e)pH-UL UNEI SOLUłII CE CONłINE ACIDUL UNUI

CUPLU ŞI BAZA ALTUI CUPLU

Este cazul echilibrului:

Acid1 + Bază2 Bază1 + Acid2

pentru care avem formula de calcul a pH-ului:

pKa + pKa 1 [Baza2 ]

pH = 1 2
+ log
2 2 [Acid1 ]

Două cazuri:

AMESTEC ECHIMOLECULAR
ConcentraŃiile iniŃiale de [Acid1] = [Bază2]

pKa + pKa
pH = 1 2

2

Dacă Acid1 şi Bază2 dizolvate în aceeaşi soluŃie
se află într-un raport molar [Bază2]/ [Acid1]= m
calcularea pH-ului se face cu relaŃia:

pKa + pKa 1
pH = 1 2
+ logm
2 2
 f) pH-UL SOLUłIILOR DE SĂRURI
Sărurile solubile sunt în general electroliŃi tari care
în soluŃie apoasă sunt total disociate. Prin disociere se
formează specii chimice cu proprietăŃi de acid bază sau
amfolit acido-bazic.

pH-ul unei soluŃii de NH4Cl

În soluŃie apoasă clorura de amoniu disociază:
NH4Cl → NH4+ + Cl-
Ionul amoniu care este un acid slab şi anionul Cl-
neutru din punct de vedere acido-bazic. SoluŃia de
clorură de amoniu se comportă deci ca o soluŃie de
acid slab.

pKa 1
pH = − log C
2 2

Ka constanta de aciditate a cuplului NH4+/NH3

C este concentraŃia în clorură de amoniu.

pH-ul unei soluŃii de CH3COONa

CH3COONa →CH3COO- + Na+

Ionul acetat o bază slabă şi ionul Na+ neutru din

punct de vedere acido-bazic. SoluŃia de acetat de
sodiu se comportă deci ca o soluŃie de bază slabă.

pK a 1
pH = 7 + + log C
2 2

pH-ul unei soluŃii de CH3COONH4

CH3COONH4 → CH3COO- + NH4+

Ionul amoniu, un acid slab şi ionii acetat , o bază
slabă. Deci la dizolvarea acetatului de amoniu în apă se
obŃine o soluŃie ce conŃine acidul unui cuplu şi baza
altui cuplu în concentraŃii egale.

pK a + pK a
pH = 1 2

2
Ka1 şi Ka2 sunt constantele de aciditate ale celor două
9,2 + 4,8
cupluri pH = =7
2

g) pH-UL UNEI SOLUłII DE AMFOLIT

O soluŃie de amfolit se obŃine la dizolvarea unui
poliacid în apă sau la dizolvarea sării acide a unui
poliacid ca de exemplu NaHCO3
 NaHCO3 → Na+ + HCO3-
formează în soluŃie amfolitul: HCO3- aşa cum se poate
observa din echilibrele:

I. HCO3- + HOH CO32- + H3O+ (pKa1)

II. HCO3- + H3O+ H2CO3 + HOH (pKa2)
2HCO3- H2CO3 + CO32-

O soluŃie de amfolit se comportă ca o soluŃie ce

conŃine un amestec echimolecular format din acidul
unui cuplu şi baza altui cuplu.

pK a + pK a
pH = 1 2

2
Ka1 şi Ka2 sunt constantele de aciditate ale celor
două cupluri.

SOLUłII TAMPON

O soluŃie care conŃine cantităŃi echimoleculare de

acid slab şi baza sa conjugată sau de bază slabă şi
acidul său conjugat şi care nu îşi schimbă pH-ul decât în
mică măsură la adăugarea unor cantităŃi limitate de acid
tare sau bază tare se numeşte soluŃie tampon de pH.
 Exemple: NH3/NH4Cl, CH3COOH/CH3COONa,
H2CO3/NaHCO3, Na2HPO4/Na3PO4

