Acizi fenoli

Acid salicilic
Acidum salycilicum (FR X), Salicylic acid (E.Ph.9)

Acid 2-hidroxibenzoic COOH

Acidul salicilic se găseşte î atură ca atare sau sub for ă de esteri, în diferite produse OH
vegetale (exemplu extractul din coaja arborelui Salix alba conţi e salicina).
O ţi ere:
1. Sinteza Kolbe (pri î ălzirea fe o idului de sodiu cu bioxid de carbon)

Rea ţia de urge pri tr-o su stituţie ele trofilă a CO2 la nucleul aromatic. Reactantul electrofil CO2 (reactant
ele trofil sla rea ţio ează u do ori de ele tro i foarte efi a e, u este io ul fe o id, a esta putâ d rea ţio a î
poziţiile orto şi para, datorită efe tului de o jugare.
COONa
ONa
OH
+ CO2
2000C

Sali ilatul de sodiu for at rea ţio ează u fe o idul de sodiu erea ţio at şi tre e la sali ilat sodat de sodiu şi
fe ol. Se utilizează astfel, u ai ju ătate di fe olul i iţial, restul fiind antrenat cu CO2 în exces.
COONa ONa COONa COOH

OH 180-2000C ONa H2SO4 OH

+
OH

2. Sinteza Kolbe-S h idt: se lu rează u fe o id de sodiu şi CO2 la presiunea de at şi te peratura de – 140

C se o ţi e u ra da e t are izo erul orto . Î a este o diţii u ai ră â e fe ol erea ţio at.
0

Da ă se foloseşte fe o id de potasiu şi se lu rează la °C se for ează izo erul para. Salicilatul de sodiu rezultat,
se reia u apă şi se pre ipită u u a id i eral, iar a idul sali ili izolat, se purifi ă pri a tre are u vapori de apă sau
sublimare.

1
 Proprietăţi: cristale aciculare, incolore sau pul ere ristali ă al ă, fără iros, u gust ara teristi dul eag, apoi
a ru. Î ălzit u pre auţie su li ează, iar pri î ălzire rus ă se des o pu e, preze tâ d iros de fe ol.
COOH OH
OH
+ CO2

Pri î ălzire la – 240 °C se tra sfor ă î sali ilat de fe il salol , are pri tra spoziţie şi i lizare atalizator
a id şi ăldură tre e î a to ă:
O
O
C-O
COOH
OH HO - CO2
OH - H2O
HOOC - H2O transpozitie
salol OH OH

xantona
Solubilitate: solu il î l al ool, l eter, l apă la fier ere, l lorofor , l gli erol şi l apă.
Solu il î soluţii de hidro izi şi ar o aţi al ali i, î soluţii de fosfaţi al ali i şi de săruri al ali e ale a izilor organici. Soluţia
apoasă a a idului sali ili are rea ţie a idă.
Punctul de topire: 158 – 161 °C.
A idul sulfuri la re e îl dizolvă, iar la cald îl sulfonează for â d a id sulfosali ili :
COOH
OH

HO3S
Cu hidro izii al ali i î soluţii apoase o e trate se o ţi săruri, atât la gruparea – COOH, ât şi la gruparea – OH
(vezi salicilatul sodat de sodiu).
COOH COONa
OH
ONa
+ 2NaOH
- 2H2O
Fiind un acid mai tare decât acidul carbonic, acidul salicilic îl s oate pe a esta di sărurile lui, ar o aţi şi
i ar o aţi, for â d săruri la gruparea – COOH.
COOH COONa
OH OH
+ NaHCO3
- CO2
- H2O
A idul sali ili for ează esteri cu alcoolii la gruparea – COOH sau cu anhidride la gruparea – OH.

