MODELE DE PROBLEME DE ECHILIBRE CHIMICE IN APĂ-

7. Echilibrul ionic.Constanta de aciditate. Constanta de bazicitate

Ĩn cazul ionizãrii (disocierii) electroliţilor prin dizolvarea lor în apã, au loc reacţii
reversibile între ei şi apã; se stabilesc echilibre chimice, caracterizate prin constanta
de echilibru.
Astfel la dizolvarea în apã, a unui electrolit CA, a cãrui moleculã se descompune în
doi ioni: C+ -cation şi A- -anion, echilibrul chimic se reprezintã:

CA = C+ + A-
Conform legii acţiunii maselor, constanta de echilibru a reacţiei de mai sus va fi:

K i = [C+] . [A-] / [CA]

Ki=constanta de ionizare sau disociere a electrolitului când este dizolvat în apã
[C+]=concentraţia molarã a cationului (mol/L)
[A-]=concentraţia molarã a anionului(mol/L)
[CA] =concentraţia molarã a electrolitului(mol/L)
Ka = constanta de aciditate- in cazul ionizãrii acizilor
Kb= constanta de bazicitate – în cazul ionizãrii bazelor

8 . Relaţia dintre constanta de ionizare şi α

Dacã electrolitul are un grad de disociere, în apã, atunci se poate scrie constanta de
ionizare, în funcţie de acesta. Considerãm concentraţia molarã a electrolitului, egalã
cu „c”, şi α este fracţiunea de moli de CA, care trece în cation şi anion.
Se observã din reacţie cã: 1 mol CA disociazã în 1 mol C+ şi 1 mol de A-
Atunci α.c.moli...............formeazã αc moli C+ şi α.c moli A-

Ecuaţia chimicã: CA = C+ + A-
Concentraţii iniţiale(mol/L) c 0 0
Conc. la echilibru(mol/L) c- α.c α.c α.c

c- α.c = moli de CA care nu a disociat, care se va gãsi la stabilirea echilibrului chimic

în soluţie.

Se poate scrie pentru echilibrul chimic, care se stabileşte constanta la echilibru, cu

concentraţiile componenţilor respectivi la echilibru:
Ki = α2 . c / 1- α
Este cunoscutã sub numele de legea diluţiei sau legea lui Ostwald.

La acizi slabi / baze slabe, α este <<1, (1- α) ≈1; legea diluţiei devine:
Ki = α2 . c ; α= √ Ki / c

9. Acizii poliprotici (polibazici) disociazã în soluţie apoasã, în trepte, fiecare treaptã

de disociere are o constantã de aciditate Ka1, Kan. La fel şi bazele polivalente disociazã
în soluţie apoasã, în trepte, fiecare treaptã de disociere are o constantã de bazicitate
Kb1, Kbn . Prima constantã de ionizare este mai mare.
10. Relaţia dintre tãria electroliţilor şi constanta de ionizare:
-electroliţi tari(acizi, baze) care au constanta de ionizare > 1. Sunt complet ionizaţi în
soluţie;

1
-electroliţi de tãrie medie, care au constanta de ionizare cuprinsã între 1-10-3;
-electroliţi slabi, care au constanta de ionizare cuprinsã între 10-3 – 10-7;
-electroliţi foarte slabi, care au constanta de ionizare cuprinsã între 10-7- 10-11

11. Constanta de ionizare(disociere) a apei.Produsul ionic al apei. pH, pOH

Apa se comportã în reacţii chimic, atât ca acid, cât şi ca bazã, adicã o moleculã poate
pierde un proton, în timp ce altã moleculã poate accepta un proton. O micã parte din
moleculele de apã disociazã în ioni de hidrogen şi ioni de hidroxil, cu care sunt în
echilibru. Ĩn apa purã, cât şi în orice soluţie apoasã are loc urmãtoarea reacţie de
transfer de protoni, cu stabilirea unui echilibru chimic:

H2O + H2O = H3O+ + HO-

Constanta de ionizare a apei va fi:
K c = C H3O+ . C HO- / C2 H2O
Gradul de ionizare al apei pure este foarte mic, echilibrul chimic este mult deplasat
spre stânga, concentraţia apei se poate include în Kc ; rezultã o nouã constantã a apei,
numitã produs ionic al apei ( sau constantã de autoprotolizã a apei).
Kc . C2 H2O = K H2O = C H3O+ . C HO-

Produsul ionic al apei variazã cu temperatura.