CALCULUL pH-ULUI UNEI SOLUTII TAMPON

pH-ul se poate calcula cu relaŃia:

[Baza]
pH = pKa + log
[Acid]
Exemplu: considerăm o soluŃie de NH3 şi NH4Cl
fiecare în concentraŃie de 1mol/L Se poate scrie că
soluŃia conŃine:
[NH3] = [NH4+] = 1mol/L
pH-ul acestei soluŃii: pH = pKa = 9,2

MECANISMUL DE FUNCłIONARE AL UNEI SOLUłII

TAMPON

Considerăm aceeaşi soluŃie tampon NH3 / NH4Cl în

concentraŃie de 1mol/L şi presupunem că la această
soluŃie se adaugă un acid tare (HCl) până la o
concentraŃie de 0,1mol/L.
 Au loc reacŃiile:
HCl + HOH → H3O+ + Cl-
H3O+ + NH3 NH4+ + HOH

Urmărind transformările care au loc concentraŃia în NH3

va fi (1-0,1)mol/L iar concentraŃia în NH4+ (1+0.1)mol/L.
Rezultă pH-ul soluŃiei:

[ NH 3 ] 1− 0,1
pH = pK a + log pH= 9,2 + log = 9,1
[ NH 4+ ] 1+ 0,1
Se observă că adăugând o cantitate de acid tare
pH-ul acestei soluŃii nu s-a modificat decât cu 0,1 unităŃi.
Presupunând că la soluŃia iniŃială se adaugă o
cantitate de bază tare (KOH) până la o concentraŃie de
0,1mol/L. vor avea loc următoarele reacŃii:
KOH + HOH→ K+(HOH) + HO-
NH4+ + HO- NH3 +HOH

[ NH 3 ] 1+ 0,1
pH = pK a + log pH= 9,2 + log = 9,3
[ NH 4+ ] 1− 0,1
Se constată că şi în acest caz adăugând soluŃiei
iniŃiale o cantitate de bază tare pH-ul său nu s-a
schimbat decât cu 0,1 unităŃi.
 O soluŃie ce conŃine cantităŃi echimoleculare de
CH3COOH/CH3COO-.
[CH3COOH] = [CH3COO-] = 1mol/L

[Baza]
pH = pKa + log pH = pKa = 4,8
[Acid]
Adăugând un acid tare (ex. HCl până la o
concentraŃie de 0,1mol/L) la această soluŃie are loc
echilibru:
CH3COO- + H3O+ CH3COOH + HOH
pH-ul soluŃiei rezultate va fi:
[CH3COO− ] 0,9
pH = pKa + log
[CH3COOH]
pH = 4,8 + log = 4,7
1,1
Dacă la soluŃia iniŃială se adaugă o bază tare are loc
echilibrul:
CH3COOH + HO- CH3COO- + HOH
Considerând că la soluŃia iniŃială baza tare se
adaugă până la o concentraŃie de 0,1mol/L pH-ul soluŃiei
rezultate va fi:
[CH3COO− ] 1,1
pH = pKa + log pH = 4 ,8 + log = 4 ,9
[CH3COOH] 0 ,9

CAPACITATEA DE TAMPONARE A SOLUłIILOR
TAMPON
Se referă la capacitatea amestecurilor tampon de a
consuma acizii sau bazele tari adăugate astfel încât pH-
ul să rămână aproximativ constant

O soluŃie tampon are capacitatea maximă atunci

când acidul slab şi baza sa conjugată se află în raport
echimolecular. pH = pKa.

