METABOLITI

PRIMARI SI SECUNDARI 2
C12-C14
ALCALOIZI

ALCALOIZI
= compusi organici ce contin azot in molecula, de
origine vegetala sau animala, cu o structura chimica
foarte variata, inzestrati cu importante proprietati
farmacologice, in doze mari fiind toxici
alkali-like
(gr.)

alkali = alcalin
eidos = asemanator

caracter bazic
formeaza saruri cu acizii

16000 alcaloizi cunoscuti

1. RASPANDIRE
Alcaloizii sunt produsi ai metabolismului secundar
raspandirea alcaloizilor in natura este extrem de larga si variata
VEGETALE

muschi

plante superioare
(cca. 8%)
in special in Dicotiledonate

fungi

~20 % din speciile de plante produc alcaloizi

Aceste principii active se gasesc in sucul celular sub forma de
baze, dar mai ales ca saruri ale acizilor organici (acid citric, acid
malic, acid oxalic, acid succinic, acid tanic, acid tartric etc.), rareori
ca saruri ale acizilor anorganici insa frecvent sunt sub forma de
combinatii ale taninurilor.
3

Alcaloizii sunt repartizati la unele plante in toate organele

(Atropa belladona, Colchicum automnale) insa in cantitati
diferite.
In general, tendinta acestor compusi este de a se
acumula in tesuturile foarte active, tesuturile epidermice si
hipodermice, membranele vasculare.
Uneori aceste principii active sunt localizate in cantitati mai mari in:
- radacini sau rizomi (Aconitum sp., Atropa belladona, Veratrum
album);
- frunze (Atropa belladona, Nicotiana sp., Hyoscyamus niger, ...);
- scoarta (Berberis vulgaris, Cinchona sp., );
- fructe (Papaver somniferum);
- seminte (Colchicum automnale, Cola sp., Coffea sp., Theobroma sp.).

! Locul in care se acumuleaza nu este neaparat acelasi cu locul

de sinteza al acestora. Spre exemplu, nicotina este sintetizata in
radacini, dar se acumuleaza in frunze.

De obicei aceeasi planta contine mai multi alcaloizi cu o

structura asemanatoare, avand de obicei acelasi nucleu
chimic. La unele dintre specii sau produse vegetale predomina
cantitativ unul sau mai multi alcaloizi dominanti sau principali.
- Opium: peste 40 de alcaloizi morfina
- Striychni semen: 8 alcaloizi stricnina si brucina
- Chinae cortex: peste 23 alcalozi chinina si chinidina
Continutul in alcaloizii al plantelor este influentat de:
- factori externi (lumina, temperatura, natura solului);
- perioada de vegetatie (spre ex. inflorirea sau maturarea
semintelor pot stopa sau inhiba formarea acestora) etc.
Cantitatea de alcaloizi in plante sau in produse vegetale este de
obicei 1-3%, rar intre 3-5% si in cazuri exceptionale peste 10%
(China cortex).
5

10

2. STRUCTURA CHIMICA
Alcaloizii sunt substante organice complexe, care contin in
molecula lor carbon, hidrogen, azot si de cele mai multe ori
oxigen. Aceste substante al caror atom de azot face parte
frecvent din heterociclu, au structuri chimice foarte diferite.
Pricipalele heterocicluri care stau la baza unor alcaloizi
H3C N

N
H
pirolidina

N
tropan

piridina

pirolizidina

N
H
piperidina

chinolizidina

N
N
acridina

N
izochinolina

N
H
indol

N
chinolina

N
H
imidazol

N
H

purina

11

Alcaloizii pot proveni din aminoacizi (triptofan, ornitina, lizina,

acid aspartic, acid antranilic, fenilalanina si tirozina) sau din
produsi de degradare biochimica a acestora.
In functie de provenienta atomului de azot i de calea
biosintetic, alcaloizii se pot clasifica n:
alcaloizi propriu-zisi, proveniti din aminoacizi si care contin
un heterociclu cu azot
protoalcaloizi, proveniti din aminoacizi si care nu contin
un nucleu heterociclic cu azot (colchicina)
pseudoalcaloizi, care provin din terpenoide sau purine si
contin un heterociclu cu azot

Alcaloizii prin natura gruparilor existente in molecula lor pot fi:

alcooli
esteri (atropina, reserpina, vinacamina)
amide (ergotamina)
fenoli (morfina)
Unii alcaloizi se gasesc sub forma glicozidica.

