METABOLITI PRIMARI

SI SECUNDARI
ALCALOIZI
Diaconescu Ionut Gabriel

ALCALOIZI
compusi organici ce contin azot in molecula, de
origine vegetala sau animala, cu o structura
chimica foarte variata, inzestrati cu importante
proprietati farmacologice, in doze mari fiind toxici

alkali-like
(gr.) alkali = alcalin
eidos = asemanator

formeaza saruri cu acizii

16000 alcaloizi cunoscuti

caracter bazic

RASPANDIRE
Alcaloizii sunt produsi ai metabolismului secundar
raspandirea alcaloizilor in natura este extre de
larga si variata

 Aceste principii active se gasesc in sucul celular

sub forma de baze, dar mai ales ca saruri ale
acizilor organici (acid citric, acid malic, acid oxalic,
acid succinic, acid tanic, acid tartric etc.), rareori
ca saruri ale acizilor anorganici insa frecvent sunt
sub forma de combinatii ale taninurilor

Origine Vegetala:
Muschi
Fungi
Plante superioare:(cca. 8%)
in special in Dicotiledonate

 Alcaloizii sunt repartizati la unele plante in toate

organele (Atropa belladona, Colchicum
automnale) insa in cantitati diferite.
In general, tendinta acestor compusi este de a se
acumula in tesuturile foarte active, tesuturile
epidermice si hipodermice, membranele
vasculare.

 Uneori aceste principii active sunt localizate in

cantitati mai mari in:
radacini sau rizomi (Aconitum sp., Atropa
belladona, Veratrum album);
frunze (Atropa belladona, Nicotiana sp.,
Hyoscyamus niger, ...);
scoarta (Berberis vulgaris, Cinchona sp., );
fructe (Papaver somniferum);
seminte (Colchicum automnale, Cola sp., Coffea
sp., Theobroma sp.).

 Locul in care se acumuleaza nu este neaparat

acelasi cu locul de sinteza al acestora. Spre
exemplu, nicotina este sintetizata in radacini, dar
se acumuleaza in frunze

 De obicei aceeasi planta contine mai multi

alcaloizi cu o structura asemanatoare, avand de
obicei acelasi nucleu chimic. La unele dintre specii
sau produse vegetale predomina cantitativ unul
sau mai multi alcaloizi dominanti sau principali.
Opium: peste 40 de alcaloizi morfina

Striychni semen: 8 alcaloizi stricnina si brucina
Chinae cortex: peste 23 alcalozi chinina si
chinidina

 Continutul in alcaloizii al plantelor este influentat

de:
factori externi (lumina, temperatura, natura
solului);
perioada de vegetatie (spre ex. inflorirea sau
maturarea semintelor pot stopa sau inhiba
formarea acestora) etc.


Cantitatea de alcaloizi in plante sau in produse
vegetale este de obicei 1-3%, rar intre 3-5% si in
cazuri exceptionale peste 10% (China cortex).

STRUCTURA CHIMICA
Alcaloizii sunt substante organice complexe, care
contin in molecula lor carbon, hidrogen, azot si de
cele mai multe ori oxigen. Aceste substante al
caror atom de azot face parte frecvent din
heterociclu, au structuri chimice foarte diferite.

 Alcaloizii pot proveni din aminoacizi (triptofan, ornitina, lizina,

acid aspartic, acid antranilic, fenilalanina si tirozina) sau din
produsi de degradare biochimica a acestora.

In functie de provenienta atomului de azot i de calea
biosintetic, alcaloizii se pot clasifica n:

alcaloizi propriu-zisi, proveniti din aminoacizi si care contin un
heterociclu cu azot

protoalcaloizi, proveniti din aminoacizi si care nu contin un
nucleu heterociclic cu azot (colchicina)

pseudoalcaloizi, care provin din terpenoide sau purine si contin
un heterociclu cu azot

 Alcaloizii prin natura gruparilor existente in

molecula lor pot fi:
alcooli
esteri (atropina, reserpina, vinacamina)
amide (ergotamina)
fenoli (morfina)
Unii alcaloizi se gasesc sub forma glicozidica.

Multi din acesti compusi sunt optic activ

izomerie optica

izomeri levogiri cei mai activi din punct de

vedere farmacologic

izomeri dextrogiri lipsii de activitate

Izomeria geometrica orientarea diferita a unor
substituenti in spatiu
activitati farmacologice diferite (chinina si
chinidina)

PROPRIETATI FIZICE
Dupa prezenta sau absenta oxigenului in molecula:

alcaloizi oxigenati: - substante solide (cei mai

numerosi) sau lichide (putini la numar)

cristalizate
incolori, cu excepia berberinei (colorat in galben) i
sanguinarinei (culoare roie)
au gust puternic amar
sub forma de baza sunt solubili in solventi organici
nepolari (eter, cloroform, benzen, diclorometan), mai
putin in cei polari (alcool, acetat de etil), dar insolubili in
apa

 alcaloizi neoxigenati: - lichizi la temperatura

obisnuita
volatili
puternic mirositori
usor solubili in apa si in solventi organici, fiind
antrenabili cu vapori de apa

 Toti alcaloizii dau cu acizi, saruri solubile in apa si

alcool, dar insolubile, cu unele exceptii, in solventi
nepolari.

optic activi levogiri

unii alcaloizi sunt substante fluorescente

substante inodore (cu exceptia alcaloizilor neoxigenati)

gust amar

PROPRIETATI CHIMICE
caracter bazic perechea de electroni
neparticipanti ai azotului
Bazicitatea alcaloizilor = f(natura gruparilor
functionale invecinate azotului)
Datorit bazicitii, soluiile apoase de alcaloizi
sunt instabile, fapt de care trebuie inut cont la
extracia lor

 Azotul heterociclic se poate gasi unori sub

forma de sare cuaternara de amoniu, ceea ce
face ca bazicitatea acestor alcaloiz sa creasca
mult.