La 250C, K H2O = 1.10-14 (mol/L)
C H3O+ = C HO- = 10-7 mol/L

pH-ul este exponent al concentraţiei ionilor de hidrogen din soluţie; acesta este egal
cu logaritmul zecimal, luat cu semn schimbat, al concentraţiei ionilor de hidrogen. A
fost introdus pentru simplificarea calculelor:

C H3O+ = [H+] = 10-pH; pH= -lg[H+]

pOH este exponentul cu semn schimbat al concentraţiei ionilor de hidroxil din soluţie:
[HO-] = 10-pOH ; pOH = -lg [HO-]

pH+ pOH = 14

13. Reacţia de neutralizare / Indicatori acido-bazici

Reacţia dintre un acid şi o bazã se numeşte neutralizare; este o reacţie cu transfer de
protoni de la acid la bazã. Termenul a fost extins şi la reacţiile dintre un acid conjugat
şi o bazã conjugatã proveniţi de la aceeaşi substanţã.
Reacţia de neutralizare se poate scrie şi ţinând cont de ionizarea în apã a acidului, a
bazei şi a sãrii formate. Un exemplu este reacţia dintre HCl şi NaOH:

HCl (aq) + NaOH (aq) = NaCl (aq) + H2O (l)

acid bazã sare apã

sau:
H3O+(aq) + Cl- (aq) + Na+ (aq) + HO- (aq) = Na+ (aq) + Cl-(aq) + 2 H2O

Ĩn funcţie de concentraţiile acidului şi ale bazei se pot întâlni trei situaţii:

a) [H3O+] = [HO-] ; soluţia rezultatã este neutrã; pH=7

2
b) [H3O+] > [HO-]; se lucreazã cu exces de acid; nu se consumã toatã concentraţia
ionilor de hidroniu; soluţia finalã este acidã; pH < 7 (acid)
c) [H3O+] < [HO- ]; se lucreazã cu exces de bazã; nu se consumã toatã concentraţia
ionilor hidroxil; soluţia finalã este bazicã; pH> 7 (bazã)
Reacţia de neutralizare se întâlneşte la titrarea substanţelor ce dau prin dizolvare
soluţii acide/ bazice.
Indicatori acido-bazici
Sunt substanţe acide sau bazice, care au o culoare diferitã de baza conjugatã/ respectiv
acidul conjugat.Scimbarea culorii are loc în interiorul unui domeniu de pH.

Exemple:
1) Fenolftaleina: incolorã/ mediu acid; roşie/ mediu bazic
2) Metiloranj: roşu/ mediu acid; galben/ mediu bazic.

14. Reacţia de hidrolizã

Este o reacţie protoliticã, dintre apã şi ionii unei sãri dizolvate. Hidrolizeazã sãrurile
unor acizi slabi şi baze tari, respectiv baze slabe şi acizi tari, respectiv acizi slabi şi
baze slabe. Este o reacţie inversã neutarlizãrii. Este o reacţie reversibilã, la care se
poate aplica la stabilirea echilibrului chimic, legea acţiunii maselor. Soluţia finalã va
avea caracter acid, bazic, neutru, în funcţie de tãria acidului/ bazei din sare. Sãrurile
acizilor tari cu baze tari, nu dau aceastã reacţie.

15. Acizi şi baze în solvenţi neapoşi

Existã solvenţi amfiprotici, unii mai bazici, sau mai acizi decât apa:
-amoniacul, este un solvent bazic, care favorizeazã disocierea acizilor. Amoniacul are
un caracter slab acid- bazele tari disociazã în amoniac foarte puţin.
-alcoolul acetic, care este un solvent acid; amoniacul dizolvat în acid acetic se
comportã ca o bazã tare. Acizii tari ionizeazã slab în acidul acetic; acidul percloric
ionizeazã considerabil şi se foloseşte la titrarea bazelor organice.

16. Electroliţi amfiprotici (amfoteri)

Sunt substanţe care se comportã faţã de baze ca acizi, cedându-le un proton şi faţã de
acizi ca baze, acceptând un proton de la aceştia.
Exemple:
-aminoacizii: H2N-R-COOH
-oxizii: Al2O3; As2O3
-hidroxizii: Al(OH)3; Zn (OH)2
-anioni: HCO3- ; HSO4-

3
 Problema 1. Completaţi tabelul:

Soluţia [H3O+] [HO-] pH pOH Caracterul

M M acido-bazic
al soluţiei
0,01 M de
HCl
...M de 1 *10-11
NaOH
......M de 10
Ca(OH)2

Rezolvare

Caz 1. Se ştie concentraţia molarã a HCl şi trebuie sã calculãm: concentraţiile molare

ale ionilor hidroniu, hidroxil, pH-ul, pOH-ul şi sã apreciem caracterul acido-bazic al
soluţiei.
1. Avem o soluţie molarã de 0,05 mol / L de HCl şi ştim cã este un acid tare, care are
reacţia de ionizare, la dizolvarea în apã:

HCl (aq) + H2O (l) = H3O+ (aq) + Cl-(aq)

Acid1 baza2 acid2 baza1

Perechile acid-bazã conjugatã sunt:

HCl (acid; molecula neutrã)- Cl- ( baza lui conjugatã; anion)
H2O ( bazã; molecula neutrã) – H3O+ ( acidul lui conjugat; cation)

2. Acidul HCl ionizeazã total.

 Din reacţie se observã cã dintr-un mol de HCl se obţine 1 mol de H 3O+ şi 1
mol de Cl-
 Deci din 0,01 moli/L HCl se obţin 0,01 moli/ L de H3O+ şi 0,01 moli / L de Cl-.
[H3O+] = 0,01 M= 1x10-2
pH= -lg[C ioni H3O+] = -lg[1x10-2 ] = 2

KH2O = [ H3O+] . [HO-]

[HO-] = K H2O / [ H3O+] = 10-14 / 10-2 = 10-14+ 2 = 10 -12

pOH = -lg [C ioni HO-] = -lg 10-12 = 12

Caracterul soluţiei este acid, fiindcã pH-ul este < de 7 (neutru). Se cunoaşte scara de
pH şi variaţia pOH-ului.

