PRODUSE VEGETALE

CU ALCALOIZI
Generalități
Substanțe azotate de origine naturală;
Caracter bazic;
Structură complexă;
Atomul de azot inclus în heterociclu;
Activitate farmacologică semnificativă.

“ALCALOID”
al kali (gr.) = alcalin
eidos (gr.) = asemănător
 ISTORIC
PERIOADA EMPIRICĂ
oSec VII î.H. opiul din capsulele de mac- analgezic
oEvul Mediu: Atropa belladonna- otrăvire
o1639- Scoarța de China – scoarța de pe arborele de
friguri

oPERIOADA ȘTIINȚIFICĂ
o1806 Serturner determină natura alcalină a
compusului somnifer din opiu- MORFINA
o1818 stricnina ; chinina
1820 cafeina
oMerck in 1848 izoleaza papaverina
oNieman in 1860 izoleaza cocaina
CLASIFICARE după
ORIGINEA BIOSINTEZEI
ALCALOIZI PROPRIU-ZIȘI: sinteza lor
pornește de la un aminoacid
PSEUDOALCALOIZI: au caracteristicile
alcaloizilor propriu-ziși, dar nu derivă biosintetic
de la aminoacizi: aconitina
PROTOALCALOIZI: sunt amine simple în
care atomul de azot nu este inclus într-un
heterociclu
Provin din decarboxilarea aminoacizilor
( amine biogene): efedrina
 CLASIFICARE după ORIGINEA
BIOSINTEZEI
Precursor Reprezentanţi - tipul de alcaloid
Ornitină
alcaloizii pirolidinic, pirolizidinici si tropanic

Lisină
alcaloizii piperidinici, piridinici, chinolizidinici

Fenilalanină şi alcaloizii izochinolinici, galantaminici; tot din aceşti precursori

Tirosină provin şi unii protoalcaloizi (efedrina, catinona, capasaicina) şi
betalaine (indicaxantina)

alcaloizii indolici de diferite tipuri : eserinic, beta carbolinic,

Triptofan
yohimbanic, stricninic, lisergic, dar şi protoalcaloizii psilocina şi
psilocibina
Acid antranilic
alcaloizii acridinici şi chinazolonici

Histidină
alcaloizii imidazolici
 RĂSPÂNDIRE
Sunt răspândiți în întreg regnul vegetal, cu excepția
algelor, mușchilor și lichenilor
Rari la ciuperci: derivații de ergot din Calviceps purpurea
La Gimnosperme: în fam. Ephedraceae și Taxaceae
La Angiosperme: Apocynaceae, Erytroxylaceae,
Lauraceae, Papaveraceae, Solanaceae

Conținutul în alcaloizi variaza în limite largi:

Sub 1% alcaloizii antitumorali din Catharanthus roseus
Peste 15% alcaloizii din Cinchona ledgeriana
Cercetări recente au condus la izolarea unor alcaloizi și
din organisme animale: castoramina
 LOCALIZARE
în vacuolele plantelor;

in tesuturi periferice (scoarta de pe

tulpini si radacini);

sub forma de săruri cu diferiţi acizi

(acid benzoic, citric, meconic, tartric);

 sau în combinaţii cu taninurile;

 se mai pot găsi şi sub formă de baze

cuaternare sau terţiare
 NOMENCLATURA
Se denumesc după numele genului din care
au fost izolați prima dată + sufixul “ina”
(atropina, berberina, nicotina, papaverina);
Derivă din particula ce indică specia
(beladonina, cocaina)
Derivă de la activitatea farmacologică
(emetina, morfina)
Derivă de la cercetatorul Pelletier
(peletierine)
Alcaloizi secundari (chinină-chinidină;
efedrină- pseudoefedrină)
STRUCTURA ALCALOIZILOR
STRUCTURI HETEROCICLICE DE BAZĂ ALE
ALCALOIZILOR

PIROL PIROLIDINA PIPERIDINA PIRIDINA

IMIDAZOL TROPAN INDOL

STRUCTURA ALCALOIZILOR
STRUCTURI HETEROCICLICE DE BAZĂ ALE
ALCALOIZILOR

CHINOLINA IZOCHINOLINA PURINA

CHINOLIZIDINA
 Clasificare structura chimica
Grup Reprezentanţi

piperină, coniină, trigonelină, arecaidină, guvacină, pilocarpină,

citizină, nicotină, sparteină, peletierină

Derivaţi de piridină
PROPRIETĂȚI FIZICO-CHIMICE
Majoritatea sunt substanțe solide, cristalizabile
incolore (excepție alcaloizii neoxigenați)
Gust amar

SOLUBILITATE:
PROPRIETĂȚI FIZICO-CHIMICE
Proprietățile chimice sunt datorate perechii de
electroni neparticipanți de la atomul de azot

