CHIMIE FARMACEUTICA

Aminoalcoolii
Aminoacizii
 AMINOALCOLII

Efedrina

Cristale aciculare incolore sau pulbere cristalina alba, fara miros gust
amar Apa usor solubil
Etanol greu solubil
Eter insolubil
• Reactia de culoare cu sulfat de cupru
• La tratare cu sulfat de cupru in mediu bazic amino-alcoolii sufera o
usoara oxidare la cetona cu care apoi formeaza un complex de culoare
albastra violeta .
• 0.01g substanta(efedrina) se dizolva in 2 ml apa, se trateaza cu
0.5 ml CuSO4, 1 ml NaOH 10%, solutia se coloreaza in albastru
violet.Se adauga 2 ml eter si se agita. Stratul eteric se coloreaza
in rosu ciclamen, iar stratul apos in albastru.

CH3
CH3

CH-CH-NH-CH3 + CuSO4 + NaOH C-CH-NH-CH3

OH O
CH3

C-CH
N-CH3
O
2+
Cu
• Reactia de degradare oxidativa cu periodat sau
permanganat(efedrina)
• In prezenta unor oxidanti in mediu bazic efedrina se degradeaza cu
formare de benzaldehida, aldehida acetica si metilamina.

CH3
[O]
CH-CH-NH-CH3 CH=O + CH3-CH=O + CH3-NH2
KMnO4 sau
OH KIO4

• 0.02g substanta se trateaza cu 0.5 ml NaOH 10% se adauga 6

picaturi KMnO4 0,1N si se incalzeste la fierbere; se formeaza
benzaldehida cu miros caracteristic de migdale amare si se degaja
vapori de metil-amina care albastresc hartia de indicator universal
 Amino-fenoli

Paracetamol

Pulbere cristalina alb galbuie, fara miros cu gust

amar
Apa putin solubil
Etanol usor solubil
Acetone solubil
Eter insolubil

Epinefrina/ Adrenalina

Pulbere cristalina slab galbuie, fara miros, gust slab

amar(toxic)
La aer si lumina se coloreaza
Apa f greu solubil
 Noradrenalina

Pulbere cristalina alba sau slab cenusie, fara miros, gust

amar( toxic)
La aer si lumina se coloreaza
Apa usor solubil
pH 3.5-5
etanol greu solubil
eter insolubil

Izoprenalina

Pulbere cristalina alba fara miros , cu gust slab amar

(toxic)
La aer si lumina se coloreaza
pH 4,5-5,5
 2. Reacţia cu clorura ferică

HO CH CH2 NH R' + Fe
3+ HO CH CH2 NH R'

OH Fe
3+ OH
HO HO

1.Reactia cu iod in mediu acid

0,01g substanta se trateaza cu apa, se adauga 0,1 ml HCl 0,1N si 1 ml

solutie de iod 0,1N. Apare o coloratie rosie intensa cu nuante violet in cazul
adrenalinei si a izoprenalinei si roz sau slab violet la noradrenalina.
 A. Efectuaţi reacţiile de identificare pentru efedrină
1. La 1 ml soluţie apoasă 0,02 % de clorhidrat de efedrină se adaugă
0,5 ml sulfat de cupru 50 g/l şi 1 ml hidroxid de sodiu 100 g/l. Reacţia
pozitivă este prezenţa unei coloraţii albastru-violet. Dacă se adaugă 2
ml eter etilic şi se agită. Stratul eteric se colorează în roşu-violaceu, iar
stratul apos în albastru.
2. La 1 ml soluţie apoasă 0,02 % de clorhidrat de efedrină se adaugă
0,5 ml hidroxid de sodiu 100 g/l, 0,3 ml permanganat de potasiu 0,02 M
şi apoi se încălzeşte la fierbere. Reacţia pozitivă este formarea
benzaldehidei cu un miros amărui specific şi a unei amine care
colorează hârtia de turnesol roşie în albastru (reacţia pentru bază).
3. La 2 ml soluţie apoasă 0,02 % de clorhidrat de efedrină se adaugă
0,15 ml acid azotic 100 g/l şi 0,15 ml azotat de argint 20 g/l. În caz de
reacţie pozitivă se obţine un precipitat alb, cazeos.