Caz 2 Se ştie concentraţia ionilor de hidroniu, din soluţia de NaOH şi trebuie sã se

calculeze: concentraţia molarã a acesteia, concentraţia ionilor de hidroxil, pH-ul,
pOH-ul şi sã se aprecieze caracterul acido-bazic al soluţiei.

1. NaOH este o bazã tare, care ionizeazã total în apã:

NaOH (aq) = Na+ (aq) + HO- (aq)

4
Baza 1 acid1 baza2
1mol 1mol 1mol

Perechea acid-bazã conjugatã este:

NaOH (bazã; molecula neutrã) - Na+ ( acidul lui conjugat; cation)

2. Ĩn soluţiile apoase existã relaţia dintre ionii hidroxil şi hidroniu:

[H3O+] . [HO-] = 10-14( mol / L)2

[HO-] = 10-14 / 1 *10-11 = 10-3 ( mol/L)

3. Cu ecuaţia chimicã de mai sus şi regula de trei simplã se calculeazã concentraţia

molarã a soluţiei de NaOH:

1 mol de HO- .....se obţine din.....................1 mol de NaOH

Atunci 10-3 moli HO-.............provin din ..........10-3 moli de NaOH

Deci C M a soluţiei este 10-3 moli / L de NaOH.

4. Se calculeazã pH-ul şi pOH-ul:

pH= -lg[H3O+] = -lg 10-13 = 13

pOH = 14- pH = 14-13 = 1

5. Caracterul soluţiei este bazic, fiindcã pH-ul este > 7 .

Caz 3 Se ştie pH-ul şi trebuie sã calculãm: concentraţia molarã a hidroxidului de

calciu, concentraţiile molare ale ionilor de hidroniu, hidroxil; pOH-ul şi sã apreciem
caracterul acido-bazic al soluţiei.

1. Avem o soluţie molarã de Ca(OH)2 şi ştim cã este o bazã de tãrie medie (în unele
bibliografii apare bazã tare), care are reacţia de ionizare, la dizolvarea în apã:

Ca(OH)2 (aq) = Ca2+ (aq) + 2HO-(aq)

Baza1 acid1 baza2
1mol 1mol 2moli

Perechea acid-bazã conjugatã este:

Ca(OH)2 (bazã; molecula neutrã) – Ca2+ (acidul lui conjugat; cation)

2. Ĩn soluţiile apoase existã relaţia:

pH + pOH = 14
pOH = 14- pH = 14-10 = 4

pOH = -lg [HO-] = 4; [HO-] = 10-4 mol/ L

5
3. Cu ecuaţia chimicã de mai sus şi regula de trei simplã se calculeazã concentraţia
molarã a soluţiei de Ca (OH)2:

2 mol de HO- .....se obţin din.....................1 mol de Ca(OH)2

Atunci 10-4 moli HO-.............provin din .................10-4 / 2 moli de Ca(OH)2

Deci C M a soluţiei este 0,5* 10-4 moli / L de Ca(OH)2 sau 5 * 10-5 mol/L.

4. Se calculeazã concentraţia ionilor de hidroniu:

[H3O+] . [HO-] = 10-14 ( mol / L)2

[H3O+] = 10-14 / 5 *10-5 = 0,2 *10-9 ( mol/L) = 2*10-10 mol/ L

5. Caracterul soluţiei este bazic, fiindcã pH-ul este > 7 .

Problema 2. Constantele de aciditate corespunzãtoare celor douã trepte de ionizare a

acidului carbonic sunt: K1 = 4,2 .10-7 ; K2 = 4,8 .10-11. Explicã de ce K2 << K1

Acidul carbonic (H2CO3) este un acid politropic, adicã cedeazã doi protoni, în reacţia
de ionizare. Primul proton este cedat mai uşor, fiindcã este cedat de o moleculã
neutrã; al doilea proton este cedat de un ion negativ (HCO 3-), care cedeazã mai greu
protonul, care este un ion cu sarcinã pozitivã:
H2CO3 (aq) + H2O (l) = H3O+ (aq) + HCO3- (aq) K1
Acid 1 baza2 acid2 baza2

HCO3- (aq) + H2O (aq) = H3O+ (aq) + CO32- (aq) K2

Acid1 baza2 acid 2 baza2

Atenţie: La acizii tari şi la acizii slabi, constanta de ionizare a primei trepte este
mai mare decât constanta de ionizare a celei de a doua trepte.

