ALCALOIZI si TERPENE

ALCALOIZI
Alcaloizii (fr. alcali; gr. eidos- aspect) sunt substanțe organice heterociclice
cu azot, de origine vegetală, cu caracter bazic, rezultate în urma
metabolismului secundar al aminoacizilor din plante, care dau reacții
caracteristice și au acțiune asupra organismelor animale, de cele mai multe
ori de natură toxică.Alcaloizii activeaza sau inhiba procesele biochimice la
nivelul celulelor si organelor.
Alcaloizii au cel puțin un atom de azot heterociclic, acesta fiind de cele mai
multe ori terțiar, mai rar cuaternar. Heterociclurile se pot condensa între ele
sau cu alte cicluri astfel încât moleculele alcaloizilor pot deveni de tip
policiclic sau macrociclic. Datorită grefării pe nucleu a numeroase grupări
funcționale, unii alcaloizi pot prezenta caracter fenolic (morfina), alții de
tipul atropinei, rezerpinei pot forma esteri, eteri (codeina) sau alcaloizi
glicozidati (solanina din cartof).
De obicei au activitate optică, fiind levogiri (cei mai des întâlniți și cu cea mai
mare activitate farmacologică) sau dextrogiri, activitate imprimată de atomii
de carbon ai acizilor cu care se esterifică. Dispunerea substituenților în
configurațiile S sau R modifică acțiunea farmacologica (chinina - 8S, 9R este
antimalaric, în timp ce enantiomerul sau, chinidina - 8R 9S este antiaritmic.
Grecii administrau o băutură cu extract de cucută condamnaților la moarte.
Amerindienii cunoșteau de multă vreme rolul excitant și defatigant al
frunzelor mestecate de coca, consumate pentru mărirea rezistenței fizice,
dar și efectele dezastruoase asupra organismului în momentul cînd era
introdusă în organism în doze prea mari. Scoarța de Cinchona succirubra
(arbore pe care locuitorii îl numesc arborele de friguri, și a cărui coajă,
transformată in pulbere și dizolvată într-o băutură, are proprietăți
antimalarice ; Opiul, un produs rășinos obținut din capsulele verzi de mac,
era folosit din antichitate: cel care bea o băutură în care intră și suc de mac,
cade într-un somn profund; membrele i se răcesc, ochii devin ficși, o sudoare
abundentă apare pe corp, fața devine palidă, etc. Se cunoștea perfect
metoda de colectare și preparare a opiului, iar recomandările pentru
prepararea siropului de mac, numit diacodion, sînt în esentă nemodificate în
farmacopeele moderne. In 1804 a fost izolat primul alcaloid, morfina, din
opiu.
Alcaloizii se clasifică atât pe criteriul structurii chimice (ca derivati ai unor
heterocicli) cât și pe cel al originii lor vegetale, dar si pe criteriul actiunii lor
fiziologice, neexistand insa vreo corelare intre aceste clasificari.
PRINCIPALELE CLASE DE ALCALOIZI
Derivati de Reprezentanți
piridină piperină, coniină, trigonelină, arecaidină, guvacină, pilocarpină,
pirolidină higrină, cuscohigrină, nicotină
tropan atropină, cocaină, ecgonină, scopolamină
chinină, chinidină, dihidrochinină, dihidrochinidină, stricnină,
chinolină
brucină, veratrină, cevadină
Alcaloizii din opiu: morfină, codeină, tebaină, papaverină,
izochinolină
narcotină, sanguinarină, narceină, hidrastină, berberină
fenetilamină mescalină, efedrină
•Derivate de triptamină: dimetiltriptamină (DMT), psilocibină,
serotonină, melatonină
indol
•Ergoline: alcaloizii din ergot: ergină, ergotamină, acid
lisergic si derivati (LSD).
purină Derivați de xantină: cofeină, teobromină, teofilină
Terpene •Din aconit: aconitină, Steroli: solanină, samandarină
betaină (cu azot
muscarină, colină, neurină
cuaternar)
 Alcaloizi rezultati la metabolismul aminoacizilor