2
 COOH COOCH3
OH OH
+ CH3-OH
- H2O
salicilat de metil
COOH COOH
O
OH CH3-C
O-CO-CH3
O
+ CH3-C
O acid acetilsalicilic
Identificare:
Spectru IR - se o pară u spe trul o ţi ut al a idului sali ili CRS chemical reference substances) (E.Ph. 9).
Acidul salicilic va da toate rea ţiile ara teristi e grupei – COOH, respectiv grupei – OH fenolice.
Se ide tifi ă pri rea ţia de uloare u FeCl3. Acidul sali ili for ează u io ii de Fe3+ un complex chelat (culoare
violetă) care este mult mai stabil decât cel format de o ofe oli. A est o ple este sta il î ediu a id şi, de asemenea,
în mediul alcoolic.
3-
O
COO
Fe OOC
O
3H+
O
OOC

Pri rea ţia de esterifi are u CH3OH (î preze ţă de H2SO4 o e trat se for ează sali ilat de etil, u iros
caracteristic.
COOH COOCH3
OH OH
+ CH3-OH
- H2O
Prin decarboxilarea acidului salicilic u o id de al iu, se for ează fe ol, u iros ara teristi .
COOH OH
OH CaO
+ CaCO3
t oC
A idul sali ili pre ipită u apa de brom formând un precipitat alb cristalin, tribromfenol.
COOH OH
OH 3 Br2 Br Br
+ CO2 + 3 HBr

Br

3
 Controlul purităţii. Se er etează preze ţa ur ătoarelor posi ile i purităţi: fer, oxidifenil, fenol, substanţe
orga i e uşor ar o iza ile.
Dozare:
Metoda a idi etri ă (F.R. X).
Acidul salicilic se neutralizează u NaOH î preze ţa i di atorului fe oftalei ă după dizolvare în alcool neutralizat
la fe olftalei ă .
COOH COONa

OH ONa
+ 2 NaOH + 2 H2O

Metoda si ilară di E.Ph. utilizează i di atorul roşu de fe ol.

Metoda ro ato etri ă. A idul sali ili su a ţiu ea ro ului eli erat î ur a rea ţiei dintre bromura de potasiu
şi ro atul de potasiu, în mediu de acid clorhidric, se de ar o ilează şi se ro urează la tribromfenol; excesul de brom
se deter i ă iodometric se adaugă iodură de potasiu, se for ează iod are va fi titrat u tiosulfat de sodiu î preze ţă
de amidon.
Utilizări. Acidul salicilic are efect a tisepti , heratoliti şi cheratoplastic.
A ţiu ea sa a tisepti ă este e pli ată pri faptul ă î piedi ă si teza acidului pantotenic (sinonim vitamina B5,
amida acidului pantoic cu beta-alanina) care este fa tor de reştere ese ţial pe tru o serie de a terii. Este iritant pentru
piele şi u oase, distruge elulele epiteliale, des ua ează pielea. Sărurile acidului salicilic su t lipsite de a ţiu ea o ivă
asupra pielii.
A idul sali ili se utilizează u ai e ter pe tru a ţiu ea a tisepti ă, uşor austi ă, î ul ere ale pielii şi
mucoaselor (în o e traţie de 1% are efect heratoplasti , trata e tul petelor şi a eei. Astfel, se utilizează su for ă
de u gue te sau soluţii al ooli e, spra % , i tră î o poziţia a diverse produse cosmetice.
Î o e traţie de 5%, acidul salicilic are efect cheratolitic fiind utilizat pe tru distrugerea ătăturilor şi verucilor.
E e ple de produse far a euti e: plasturi pe tru ătături, Clavusi , Diprosali , Lo a orte Tar, Pasta Lassari,
Crema Forte.
Alte utilizări:
Acidul salicilic este utilizat la conservarea alimentelor.
La ad i istrare i ter ă are a ţiu e irita tă asupra u oasei gastri e. De aceea, pentru uz intern se utilizează
derivaţii acidului salicilic: acidul acetilsalicilic, salicilatul de metil, salicilatul de sodiu, salicilamida are îşi e er ită efe tul
tot datorită restului sali ili pe are îl o ţi pe tru efe tele antipiretic, analgezic, antiinflamator.

