LP 7

ANALIZA FARMACOGNOSTICĂ A PRODUSELOR VEGETALE

CARE CONŢIN ALCALOIZI

OBIECTIVE:
1. Metode de extracţie a alcaloizilor
a) Extracţia alcaloizilor cu solvent apolar - Nicotianae folium
b) Extracţia alcaloizilor cu acid diluat - Chelidonii herba
c) Extracţia alcaloizilor cu solvent polar - Coffeae semen
2. Identificarea alcaloizilor
a) Reacţii de precipitare - se realizeaza pe soluţii apoase acide care conţin săruri alcaloidice
- Reactivul Bouchardat (soluţie apoasă de iod iodurat) - pp. brun-roşcat
- Reactivul Drangendorff (soluţie apoasă de tetraiodobismutat de potasiu) - pp. roşu-
portocaliu
- Reactivul Mayer (soluţie apoasă de tetraiodomercuriat bipotasic) - pp. alb-gălbui, solubil în
exces de reactiv
- Reactiv Bertrand (soluţie apoasă de acid silicotungstic) - pp. alb
- Reactivul Hager (soluţie apoasă 1% de acid picric) - pp. galben solubil la cald
b) Reacţii de culoare - se realizează pe rezidiile obţinute din soluţiile apolare care conţin baze
alcaloidice
- acizi tari concentraţi (H2SO4 conc.) - coloraţii diferite funcţie de acidul folosit
3. Descrierea produselor vegetale cu alcaloizi cu nucleu pirolidinic şi piridinic
➢ Nicotianae folium

1
LP 7
ALCALOIZI

Definiţie: Sunt substanţe organice, conţinând N heterociclic, cu reacţie bazică, înzestrate în

general cu o intensă activitate farmacodinamică specifică şi cu o toxicitate ridicată.
Structura chimică este complexă şi variată, azotul fiind inclus într-un heterociclu, cu
următoarele nuclee de bază: pirol, pirolină, pirolidină, pirolizidină, piridină, piperidină, chinolină,
izochinolină, chinolizidină, indol, imidazol, purină.

N N N N
H H H
pirolidină pirol pirolină pirolizidină

N N
N N
H
piridină chinolizidină
piperidină isochinolină
N N
N

N N N
N N
H H H
indol
chinolină imidazol purină

În produsul vegetal alcaloizii se găsesc mai ales sub formă de săruri cu acizi organici (malic,
oxalic, succinic, meconic, chelidonic, aconitic etc.) mai rar cu acizi minerali (acid sulfuric), sau ca baze
alcaloidice libere.
Redăm mai jos formele sub care apar alcaloizii în produsele vegetale (R; R1 = rest organic):

R  N+-H] R1COO- R N
alcaloid sare cu un acid organic alcaloid bază terţiară
R  N+-H] X- R N OH-
alcaloid sare cu un acid mineral alcaloid bază cuaternară

Proprietăţi fizico-chimice
Bazele alcaloidice neoxigenate (nicotina) sunt lichide uleioase, incolore sau gălbui, volatile,
deci antrenabile cu vapori de apă, cu miros neplăcut şi gust amar iar bazele alcaloidice oxigenate sunt
substanţe solide, cristalizate, mai rar lichide (scopolamina), incolore, cu unele excepţii, fără miros, cu
gust amar.

2
 Extracţia alcaloizilor
Extracţia alcaloizilor se realizează prin metode generale în cazul majorităţii lor tinând seama de
bazicitatea acestora şi prin metode specifice, în cazul unor alcaloizi care prezintă particularităţi privind
proprietăţile lor fizico-chimice. În ambele cazuri trebuie să se ţină cont de următorii parametri:
➢ gradul de mărunţire al produsului vegetal;
➢ forma sub care se găsesc alcaloizii în celula vegetală;
➢ raportul produs vegetal/solvent;
➢ solubilitatea şi stabilitatea chimică a alcaloizilor.
Metoda generală de extracţie a alcaloizilor este metoda Stass-Otto, cu cele două variante ale
sale (extracţia cu solvenţi apolari şi extracţia cu solvenţi polari) conform celor trei scheme de extracţie:
a. Extracţia alcaloizilor cu solvent apolar;
b. Extracţia alcaloizilor cu acid diluat;
c. Extracţia alcaloizilor cu solvenţi polari.

3
 A. Extracţia alcaloizilor cu solvent apolar

Principiul metodei constă în eliberarea bazelor alcaloidice din sărurile lor native prin folosirea
unei baze tari şi extracţia acestora cu un solvent apolar adecvat. După distilarea solventului, totalul
alcaloidic brut este supus operaţiilor de purificare.
Produs vegetal pulverizat, (alcaloizi săruri, tanaţi şi alcaloizi baze) umectat cu
NH4OH (are loc deplasarea alcaloizilor săruri în baze) urmat de uscare prin etalare
pe o placă în strat subţire şi extracţie repetată cu eter.
(agitare)

soluţie apolară (R≡N) reziduu

vegetal

+ HCl 2%
agitare, extracţie
repetată

Soluţie apoasă Identificare soluţie apolară

acidă epuizată
(R≡N+-H] Cl-)
+ NH4OH, pH = 8-9
deplasare în baze distilare
(R≡N)
extracţie repetată cu
solvent apolar

