De obicei au activitate optică, fiind levogiri (cei mai des
întâlniţi şi cu cea mai mare activitate farmacologică) sau dextrogiri,
activitate imprimată de atomii de carbon ai acizilor cu care se
esterifica: (acidul tropic, în cazul hiosciaminei şi scopolaminei).

 PROPRIETATI FIZICE
Proprietăţile diferă în funcţie de prezenţa sau absenţa
oxigenului în structura lor , dar şi de forma în care se gasesc :
 Alcaloizii oxigenaţi sunt cristalizaţi, incolori, cu excepţia
berberinei (colorată in galben) sanguinarinei (culoare roşie).
 Au gust puternic amar.
 Sunt solubili în solvenţi apolari (eter, benzen, cloroform), sunt
insolubili sau parţial solubili in apă.
 Alcaloizii cuaternari şi pseudoalcaloizii sunt solubili în apă şi
în alcool, insolubili în solvenţi organici apolari.
 Alcaloizii sub formă de săruri sînt substanţe solide,
cristalizate, fără miros, cu gust foarte amar si puncte de
topire nete, solubile în apă şi în alcool.
 PROPRIETĂŢI CHIMICE

Denumirea lor de alcaloizi, care derivă din arabul al-kaly (sodă),

arată principala lor proprietate, bazicitatea.
 Aceasta variază în limite foarte largi şi este imprimată de
perechea de electroni ai atomului de azot, de sistemul
heterociclic, de prezenţa unor duble legături şi de grupele
electrofile adiacente azotului. Dacă în jurul atomului sunt
grupe alchil (grupe respingătoare de electroni) bazicitatea
creşte. Grupările atrăgătoare de electroni (carboxil) reduc
disponibiltatea electronilor de la atomul de azot, implicit
reducând bazicitatea sau chiar anulând-o.
 - Datorită bazicităţii, soluţiile apoase de alcaloizi sunt
instabile, fapt de care trebuie ţinut cont la extracţia lor. Pentru
extracţia, purificarea şi conservarea lor, se utilizează acizi
minerali (azotic, clorhidric, sulfuric), iar din aceste soluţii sunt
deplasaţi prin intermediul unor baze (amoniac, sau hidroxizi
alcalini).
 CLASIFICARE
ÎN MOD CURENT ALCALOIZII SE CLASIFICĂ ATÂT PE CRITERIUL STRUCTURII CHIMICE, CÂT ŞI
PE CEL AL ORIGINII LOR.
Grup Reprezentanţi

piperină, coniină, trigonelină, arecaidină, guvacină, pilocarpină, citizină, nicotină, sparteină,

Derivaţi de piridină
peletierină
Derivaţi de pirolidină higrină, cuscohigrină, nicotină
Derivaţi de tropan atropină, cocaină, ecgonină, scopolamină

Derivaţi de chinolină chinină, chinidină, dihidrochinină, dihidrochinidină, stricnină, brucină, veratrină, cevadină

Alcaloizii din opiu: morfină, codeină, tebaină, papaverină, narcotină, sanguinarină, narceină,
Derivaţi de izochinolină
hidrastină, berberină
Derivaţi de fenetilamină mescalină, efedrină

Derivate de triptamină: dimetiltriptamină (DMT), NMT, psilocibină, serotonină, melatonină

Derivaţi de indol Ergoline: alcaloizii din ergot: ergină, ergotamină, acid lisergic, etc.; derivaţi ai acidului
lisergic (LSD)
Beta-carboline: harmină, yohimbină, reserpină, emetină

Derivaţi de purină Derivaţi de xantină: cofeină, teobromină, theofilină

Terpene Din aconit: aconitină

Steroli: solanină, samandarină
Derivaţi de betaină (cu azot
muscarină, colină, neurină
cuaternar)
 CLASIFICARE

DUPĂ PRECURSORUL BIOSINTETIC, ALCALOIZII POT FI GRUPAŢI ÎN :

Precursor Reprezentanţi - tipul de alcaloid

Ornitină alcaloizii pirolidinic, pirolizidinici si tropanic

Lisină alcaloizii piperidinici, piridinici, chinolizidinici

alcaloizii izochinolinici, galantaminici; tot din aceşti precursori provin şi unii protoalcaloizi (efedrina,
Fenilalanină şi Tirosină
catinona, capasaicina) şi betalaine (indicaxantina)

alcaloizii indolici de diferite tipuri : eserinic, beta carbolinic, yohimbanic, stricninic, lisergic, dar şi
Triptofan
protoalcaloizii psilocina şi psilocibina