Acidul para-hidroxibenzoic
COOH

OH
Acidul para-hidroxibenzoic este izomerul para al acidului salicilic. Se poate o ţi e pri si teza Kol e por i d de la
fe o id de potasiu şi CO2 la 2200C, sau pri topirea al ali ă la 0
C a sării de sodiu a a idului p-sulfen-benzoic (NaOOC-
C6H4-SO3Na).
Nu este utilizat ca edi a e t, dar derivaţii săi au efect antiseptic.
Esterii săi de u iţi ge eri parabeni) su t o lasă de su sta ţe hi i e are su t fre ve t utilizate a şi
o serva ţi în i dustria far a euti ă produse far a euti e u ad i istrare topi ă, ad i istrare pare terală în produse
4
cosmetice (peste 22.000 de produse: şa poa e, re e, geluri de duş, săpu uri, produse auto ro za te, farduri, paste de
di ţi et . , dar şi î i dustria ali e tară, ai ales î is uiţi şi î ezeluri aditivi începând cu E214, E215, pâ ă la E .
Nu odifi ă irosul, gustul, uloarea şi o siste ţa produsului o servat. Su t a tivi asupra i roorga is elor şi u
prezi tă to i itate.
Co e traţiile ad ise î UE su t de a i . % pe tru u a este de para e i şi maxim 0.4% pentru unul singur.
Pe tru para e ii u ate ă ai lu gă propil, util este re o a dată o entraţia de . %. Un procent de peste 80%
din produsele os eti e o ţi para e i are se regăses pe eti hetă su diverse de u iri, ele ai fre ve te fiind
metilparaben, propilparaben, butil paraben, etilparaben, izobutilparaben etc.
Începând cu data de aprilie su t i terzise produsele u para e i are se apli ă î zo a s ute ului opiilor
i i su vârsta de trei a i; iritarea pielii și o luzia pot per ite pe etrarea res ută a a estor su sta ţe î orga is . În UE
au fost i terzişi parabeni a fi utilizaţi în produsele cosmetice izopropilparaben, izobutilparaben, fenilparaben,
benzilparaben, pentilparaben.
Ate ţio ari legate de para e i şi sigura ţa utilizării lor:
- în concentraţii mici au fost des operiţi în tumorile cancerului de sân;
https://www.cancer.gov/about-cancer/causes-prevention/risk/myths/antiperspirants-fact-sheet
- au proprietatea de a mima slab hormonii estrogeni, care sunt incriminaţi în apariţia cancerului de sân;
- pot produce apariţia pre atură a pu ertăţii în cazul fetelor (fa tor de ris î apariţia a erelor de sâ );
- pătru d î piele şi pot de la şa eczeme şi iritaţii locale;
- pot afecta egativ şi fertilitatea ăr aţilor;
Nu există studii despre parabeni care să de o streze ă su t a erige i pe tru o (relaţia cauză-efect).
Totuşi, este u os ut faptul ă u su t eta olizaţi o plet şi eli i aţi, pot ră â e î i teriorul elulelor, afe tând
fu ţio area organismului (http://www.fda.gov/cosmetics/productsingredients/ingredients/ucm128042.htm)

p-Hidroxibenzoat de metil
Methylis parahydroxybenzoas (F.R.X), Methylparahydroxybenzoate (E.Ph.9)
O O-CH3
C

OH
4-hidroxibenzoat de metil
Sinonim: Nipagin
Se prepară pri esterifi area a idului para-hidroxibenzoic cu metanol, în preze ţa HCl gazos.
COOH O O-CH3
C
H+
+ CH3OH + H2O