Alcaloizi indolici si Protoalcaloizi si Alcaloizi indolici Alcaloizi

chinolinici de alcaloizi izochinolinici pirolidinici, piperidinici,
diferite tipuri : tot din acești pirolizidinici piridinici,
stricninici, lisergici, precursori provin și si tropanici chinolizidinici
dar și protoalcaloizii unii protoalcaloizi
psilocina,psilocibina (efedrina, catinona,
capasaicina)
pirolidinici chinolizidinici
indolici
izochinolinici
pirolizidinici piperidinici

tropanici piridinici
chinolinici efedrina
Proprietati fizice
Proprietățile diferă în funcție de prezența sau absența oxigenului în structura lor , dar
și de forma în care se găsesc. Alcaloizii oxigenați sunt cristalizați, incolori, cu
excepția berberinei (colorată in galben) sanguinarinei (culoare roșie). Au gust
puternic amar și sunt optic active. Sunt solubili în solvenți nepolari (eter, benzen,
cloroform), sunt insolubili sau parțial solubili in apă. Alcaloizii cuaternari și
pseudoalcaloizii sînt solubili în apă și în alcool, insolubili în solvenți organici nepolari.
Alcaloizii sub formă de săruri sînt substanțe solide, cristalizate, fără miros, cu gust
foarte amar si puncte de topire nete, solubile în apă și în alcool.

Proprietati chimice
Însași denumirea de alcaloizi, care derivă din arabul al-kaly (sodă), arată principala
lor proprietate, bazicitatea. Aceasta variază în limite foarte largi și este imprimată de
perechea de electroni ai atomului de azot, de sistemul heterociclic, de prezența unor
duble legături și de grupele electrofile adiacente azotului. Dacă în jurul atomului sunt
grupe alchil (grupe respingătoare de electroni) bazicitatea crește. Grupările
atrăgătoare de electroni (carboxil) reduc disponibiltatea electronilor de la atomul de
azot, implicit reducînd bazicitatea sau chiar anulând-o. Datorită bazicității, soluțiile
apoase de alcaloizi sunt instabile, fapt de care trebuie ținut cont la extracția lor.
Pentru extracția, purificarea și conservarea lor, se utilizează acizi minerali (azotic,
clorhidric, sulfuric), iar din aceste soluții sunt deplasați prin intermediul unor baze
(amoniac, sau hidroxizi alcalini) asa cum se vede din reactia alcaloizilor cu acizii.
- Alcaloizii ca baze libere sunt insolubili în apă, dar solubili in solventi
organici
- Sarurile alcaloizilor cu acizii sunt solubile în apă
- La alcalinizarea sarurilor cu baze tari (NaOH), alcaloizii trec din nou in
baze libere, devin insolubili in apa (precipita sau se separa) si pentru
purificare, pot fi extrasi din apa cu solventi organici.

Pe aceasta reactie se bazeaza extractia si/sau purificarea alcaloizilor. Alte

variante sunt
Reținerea pe rășini schimbătoare de ioni, urmată de eluția de pe
acestea cu acizi tari
Precipitarea sub formă de iodomercurați, picrați
Extracția alcaloizilor din amestecurile complexe in care se afla, ca urmare a
prelucrarii plantelor in care se biosintetizeaza se face ținand cont de natura
și structura lor, astfel:
Antrenarea cu vapori de apă (a alcaloizilor volatili, care se afla sub
forma de baza libera) se aplică pentru coniină, nicotină, sparteină
Extracția cu solvenți nepolari sau putin polari (benzen, cloroform,
eter) se aplică alcaloizilor terțiari. Daca in sursa naturala alcaloizii se afla
sub forma de saruri, operația cuprinde două etape:
1.Tratare cu baze tari (NaOH) pentru deplasarea alcaloizilor din sare, ca
baze libere
2.Extracția propriu-zisă și purificarea (se efectuează la rece, prin agitare
și extracție repetată, în aparat Soxhlet; Extracția cu solvenți polari (alcool
concentrat sau 40-70%) se efectuează la rece (macerare) sau la cald
(refluxare)

Identificarea alcaloizilor
Toti alcaloizii dau precipitate albe, galbene sau portocalii-brune cu reactivii
generali (care conțin metale sau metaloizi: Hg, Bi, W, I)
Atropina, un alcaloid cu nucleu de tropan, care se gaseste in
mătrăgună (Atropa belladonna), este indicata pentru
combaterea colicilor gastrointestinale și a spasmelor biliare,
este utilizata si ca antidot in tratarea otravirii cu pesticide cu Tropan
fosfor, in tratamentul bradicardiei, pentru reducerea secretiei
salivare in timpul interventiilor chirurgicale, si pentru efectul
sau midriatic (largirea pupilei) in consultul oftalmologic.