B. Efectuaţi reacţiile de identificare a posibilelor impurităţi de

metale grele conform LP1 la probele de efedrină.
 Substante medicamentoase in grupa
aminoacizilor
• Importanta biologica prezintă alfa aminoacizii
constituenţi normali ai organismului. Pentru
proprietăţile lor medicamentoase sunt utilizaţi in
terapeutica si unii aminoacizi aromatici.
• Aminoacizii se prezintă sub forma de pulberi
cristaline albe, cu gust dulceag sau acrișor, unii
cu miros caracteristic.
• Fiind compuşi cu funcţiune mixta vor fi solubili in
soluţii diluate de acizi si baze.
• Aminoacizii care prezintă in molecula o singura grupare amino si
carboxil au un caracter amfoter, găsindu-se in soluţie apoasa in
stare disociata, sub forma de amfioni, soluţia prezentând o reacţie
neutra.
R-CH-COOH R-CH-COO-

NH2 NH3+

• Datorita acestui caracter, aminocizii vor functiona ca acizi in mediu

bazic si ca baze in mediu acid, respectiv vor forma saruri atat cu
acizii cat si cu bazele.
R-CH-COOH R-CH-COOH
+ H3O+ + H2O
NH2 NH3+

R-CH-COOH R-CH-COO-
+ OH- + H2O
NH2 NH2
• In ambele cazuri pH-ul solutiei nu se schimba in mod
apreciabil.
• Cu exceptia glicocolului toti alfa-aminoacizii sunt optic
activi, prezentand in molecula un atom de carbon
asimetric.
• Aminoacizii se pot identifica pe baza celor doua
functiuni prezente in molecula, gruparea amino si
gruparea carboxil. Astfel ei vor raspunde reactiilor
generale ale aminelor alifatice si aromatice, precum si
ale acizilor carboxilici. Prezenta concomitenta a celor
doua functii intr-o singura molecula imprima si unele
reactii specifice pentru aminoacizii alifatici.
 glicocol

acid aspartic/ Mg, Ca

acid glutamic/glutamat de Na

cisteina/clorhidrat …
metionina

acid p-amino-salicilic

acid p-amino benzoic

acid p-amino-hipuric (PAH)

 • Reactii generale ale aminoacizilor
• Reactii de punere in evidenta a functiei amino
• 1. Formarea sarurilor cu acizii
• Aminoacizii formeaza cu acizii organici si anorganici
saruri stabile cristalizabile, mai mult sau mai putin
solubile in apa. Dintre acestea se aplica in control
formarea sarurilor insolubile cu acidul picric.

R-CH-COOH R-CH-COOH
+ H3O+ + H2O
NH2 NH3+

0,10g substanta se dizolva in alcool sau in apa, se adauga o solutie concentrata

de acid picric si se fierbe cateva minute. In timp depune picratul cu punct de topire
caracteristic.
• 2. Reactia de condensare cu aldehidele
• Aminoacizii reactioneaza cu aldehidele prin blocarea functiei amino,
cu formarea unor baze Schiff fiind puse în evidenţă astfel
proprietatile acide
R-CH-COOH R-CH-COOH
+ R'-CHO + H2O
NH2 N=CH-R'

NH2 R COOH + CH2O CH2 N R COOH + H2O

Reactia devine specifica aminoacizilor alifatici, cand proprietatile acide

devin foarte evidente.
• 0,01g substanta se dizolva in 2ml apa, se neutralizeaza
daca este necesar si se trateaza cu o picatura rosu de
metil cand apare o coloratie galbena. Se adauga 3ml
formaldehida neutralizata, coloratia trecand in rosu.
• In cazul aminoacizilor aromatici reactia comporta o alta
tehnica:
• 0,01g substanta se trateaza cu un amestec de parti
egale formaldehida si acid clorhidric si se mentine pe
baia de apa 20 minute. In functie de aminoacid apare un
precipitat sau o coloratie rosie sau caramizie.
• 3.Reactia cu acidul azotos
• Aminoacizii reactioneaza diferit cu acidul azotos in
functie de caracterul aromatic sau alifatic al aminei
primare. Reactia este generala pentru functia amino dar
specifica pentru aminoacizii aromatici.
• Aminoacizii aromatici reactioneaza cu acidul azotos, formand
saruri de diazoniu care se pot cupla cu fenoli in mediu bazic sau
cu amine in mediu acid, formand compusi colorati din clasa
azocolorantilor.
• Aminoacizii alifatici reactioneaza cu acidul azotos, cu formarea
hidroxiacizilor corespunzatori prin eliminare de azot molecular. Pe
aceasta reactie se bazeaza metoda van Slyke pentru
determinarea cantitativa a grupelor NH2 din molecula
aminoacizilor.(FRX)
• Reactii caracteristice aminoacizilor alifatici