OH OH
Proprietăţi: pul ere ristali ă al ă sau ristale i olore, u iros sla ara teristi , u gust sla arzător, produ â d
pe li ă o sla ă a estezie. p.t – 125-1290C.
Este solu il î al ool : şi eter, puţi solu il î lorofor , greu solu il î apă : .
Identificare:
5
 Spectru IR - se o pară u spe trul o ţi ut al p-hidroxibenzoatului de metil CRS (E.Ph. 9)
Rea ţii de ide tifi are:
a) Rea ţia de ide tifi are a grupării – OH fenolice.
Soluţia al ooli ă a su sta ţei, diluată u apă, la tratare u FeCl3, dă o oloraţie violet, are la adăugare de al ool
trece în galben.
b) Reacţia u itrat de er ur î a id azoti .
După dizolvare î al ool, se tratează u itrat de mercur în acid azotic concentrat, se î ălzeşte la fierbere; se
for ează u pre ipitat iar li hidul super ata t se olorează î roşu rea ţie spe ifi ă fe olilor şi acizilor fenolici).
c) Pri î ălzire u NaOH diluat hidrolizează şi di soluţie, la a idulare u H2SO4 se separă a idul p-hidroxibenzoic.
După separarea a idului p-hidro i e zoi , î filtrat se pu e î evide ţă eta olul, pri o idare u per a ga at
de potasiu la for aldehidă. E esul de per a ga at se de olorează u o alat de a o iu la î ălzire, iar for aldehida se
ide tifi ă u rea tivul Schiff.
Dozarea:
Metoda ro ato etri ă. Se hidrolizează p-hidroxibenzoatul de metil, la î ălzire, u o soluţie diluată de NaOH şi
apoi bromurarea acidului p-hidroxibenzoic cu exces de brom; excesul de brom se va determina iodometric, cu tiosulfat
de sodiu î preze ţa a ido ului, a i di ator.

p-Hidroxibenzoat de n-propil
Propylis parahydroxybenzoas (F.R. X), Propyl parahydroxybenzoate (E.Ph. 9)
O O-CH2-CH2-CH3
C

OH
4-hidroxibenzoat de n-propil
Sinonim: Nipasol
Se prepară pri esterifi area a idului p-hidroxibenzoic cu alcool propilic.
COOH O O-C3H7
C
H+
+ C3H7OH + H2O

OH
OH
Proprietăţi: ristale i i i olore sau pul ere ristali ă al ă, gust a ar, pe li ă provoa ă a estezie tre ătoare.
Punct de topire: 95-980C.
Solubilitate: uşor solu il î a eto ă, al ool, lorofor şi eter, foarte puţi solu il î gli erol, foarte greu solu il î
apă : . . Se dizolvă î soluţii de hidro izi al ali i.
Difere ţierea de ipagi este dată de solubilitatea în cloroform (nipasolul este solubil, fiind mai lipofil datorită
catenei mai lungi), solubilitatea în apă ipagi ul este ai solu il şi punctul de topire.
Identificare, Dozare: idem ca la nipagin.
Utilizări. Solutio conservans o ţi e , % ipasol şi , % ipagi î soluţie apoasă.

6
 p-Hidroxibenzoat de n-butil
Butylis parahydroxibenyoas/Butyl parahydroxybenzoate (E.Ph. 9)
O O-CH2 CH2 CH2 CH3
C

OH

4-hidroxibenzoat de n-butil
Proprietăţi: pulbere ristali ă al ă sau aproape al ă, sau ristale i olore, foarte greu solu il î apă, uşor solu il
î al ool şi eta ol.
Punct de topire: 68 - 71 C.
Identificare
Spectru IR - se o pară u spe trul o ţi ut al p-hidroxibenzoatului de butil CRS (E. Ph. 9).

Alţi esteri, derivaţi ai a idului p-hidroxi- e zoi , utilizaţi a şi o serva ţi, ofi i ali î E.Ph. sunt:
Parahidroxibenzoatul de etil (Ethyl parahydroxybenzoate)
Sarea de sodiu a parahidroxibenzoatului de etil (Sodium ethyl parahydroxybenzoate)
Sarea de sodiu a parahidrobenzoatului de metil ( Sodium methyl parahydroxybenzoate)
Sarea de sodiu a parahidroxibenzoatului de propil (Sodium propyl parahydroxybenzoate)