Atropina

Tot o structura cu nucleu tropanic are si scopolamina,

izolabila din mai multe plante, cum ar fi: Scopolia Lurida,
Datura Stramonium, Atropa Beladonna, respectiv, Datura
Innoxia Mill (Laur indian).
Scopolamina

Scopolamina ca baza libera este instabila, aşa că se

stabilizeaza sub formă de bromhidrat, sau clorhidrat.
Scopolamina cuaternizata (alchilata cu bromura de butil pana
la nivelul de sare cuaternara de amoniu) este un
medicament antispastic (buscopan sau scobutil).
 N O Cocaina, tot un alcaloid cu inel de tropan, are
actiune puternic stimulanta a sistemului nervos
O
central, actioneaza si ca anestetic local, dar este
O utilizata ilegal si ca drog recreational, prin
cocaina O inhalare sau injectare in vena. Produce blocarea
serotoninei la un nivel crescut in creer,
actioneaza circuitele “de recompensa”-de aici si
adictia si cresterea dozei.
Simptomele mentale ale consumului de cocaina sunt pierderea contactului cu realitatea,
fericire intensa si agitatie.
Produce tahicardie, largirea pupilelor (efect midriatic), cresterea tensiunii si a temperaturii
corpului.
Ca anestezic local, cocaina a servit ca model molecular
pentru medicamente de sinteza, anestezice locale de tipul

mai putin toxice decat cocaina, precum benzocaina, proparacaine, lignocaina, xylocaina,
lidocaina, si tetracaina. Fiind vasoconstrictoare, este utilizata in chirurgia ORL pentru
reducerea hemoragiei. Preferabil in amestec cu epinefrina sau fenilefrina.
 chinina

cinconidina
chinidina

Cinchona officinalis -planta medicinala bogata in alcaloizi

(cinconina, cinconidina si chinidina), din care se extrage chinina,
un medicament antimalaric, inlocuit insa de produsi de sinteza,
mai putin toxici; chinina se livreaza ca sare (clorhidrat, sulfat, cinconina
gluconat). Chinidina are efect antiaritmic cardiac

codeina tebaina
morfina

Morfina este un analgezic si narcotic puternic, utilizat sub control strict, datorita riscului de
adictie. Codeina, eterul metilic al morfinei este de asemenea analgezic, dar neadictiv, utilizat
pentru calmarea tusei si in cazuri severe de diaree. Tebaina nu are uz terapeutic, dar fiind
principalul alcaloid extras din macul iranian, este convertit in medicamente cu structura
opioida: oxycodone, oxymorphone, nalbuphine, naloxon
 Cafeina Teobromina Teofilina

Cafeina, teobromina si teofilina fac parte din alcaloizii derivati de xantina,

se gasesc in cafea, ceai, si cacao si au efecte similare: stimuleaza sistemul
nervos central, dar si muschiul cardiac, iar pe de alta parte relaxeaza
anumite organe care au muschi netezi, cum sunt arterele coronare si
bronhiile.
Allopurinolul este un izomer al hipoxantinei, folosit in
tratmentul gutei.
El inhiba xantin-oxidaza – enzima care transforma
hipoxantina si xantina in urat.

Mercaptopurina (6-sulfanilpurina) inhiba biosinteza

bazelor purinice si este utilizata in chimioterapia
cancerului.
Nicotina, alcaloidul din tutun, stimuleaza sistemul parasimpatic

Psilocibina izolata din circa 200 de Acid lisergic

specii de ciuperci si acidul lisergic
izolat din ergot, sunt halucinogene.
Alcaloizii din ergot stau la baza unor
medicamente care induc travaliul la
nastere si care controleaza hemoragia
post-partum.

Pilocarpina stimuleaza secretia salivara diminuata

de radioterapie, si trateaza si glaucomul.
Coniina, stricnina si
tubocurarina
sunt otravuri puternice,
dar tubocurarina este
utilizata si in chirurgie,
ca relaxant muscular

Efedrina este un vasoconstrictor, utilizat ca decongestiv in astmul

bronsic, sinuzite, si alergii. Efedrinaare doua centre chirale,deci prezinta
patru stereoizomeri. Perechea de enantiomeri cu configuratie (1R,2S) si
(1S,2R) este desemnata ca efedrina, in timp ce perechea de enantiomeri
(1R,2R) si (1S,2S) este denumita pseudoefedrina