Acid antranilic alcaloizii acridinici şi chinazolonici

Histidină alcaloizii imidazolici

Acid mevalonic sau

alcaloizii terpenici şi sterolici
AcetilCoA

Baze purinice alcaloizi purinici

 EXEMPLE:
ALCALOIZI NEHETEROCICLICI

Ephedrine Metamphetamine Pilocarpine

Colchicine
 ALCALOIZI HETEROCICLICI

ALCALOIZI PURINICI ALCALOIZI TROPANICI

Caffeine
hyoscyamine

Theophylline
scopolamine
 ALCALOIZI HETEROCICLICI

ALCALOIZI PIRIDINICI ALCALOIZI INDOLICI

nicotine Melatonin

Ergotamine

Yohimbine
 ALCALOIZI HETEROCICLICI
ALCALOIZI CHINOLINICI ALCALOIZI DE OPIU

Morphine
Strychnine

Codeine
 ALCALOIZI TERPENICI ALTI ALCALOIZI

Papaverin

Delphinine
Aconitin
 IDENTIFICARE

Se face prin reacţii de precipitare cu reactivii generali

(care conţin metale sau metaloizi: mercur, bismut, tungsten,
iod) reactivii generali de precipitare sunt alcătuiţi din:
 ioduri complexe
 acizi anorganici complecşi
 săruri ale metalelor grele
 combinaţii organice sau anorganice
Toţi alcaloizii dau cu aceşti reactivi precipitate albe, galbene
sau portocalii-brune .
 TOXICITATEA ALCALOIZILOR

Sunt substanţe foarte toxice, în doze relativ mici. Ei pot

acţiona asupra diferitelor sisteme:
 Vincristina are efecte neurotoxice centrale.
 Vinblastina (alcaloid antimitotic) este un puternic
leucopeniant şi determină tulburări gastrointestinale şi
neurologice
 Aconitina este toxic al centrilor bulbari
 Chinina şi morfina determină depresie respiratorie.
 Cocaina şi morfina determină farmacodependenţă .
 ACŢIUNE
 Asupra SNC : alcaloizii stimulanţi (cafeină, stricnină),
depresoare (morfină)
 Asupra SNV : alcaloizi simpatomimetici (stumuleaza act. SNV
simpatic - cocaină, efedrină), simpatolitici (impiedica ef.
exitarii nervilor simpatici = consecinta – vasodilatatie =
iohimbină), anticolinergici ( antagonizeaza ef acetilcolinei -
atropină), ganglioplegici ( impiedica temporar transmiterea
influxului nervos prin ganglionii vegetativi nicotină, sparteină)
 Asupra receptorilor adrenergici, dopaminergici sau
serotoninergici (alcaloizii din Secale cornutum)
 celulele maligne unde pot prezenta acţiune citostatică :
vinblastina, vincristina)
 paraziţi ( chinină)
 ALCALOIZI CU CICLU TROPANIC
 Cocaina este un stimulat puternic al
Sistemului nervos central SNC, care se
obţine din frunzele arbustului de coca . Unul
dintre cele mai răspândite droguri cu un
caracter de a produce dependenţa
consumatorului faţă de stupefiant. Cocaina
este un inhibitor al dopaminei,
noradrenalinei, serotoninei.
 Atropina- produce relaxarea muschilor
netezi, dilatarea pupilei; in cantitate mica se
utilizeaza ca antispasmodic
ALCALOIZI CU CICLU PIPERIDINIC SI PIRIDINIC

 In semintele de cucuta – coniina, conhidrina; otravuri ce

afecteaza nervii motori si provoaca moartea prin paralizia
centrului respirator.
 In boabele de piper – piperina; substanta cristalina, putin
solubila in apa, imprima gustul arzator.
 Ricina –gust amar, foarte toxica
 Nicotina – excitant al nervilor centrali periferici,
stimuleaza secretia salivara, gastrica, provoaca
hipertensiune, cancerigena
ALCALOIZI CU CICLU CHINOLINIC SI FENANTRENIC