NH2 R COOH + HONO HO R COOH + H2O + N2

NH2 Ar COOH + HONO HCl

-
Cl [N N R COOH + 2H2O

1.Reactia cu ninhidrina
• Aminoacizii prin incalzire cu o solutie de
ninhidrina formeaza o coloratie violet-purpurie
sau albastra.
• In prima etapa ninhidrina este redusa la
cetoalcoolul hidridantina(3), iar aminoacidul(2)
sufera o dezaminare oxidativa, trecand prin faza
de iminoacid(4) la un cetoacid(5) si in final la o
aldehida(6) cu un atom de carbon mai putin in
molecula fata de aminoacidul de la care s-a
pornit, degajandu-se totodata CO2 si NH3.
• Cetoalcoolul (3) cu o noua molecula de
ninhidrina (1) si in prezenta amoniacului degajat
din reactie, trece intr-un derivat indaminic(7)
colorat in violet.
• 1.Reactia cu ninhidrina
O O
OH OH R-C-COOH
OH + R-CH-COOH H + NH
NH2 -H2O
O O
(1) (2) (3) (4)

+H2O R-C-COOH R-CHO

R-C-COOH -CO2
NH O

(5) (6)
(4)
O
ONH4
O O
N=
OH OH

+ OH -H2O
H + 2 NH3
O
O

O O
(3) (1) (7)
• 0,01g substanta se dizolva in apa, se
neutralizeaza daca este necesar, se adauga 1-
2pic solutie de ninhidrina si se incalzeste. Dupa
cca 1 min de fierbere se coloreaza in violet sau
albastru.
• Reactia se poate efectua si pe hartie de fitru:
• 2pic solutie de ninhidrina pe o hartie de filtru se
usuca, peste aceasta pata se pun apoi 2
picaturi de aminoacid si se usuca. Apare o pata
sau un inel de culoare albastra.
• 2. Reactia de formare a sarurilor complexe
• Aminoacizii alifatici formeaza cu ionii metalici saruri complexe, unele
dintre acestea fiind colorate. Alfa-aminoacizii formeaza combinatii
solubile si stabile iar beta aminoacizii combinatii mai putin stabile.
Numarul de molecule de aminoacid din complex este dat de
numarul de coordinatie a metalului respectiv. In mod frecvent
reactia se executa cu ioni de Cu2+, Fe3+.

NH2 H2N
X+
2 NH2 R COOH + Me R R + 2H+
Me
C O O C
X+ 2+ 2+ 3+
Me = Cu , Co , Fe
O O

R-CH-NH2 O=C-O
Me
O=C-O H2N-CH-R
• .2.1 Reactia cu ionii de Cu2+
• Aminoacizii alifatici in prezenta sarurilor de cupru
bivalent dau complecsi colorati in abastru intens.
• 0,05g substanta se dizolva in 2ml apa (se neutralizeaza
daca este necesar) si se trateaza cu 2 pic CuSO4.
Solutia se coloreaza in albastru intens, coloratie care
dispare in mediu acid.
• Obs: cisteina formeaza un pp violet cenusiu
• In cazul metioninei reactia comporta o alta tehnica.
• 0,05g substanta se trateaza cu 2ml H2SO4 si 2 picaturi
de solutie de CuSO4. Apare o coloratie galben-verzuie.

R-CH-NH2 2+ O=C-O
Cu
O=C-O H2N-CH-R
• 2.2 Reactia cu ionii de Fe3+
• Aminoacizii alifatici formeaza cu sarurile de Fe3+ combinatii chelatice.
Reactia devine specifica pentru
• cisteina care da o coloratie albastru-violet trecatoare,
• acid p-amino-salicilic da o coloratie violet (dat prez OH fenolic)
• acidul p-amino-benzoic da o coloratie rosie (dat prez OH fenolic)
• 0,01 g subst se dizolva in 2ml apa, se trateaza cu 2 picaturi FeCl3, 2
picaturi apa oxigenata, se alcalinizeaza cu 1-2pic KOH, apare o coloratie
violet datorita formarii unui percomplex stabil la temperatura obisnuita.