Problema 3 O soluţie de acid acetic de concentraţie 0,02 M are constanta de aciditate,

Ka = 1,8.10-5.
a) Scrie ecuaţia reacţiei de ionizare a acidului acetic;
b) Determinã prin calcul concentraţia ionilor de hidroniu din aceastã soluţie.

Rezolvare
a) CH3COOH (aq) + H2O (l) = H3O+(aq) + CH3COO- (aq)
acid 1 baza2 acid2 baza1
1 mol 1mol 1 mol
Constanta de echilibru se exprimã în funcţie de concentraţiile molare:

Kc = [H3O+ ].[CH3COO- ] / [ CH3COOH].[H2O]

Kc . [H2O] = Ka = constanta de aciditate. Valoarea ei indicã tãria acidului.

6
Ka = [ H3O+ ].[ CH3COO- ] / [ CH3COOH]

b) Din ecuaţia chimicã de mai sus se observã cã la echilibru concentraţiile molare ale
ionilor aflaţi în soluţie sunt egale:
[H3O+ ] = [CH3COO- ]

Ĩnlocuim datele în ecuaţia Ka :

1,8 .10-5 = [ H3O+ ]2 / 2.10-2
[ H3O+ ] = √ 1,8.10-5 / 2.10-2 = √0,9.10-3 = √9.10-4 =3.10-2 mol/ L

R= b) 3.10-2 mol/ L [H3O+]

Problema 4 Calculeazã gradul de ionizare a unei soluţii a unei soluţii de

hidroxilaminã 0,1 M, dacã se cunoaşte constanta de ionizare K b = 9,0. 10-9. Substanţa
este bazã.

Rezolvare

1.Reacţia de ionizare a hidroxilaminei este:

HONH2 (aq) + H2O (l) = HONH3+ (aq) + HO-

Este o bazã slabã, fiindcã constanta de bazicitate este foarte micã şi se aplicã formula
de calcul:
Kb = α2 . c ; α= √ Kb / c; Kb= 9.10-9; c = 0,1 = 10-1
α= √ Kb / c = √ 9.10-9 / 10-1 = √ 9.10-9+1 = 3.10-4

R: 3.10-4

Problema 5 O soluţie 0,1 M de acid acetic are gradul de ionizare egal cu 1,34 %.
Calculeazã constanta de aciditate (douã zecimale) a acidului acetic.
Rezolvare
Gradul de disociere al acidului acetic este mic, din 100 molecule de acid acetic se
descompun in ioni, doar 1,34.
Se aplicã formula simplificatã a constantei de ionizare – legea lui Ostwald:
KCH3COOH = α2 . c
α = 1,34 %= 0,0134; c=0,1
KCH3COOH = 0,01342.0,1= 0,00018 =1,8.10-5

Problema 6 O soluţie de NaOH 0,1 M se neutralizeazã cu o soluţie de HCL 0,1 M.

Calculeazã pH-ul soluţiei rezultate:
a. dupã neutralizarea a 99 % din soluţia de bazã;
b. la punctul de echivalenţã;
c. în prezenţa unui exces de 1% acid.
Enumerã doi indicatori acido-bazici.

Rezolvare

Acidul clorhidric se introduce din biuretã peste hidroxidul de sodiu din paharul conic.

7
 a. Se neutralizeazã 99 % din bazã
1.Se calculeazã numãrul de moli de ioni de H+ şi de HO- din soluţiile de acid şi bazã:
Considerãm V HCl= 1L; n HCL = CM .VHCl = 0,1 . 1= 0,1 mol HCl
Considerãm V NaOH =1L; nNaOH = CM . V NaOH = 0,1 . 1 = 0,1 mol NaOH
n moli H+ = n moli HCl = 0,1 moli
n moli HO- = n moli NaOH = 0,1 moli
2. Se calculeazã numãrul de moli de NaOH, care se neutralizeazã:
0,1. 99/100= 0,099 moli de NaOH
Deci 0,099 moli de NaOH vor fi neutralizaţi de 0,099 moli de HCl.
3. Se calculeazã numãrul de moli de NaOH, care nu se neutralizeazã. Ei vor da un
caracter bazic. Ionii proveniţi din ionizarea apei nu influenţeazã:
0,1 moli-0,099= 0,001 moli de NaOH
4. Se calculeazã pOH-ul şi pH-ul:
pOH= -lg[ HO-] = -lg 0,001 = -lg 10-3 =3
pH= 14-pOH=14-3=11

b. La punctul de echivalenţã:
0,1 moli de H+ sunt neutralizaţi de 0,1 moli HO-, conform reacţiei:
H+ + HO- = H2O
În soluţia rezultatã rãmân ionii proveniţi din ionizarea apei [H+] = [HO-] = 10-7 mol/L;
pH=pOH=7; soluţia este neutrã.