O bună capacitate de tamponare se poate menŃine

până la un raport al concentraŃiilor celor două
componente cuprins între 10-2-102. Pentru aceste limite
avem: pH = pKa ±2.
În afara acestor limite capacitatea de tamponare
este foarte mică.
 VariaŃia pH-ului în funcŃie de procentul de acid
într-o soluŃie tampon

INDICE DE TAMPONARE
Indicele de tamponare este o măsură a capacităŃii de
tamponare şi reprezintă variaŃia pH-ului la adăugarea unei
cantităŃi de acid sau bază tare:

dm
β= β este indicele de tamponare,
dpH
dm este numărul de
echivalenŃi-gram de acid tare sau bază tare adăugat,
dpH este variaŃia de pH la
adăugarea de acid sau bază tare.
 CONCENTRATIA SPECIILOR CHIMICE LA
ECHILIBRU

Dacă se cunoaşte pH-ul unei soluŃii de acid sau de

bază şi concentraŃia iniŃială a acidului sau bazei se poate
calcula concentraŃia tuturor speciilor chimice angajate în
echilibrul acid-bază.
HA + HOH H3O+ + A-

[ A − ][ H 3 O + ] [A− ]
Ka = pH = pKa + log
[ HA ] [HA]

Din relaŃia lui Henderson se observă că :

• atunci când pH = pKa [HA] = [A-];
• dacă pH<pKa în soluŃie [HA] > [A-];
• dacă pH>pKa in solutie [HA] < [A-].
Presupunând C concentraŃia iniŃială a acidului, la
echilibru, putem scrie:
C = [HA] + [A-]
łinând seama de constanta de aciditate putem scrie
mai departe:
 [ A− ][H3O+ ]
Ka =
[HA]
− − [ A − ][ H 3 O + ]
C = [ HA ] + [ A ] = [ A ] +
K a

sau:

[HA]Ka
C = [HA] + [A− ] = [HA] +
[H3O+ ]
Rezultă relaŃiile de calcul a concentraŃiei speciilor
chimice prezente la echilibru în soluŃia acidului HA când se
cunoaşte concentraŃia iniŃială a acidului, C, pH-ul acestei
soluŃii şi constanta de aciditate a acidului.

− [H 3O + ]
[A ] = C (1 + )
Ka

Ka
[HA] = C (1 + +
)
[H3O ]

RaŃionamentul se poate extinde şi asupra poliacizilor.

De exemplu într-o soluŃie ce conŃine acidul H2A avem
echilibrele:
 H2A + HOH H3O+ + HA-
HA- + HOH H3O+ + A2-

[HA− ][H3O+ ] [A 2− ][H3O+ ]

Ka = Ka =
1
[H2A] 2
[HA− ]
Speciile chimice prezente la echilibru vor fi: [H2A], [HA-
]şi [A2-] .
Din ecuaŃia de bilanŃ a concentraŃiei iniŃiale a acidului
C = [H2A] + [HA-] + [A2-]
Luând în considerare expresia constantelor de aciditate
Ka1 şi Ka2 se obŃin relaŃiile de calcul a concentraŃiilor
speciilor chimice la echilibru:
Ka Ka ⋅ Ka
[H 2 A] = C (1 + 1

+
+ 1

+
2

2
)
[H 3O ] [H 3O ]

− [H 3O + ] Ka
[HA ] = C (1 + + ) 2

Ka [H 3O + ]
1

2− [ H 3O + ] [ H 3 O + ]2
[ A ] = C (1 + + )
Ka 2
Ka ⋅Ka 1 2

Cu ajutorul relaŃiilor de mai sus se pot calcula

concentraŃiile speciilor chimice prezente la echilibru
cunoscând concentraŃia iniŃială a acidului, pH-ul soluŃiei şi
constantele de aciditate. Calculul concentraŃiei speciilor
chimice prezente în soluŃie la echilibru devine mai complex
cu cât acidul conŃine mai mulŃi protoni ionizabili.
 VOLUMETRIA

