SUBSTANłE MEDICAMENTOASE DIN GRUPA ACIZILOR FENOLI ŞI

DERIVAłILOR LOR

A. REACłII GENERALE
A.1. ACIZI FENOLI – ReacŃia cu hidrogen carbonat alcalin
Acizii fenoli, spre deosebire de fenoli, se dizolvă în bicarbonaŃi alcalini. Fenolii se
dizolvă numai în soluŃii de hidroxizi alcalini şi carbonaŃi alcalini.
Tehnica: 0,10 g substanŃă se agită cu 2 ml soluŃie bicarbonat de sodiu 5% (R). Are loc
solubilizarea totală a substanŃei.

A.2. SĂRURI ALE ACIZILOR FENOLI – ReacŃia de deplasare a acizilor

fenoli din săruri (specifică pentru Li salicilat, Na salicilat, PAS-Na)
Tehnica: 0,10g substanŃă se dizolvă în 2 ml apă, se adaugă 0,5 ml HCl diluat (R). Se
formează un precipitat alb, care după separare şi uscare are p.t. =157-161°C, pentru
acidul salicilic şi 142-145°C pentru acidul p-aminosalicilic. Cationul din soluŃie se pune
în evidenŃă prin reacŃii caracteristice.

COOMe COOH
OH OH
+ +
+ H + Me

R R

Me=Li, Na
R= H, NH2

A.3. ESTERI AI ACIZILOR FENOLI – ReacŃia de hidroliză a esterilor

(pentru salicilat de metil, salicilat de fenil, acid acetilsalicilic, Nipagin, Nipasol,
Tegosept, Salicilamidă)
Prin hidroliză alcalină, esterii se descompun în sărurile acizilor şi alcoolii
respectivi.
Tehnica: 0,5 g substanŃă se tratează cu 5 ml NaOH 10% (R) şi se încălzeşte 5 minute pe
baia de apă în fierbere. După răcire se acidulează cu 5 ml acid sulfuric 10% (R). Se
formează un precipitat alb cristalin, care după uscare se identifică prin punctul de topire
ce corespunde uneia din componentele esterului sau amidei.

Denumirea esterului Componenta acidă Componenta alcoolică sau

fenolică
Salicilat de metil Acid salicilic p.t.=157-161° CH3OH
Salicilat de fenil Acid salicilic p.t.=157-161° Fenol
Acid acetilsalicilic CH3COOH Acid salicilic p.t.=157-161°
p-HO benzoat de Ac. p-HO benzoic p.t.=212- CH3OH
metil 215°
1
 p-HO benzoat de Ac. p-HO benzoic - p.t.=212- Propanol
propil 215°
p-HO benzoat de etil Ac. p-HO benzoic - p.t.=212- Etanol
215°

Obs.: În aceste condiŃii, salicilamida formează acidul salicilic şi amoniac.

B. REACłII CARACTERISTICE
Salicilat bazic de bismut – reacŃia cu Na2S
Tehnica: 0,05g substanŃă se dizolva în 1 ml acid clorhidric 10% (R), se adaugă 2 ml
iodură de potasiu 10% (R) şi se încălzeşte uşor. Apare o coloraŃie galben-portocalie. Se
adaugă câteva picături sulfură de sodiu (R); se formează un precipitat brun-închis.

Salicilamida – reacŃia de descompunere prin calcinare

Tehnica: 0,2 g salicilamidă se încălzeşte într-o eprubetă uscată. Se degajă miros
caracteristic de fenol şi vapori de amoniac care se pun în evidenŃă cu hârtia indicator.
- FR X – reacŃia cu clorura ferică
- FR X – reacŃia cu apa de brom

Acetilsalicilatul de calciu – reacŃia cu CuSO4

Tehnica: 0,05 g substanŃă se dizolvă în 2 ml apă prin uşoară încălzire. După răcire se
tratează cu 1-2 picături CuSO4. Se formează un precipitat verde-albastru.

Galat bazic de Bi (Dermatol) - reacŃia cu iodură de potasiu şi sulfură de sodiu

Tehnica: 0,05g substanŃă se dizolvă în 1 ml acid clorhidric 10% (R), se adaugă 2 ml
iodură de potasiu 10% (R) şi se încălzeşte uşor. Apare o coloraŃie galben-portocalie. Se
adaugă câteva picături sulfură de sodiu (R) şi se observă formarea unui precipitat brun-
închis.
- reacŃia cu perhidrol
Tehnica: 0,1 g substanŃă se dizolvă în 2 ml hidroxid de sodiu 10% (R) şi se adaugă 3 ml
perhidrol (R). Se produce o degajare abundentă de oxigen, se formează un precipitat, iar
soluŃia se colorează în galben.