c. În prezenţa unui exces de 1% acid

Se calculeazã numãrul de moli de HCl adãugaţi în plus:
La 100% moli de HCl...............se adaugã.....1% HCl
0,1 moli HCl...................................................X
X= 0,1 .1/100= 10-3 moli HCl vor fi în plus

Sunt neutralizaţi 0,1 moli de NaOH cu 0,1 moli de HCl; rãmân 10 -3 moli de HCl
neutralizaţi, care vor da un caracter acid soluţiei finale:
V s finalã= 1 L
n moli H+ = n moli HCl = 10-3 moli
pH= -lg[10-3] = 3

R: 11;7;3

Problema 7 Calculeazã concentraţia ionilor de hidroniu a unei soluţii de acid azotic

care rezultã prin amestecarea a 200 cm3 soluţie de acid azotic 0,1 M cu 400 cm 3
soluţie de acid azotic 0,2 M şi cu 400 cm3 apã distilatã.

Rezolvare
1. Se calculeazã numãrul de moli de HNO3 şi ioni de hidroniu, din fiecare
soluţie:
n 1 moli HNO3 = CM . V HNO3 = 0,1 mol/L . 0,2 L=0,02 moli
n1 moli H+ = n moli HNO3 = 0,02 moli
n 2 moli HNO3 = CM . V HNO3 = 0,2 mol/L . 0,4 L = 0,08 moli
n2 moli H+ = n moli HNO3 = 0,08 moli
2. Se calculeazã numãrul total de moli de ioni hidroniu şi volumul final de
soluţie, pentru a calcula concentraţia molarã de ioni de hidroniu(hidrogen):
ntotal de ioni H+ = n1 + n2 = 0,02 + 0,08 = 0,10 moli

8
Vfinal de soluţie= V1 + V2 + V H2O = 0,2 + 0,4 + 0,4 = 1 L
3. Se calculeazã concentraţia molarã de ioni de hidroniu:
CM = n moli H+/ V final = 0,1 moli/ 1 L= 0,1 M
4. Se calculeazã pH-ul soluţiei finale:
pH= -lg[ H+] = -lg 0,1 = -lg10-1=1

R: 1

Problema 8.
Clorura de argint este un precipitat care are produsul de solubilitate
Ps(AgCl) = 1* 10-10 (la 250C). Care este valoarea solubilitãţii în apã a acestei sãri?

Rezolvare
Este o problemã de echilibru de solubilitate a unui precipitat.
Schema de rezolvare este: se scrie ecuaţia chimicã a reacţiei de disociere a acestei sãri
în apã, care este o reacţie reversibilã, cu stabilirea unui echilibru chimic; se va scrie
valoarea constantei la echilibru, în care apare solubilitate precipitatului la 250C.

AgCl pp(aq) = Ag+ (aq) + Cl- (aq)

La stabilirea echilibrului chimic la 250 C, constanta de echilibru se exprimã în funcţie

de concentraţiile molare ale substanţelor chimice, care existã la acest moment în
soluţia apoasã:

Ks = [Ag+ (aq)] . [Cl- (aq)] / [AgCl pp]

[AgClpp] = concentranţia molarã a AgCl precipitat, care a disociat în apã; este o
cantitate micã;
[Ag+ (aq)] = concentraţia molarã a ionilor de Ag, care sunt la echilibru, în soluţie;
[Cl- (aq)] = concentraţia molarã a ionilor de Cl, care sunt la echilibru, în soluţie
Considerãm cã aceste douã concentraţii molare ale ionilor sunt egale cu solubilitatea
la 250 C, notatã cu S, atunci ecuaţia lui Ks va fi:

Ks . [AgCl pp] = [Ag+ (aq)]2 = S2

Produsul Ks . [AgCl pp] = Ps
Ps = S2
S = √pKs
S = √1.10-10 = 1.10-5 mol/L

Solubilitatea AgCl este 1.10-5 mol/L; se observã din reacţia de disociere electroliticã a
acestei sãri, cã 1 mol de AgCl formeazã 1 mol de Ag+.
R: 1.10-5 mol/L

Problema 9.
Care este concentraţia de Ag+ (aq) dintr-o soluţie de 150 mL apã care conţine 1 g de
[Ag(NH3)2] NO3, dacã valoarea constantei de disociere a ionului complex este 10-7 ?

Rezolvare
Este o problemã de echilibru în soluţia de sare/ are loc hidroliza sãrii.

9
Din valoarea constantei de disociere a ionului complex Ag(NH3)2]- se va calcula
concentraţia molarã a ionilor de argint existenţi la echilibrul chimic, în 150 mL de
apã. Concentraţia molarã a complexului se calculeazã cu datele din enunţ.