Volumetria sau titrimetria numită astfel de la

operaŃia de titrare (adăugare în picătură a soluŃiei de
reactiv de titrare) este o metodă chimică de analiză care
se bazează pe măsurarea exactă a volumului soluŃiei
reactivului de titrare de concentraŃie cunoscută. În
principiu dacă la soluŃia ce conŃine specia chimică de
dozat (ex. D1) se adaugă o soluŃie ce conŃine o altă
specie chimică A2 capabilă să transforme pe D1 în
conjugatul său A1 atunci au loc echilibrele chimice:

D1 A1 + π (K1)
A2 + π D2 (K2)
D1 + A2 A1 + D2
[ A 1 ][ D 2 ] K 1
K = =
[ D 1 ][ A 2 ] K 2
în care K1 şi K2 sunt constantele celor două cupluri.
Dacă C1 este concentraŃia speciei chimice D1 în soluŃia de
titrat din care s-a luat volumul V1 şi C2 este concentraŃia
speciei A2 din care s-a adăugat volumul V2 se poate scrie:
V1C1 = V2C2
 V2C2
C =
iar concentraŃia speciei titrate va fi: 1
V1

Această relaŃie reprezintă principiul

operaŃional al volumetriei.
Pentru elaborarea unei metode volumetrice de
analiză este necesar sa se aiba în vedere următoarele
aspecte:
1. Alegerea reactivului de titrare.
2.Tehnica de adăugare a reactivului de titrare şi de
măsurare a volumului soluŃiei sale.
3.VariaŃia concentraŃiei speciilor chimice implicate
în reacŃia de titrare până la punctul de echivalenŃă
4.Metoda de determinare a punctului de echivalenŃă
5.Calculul concentraŃiei speciei chimice
determinate.
 ALEGEREA REACTIVULUI DE TITRARE

Alegerea reactivului de titrare se face astfel încât

acesta adăugat în cantitate stoechiometrică să
transforme cantitativ pe D1, specia chimică de dozat, în
conjugatul său A1.

[ A 1 ][ D 2 ] K 1
D1 + A2 A1 + D2 K= =
[ D 1 ][ A 2 ] K 2

ReacŃia se consideră cantitativă când D1 se transformă

în conjugatul său în proporŃie de 99,9%.

99.9 × 99.9 K
K= = 106 = 1
0.1× 0.1 K2

Deci într-o transformare cantitativă se îndeplineşte condiŃia:

K1
K = ≥ 10 6
K2
sau:
pK2 – pK1 >6

Alegerea reactivului de titrare se face funcŃie de

constantele cuplurilor implicate în reacŃia de titrare
astfel încât să se respecte relaŃia de mai sus.
 TEHNICA DE ADĂUGARE A REACTIVULUI DE
TITRARE

Pentru măsurarea volumului soluŃiei de reactiv se

folosesc instrumente de sticlă gradate cum ar fi: baloane
cotate, biurete pipete, cilindri gradaŃi. Într-o titrare adăugarea
volumului soluŃiei de reactiv de titrare se face numai cu
biureta. Biuretele, pipetele precum şi celelalte instrumente
pentru măsurat volumul soluŃiilor de reactivi sunt etalonate
astfel încăt volumul delivrat să fie bine definit. Etalonarea
instrumentelor se face cu apă distilată la temperatura de
20ºC. De aceea măsurarea volumelor unor soluŃii
concentrate, a solvenŃilor neapoşi poate introduce erori
(mai ales dacă măsurarea se face la temperaturi diferite
de 20ºC).

ERORI POSIBILE LA MĂSURAREA VOLUMELOR CU BIURETA
a) Eroarea de picătură
Cantitatea minimă de soluŃie care se poate adăuga cu
biureta corespunde volumului unei picături care este de
aproximativ 0.03 cm3. Titrarea se opreşte atunci când
soluŃia care se titrează îşi schimbă culoarea . Pentru ca
soluŃia să îşi schimbe culoarea ultima picătură adăugată
reacŃionează cu indicatorul producând schimbarea de
culoare (virajul indicatorului). Astfel volumul citit la biuretă
este mai mare decât volumul necesar transformării
cantitative. Volumul suplimentar este egal cu volumul
picăturii adăugate. Dacă:v reprezintă volumul picăturii iar V
este volumul soluŃiei folosit la titrare, eroarea de picătură se
calculează cu relaŃia:

v
p% = × 100
V

b) Eroarea de curgere
Eroarea de curgere este determinată de faptul că viteza
de curgere a soluŃiei în centrul biuretei este mai mare decât
viteza de curgere a acesteia în vecinătatea pereŃilor interiori
ai biuretei ca urmare a unei aderenŃe aparente a soluŃiei la
pereŃii interiori ai eprubetei. Eroarea de curgere este
proporŃională cu suprafaŃa biuretei (S) corespunzătoare
volumului soluŃiei folosit la titrare(V)
Eroarea de curgere este deci cu atât mai mare cu cît
volumul folosit la titrare este mai mare iar diametrul biuretei
este mai mic.
Eroarea de curgere mai depinde şi de alŃi factori cum ar fi:
• tensiunea superficială a soluŃiei,
• densitatea şi vâscozitatea acesteia,
• viteza de adăugare a reactivului de titrare,
• gradul de curăŃire al biuretei.

c)Eroarea de citire
Citirea corectă la biuretă se face astfel:
• pentru lichide transparente, incolore, privirea trebuie să
fie perpendiculară pe diviziunea tangentă la meniscul
inferior.
• pentru lichide colorate netransparente, privirea trebuie să
fie perpendiculară pe diviziunea tangentă la meniscul
superior.

VOLUMETRIA BAZATĂ PE REACłII

CU TRANSFER DE PROTONI

Volumetria bazată pe reacŃii cu transfer de protoni

permite determinarea acizilor prin titrare cu o soluŃie de
bază (alcalimetria) şi determinarea bazelor prin titrare cu
o solutie de acid (acidimetria).

ALEGEREA REACTIVULUI DE TITRARE

Alegerea reactivului de titrare se face astfel încât
adăugat în cantitate echivalentă să transforme cantitativ
specia chimică de dozat în conjugatul său.
Considerând reacŃia de titrare:
 Acid1 + Bază2 Bază1 + Acid2
[ Baza1 ][ Acid 2 ] Ka1
K= =
[ Acid1 ][ Baza2 ] Ka 2

CondiŃia titrări cantitative este:

pKa2 – pKa1 > 6
In ce măsură se respectă această condiŃie pentru
diferite tipuri de titrări:

1) Titrarea unui acid tare cu o bază tare

Titrarea acidului clorhidric cu hidroxid de sodiu

HCl + NaOH → NaCl + HOH sau

H3O++HO- →HOH+HOH
acid1 bază2 bază1 acid2
Ka1=KH3O+/HO- = 1; Ka2 = KHOH/HO- = 10-14

CondiŃia titrării cantitative devine:

pKa2 – pKa1 = 14 –0 =14 > 6
Titrarea unui acid tare cu o bază tare este deci o titrare
cantitativă
 2) Titrarea unui acid slab cu o bază tare
Titrarea acidului acetic cu hidroxid de sodiu

CH3COOH + NaOH CH3COONa + HOH sau

CH3COOH +HO- CH3COO- +HOH
acid1 bază2 bază1 acid2
Ka1 = KCH3COOH/CH3COO- = 10-4.8; Ka2 = KHOH/HO- = 10-14
CondiŃia titrări cantitative este:
pKa2 – pKa1 = 14 – 4.8 = 9.2>6
Titrarea unui acid slab cu o bază tare este o titrare
cantitativă.
3)Titrarea unei baze slabe cu un acid tare
Titrarea amoniacului cu acid clorhidric

NH3 + HCl NH4Cl sau

NH3 + H3O+ NH4+ + HOH
bază2 acid1 acid2 bază1
Ka1 = KH3O+/HOH = 1, Ka2 = KNH4+/NH3 = 10-9.2

CondiŃia titrări cantitative este:

pKa2 – pKa1 = 9.2 – 0 = 9.2 >6
Titrarea unei baze slabe cu un acid tare este o titrare
cantitativă.