Nipagin – v. reacŃii FR X
Nipasol – v. reacŃii FR X
Tegosept – reacŃia iodoformului
Tehnica: 5 ml filtrat de la reacŃia de hidroliză se tratează cu hidroxid de sodiu 10% (R), 2
ml iod 0,1N şi se încălzeşte la 50°C; se fomează un pp galben de iodoform, cu miros
caracteristic.

ReprezentanŃi: COOH
1. Acidul salicilic – FR X OH
- cristale aciculare incolore sau pulbere cristalină albă, fără miros, cu
gust dulceag, apoi acru
- greu solubil în apă (1:500), solubil în apă fierbinte (1:15), uşor
solubil în alcool, are pH slab acid.
2
2. Salicilatul de sodiu COONa
- pulbere cristalină sau lamele mici albe,fără miros, cu gust OH
dulceag sărat. La lumină se colorează.
- foarte uşor solubil în apă, uşor solubil în alcool, are pH neutru.

3. Salicilatul de litiu COOLi

- pulbere cristalină albă sau cristale aciculare, fără miros, cu gust OH
dulceag
- uşor solubil în apă şi alcool, are pH neutru.

4. Salicilatul de metil
COOCH3
- lichid incolor sau slab gălbui cu miros caracteristic persistent şi gust
dulceag, arzător. OH
- foarte greu solubil în apă, foarte uşor solubil în alcool.

5. Salicilamida – FR X
- cristale aciculare incolore sau pulbere cristalină albă sau slab roz, CONH2
fără miros, cu gust slab amar OH
- greu solubilă în apă (1:700), uşor solubilă în alcool (1:8).

6. Acidul acetilsalicilic COOH

- cristale aciculare incolore sau pulbere cristalină albă, fără miros OCOCH3
sau cu miros slab de acid acetic,cu gust acru. În aer hidrolizează
parŃial.
- greu solubil în apă, solubil în alcool.

7. Acetilsalicilatul de calciu COO

-
- pulbere albă, nehigroscopică. La 110°C pierde cele două
OCOCH3 Ca
+2
molecule de apă
- solubilă în apă (hidrolizează), greu solubilă în alcool.
2

COOCH3
8. Nipagin (p-hidroxibenzoat de metil) – FR X
- pulbere cristalină albă, cu miros slab caracteristic, cu gust arzător.
Produce pe limbă o slabă anestezie.
- greu solubil în apă, uşor solubil în alcool, are pH neutru sau slab
acid. OH

COOCH2CH2CH3
9. Nipasol (p-hidroxibenzoat de n-propil) – FR X
- cristale mici, incolore sau pulbere cristalină albă, fără miros,
cu gust slab amar şi arzător. Produce pe limbă o slabă
anestezie.
- foarte greu solubil în apă, uşor solubil în alcool. OH

3
 10. Dermatol (galat bazic de bismut)
- pulbere fină galbenă, fără miros şi fără gust COOH
- practic insolubil în apă şi alcool, se dizolvă în acizi
diluaŃi şi soluŃii de hidroxizi alcalini.
HO O

O Bi H2O

OH

SUBSTANłE MEDICAMENTOASE DIN GRUPA HALOGENOFENOLILOR

Compuşii din această grupă se identifică prin reacŃiile generale ale derivaŃilor
halogenaŃi şi reacŃii generale ale fenolilor. În gener,al halogenii din halogenofenoli au o
reactivitate redusă, motiv pentru care hidroliza lor se realizează în condiŃii energice. În
urma hidrolizei, natura halogenului se poate preciza prin reacŃii de diferenŃiere între
anionii de halogenură.

1. ReacŃia cu carbonatul de sodiu

Privind caracterul grupelor –OH, în cazul halogenofenolilor, se constată o
accentuare a acidităŃii grupei fenolice sub influenŃa atomilor de halogen. Astfel,
halogenofenolii (spre deosebire de fenolii obişnuiŃi) descompun carbonatul de sodiu .
Tehnica: 0,30g derivat se dizolvă în funcŃie de solubilitate (apă, amestec hidro-alcoolic,
alcool) în 5 ml solvent. Se adaugă picătură cu picătură 1 ml carbonat de sodiu (R). Se
observă o efervescenŃă.

2. ReacŃia cu clorura ferică

Asemănător cu fenolii obişnuiŃi, halogenofenolii reacŃionează cu soluŃia proaspătă
de FeCl3, obŃinându-se coloraŃii care pot da unele indicaŃii privind identificarea halogeno-
fenolilor. În funcŃie de solubilitate, reacŃia se efectuează în soluŃie apoasă, hidro-alcoolică
sau alcoolică.
Tehnica: 0,50g substanŃă se dizolvă în 10 ml solvent. Se adaugă câteva picături soluŃie
FeCl3 (R). Se obŃin coloraŃii diferite:
p-clorfenol ⇒ albastru
clorcrezol ⇒ albastru murdar
hexaclorofen ⇒ purpuriu
clorchinaldol ⇒ verde
clorhidroxichinolina ⇒ verde cenuşiu
chiniofon ⇒ verde-oliv