1. Se calculeazã concentraţia molarã a complexului:

M complex = A Ag + 3A N+ 6 A H + 3 AO = 108+3.14+6.1+3.16=204
CM = md / M.Vs = 1/204.0,15=1/ 30,6 = 0,0327 mol/ L
2. Ecuaţiile de disociere electrolitice ale complexului şi ale ionului complex sunt:
[Ag(NH3)2] NO3 (aq) = Ag(NH3)+ aq + NO3- aq
Ag(NH3)+ aq = Ag+ (aq) + 2 NH3

3. Constanta de disociere a ionului complex la echilibrul chimic este:

Kd = [Ag+] . [NH3]2 / [Ag(NH3)+]

[Ag+] = Concentraţia molarã a ionilor de argint, la stabilirea echilibrului chimic

[NH3] = Concentraţia molarã a moleculelor de amoniac, la stabilirea echilibrului
chimic
Din ecuaţiile de disociere electroliticã se observã cã:
-1mol de [Ag(NH3)2] NO3 prin disociere produce 1 mol de Ag(NH3)+
-La 1 mol de Ag(NH3)+ ..corespund.....1 mol de Ag+.....2 moliNH3, de unde rezultã cã
1mol de amoniac corespunde la 0,5 moli de ioni argint.

Ĩnlocuim în ecuaţia constantei de disociere [NH3]= 0,5 [Ag+] şi vom avea valoarea:
Kd = [Ag+] .[[0,5 Ag+]]2 / [Ag(NH3)+] = 0,25 [Ag+]3 / [Ag(NH3)+]
4. Ĩnlocuim datele Kd şi concentraţia molarã a complexului în expresia matematicã a
lui Kd şi se calculeazã concentraţia ionilor de Ag+ la echilibrul chimic:
10-7 = 0,25. [Ag+]3 / 0,0327
[Ag+]3 = 10-7. 0,0327 / 0,25 = 0,1308.10-7 = 13,08 .10-9

[Ag+] = radical de ordinul 3 din 13,08.10-9= 2,35.10-3 mol / L

R: [Ag+] aprox 2,35.10-3 mol/L.

Problema 10.
O soluţie de clorurã de amoniu are pH=5,32. Ce masã de clorurã de amoniu se aflã în
50 mL soluţie. Kb pentru amoniac este 1,8.10-5.

Rezolvare
Este o problemã bazatã pe hidroliza unei sãri formatã prin reacţia unui acid tare
HCl cu o bazã salbã NH4OH, în urma dizolvãrii în apã. Reacţia are loc cu stabilirea
unui echilibru chimic, la care se poate calcula constanta de hidrolizã. Din aceastã
constantã se calculeazã concentraţia molarã a ionului amoniu, la echilibrul chimic şi
apoi numãrul de moli de clorurã de amoniu/ 50 mL.

1. Scriem reacţiile chimice care au loc la dizolvarea sãrii în apã: disociere

electroliticã (ionizare) şi apoi reacţia ionilor cu apa, pentru a obţine ecuaţia
simplificatã a reacţiei de hidrolizã:
NH4Cl (aq) = NH4+ (aq) + Cl- (aq) -ionizare/ disociere la dizolvare în apã
NH4+ + Cl- + HOH = NH4OH + H+ + Cl- -hidrolizã
Bazã slabã Acid tare, care ionizeazã total

10
Prin reducerea ionul Cl- (ion spectator), ecuaţia de echilibru chimic este:
NH4+ (aq) + HOH= NH4OH + H+ ; se vede cã soluţia acestei sãri este acidã.
Constanta de hidrolizã la echilibru are formula:
Kh = [NH4OH] . [H+] / [NH4+]

2. Hidroxidul de amoniu rezultat este o bazã slabã şi care disociazã în apã:

NH4OH (aq) = NH4+ (aq) + HO-
Kb = [NH4+] . [HO-] / [NH4OH]

3. Vrem sã eprimãm constanta de hidrolizã în funcţie de produsul ionic al apei

K H2O ; pentru aceasta vom înmulţi cele douã constante, pentru a ajunge la
produsul concentraţiilor ionilor de hidroniu şi hidroxil:
Kh. Kb = [NH4OH] . [H+] / [NH4Cl] . [NH4+] . [HO-] / [NH4OH] = [H+].[HO-]= K H2O
Deci:
Kh. Kb = K H2O = 10-14 mol/ L

4. Se calculeazã Kh:
Kh = 10-14 / 1,8.10-5 = 0,55.10-9 mol/L

5. Din Kh se calculeazã concentraţia molarã a ionului amoniu.

NH4+ (aq) + HOH= NH4OH + H+

La echilibrul chimic avem concentraţiile molare ale substanţelor existente în soluţie:

[NH4+] = [NH4+]iniţial din NH4Cl – [H +]; se poate neglija aceastã concentraţia ionilor
de hidrogen, faţã de concentraţia NH4Cl;
[NH4OH] = concentraţia molarã a hidroxidului de amoniu
[H+] = concentraţia molarã a ionului de hidrogen şi care se considerã egalã cu a
hidroxidului de amoniu.