Bazicitatea alcaloizilor este influențată de tipul

heterociclului și natura grupărilor funcționale
învecinate atomului de azot

Alcaloizii cu nuclee nesaturate (pirolidina,

piperidina) au caracter bazic mai pronunțat;
Structurile aromatice sunt baze slabe

Majoritatea alcaloizilor sunt levogiri

 EXTRACȚIA ALCALOIZILOR
Se bazeaza pe bazicitatea lor
Se bazeaza pe faptul ca se gasesc in planta sub forma de saruri

EXTRACTIA IN MEDIU ALCALIN

PV + sol. de NH3→ eliberare alcaloid baza
Solubilizarea alcaloidului baza intr-un solvent organic
 tratare cu sol. apoasa acida→se solubilizeaza sub forma de
saruri in faza apoasa
alcalinizare in prezenta unui solvent nemiscibil cu
apa→precipitarea alcalidului baza si dizolvarea in faza
organica
Indepartare a fazei organice , se obtine un reziduu= total
alcaloidic
EXTRACȚIA ALCALOIZILOR
Se bazeaza pe bazicitatea lor
Se bazeaza pe faptul ca se gasesc in planta sub forma de saruri

EXTRACTIA IN MEDIU ACID

PV +apa acidulata

Alcalinizarea solutiei
Extractia bazelor intr-un solvent nemiscibil cu apa
 IDENTIFICARE
REACȚII DE PRECIPITARE
Reactivul Sonnenschein (soluție de fosfomolibdat de
amoniu) →pp. galbene
Reactivul Scheibler (sol. acid fosfowoframic)→cristale albe
Reactivul Schultze (sol. acid fosfoantimonic)→pp alb
Reactivul Bertrand (sol. acid silicotungstic)→pp galbene sau
cafenii
Reactivul Bouchardat (sol. apoasa de iod-iodurat)→pp
cafenii-rosietice
Reactivul Dragendorff (sol. iodobismutat de potasiu) →pp
rosii portocalii
Reactivul Mayer (sol. iodură mercuripotasică)→pp albe
Soluția de bicromat de potasiu 10%
Soluția de tanin 20%
Soluția de clorură mercurică
 IDENTIFICARE
REACȚII DE PRECIPITARE
Denumirea reactivului Compoziţie chimică Culoarea precipitatului
Sol. apoasă de iod iodurat
BOUCHARDAT brun-roşcat

Sol. apoasă de tetraiodobismutat de potasiu

roşu-portocaliu sau galben-portocaliu, solubil
DRAGENDORFF
in alcool, eter si alţi solvenţi

Sol. apoasă de tetraiodomercurat bipotasic cu alb, devine gălbui, cristalin sau microcristalin,
MAYER- VELTZER
adaos de cloralhidrat solubil în alcool
Sol. apoasă de acid silicotungstic
alb, alcaloidul este eliberat din complex cu
BERTRAND
hidroxizi alcalini

Sol. apoasă de iodură dublă de potasiu şi

cadmiu
MARME galben-roşu în prezenţa acidului sulfuric diluat

Acid fosfoantimonic in prezenţă de acid

fosforic sau acid sulfuric concentrat

SCHULTZE alb
 IDENTIFICARE
REACTIVI DE CULOARE

Reactivul Laffon (soluție deselenit de sodiu sau amoniu in

acid sulfuric concentrat)
Reactivul Mandelin (sol. Vanadat de amoniu în acid sulfuric
conc.)
Reactivul Frhoede (sol. Molibdat de amoniu în acid sulfuric
conc.)
Reactivul Deniges (sol. Sulfurică de anhidridă sulfurico-
titanică)
ACȚIUNI FARMACOLOGICE
ALE ALCALOIZILOR
Alcaloizii sunt în general substanțe foarte toxice
Sunt substanțe puternic active la doze mici:
DEPRESOARE ASUPRA SNC: morfina, scopolamina
SIMULATOARE ASUPRA SNC: cafeina, stricnina
SIMPATOMIMETICE: efedrina
SIMPATOLITICE: ergotamina
PARASIMPATOMIMETICE: pilocarpina
PARASIMPATOLITICE: atropina
ANESTEZICE LOCALE: cocaina
ANTIARTIMICE: chinidina
ANTISPASTICE MUSCULOTROPE: papaverina
CITOSTATICE: vincristina, vinblastina
 TOXICITATE
Majoritatea sunt foarte toxici, doze mici
putand fi fatale

Vincristina- efecte neurotoxice centrale

Aconitina- toxic al centrilor bulbari
Vinblastina- puternic leucopeniant, tulburari
gastro-intestinale, neurologice, respiratorii
Scopolamina -timp indelungat- amnezie
Chinina, morfina- depresie respiratorie
Stricnina- excitant SNC, in doze
mariconvulsiiMOARTE
Cocaina, morfina, cafeina
provoaca farmacodependenta
VĂ MULȚUMESC!