Detergenţi

Pri deterge ţi surfa ta ţi se î ţeleg su sta ţele are o ţi î ole ulă o grupare polară, hidrofilă, şi o grupare
epolară, hidrofo ă, are au proprietatea de a for a i ele la i terfaţa u solve tul şi fa ilitează dizolvarea u or
a este uri de o puşi hidrofo i u apa s ad te siu ea superfi ială a apei .
Pot fi grupaţi după stru tură î :
a) age ţi a io i i a tivi, î stru tura ărora i tră o grupare polară hidrofilă u sar i ă egativă io ul ar oxilat sau
sulfo at , iar gruparea hidrofo ă este u la ţ hidro ar o at u peste opt ato i de ar o . Î a eastă ategorie i tră
săpu urile o iş uite R-COONa, R-SO3Na);
b) age ţi atio i i a tivi, î are gruparea polară hidrofilă are sar i a pozitivă fii d un ion cuaternar de amoniu, iar
gruparea hidrofo ă este u la ţ hidro ar o at;
c) age ţi a foteri i, are au î ole ulă atât grupări a i o ât şi grupări ar o ili e, fiind derivaţi ai u or a i oa izi;
exemplu TEGO (dodecil-di-(aminoetil)-glicina);
d) age ţi eio i i care su t eteri polieto ilaţi, la are gruparea polară este eio iza ilă şi este repreze tată de ai ulţi
ato i de o ige su for ă de grupare eter şi o grupare hidro il al ooli ter i ar; exemplu detergentul Brij (produse
cosmetice, produse spermicide).

TEGO Detergentul anionic Brij

Nonoxynol-9
Structuri facultative!

7
 Dintre cele patru grupe, au a ţiu e a tisepti ă şi su t folosiţi î a est s op, u ai agenţii cationici, eilalţi avâ d
a ţiu e sla ă şi li itată doar la a teriile Gra pozitive.
Age ţii atio i i, su t de u iţi şi săpu uri i verse, deoarece gruparea polară hidrofilă a săpu ului o iş uit are
sar i ă egativă, î ti p e la săpu ul i vers are sar i ă pozitivă.

R – radical hidrocarbonat sau radicali alchil, arilalchil (un

radical are o ate ă lu gă de i i opt atomi de carbon).

Si teza şi a tivitatea a ti i ro ia ă a a estor o puşi a fost pe tru pri a dată raportată î a ul .

Deterge ţii atio i i au a ţiu e a teri idă u spe tru larg (spectrul antibacterian include bacterii Gram negative
şi Gra pozitive , şi de ase e ea, sunt activi pe u ele spe ii de fu gi şi protozoare. Sporii su t reziste ţi la a eşti o puşi.
Me a is ul de a ţiu e al deterge ţilor cationici o stă î :
- dizolvarea surfa ta tului î e ra a elulară a i ro ilor, desta ilizarea şi liza ei;
- interferarea enzimelor asociate cu me ra a elulară;
- a tivitatea de suprafaţă la ivelul tegu e telor provoa ă o a ţiu e heratoliti ă asupra stratului or eos şi
o se utiv apare o u ă pe etrare a ţesuturilor.
Proprietăţi. Deterge ţii atio i i su t foarte uşor solu ili î apă, sta ili î soluţie, relativ o -to i i, u olorează
tegumentele, nu sunt corozivi.
A ţiu ea a tisepti ă a o puşilor uater ari de a o iu este a i ă atu i â d u ul di su stitue ţii de la
atomul de azot este radicalul benzil (C6H5-CH2-), alături de u su stitue t alifatic, cu catena între 8 - 18 atomi de carbon.
De exemplu, o puşii u radi al etil -C16H33) s-au dovedit foarte a tivi. Ceilalţi radi ali de la atomul de azot au ai puţi ă
i porta ţă pe tru a ţiu ea a tisepti ă şi pot fi diferiţi sau ide ti i.
Anionul nu are un rol direct în produ erea a ţiu ii a tisepti e; i flue ţează proprietăţile fizi e ale produsului, în
spe ial solu ilitatea. Î a eşti o puşi, el ai fre ve t se î tâl es io ii de ro ură şi lorură.
Dezavantaje. A eşti deterge ţi su t i a tivaţi de săpu uri şi deterge ţii a io i i.