 Chinina- arborele de chinina; contra malariei

 Papaverina- opiu (suc laptos al capsulelor
necoapte de mac);actiune asupra muschilor
netezi
 Morfina-opiu; efect deprimant asupra SNC
precedat de stare de euforie, narcotic
puternic in doze mari
 Codeina-opiu; insusiri narcotice, in cantitati
mici medicament contra tusei.
ALCALOIZI CU CICLU INDOLIC
 Ergotoxina, ergotamina(derivati ai acidului
lisergic) – cornul secarei; contractarea
vaselor sangiune periferice; tulburari
schizofrenice (in faina de secara conc. max.
sa nu depaseasca 0,05%)
 Stricnina si brucina (turta lupului);
actioneaza asupra SNC si provoaca convulsii
tetaniforme ale muschilor.
 Yohimbina – dilatare a vaselor sanguine
periferice
ALCALOIZI CU CICLU PURINIC

 Derivati ai xantinei; excitanti ai SN,

stimulenti ai inimii
 Teofilina – frunze ceai, solubila in apa calda,
actiune diuretica.
 Teobromina – boabe de cacao(1,5-3%),
solubila apa calda, efect puternic diuretic
 Cofeina – boabe de cafea(1-3%), solubila
apa rece si calda
 Solanina – coja cartofilor si cartofi incoltiti
(produce intoxicatii la conc. max. 0,4%).
 MORFINA
 Morfina este un agonist opioid. Termenul provine de la numele lui
Morpheu, zeul visurilor în mitologia greacă. Este principalul agent activ din
opiu (sub formă de meconat), concentrația sa în extractul de opiu variind
între 8 și 14%, cu o medie de 10%. Este un analgezic foarte puternic, face
parte din grupa alcaloizilor morfinanici propriu-ziși alături de codeină și
tebaină.
 Morfina este un agonist opioid complet, a cărui acțiune se localizează la
nivel central, cu o oarecare predilecție pentru nucleul arcuat. O mare parte
din efectele sale (analgezia supraspinală, euforia, deprimarea marcată a
respirației, inhibarea centrului tusei, mioza, dependența fizică, inhibarea
motilității digestive - responsabilă de constipație) se datorează în special
legării la receptorii µ (miu). Legarea la receptorii k (kappa) determină
analgezia de la nivel spinal (mai slabă), disforie, halucinații și depresie
respiratorie redusă.
 Morfina este utilizata pentru a trata durerile acute și
cronice.Este utilizată cu în ameliorarea durerilor pacientilor
diagnosticati cu cancer în stadiul final.
 Aceasta se administrează de obicei parenteral, sub formă de
clorhidrat de morfină. Administrarea orală (per os) a morfinei
nu este avantajoasă, deoarece biodisponibilitatea în acest caz
este foarte mică. Sulfatul de morfină are o biodisponibilitate
ceva mai bună la administrarea orală. Se poate administra și
pe cale rectală, sub formă de supozitoare sau clisme.
 Indicații
 Dureri intense neoplazice sau traumatice, acute sau cronice, la adulți.
 Intoxicație cu atropină (de elecție)
 Utilizarea la copii este contraindicată. Utilizarea morfinei ca antidiareic
sau antitusiv este în prezent anacronică și chiar contraindicată. În
situații cu totul excepționale se poate folosi morfina în tratamentul
tusei severe fără expectorație, al diareei severe, sau ca adjuvant
pentru anestezia generală.

 Contraindicații
 Abdomen acut
 Pancreatită acută
 Insuficiență renală (acută sau cronică)
 Insuficiență respiratorie
 Astm bronșic
 Traumatisme cerebrale
 Efecte adverse
 Greață și vărsături
 Constipație, diminuarea apetitului
 Stop respirator prin paralizia centrului respirator la doze peste
cele terapeutice
 Toleranță la efectul analgetic și adicție (dependență) la
repetarea dozelor.
 Prurit
ROL FIZIOLOGI. AL ALCALOIZILOR SI
UTILIZAREA LOR

 Substante de aparare contra daunatorilor

 Rol in transformarile metabolice ale unor substante.
 Substante prin care plantele elimina azotul, ajuta la
mentinerea balantei ionice.
 Utilizari in medicina: actioneaza asupra SN si
musculaturii netede(doze mici-actiune excitanta; doze
mari-calmante).
 Prepararea unor insecticide si otravuri
SFÂRȘIT