Soluţie apoasă epuizată soluţie apolară distilare

(R≡N)

solvent
reziduu total recuperat
alcaloidic brut

4
 B. Extracţia alcaloizilor cu acid diluat

Produs vegetal pulverizat, (alcaloizi săruri, tanaţi şi alcaloizi baze) +HCl 2%

(refluxare 15')

soluţie extractivă apoasă

reziduu
acidă (R≡N+-H] Cl-), amine,
vegetal
albumine

+ NH4OH, pH = 8-9
deplasare în baze
(R≡N) purificare
extracţie repetată cu
solvent apolar

soluţie ectractivă
soluţie apoasă alcalină
apolară (R≡N)
(alcaloizi baze cuaternare
(alcaloizi baze
R N OH-
terţiare)
şi alţi compuşi azotaţi
nealcaloidici)

purificare prin precipitare

+ HCl 2%,
cu
extracţie
acid picric
repetată
alcaloizi baze
cuaternare
R N OH-

Soluţie apoasă soluţie apolară

acidă identificare distilare
(R≡N+-H] Cl-)
distilare

solvent
recuperat

5
 C. Extracţia alcaloizilor cu solvenţi polari

Produs vegetal pulverizat (alcaloizi săruri, şi alcaloizi baze terţiare alcaloizi baze
cuaternare) + metanol (refluxare 15')

soluţie extractivă reziduu

alcoolică vegetal

+ HCl 2%,
extracţie purificare
repetată cu
solvent apolar

Soluţie apoasă soluţie extractivă

acidă identificare apolară
(R≡N+-H] Cl-) (alcaloizi neutri şi
slab bazici)

+ NH4OH, pH = 8-9
deplasare în baze
(R≡N) distilare
extracţie repetată
cu solvent apolar

solvent reziduu
recuperat alcaloizi
soluţie apoasă alcalină soluţie apolară neutri
(alcaloizi baze cuaternare distilare
R N OH-
şi alţi compuşi azotaţi
distilare
nealcaloidici)

solvent reziduu total

recuperat alcaloidic
purificare prin precipitare cu
baze terţiare
acid picric

total alcaloidic
baze
cuaternare

6
 Reacţii de identificare
Deşi prezintă structuri chimice foarte variate, toţi alcaloizii se comportă aproape identic faţă de
anumiţi reactivi, denumiţi reactivi generali ai alcaloizilor. Aceştia se pot clasifica în: reactivi generali
de precipitare şi reactivi generali de culoare.
I. Reactivi generali de precipitare
Reacţiile de precipitare se efectuează pe sărurile alcaloizilor (deci în mediu acid apos), iar cele
de culoare pe rezidiile bazelor alcaloidice.
Toţi alcaloizii, cu mici excepţii, dau cu aceştia precipitate albe, galbene, portocalii, brune şi mai
rar alte culori.
Reactivi de precipitare – ioduri complexe

Nr. Denumirea Compoziţia chimică a reactivului Culoarea

Crt reactivului precipitatului
1. Reactiv soluţie apoasă de iod -iodurat brun - roşcat
Bouchardat
2. Reactiv soluţie apoasă de tetraiodobismutat de potasiu roşu – portocaliu sau
Dragendorff galben – portocaliu,
precipitat solubil în
alcool, şi alţi solvenţi
organici
3. Reactiv Mayer soluţie apoasă de tetraiodomercuriat bipotasic cu alb, devine gălbui,
adaos de cloralhidrat cristalin sau
microcritalin, solubil
în exces de reactiv,
alcool şi solvenţi
organici apolari

Reactivi de precipitare – acizi anorganici complecşi sau combinaţii anorganice

Nr. Crt Denumirea reactivului Compoziţia chimică a reactivului Culoarea

precipitatului
1. Reactiv Bertrand soluţie apoasă de acid silicotungstic alb, din complex
alcaloidul poate fi
eliberat cu hidroxizi şi
extras cu solvenţi
organici

Reactivi de precipitare cu unele combinaţii organice

Nr. Crt Denumirea reactivului Compoziţia chimică a reactivului Culoarea

precipitatului
1. Reactiv Hager soluţie apoasă de acid picric 1% galben, solubil la cald
şi reprecipită prin
răcire

II. Reactivi generali de culoare

Toţi alcaloizii baze dau cu acizii tari concentraţi coloraţii diferite în funcţie de structura lor
chimică.

7
 PRODUSE VEGETALE CU ALCALOIZI CARE PROVIN DE LA LIZINĂ
Produse vegetale cu alcaloizi cu nucleu pirolidinic şi piridinic

Alcaloizii cu nucleele pirolidinic şi piridinic sunt de mică importanţă terapeutică, fiind

răspândiţi în familiile Solanaceae, Piperaceae, Convolvulaceae, Erytroxylaceae.

CH3
N
nicotina

NICOTIANAE FOLIUM
-frunză de tutun-

Definiţie. Frunzele recoltate de la speciile Nicotiana tabacum L. şi Nicotiana rustica L., tutun
(Solanaceae), uscate la aer sau supuse unui proces de fermentare.
Caractere macroscopice
Frunze mari, ovale, rar lanceolate, sesile sau scurt peţiolate, cu marginea întreagă şi vârful
obtuz. Sunt aspre la atingere, datorită numeroşilor peri tectori de pe ambele epiderme.
▪ Dimensiuni: lungime 6,5-7,5 cm; lăţime 2,5-4 cm.
▪ Culoare: cafenie.
▪ Miros caracteristic.
▪ Gust: amar, neplăcut şi acru.

Caractere microscopice
Pulberea prezintă peri tectori pluricelulari, uniseriaţi şi peri glandulari cu piciorul format din 1-8
celule şi glandă pluricelulară, alungită, oxalat de calciu sub formă de nisip, celule epidermice sinuate
având cuticula striată.