• 2.3 reactia de fluorescenta ( acid glutamic si acid aspartic)

• 0,01g substanta se amesteca cu 0,001g rezorcina, se trateaza cu 2 picaturi
de H2SO4 si se incalzeste cu atentie pana la aparitia coloratiei verde-
bruna. Dupa racire amestecul se trateaza cu 5ml apa si se alcalinizeaza cu
amoniac. Apare o coloratie rosie violet si o fluorescenta verde, mai viziblia
in solutie diluata.
OH
2-
NH3 R COO ]SO4
+
H
NH2 R COOH +
O
OH
H3N R C O
• 2.4 Reactia cu lactoza( glicocol)
• 0,10g substanta se trateaza cu 3 ml lactoza, solutie apoasa, 2ml NaOH si
se incalzeste pe baia de apa. Apare o coloratie rosie.
• 2.5 Reactia cu nitroprusiat de sodiu( cisteina si metionina)

2 NaOH
R CH CH COOH + Na2[Fe(CN)5NO] + R CH2 CH COOH + Na4[Fe(CN)5(NOS)]
2H
SH NH2 NH2

• APLICAŢII PRACTICE
• A. Efectuaţi reacţiile de identificare pentru acid glutamic
• 1. La 1 mg acid glutamic se adaugă 1 mg rezorcină şi 0,1 ml acid
sulfuric concentrat. Se încălzeşte cu atenţie. Reacţia pozitivă este
prezenţa unei coloraţii verde-brune. Dacă după răcire se adaugă 5 ml
apă şi câteva picături de amoniac concentrat în caz de reacţie pozitivă
apare o coloraţie roşu-violetă şi fluorescenţă verde.
• 2. La 50 mg acid glutamic se adaugă aproximativ 2 ml apă şi se dizolvă
prin încălzire la cca 500C. Soluţia se neutralizează cu hidroxid de
sodiu 1 M şi apoi se adaugă 1 ml soluţie de ninhidrină şi se încălzeşte
pe baie de apă. Reacţia pozitivă este indicată de formarea unei
coloraţii albastru-violete.
• B. Efectuaţi reacţiile de identificare pentru metionină
• 1. La 5 mg metionină se adaugă 2 ml acid sulfuric concentrat şi
0,1 ml sulfat de cupru 50 g/l. Reacţia pozitivă este prezenţa unei
coloraţii galben-verzui.
• 2. La 1 ml soluţie apoasă 0,02 % de metionină se adaugă 0,5 ml
soluţie de ninhidrină şi se încălzeşte pe baie de apă. Reacţia
pozitivă este indicată de formarea unei coloraţii violete.
• 3. La 2 ml soluţie apoasă 0,02 % de metionină se adaugă 1 ml
soluţie de hidroxid de sodiu 100 g/l şi 0,5 ml soluţie de
pentocianonitrozilferat de sodiu, apoi se încălzeşte la 40-500C
timp de 2 minute. După răcire se adaugă 0,2 ml acid clorhidric
concentrat. Reacţia pozitivă este indicată de formarea unei
coloraţii roşii.
• Metionină
4. La 5 ml soluţie apoasă 0,02 % de metionină se adaugă 0,05 ml
soluţie de roşu de metil. Dacă apare o coloraţie galbenă se
adaugă 3 ml formaldehidă neutralizată în prealabil. Reacţia
pozitivă este indicată de formarea unei coloraţii roşii.
Scrieţi reacţiile care au loc.

C. Efectuaţi reacţiile de identificare pentru gabapentină

1. La 15 mg gabapentină se adaugă aproximativ 2 ml apă şi se
dizolvă prin încălzire la cca 500C. Soluţia, la nevoie, se
neutralizează cu hidroxid de sodiu 1 M şi apoi se adaugă 1 ml
soluţie de ninhidrină şi se încălzeşte pe baie de apă. Reacţia
pozitivă este indicată de formarea unei coloraţii albastru-violete.
Scrieţi reacţiile care au loc.
D. Efectuaţi reacţiile de identificare a posibilelor impurităţi de
cloruri, sulfaţi şi metale grele conform LP1 la probele de acid
glutamic