Fisostigmina, anticolinergic central, inhibitor de

acetilcolinesteraza, este utilizata si in tratarea maladiei
Alzheimer pentru ameliorarea pierderii memoriei, si ca
tratament postoperator, in cazul întârzierii în trezirea
postoperatorie Are functie miotica, (constrictie a pupilei), in
tratamentul midriazei si creste fluxul umoral in ochi, fiind de
aceea utilizata in tratarea glaucomului.
TERPENE
Terpenele sunt o clasă diversă de compuşi organici, produsi de plante, în special
conifere (dar si de insecte, termite de ex) Ele sunt adesea puternic mirositoare si
pot proteja plantele care le produc, prin descurajarea ierbivorelor sauprin
atragerea unor pradatori si paraziti ai ierbivorelor. Multe terpene sunt hidrocarburi
aromatice, diferenţa dintre terpene și terpenoide este aceea că terpenele sunt
hidrocarburi, iar terpenoidele (izoprenoide) au fie schelet modificat prin
transpozitii, fie conţin grupe funcționale (cu O).
Steroizii sunt derivati de squalen, o triterpena, iar Vitamina A, este o diterpena
Terpenele și terpenoidele sunt elementele constitutive primare ale unor uleiuri
esentiale care sunt utilizate pe scară largă ca arome în parfumerie şi în medicină şi
medicamente alternative, cum ar fi aromoterapie. Terpenoide sintetice sunt
folosite ca arome în aditivii alimentari. Aroma si savoarea berii vine din hamei
bogat in terpene precum mircen, β-pinen, β-cariofilena şi α-humulena.

Terpenele rezulta prin biosinteza, si sunt constituite din unități de izopren, care are
formula moleculară C5H8. Formulele moleculare ale terpenelor sunt multipli de
izopren,(C5H8) n unde n este numărul de unități de izopren legat. Aceasta se
numeşte regula izoprenului sau regula C5. Unități de izopren pot fi legate împreună
"cap la coadă" forma lanţuri lineare sau acestea pot fi aranjate pentru a forma
inele. Se poate considera unitatea izopren ca una dintre “caramizile” biosintezei.
 “Capul” “Coada”
moleculei izopren moleculei

Leg 4-4
Leg 1-4 Leg 1-1

“Regula Izoprenului”: in majoritatea terpenilor naturali nu exista legaturi 1-1 sau 4-4

mircen limonen mentol

sterol
camfor
 Terpenele – asamblate in lumea vie prin actiunea terpen-sintazei - sunt clasificate
secvenţial in functie de mărimea moleculei (numarul de unitati izopren) ca:

Hemiterpene C5H8 = o unitate de izopren

Monoterpene, C10H16 in geraniol, terpineol (prezent in liliac), limonen (in citrice), mircen (in
hamei), linalool (in lavanda) ori pinen (in pin)
Sesquiterpene, C15H24 = 1,5 unitati de monoterpena (sesqui inseamna 1,5) in humulena
Diterpene C20H32 2 unitati de monoterpena, ex: taxadiena, kahweolul (din cafeaua Arabica)
Sesterterpene, C25H40 = 2,5 unitati de monoterpena (ses inseamna 2,5) geranilfarnesol
Triterpene C30H48 2 unitati de monoterpena, in precursorii steroizilor
Tetraterpene C40H64 Licopen, sau alfa- si beta-carotenii biciclici

b-caroten

Licopen-
colorantul rosu din
tomate

Vitamina A
hamei lavanda

menta cimbru
Izolarea mono şi sesquiterpenoidelor

Aceste doua tipuri au ca sursa comuna uleiurile esenţiale. Izolarea lor se realizează
în două etape:
i) izolarea uleiurilor esenţiale din plantele componente
ii) separarea terpenoidelor din uleiurile esenţiale.
i) Izolarea de uleiuri esentiale din plante:
În general, plantele au cea mai mare concentraţie in uleiuri esentiale la anumite
momente speciale. Pentru un randament mai bun materialul vegetal trebuie să fie
colectat în aceste momente speciale, de exemplu iasomia se culege pe inserat
Sunt patru metode de extractie a uleiurilor esentiale.
a) Expresie
b) Antrenarea cu vapori – cea mai utilizata
c) Extractia cu solventi volatile
d) Adsorbtia in grasimi purificate
Pentru antrenarea cu vapori planta macerata este antrenata cu vapori
pentru a scoate uleiul esential ca distilat apos din care uleiul se extrage cu solvent
volatil pur. Daca substantele intentionate se descompun la temperatura
vaporilor de apa, se poate prefera extractia cu solvent, iar apoi solventul se
evapora la vid.
ii) separarea terpenoidelor din uleiurile esenţiale
O gama larga de terpenoide sunt prezente in uleiul esential obtinut prin extractie. Din
uleiul esential terpenoidele se separa prin metode fizice si/sau chimice, precum distilarea
fractionata. Terpenele, ca hidrocarburi, distila primele, apoi sunt urmate de terpenoide
(derivati oxigenati )
In ultima vreme se aplica diferite tehnici cromatografice pentru izolarea si separarea
terpenelor.
Proprietati generale ale terpenoidelor