12

13

14

15

Multi din acesti compusi sunt optic activ

izomerie optica
izomeri levogiri cei mai activi din punct de vedere
farmacologic
izomeri dextrogiri lipsii de activitate

Izomeria geometrica orientarea diferita a unor substituenti in spatiu

activitati farmacologice diferite (chinina si chinidina)

16

3. PROPRIETATI FIZICE
Dupa prezenta sau absenta oxigenului in molecula:

alcaloizi oxigenati: - substante solide (cei mai numerosi) sau

lichide (putini la numar)

- cristalizate
- incolori, cu excepia berberinei (colorat
in galben) i sanguinarinei (culoare roie)
- au gust puternic amar
- sub forma de baza sunt solubili in solventi
organici nepolari (eter, cloroform,
benzen, diclorometan), mai putin in cei
polari (alcool, acetat de etil), dar
insolubili in apa

alcaloizi neoxigenati: - lichizi la temperatura obisnuita

- volatili
- puternic mirositori
- usor solubili in apa si in solventi organici,
fiind antrenabili cu vapori de apa

17

Toti alcaloizii dau cu acizi, saruri solubile in apa si alcool,

dar insolubile, cu unele exceptii, in solventi nepolari.

optic activi levogiri

unii alcaloizi sunt substante fluorescente
substante inodore (cu exceptia alcaloizilor neoxigenati)
gust amar
4. PROPRIETATI CHIMICE
caracter bazic perechea de electroni neparticipanti ai azotului
Bazicitatea alcaloizilor = f(natura gruparilor functionale
invecinate azotului)
= f(sistemul heterociclic)
Datorit bazicitii, soluiile apoase de alcaloizi sunt instabile, fapt
de care trebuie inut cont la extracia lor
Azotul heterociclic se poate gasi unori sub forma de sare
cuaternara de amoniu, ceea ce face ca bazicitatea acestor alcaloizi
sa creasca mult.
18

5. IZOLARE, IDENTIFICARE, PURIFICARE SI SEPARARE A ALCALOIZILOR

Izolare metode generale simple, rapide, reproductibile si

sensibile pentru extractia alcaloizilor din materialul vegetal

Extractia alcaloizilor oxigenati, stabili

o extractie cu solventi nepolari

alcaloizi tertiari

o extractie cu solventi polari

Extractia alcaloizilor labili percolare, vibroextractie sau agitare

Extractia alcaloizilor neoxigenati, volatili (coniina, nicotina, sparteina)
antrenare cu vapori

19

Purificare si separare a alcaloizilor din extractul alcaloidic brut

HPLC
cromatografia pe coloana
cristalizarea fractionata
tehnica extractiei alcaloizilor la valori diferite de pH
retinerea pe rini schimbtoare de ioni, urmat de
eluia de pe acestea cu acizi tari
precipitarea sub form de iodomercurai, reineckai, picrai

20

10

Identificare alcaloizilor
Denumirea
reactivului

Compozitie chimic

Culoarea precipitatului

BOUCHARDAT

Sol. apoas de iod iodurat

brun-rocat

DRAGENDORFF

Sol. apoas de tetraiodobismutat de

potasiu

rou-portocaliu sau galbenportocaliu, solubil in alcool, eter

si ali solveni

MAYER- VELTZER

Sol. apoas de tetraiodomercurat

bipotasic cu adaos de cloralhidrat

alb, devine glbui, cristalin sau

microcristalin, solubil n alcool

BERTRAND

Sol. apoas de acid silicotungstic

alb, alcaloidul este eliberat din

complex cu hidroxizi alcalini

MARME

Sol. apoas de iodur dubl de

potasiu i cadmiu

galben-rou n prezena acidului

sulfuric diluat

SCHULTZE

Acid fosfoantimonic in prezen de

acid fosforic sau acid sulfuric conc.