Se înlocuieşte în valoarea lui Kh, concentraţia molarã a [NH4OH] = [H+]

Kh = [NH4OH] . [H+] / [NH4 +] = [H+]2 / [NH4 +]
[NH4+ ] = [H+]2 / Kh
[H+] = 10-pH = 10-5,32
[NH4 +] = (10-5,32)2 / 0,55.10-9 = 1,81.10-10,64+9 = 1,81.10-1,64 mol/L

6. Din reacţia de disociere a clorurii de amoniu, în urma dizolvãrii în apã se

observã cã 1 mol de clorurã de amoniu produce 1 mol de ion amoniu. Se
calculeazã masa de clorurã de amoniu din 50 mL, ştiind concentraţia molarã a
acestuia de 1,81.10-1,64 mol/L.
M NH4Cl = A N + 4 A H + A Cl = 14+4.1+35,5=53,5

Dacã 1L soluţie are...................................... 1,81.10-1,64 mol . 53,5g/mol

Atunci 50.10-3 L are..........................................X g
X= 50.10-3. 1,81.10-1,64 . 53,5 = 4,84. 10-1,64 = 4,84.10-2+0,36 = 4,84 .10-2.100,36=
4,84.2,29. 10-2 =11,09 .10-2 g

R: 11,09 .10-2 g

11
Problema 11.
a)Acidul HA are Ka=4.9.10-10. Ce valoare are pH-ul soluţiei de NaA 0,03 M?
b) Ce concentraţie va avea soluţia de acetat de sodiu care are un pH cu 2 unitãţi mai
mic decât soluţia de mai sus? ( pKa CH3COOH = 4,74)

Rezolvare
Se propune schema de rezolvare, cu scopul de a-ţi forma o vedere asupra fenomenelor
ce au loc şi ce formule de calcul se pot aplica şi de ce.

Cazul a
Este o problemã bazatã pe: a) disocierea electroliticã (ionizare) a unui acid/ respectiv
acid acetic în urma dizolvãrii în apã; b)hidroliza unei sãri formatã prin reacţia unui
acid slab (Ka este foarte micã) cu o bazã tare NaOH, în urma dizolvãrii în apã.
Reacţia are loc cu stabilirea unui echilibru chimic, la care se poate calcula constanta
de hidrolizã. Aceastã constantã se exprimã în funcţie de Ka şi KH2O; din acest raport se
calculeazã concentraţia ionilor de HO- la echilibru şi apoi concentraţia ionilor de
hidrogen, aflaţi la echilibru.

1. Scriem reacţiile chimice de disociere electroliticã care au loc la dizolvarea sãrii

NaA şi ale acidului HA în apã:
HA(aq) = H+(aq) + A-(aq)
acid
Ka = [H+] . [A-] / [HA] ; acest acid disociazã foarte puţin, deci concentraţia lui la
echilibru chimic se poate neglija.
Ka = [H+] . [A-]

NaA(aq) = Na+ (aq) + A-(aq)

Sare bazã conjugatã tare
A-(aq) + HOH = HA(aq) + HO - este forma simplificatã a reacţiei de hidrolizã, fiindcã
anionul este o bazã conjugatã tare, capabilã sã accepte un proton de la apã. Se scrie
constanta de hidrolizã la echilibru:

Kh = [ HA].[HO-] / [A-]

2. Se aplicã relaţia:
Kh.Ka= KH2O = 10-14
Kh = 10-14 / Ka
[ HA].[HO-] / [A-] = 10-14 / Ka

Când reacţia chimicã ajunge la echilibrul chimic vom avea în soluţia sãrii dizolvate în
apã, urmãtorele concentraţii molare ale substanţelor:
[A-] = concentraţia anionului rãmas neionizat= concentraţia molarã a lui A din NaA
înainte de a fi introdus în apã- concentraţia de ioni HO- puşi în libertate şi care se pot
neglija; deci concentraţia anionului rãmas neionizat ≈ concentraţia anionului iniţial
din NaA. Din stoechiometria reacţiei de disociere a lui NaA în apã, se observã cã 1
mol de NaA produce 1 mol de A-.
[ HA] = concentraţia molarã a acidului HA format şi care se aproximeazã egalã cu a
ionului hidroxil
[HO-] = concentraţia molarã a ionului hidroxil pus în libertate

12
Se exprimã deci concentraţia lui HA, în funcţie de concentraţia lui HO-.
[HO-]2 / [A-] = 10-14 / Ka

3. Se calculeazã din relaţia de mai sus concentraţia ionilor de hidroxil.

[HO-]2 = (10-14 / Ka). [A-]
Ka= 4,9.10-10
[NaA] = 0,03 mol/L
[HO-]2 = (10-14 / 4,9.10-10) . 0,03 = (0,20.10-14+10) . 0,03= 0,006.10-4
[HO-] = √0,006.10-4 = 0,070.10-2

4. Se calculeazã concentraţia ionilor de hidrogen şi pH-ul, în soluţia de NaA la

echibrul chimic:
[H+] . [HO-] = 10-14
[H+] = 10-14/ [HO-] = 10-14 / 0,07.10-2 = 12,9 .10-14+2 = 12,9.10-12 mol/ L
pH= -lg [H+] =- lg 12,9.10-12 = - (lg12,9 +lg10-12 ) = -1,11 +12 = 10,89