IZOLARE, IDENTIFICARE, PURIFICARE

SI SEPARARE A ALCALOIZILOR
Izolare metode generale simple, rapide,
reproductibile si sensibile pentru extractia
alcaloizilor din materialul vegetal
Extractia alcaloizilor oxigenati, stabili

o extractie cu solventi nepolari alcaloizi tertiari

o extractie cu solventi polari

 Extractia alcaloizilor labili

percolare, vibroextractie sau agitare

Extractia alcaloizilor neoxigenati, volatili (coniina,

nicotina, sparteina) antrenare cu vapori

 Purificare si separare a alcaloizilor din

extractul alcaloidic brut
HPLC
cromatografia pe coloana
cristalizarea fractionata
tehnica extractiei alcaloizilor la valori diferite de pH
retinerea pe rini schimbtoare de ioni, urmat de
eluia de pe acestea cu acizi tari
precipitarea sub form de iodomercurai, reineckai,
picrai

Dozarea alcaloizilor
metode gravimetrice n cazul existenei unei
cantiti suficiente de alcaloizi. Se precipit
alcaloidul (prin reacia Hager, reacia Knorr,
reacia Bertrand.
metode n mediu apos (acidimetrice) se
folosesc acizii sulfuric sau clorhidric, ca indicatori
cei ce vireaz la pH neutru

 metode volumetrice caracterul bazic al

alcaloizilor sau tendinta alcaloizilor de a forma
combinatii complexe cu diferiti reactivi
metode colorimetrice proprietatea alcaloizilor
de a da diferite coloratii cu anumiti reactivi
chimici (acidul picric, aldehide, PABA s.a.)

 metode spectrofotometrice se folosesc radiaiile

electromagnetice din regiunea UV (185-400 nm),
vizibil (400-800 nm) sau IR (peste 800 nm)

ACIUNE FARMACOTOXICOLOGIC
Cele mai multe plante utilizeaza alcaloizii in
sistemul de aparare impotriva erbivorelor si
agenti patogeni lor, deoarece acesti compusi sunt
toxici.
Alcaloizii prezinta, in general, activitate biologica
si, sub aceasta forma, intra in compozitia multor
medicamente ca principii active.

 acioneaz asupra sistemului nervos central ca

depresori (morfina, codeina) sau ca excitanti
(cafeina, stricnina)
actioneaza asupra sistemului nervos autonom prin
inhibarea sau stimularea sistemelor simpatic
(efedrina) si parasimpatic (pilocarpina, atropina)

Mselaria

derivat al tropanului, atropina se gsete n frunzele de mselari

din punct de vedere chimic face parte din categoria alcaloizilor cu

nucleu tropanic, fiind de fapt amestecul racemic al hiosciaminei
din amestecul racemic se separ prin extracie cu benzen

este folosit n medicin ca antidot n intoxicaii cu muscarin, pentru

blocarea rolului exagerat al parasimpaticului stimulat de excesul de
acetilcolin

se mai poate utiliza n timpul narcozei n cazul unei reduceri a

COCAINA

din punct de vedere chimic aparine de grupa

alcaloidelor tropan
este un stimulant puternic al SNC, care se obine
din frunzele arbustului de coca (Eritroxylon coca)
este unul dintre cele mai rspndite droguri cu un
caracter de a produce dependena
consumatorului fa de stupefiant
este un inhibitor al dopaminei, noradrenalinei,
serotoninei
creeaz o stare de euforie i de dependen


CHININA

derivat de chinolina, chinina este un alcaloid

indolo monoterpenic izolat pentru prima dat de
ctre farmacitii francezi Pierre Joseph Pelletier i
Joseph Bienaim Caventou
se obine din scoara arborelui Quina sau
Quina-Quina
are aciune antimalaric

MORFINA
face parte din grupa alcaloizilor morfinanici
propriu-zii alturi de codein i tebain
este principalul agent activ din opiu, concentraia
sa n extractul de opiu variind ntre 8 i 14%, cu o
medie de 10%
este un analgezic foarte puternic
este metabolizat destul de rapid n ficat, prin
conjugare cu acidul glucuronic
este utilizat pentru tratarea durerilor intense
neoplazice sau traumatice, acute sau cronice, la
aduli i pentru tratarea intoxicaiei cu atropin

 Proiect realizat de
Diaconescu Ionut Gabriel
Masterand an I BMBA grupa 1

Va multumesc!