alb

REINECKE (SARE)

Sarea de amoniu a acidului

cromdiaminotetracianic n acid
clorhidric diluat
Cr(NH3)2(SCN)4NH4H2O

HAGER

acid picric 1%

galben, solubil la cald

KNORR

acid picrolonic 2%

galben sau rou, precipitat care

se descompune la cald

IONESCU-MATIU

Sol. saturat de acid picric n alcool

5% cu glicerin

cristale galbene, caracteristice

21

UV

Determinarea structurii

IR
RMN
spectrometria de masa
difractia de raze X

Dozarea alcaloizilor:

metode gravimetrice n cazul existenei unei cantiti suficiente de

alcaloizi. Se precipit alcaloidul (prin reacia Hager, reacia Knorr, reacia

Bertrand)

metode n mediu apos (acidimetrice) se folosesc acizii sulfuric sau

clorhidric, ca indicatori cei ce vireaz la pH neutru

metode n mediu neapos (protometrice) se aplic alcaloizilor baze

slabe, n mediu de acid acetic glacial (are putere mare de dizolvare i

constant dielectric mare), sau cloroform (grad mare de solubilizare).
Ca titrant se folosesc soluia de acid percloric sau acid p-toluen sulfonic,
ca indicatori: cristal violet, violet de metil,...

22

11

 metode volumetrice caracterul bazic al alcaloizilor sau tendinta

alcaloizilor de a forma combinatii complexe cu diferiti reactivi

metode colorimetrice proprietatea alcaloizilor de a da diferite

coloratii cu anumiti reactivi chimici (acidul picric, aldehide, PABA s.a.)

metode spectrofotometrice se folosesc radiaiile

electromagnetice din regiunea UV (185-400 nm), vizibil (400-800
nm) sau IR (peste 800 nm)
metode cromatografice

cromatografia de adsorbtie pe coloana

cromatografia de repartitie pe strat
subtire
cromatografia pe rasini schimbatoare de
ioni
cromatografia in faza gazoasa

metode biologice actiunea farmaceutica a alcaloidului asupra

sistemului nervos, in special, si musculaturii netede

analgezice (morfina)
cele care produc paralizii (tuocurarinina)
- stimulante (cafeina, nicotina)
- toxice (chinina)
- agenti antitumorali (taxol)
-

23

6. ACIUNE FARMACOTOXICOLOGIC
Cele mai multe plante utilizeaza alcaloizii in sistemul de
aparare impotriva erbivorelor si agenti patogeni lor,
deoarece acesti compusi sunt toxici.
Alcaloizii prezinta, in general, activitate biologica si, sub
aceasta forma, intra in compozitia multor medicamente ca
principii active.

acioneaz asupra sistemului nervos central ca depresori

(morfina, codeina) sau ca excitanti (cafeina, stricnina)

actioneaza asupra sistemului nervos autonom prin inhibarea

sau stimularea sistemelor simpatic (efedrina) si parasimpatic
(pilocarpina, atropina)

exista alcaloizi cu: aciune anestezic local: cocaina

aciune antispastic: papaverina
aciune asupra inimii: chinidina
aciune hipotensiv: rezerpina

24

12

7. REPREZENTANI
NICOTINA
N
N

CH3

Nicotiana tabacum

derivat al piridinei, nicotina (alfa 3 piridil-N-metilpirolidina)

este un alcaloid pirolidinic extras din frunzele speciilor de
Nicotiana tabacum, Nicotiana rustica, Nicotiana americana,
frunze care conin 1-8% principii active
se gsete sub forma de sruri ale acizilor malic i citric
Coninutul n nicotin a diferitelor produse