Caz b
Din constanta de hidrolizã a acetatului de sodiu se va calcula concentraţia acetatului
de sodiu. Se cunosc:
-pH-ul soluţiei de acetat de sodiu= pH soluţie de la pct a-2= 10,89-2=8,89
-pOH=14-8,89=5,11; [HO-] = 10-5,11 mol/L
-pKa = -lg Ka;p Ka CH3COOH = 4,74; Ka= 10-4,74
1. Se scrie reacţia de hidrolizã a CH 3COONa-sare provenitã din acid slab şi o
bazã tare:
CH3COONa = CH3COO- + Na+
CH3COO- (aq) + Na+(aq) + HOH(l) = CH3COOH(aq) + Na+(aq)+ HO-(aq)
Acid slab bazã tare
+
Se reduc ionii Na , echilibrul este:
CH3COO- (aq) + HOH(l) = CH3COOH(aq) + HO-(aq)
Hidrolizeazã anionul acetat, care este baza conjugatã tare a acidului slab-acid acetic.

2. Se scrie relaţia: Kh . Ka = K H2O

Kh = [CH3COOH] .[HO-] / [CH3COO-] = constanta de hidrolizã
[CH3COOH]=[HO-]
[CH3COO-] la echilibru= C CH3COONa – C HO-; C HO- se poate neglija faţã de C CH3COONa
[CH3COO-] la echilibru= C CH3COONa
3. Se înlocuiesc datele în Kh = K H2O / Ka = 10-14/ 10-4,74 = 10-14+4,74=10-9,26
[HO-]2 / [CH3COO-] = 10-9,26
(10-5,11)2 / [CH3COO-] = 10-9,26
4. Se calculeazã concentraţia molarã a ionului acetat:
[CH3COO-] = (10-5,11)2 / 10-9,26 = 10-10,22+9,26 = 10-0,96 = 10-1.100,04= 1,096 .10-1 M
1 mol de acetat de sodiu produce la hidrolizã 1 mol de acetat;
Concentraţia molarã a ionului acetat este 1,096 .10-1 M. Deci 1L soluţie are 0,11 moli
acetat şi tot atâţia moli de acetat de sodiu.

R: 10,89; 0,11 moli.

Problema12

13
Sã se calculeze pH-ul unei soluţii care conţine 1 g de CH 3COOH şi 0,3 g de
CH3COONa în 1,5 L apã? (Ka (CH3COOH)=1,8.10-5)

Rezolvare
Este o problemã de echilibru acido-bazic în soluţie tampon.
Avem o soluţie formatã dintr-un acid slab (CH 3COOH) şi baza sa conjugatã din
acetatul de sodiu (CH3COONa) pH-ul acestei soluţii este menţinut constant la
adãugare de acid sau bazã deoarece existã componenţii CH 3COOH şi CH3COONa,
care vor consuma ionii hidroniu şi hidroxil adãugaţi:
Avem reacţiile:
-cãnd în soluţie se introduce un acid, deci ioni H 3O+, avem reacţia dintre ionul acetat
din sare cu acidul introdus (acesta se va consuma):
CH3COO- + H3O+ = CH3COOH + H2O

- cãnd în soluţie se introduce o bazã, deci ioni HO-, vom avea reacţia dintre acidul
acetic şi baza introdusã (aceasta se va consuma):
CH3COOH + HO- = CH3COO- + H2O

Concentraţia ionilor de hidroniu din soluţia tampon se calculeazã cu formula de mai

jos- la care s-a ajuns prin deducere:

[H3O+] = Ka [acid] / [sare]

[H3O+] = concentraţia ionilor de hidroniu din soluţia tampon; se va calcula din ea pH-
ul
Ka=constanta de aciditate a acidului acetic
[acid]=concentraţia molarã a acidului acetic din soluţia tampon
[sare]=concentraţia molarã a acetatului de sodiu din soluţia tampon

Etape de rezolvare
1. Se calculeazã concentraţiile molare ale acidului acetic şi ale acetatului de
sodiu în 1,5L soluţie tampon:
M acid acetic=60; M acetat de sodiu=82
C M (CH3COOH) = md/M.Vs = 1/ 60.1,5=0,011mol/L
C M (CH3COONa) = md/ M.Vs = 0,3/82.1,5 = 0,0024 mol/L

2. Se înlocuiesc datele numerice în formula de calculare a concentraţiei molare a

ionilor de hidroniu din soluţia tampon:

[H3O+] = Ka [acid] / [sare]

[H3O+] = 1,8.10-5 . 0,011/ 0,0024= 8,25.10-5 mol/L

3. Se calculeazã pH-ul soluţiei tampon:

pH-ul = -lg [H3O+] = -lg 8,25.10-5 = -(lg 8,25 + lg 10-5) = -0,916 + 5 = 4,08

R: 4,08

14