Clorură de benzalconiu
Benzalkonii chloridum, Benzalkonium chloride (E.Ph.9)
+
CH 3

H 3C CH 2 N CH 3 Cl-
n

CH 2

Este un amestec de cloruri de alchil-benzil-dimetil-a o iu u for ula ge erală [C6H5CH2N(CH3)2R]+Cl- unde R este
u a este de grupări al hil u u ăr are de ato i de ar o C12H25, C14H29, şi C16H33; omologii cu masa ole ulară
are o pu fra ţia ajoritară.

8
 Sinonim: Zefirol, Zephiran
Proprietăţi. Pul ere al ă sau alb-găl uie, sau gel al ; foarte uşor solu ilă î apă, al ool şi solve ţi orga i i. Soluţiile
apoase su t tra spare te, uşor al ali e şi foarte spu oase. Cu apa, prin agitare, produ e o spu ă a u de tă.
Utilizări. Clorura de benzalconiu este deterge t, e ulsifia t şi age t de u e tare.
Clorura de benzalconiu este antiseptic pentru tegumente şi u oase î o e traţii de la : pâ ă la : . .
Se utilizează pe tru irigaţii î o e traţii de la : . pâ ă la : . iar pentru instru e te hirurgi ale şi sto are î
o e traţii de la : pâ ă la : . , cu 0,5% NaNO3 a şi o serva t.
Clorura de benzalconiu are efe t sper i id distruge e ra a sper atozoidului şi este activ pe virusul
i u odefi ie ţei u a e (HIV).
Produse far a euti e u lorură de e zal o iu: ovule contraceptive (exemple: Contracept M, Pharmatex), cre ă
o tra eptivă Phar ate .

Monografie în E.Ph.9:
Soluţie de lorură de e zal o iu
Benzalkonium chloride solution (E.Ph.9), 475 – 525 g/l

Alţi derivaţi ai clorurii de benzalconiu (facultativ):

Clorura de benzetoniu Utilizare: similar clorurii de
Benzethonium chloride benzalconiu
- a tisepsia pielii î o e traţii de
1:750
- irigarea mucoaselor 1:5.000

Clorura de benzildimetil(2-{2-[4-(2,4,4-trimetilpentan-2-
il)phenoxi]ethoxi}etil)azanium

Clorura de metilbenzetoniu Utilizare

Methylbenzethonium chloride - trata e tul iritaţiei de s ute
produsă de Ca dida care
produce amoniac)
- a tisepti ge eral ase ă ător
clorurii de benzalconiu

Clorura de benzildimetil[2-[2-(methyl-4-[1,1,3,3-
tetrametilbutil]tolil)oxi]etoxi)etil]amoniu

9
 Clorura de cetilpiridiniu
Cetylpyridinium chloride

Clorura de 1-hexadecilpiridiniu
Pul ere al ă, foarte solu ilă î apă şi al ool.
Cl
Antiseptic ge eral î o e traţii de la : pâ ă la : . pe tru pielea i ta tă şi doar
N +
: . pe tru pielea u la eraţii i ore; pe tru irigaţii şi u oase su t utile o e traţii de la
: . pâ ă la : . . (CH2)15-CH3
Este utilă î i fla aţii ale gâtului şi î igie a avităţii u ale î o e traţii de : . .
Exemple produse: Septolete, apa de gură Colgate Total Pro Gu Health.

Bromura de cetilpiridinium
Cetylpyridinium bromide

Bromura de 1-hexadecilpiridiniu
Sinonim: Bromocet
Br
Se prepară di piridi ă şi ro ură de etil.
N +
Este o pul ere al ă solu ilă î apă, al ool şi lorofor .
Utilizări: (CH2)15-CH3
Antiseptic la nivelul pielii: soluţie apoasă 0,1 - 1% î jurul plăgilor, i petigo, otite e ter e
supurate, sterilizarea mâinilor şi a âmpului operator.
Dezinfectant pe tru veselă, ăi, i stru e te hirurgi ale î soluţie – 2%.
Dezavantaj: bromura de cetilpiridiniu este incompatibilă u săpu ul şi alţi deterge ţi anionici,
fenolul, cloro rezolul şi hidroxizii alcalini.

10