Sursa

Coninut (mg)

igaret

13-32

muc de igaret

5-7

igar de foi

15-40

1 g tutun prizat

12-16

1 plasture cu nicotin

8.3-11

1 spray nazal cu nicotin

0.5

25

Aciunea nicotinei asupra organismului

Organul
afectat

Tipul bolii

Aparat
respirator

cancer pulmonar, cancer laringeal, reducerea capacitii

respiratorii, pneumonie, bronit cronic, embolie pulmonar,
astm

Aparat
cardiovascular

puls accelerat, aritmie cardiac, HTA, circulaie sanguin proast,

criz cardiac, angor pectoris, arterit, flebite

ORL

laringit, faringit, sinuzit, alergii respiratorii, cancer esofagian,

cancer la gt

Creier i
Sistem nervos

embolie cerebral

Sistem digestiv

cancerul limbii, cancer gastric, gingivit, distrugerea enzimelor

digestive, hiperaciditate stomacal, gastrit, ulcer duodenal, ulcer
stomacal, cancer de colon

Sistem excretor

cancer renal, cancer vezical, cancer de prostat

26

13

ATROPINA

Mselaria

derivat al tropanului, atropina se gsete n frunzele de mselari

din punct de vedere chimic face parte din categoria alcaloizilor cu nucleu
tropanic, fiind de fapt amestecul racemic al hiosciaminei
din amestecul racemic se separ prin extracie cu benzen
este folosit n medicin ca antidot n intoxicaii cu muscarin, pentru
blocarea rolului exagerat al parasimpaticului stimulat de excesul de acetilcolin
se mai poate utiliza n timpul narcozei n cazul unei reduceri a frecvenei
cardiace
n oftalmologie se folosete la examenele oculare ca dilatator al pupilei
rol n reanimrile cardio-pulmonare ca de exemplu asistolia
27

COCAINA

Arbustul de coca

din punct de vedere chimic aparine de grupa alcaloidelor tropan

este un stimulant puternic al SNC, care se obine din frunzele
arbustului de coca (Eritroxylon coca)
este unul dintre cele mai rspndite droguri cu un caracter de a
produce dependena consumatorului fa de stupefiant
este un inhibitor al dopaminei, noradrenalinei, serotoninei
mpiedic transmiterea impulsului nervos la nivelul sinapselor
neuronale, prin ridicarea pragului de sensibilitate a receptorilor
creeaz o stare de euforie i de dependen
28

14

CHININA

Arborele de chinina

derivat de chinolina, chinina este un alcaloid indolo monoterpenic

izolat pentru prima dat de ctre farmacitii francezi Pierre Joseph
Pelletier i Joseph Bienaim Caventou
se obine din scoara arborelui Quina sau Quina-Quina
are aciune antimalaric

29

MORFINA

Semine de mac
(folosite pentru obinerea opiului)

face parte din grupa alcaloizilor morfinanici propriu-zii alturi de

codein i tebain
este principalul agent activ din opiu, concentraia sa n extractul de
opiu variind ntre 8 i 14%, cu o medie de 10%
este un analgezic foarte puternic
este metabolizat destul de rapid n ficat, prin conjugare cu acidul
glucuronic
este utilizat pentru tratarea durerilor intense neoplazice sau
traumatice, acute sau cronice, la aduli i pentru tratarea intoxicaiei
cu atropin
n Romnia este considerat drog de mare risc
30

15

CODEINA

numit i metilmorfin, este un alcaloid natural din opiu. Concentraia

sa n extractul de opiu variaz ntre 0,7% i 2,5%.
are proprieti analgezice mult mai slabe dect morfina, dar este mai
avantajoas dect aceasta n privina aciunii antitusive i antidiareice
cel mai frecvent se administreaz oral, sub form de sruri de
codein: sulfat sau fosfat
este inclus n multe combinaii alturi de paracetamol, aspirin i
alte antiinflamatoare nonsteroidiene, deoarece n aceste asocieri
componentele i poteneaz reciproc efectul analgezic
indicaii: tuse fr expectoraie, dureri moderate sau severe
nu se admnistreaz la sportivi, deoarece pozitiveaz testele de dopaj
n Romnia este considerat drog de mare risc

