1.

Prezentați comparativ metodele de extracție a toxicilor organici ficși din probe

biologice.
2. Expuneți reacțiile de identificare specifice heterozidelor cardiotonice, menționând
componenta structurală vizată.
3. Evidențiați influența particularităților structurale ale alcaloizilor cu nucleu morfinanic
studiați asupra izolării lor din materialul biologic și metodelor de identificare.
4. Argumentați necesitatea derivatizării codeinei în scopul evaluării acesteia prin
metoda GC-MS.

1. Prezentați comparativ metodele de extracție a toxicilor organici ficși din probe

biologice.

Metodele de extractie a toxicilor organici ficsi din probele biologice sunt:

a) Prin echilibrare (extracție lichid/lichid): la pâlnia de separare
 Metoda Stas (1850): se bazează pe solubilizarea sărurilor alcaloizilor cu acizi organici
(ex.tartric, oxalic) în apă și alcool, descompunerea lor prin alcalinizare și extracția
alcaloizilor liberi (bază) cu eter
 Metoda Stas-Otto
 Metoda Stas-Otto-Ogier (prevede o purificare inițială a filtratului hidroalcoolic acid cu
alcool absolut- precipitare proteine, lipide, rezine, etc)

b) Prin epuizarea materialului biologic:

 APARAT SOXHLET (metoda Griffon le Breton): Na2SO4 anhidru/NaHCO3
o Materialul biologic se triturează cu Na2SO4 anhidru/NaHCO3 , apoi se aduce
într-un cartuș confecționat din hârtie de filtru și se introduce în aparatul
Soxhlet și se supune extracției, la cald, cu solvenți organici adecvați: eter,
cloroform, diclormetan, etc.

c) Alte tehnici:
 Metoda Florance (precipitarea proteinelor cu TCA)
 Metoda proteolizei (Fabre)

2. Expuneți reacțiile de identificare specifice heterozidelor cardiotonice, menționând

componenta structurală vizată.

Exista 3 clase de reacții specifice pentru heterozidele cardiotonice:

 Datorate nucleului de bază (sterolic)
o Reactia Liebermann – Burchard (pentru nucleul sterolic): coloratie verde
(datorita formarii unui dimer) în prezenta H2SO4 concentrat si a anhidridei acetice.
 Datorate lactonei nesaturate
o R. Legal : în prezența nitroprusiatului de sodiu în mediu alcalin → colorație roșie
  Datorate părții glucidice
o R. Keller-Kilianii: în mediu de H2SO4 și CH3COOH și în prezența sărurilor
ferice rezultă o colorație verde-albăstruie.
o R. cu R.Lafon (g): H2SO4conc:C2H5OH ( 1:1 )→ colorație verde sau albastru
verde-brun

3. Evidențiați influența particularităților structurale ale alcaloizilor cu nucleu

morfinanic studiați asupra izolării lor din materialul biologic și metodelor de
identificare.

Alcaloizi cu nucleu morfinanic sunt morfina,tebaina si neopina ( se gasesc sub forma de

saruri cu acizii: lactic, sulfuric, meconic).
Alcaloizii cu nucleu morfinanic (exemplu morfina) se izoleaza prin extractie cu solvent
organici din mediu bazic.
Inainte de a incepe izolarea se efectueaza o hidroliza acida ( HCl 25%, 30 min. pe
baia de apa la fierbere) pt. eliberarea morfinei si a metabolitilor sai din conjugati.
In vederea extractiei, alcalinizarea se face cu NH3 1:1, nu cu hidroxizi alcalini care
formeaza cu morfina, morfinati (fenoxizi) hidrosolubili, neextractibili cu solvent organic.
Solventii folositi nu trebuie sa fie foarte nepolari ( precum eterul etilic), deoarece
chiar morfina are o oarecare polaritate datorita gr. –OH ( fenol, alcool sec.) si nu ar fi extrasa.
Alcalinizarea se face treptat, in timpul agitarii cu solventul, pentru ca morfina
baza sa fie extrasa in forma amorfa, usor extractibila si nu in forma cristalina, mai putin solubila.

In cee ace priveste identificarea,morfina prezinta o serie de reactii datorate gruparii

hidroxil -OH:
 R. cu FeCl3→ coloratie albastra sau verde-albastra
 R. cu HIO3 10%→ coloratie galbena→ extractie in cloroform→ col. Violeta
 R. cu K3[Fe(CN)6] 10% si sol. FeCl3 1%→ albastru ( albastru de Berlin)
 R. cu reactivul Erlich ( sarea de diazoniu a acidului sulfanilic)→ colorant azoic rosu, care
la acidulare trece in portocaliu

Alte reactii de identificare:

 R. de nitrozare: reziduul + H2SO4 dil, + NaNO2 10% (cateva picaturi) → col. Galbena
(2nitrozomorfina), care, la alcalinizare cu amoniac trece in rosu
 Reactia apomorfinei ( reactia Deniges) : reziduul +2,3 pic. H2SO4 conc. se incalzeste pe
baia de apa pana la o usoara brunificare, cand are loc deshidratarea morfinei cu formarea
apomorfinei; in eprubeta se aduc 4,5 ml sol. sat. CH3COONa + 2 pic. HgCl2(incalzire pe
baia de apa)→ coloratie verde sau verde-albastra
 Reactii de culoare:
o R. Lafon → verde olive
o R. Marquis → violet
 4. Argumentați necesitatea derivatizării codeinei în scopul evaluării acesteia prin
metoda GC-MS.

Metoda GC-MS (cromatografie de gaze cuplată cu spectrometrie de masa) se utilizeaza

pentru identificarea unor compusi volatili din probe biologice. Insa, codeina este un compus greu
volatil asa ca este necesar realizarea in prealabil a derivatizarii acesteia. Pentru acest proces se
utilizeaza un compus de derivatizare precum N-metil-N-trimetil-silil-trifloroacetamida.