1. Majoritatea terpenoidelor sunt incolore, aromate, mai usoare ca apa, antrenabile cu

vapori. Unele sunt totusi solide (camforul). Sunt solubile in solventi organici si
insolubile in apa.
2. Multe sunt optic active.
3. Sunt nesaturate, fie ca au catena deschisa, fie ca sunt compusi ciclici, au una sau mai
multe duble legaturi.
In consecinta pot da reactii de aditie cu hidrogenul, halogenii, cu acizi, etc, unii
produsi de aditie prezentand proprietati antiseptice.
4. Pot polimeriza
5. Se oxideaza usor in prezenta a mai tuturor agentilor oxidanti. Prin descompunere termica
terpenele dau izopren.
Camforul
Camforul se gaseste în coaja si frunzele arborelui de camfor
din tarile asiatice si Japonia, obtinandu-se prin antrenare cu
vapori, sub forma amestecului celor doi enantiomeri.
Sublimeaza la temperatura camerei.
Are actiune analgezica, antiseptica, stimuleaza musculatura
inimii, este expectorant, decongestiv, si are actiune repelenta
asupra moliilor.
Mentolul
Mentolul poate fi obținut din menta sau prin sinteza
Este o substanță solida, ceroasă, cristalină, albă sau incoloră.
- răspândit în mod natural este (−)-mentolul
Mentolul are proprietăţi antiseptice, sedative, analgezice
(Boromenthol, Calmotusin, Benylin-mentol).

Timol Mentol
STEROIZII

Hormonii sunt mesageri chimici — sintetizati în glande

şi livrati de sange catre ţesuturile ţintă pentru a stimula
sau inhiba unele procese. Multi hormoni sunt steroizi.
Sistemul steranic Steroizii sunt compuşi nepolari, fac parte din lipidele
nehidrolizabile.

Caracterul lor nepolar le permite sa traverseze membranele celulare, astfel

încât steroizii pot părăsi celulele în care au fost sintetizati şi pot ajunge la
celulele- ţintă.
Toti steroizi contin un sistem de patru cicluri, desemnate A, B, C şi D. A, B și
C sunt inele de şase atomi, iar D este un inel de cinci atomi de carbon.
Numerotarea ciclurilor este prezentata mai sus. Ciclurile sunt condensate
(au o legatura comuna) si pot avea conectare trans sau cis –configuratiile
trans sunt mai stabile. În steroizi, inelele B, C şi D sunt toate in relatie trans.
In majoritatea steroizilor naturali inelele A şi B sunt, de asemenea, trans
Configuratie TRANS Configuratie CIS
a ciclurilor A si B a ciclurilor A si B
Colesterolul

Cel mai abundent reprezentant al clasei steroizilor la animale este

colesterolul (colesterina, colestene-5-ol-3β) , care este si un precursor al
tuturor steroizilor. Colesterolul este biosintetizat din squalen, un triterpen.
Colesterolul este o componentă importantă a membranelor celulare.
Structura sa ciclica il face mai rigid decât alte lipide membranare.
Deoarece colesterolul are 8 atomi de carbon asimetrici, sunt posibili 256
stereoizomeri, dar în natură exista unul singur.

Hormonii steroizi pot fi împărţiti în cinci clase: glucocorticoizi,

mineralocorticoizi, androgeni, estrogeni si progesteron. Glucocorticoizi si
mineralocorticoizi sunt sintetizati în cortexul suprarenal si formeaza clasa
steroizilor cortico- suprarenali Acestia au toti un oxigen la C-11.
DIGITALINE – CARDIOTONICE GLICOZIDICE
Medicamentele extrase din Digitalis – Digitalinele – au fost
raportate prima data in literatura medicala in 1785, cu efect
cresterea contractilitatii miocardului, efect antiaritmic –
controlul ritmului cardiac.
Digitoxina si digoxina, (Crystodigin, Lanoxin) sunt compusi
extrasi din frunzele de digitalis, in al doilea an de vegetatie, si au
Digitalis
(Degețel,
ca structura o glicozida sterolica a unui zahar.
degetariță)

R- rest de lactona nesaturata cu ciclu de 5 sau 6,

defineste clasa (cardenolide sau bufadienolide)

Zahar
Aglicon