31

ERGOTAMINA

Cornul de
secar

Volbura

Zorele

este alcaloidul polipeptidic, derivat al indolului, prezent n procentul

cel mai mare n cornul secarei (Claviceps purpurea), dar i n volbur
(Convolvulus corymbosus,) sau n Zorele (Ipomoea violacea)
are aciune vasocostrictoare mai ales asupra vaselor coronare,
periferice, cerebrale
acioneaz asupra receptorilor adrenergici si serotoninergici
are aciune deprimant asupra centrului respirator, vasomotor,
termoreglator, determin creterea tensiunii arteriale
n asociere cu cafeina, biodisponibilitatea ergotaminei crete de circa
300 ori. Aceast proprietate este utilizat n combaterea crizelor de
migren
32

16

CH3
N

CAFEINA

N
N

N
H3C

O
CH3

Boabe de cafea

este un alcaloid din grupa purinelor, care se se gsete n cafea,

ceai, nuc de cola, mate, guaran i cacao
este unul dintre cei mai vechi stimuleni naturali folosii de om
aciuni:
stimuleaz SNC
stimuleaz perstaltismul intestinal
crete pulsul i tensiunea arterial
reduce viteza de circulaie sanguine la nivelul creierului i
intestinelor
dilatator bronhial
diuretic

33

SOLANINA

solanina face parte din grupa alcaloizilor sterolici, avnd o structura

de 27 atomi de carbon
din cauza faptului c aceti alcaloizi se pot gsi sub form heterozidic,
mai poart denumirea i de glicoalcaloizi
dup cum arat i numele se ntlnete la reprezentani ai familiei
Solanaceae: roii, cartofi, vinete
solanina poate fi ntlnit n orice parte a plantei: tulpin, fructe sau
tuberi (la ncolire)
are o puternic aciune toxic (n cantiti foarte mici), fiind utilizat
mai ales pentru proprietile sale ca fungicid i pesticid
alturi de ea n tuberculii de cartofi ncolii se ntlnete i chaconina,
un alt glicoalcaloid
n general coninutul de solanin este direct proporional cu culoarea
verde a tuberculilor (culoare dat de clorofil), ceea ce duce la
deteriorarea lor

17

MUSCARINA
Plria arpelui

este o substan toxic neuronal, cu aciune la nivelul sinapselor,

produs de ciuperci otrvitoare ca Plria arpelui numit i
Muscari (Amanita muscaria)
mecanismul const prin creterea concentraiei de acetilcolin,
care nu mai este descompus de enzima acetilcolinesteraz. Aceasta
determin stri de excitaie excesiv, paralizia centrului respirator,
mioz (micorarea pupilei oculare) i salivaie i lcrimare abundent
antidotul utilizat la intoxicaia cu muscarin este atropina

35

COLCHICINA

Brndua de toamn

este un alcaloid, din grupa derivatelor tropolon

este o substan toxic de origine vegetal care se afl n
brndua de toamn
este utilizat numai n cazurile extreme fr o alt alternativ n
tratarea unor boli tumorale (cancer), amiloidoz i reumatism
are o aciune anitimitotic, cu alte cuvinte mpiedic divizunea
celular, n anafaz, prin frnarea formrii fibrilelor celulare
36

18

VINBLASTINA si VINCRISTINA

Brebenoc de Madagascar
(Catharanthus roseus)

In medicina traditionala chinezeasca este folosita pentru tratarea

unor boli precum diabetul, malaria sau boala Hodgkin. Planta are
in compozitie doua substante (vinblastina si vincristina) care sunt
extrase si folosite in tratamentul leucemiei si in chimioterapia
cancerului limfatic, de san sau de piele. Vinblastina si vincristina
sunt de fapt doi alcaloizi care au efect halucinogen cand planta
este ingerata ca atare. De aceea ea se utilizeaza numai prin
preparate facute si recomandate de specialisti fiind foarte toxica
daca este utilizata incorect (ingerata sau fumata).
37

19