AMINOACIZI

Analiza calitativă. Metode de identificare.

Metodele de identificare se bazează pe reacțiile date de aminoacizi datorită grupărilor

funcționale din moleculă (carboxil, amino), precum și datorită naturii radicalului pe care sunt
grefate aceste grupări funcționale.

1. Reacția aminoacizilor cu ninhidrina (degradarea aminoacizilor)

Principiul metodei:
Aminoacizii participă în reacție cu funcțiunile amino și carboxil, rezultând compuși
colorați în albastru-violet, cu excepția prolinei și hidroxi-prolinei, care dau colorații galbene.
Reacția se întâlnește și la proteine, peptide, amine etc. Printr-o reacție concomitentă de
decarboxilare și dezaminare aminoacizii trec într-o aldehidă cu un atom de carbon mai puțin.
Aceste reacții se petrec, în cazul folosirii ninhidrinei ca reactiv de developare, la
separarea cromatografică a aminoacizilor.

Reactivi:
1. soluție apoasă de glicocol, concentrație 0,1-0,2%;
2. soluție ninhidrină în alcool absolut, concentrație 1%.

Mod de lucru:
Se introduc într-o eprubetă 1-2 ml soluție de aminoacid și se adaugă câteva picături de
soluție de ninhidrină. Apare colorația albastru-violet.

2. Reacția cu acidul azotos (dezaminarea aminoacizilor)

Principiul metodei:
Aminoacizii la fel ca și aminele primare alifatice se dezaminează cu acidul azotos și
dau α-hidroxi-acizi:

Reacția stă la baza determinării aminoacizilor prin metoda van-Slyke.

Reactivi:
1. soluție apoasă de glicocol, concentrație 5-10%;
2. soluție apoasă de azotit de sodiu, concentrație 5-10%;
3. acid acetic glacial.

1
 Mod de lucru:
Într-o eprubetă se introduc 2 ml soluție de glicocol, se adaugă 2 ml soluție de azotit de
sodiu și câteva picături de acid acetic glacial. Se observă degajarea azotului sub formă de
bule.

3. Reacția cu aldehidele (condensarea aminoacizilor)

Principiul metodei:
Aminoacizii participă cu gruparea funcțională amino la reacții de condensare cu
aldehidele, rezultând azometine (baza Schiff). Gruparea amino este blocată, iar cea
carboxilică, liberă, va ioniza. Protonii rezultați (aciditatea) se pun în evidență printr-un
indicator adecvat.

Reactivi:
1. soluție apoasă de glicocol, concentrție 1-2%;
2. soluție apoasă de formaldehidă, concentrație 20%;
3. soluție apoasă de indicator roșu de metil 0,1%.

Mod de lucru:
Într-o eprubetă se introduc 2 ml soluție de glicocol și se adugă 1-2 picături de
indicator. Se observă colorarea soluției în galben deoarece pH>6 (indicatorul are intervalul de
viraj la pH=4-6,2). Se adaugă 2 ml soluție de formaldehidă și se observă schimbarea colorației
soluției în roz, datorită eliberării protonilor din gruparea carboxil (pH-ul devine<4). Această
reacție stă la baza metodei Sörensen de dozare a aminoacizilor
Diferiți aminoacizi prezintă reacții specifice de identificare, reacții date și de peptide și
proteine, ce sunt descrise în continuare.

4. Reacția cu sărurile de cupru:

Principiul metodei
Soluțiile apoase ale aminoacizilor dau cu sărurile cuprice o colorație albastru închis
datorită formării unor combinații complexe solubile (chelați). Glicocolul formează următoarea
combinație:
CH 2 COOH + Cu 2+ CH 2 COO - :NH 2
Cu 2+
H2N: -
NH 2 OOC CH 2

Reactivi
1. soluție de glicocol 1%;
2. soluție apoasă concentrată de sare cuprică (clorură, acetat,etc).

Mod de lucru
Soluția de aminoacid se tratează cu o soluție neutră de sare cuprică. Dacă se
concentrează și se răcesc soluțiile de chelați formate, aceștia se separă în stare solidă,
cristalină.