4) Titrarea unui acid slab cu o bază slabă.

Acidul acetic cu amoniac.
CH3COOH + NH3 CH3COO- + NH4+
acid1 bază2 bază1 acid2
Ka1 = KCH3COOH/CH3COO- = 10-4.8; Ka2 = KNH4+/NH3 = 10-9.2
CondiŃia titrării cantitative:
pKa2 – pKa1 = 9.2 – 4.8 = 4.4 < 6
Titrarea unui acid slab cu o bază slabă nu se realizează
cantitativ.

5)Titrarea unui poliacid cu o bază tare.

Titrarea acidului fosforic cu hidroxid de sodiu.
Sunt posibile trei trepte de neutralizare:
H3PO4 + HO- H2PO4- + HOH
H2PO4- + HO- HPO42- + HOH
HPO42- + HO- PO43- + HOH

CondiŃia titrării cantitative pKa2 – pKa1 > 6 devine:

• pentru prima treaptă de titrare: 14 – 2.1 > 6. Titrarea
în prima treaptă se poate efectua cantitativ
 • pentru a doua treaptă de titrare: 14 –7.2 = 6.8 > 6
Titrarea în a doua treaptă se poate efectua cantitativ
• pentru a treia treaptă de titrare : 14 – 11.9 = 2.1< 6.
Titrarea în a treia treaptă nu poate fi efectuată
cantitativ.

CURBE DE TITRARE ÎN VOLUMETRIA

BAZATĂ PE REACłII DE NEUTRALIZARE

Curba de titrare reprezintă variaŃia pH-ului funcŃie

de gradul de titrare (n%) sau funcŃie de volumul de
titrant adăugat (V)

TITRAREA UNUI ACID TARE CU O BAZĂ TARE

Titrarea HCl cu NaOH

HCl + NaOH → NaCl + HOH sau

H3O+ + HO- → HOH + HOH

Presupunem:
V1 = volumul probei de HCL care se titrează;
c1 = concentraŃia în HCl din proba titrată egală cu
concentraŃia de NaOH cu care se titrează;
 V2 = volumul probei după fiecare adăugare;
n% = gradul de titrare
• Înainte de începerea titrării (n = 0%) avem o
soluŃie de acid tare de concentraŃie c al cărei pH
se calculează cu relaŃia:
pH=-log[H3O+]=-logc

• Pe parcursul titrării până la echivalenŃă

(0<n<100), pH-ul soluŃiei este determinat de
concentraŃia acidului netitrat. Pe baza datelor
care se cunosc se pot face următoarele calcule:

-cantitatea iniŃială de acid este: V1c

n
-cantitatea de acid titrată: V1c ×
100
n 100 − n
-cantitatea de acid netitrată: V1c − V1c × = V1c ×
100 100
Pentru a afla concentraŃia acidului netitrat este necesar să
raportăm cantitatea acidului netitrat la volumul în care
aceasta se află.
-concentraŃia acidului netitrat la gradul de titrare n% va
V1c 100 − n
fi: ×
V2 100
 Exprimând pe V2 funcŃie de V1 şi n obŃinem:
V1n V1 (100 + n )
V2 = V1 + =
100 100
100 − n
- ConcentraŃia acidului netitrat va fi deci: ×c
100 + n
pH-ul se va calcula cu relaŃia:

100− n
pH = − logc − log
100+ n
• La echivalenŃă (n = 100%) , întreaga cantitate de acid
a fost neutralizată.
ConcentraŃia de ioni H3O+ este egală cu concentraŃia
ionilor HO- . SoluŃia este neutră fapt rezultat şi din
valoarea pH-ului calculat cu ajutorul relaŃiei:

pKa1 + pKa2 0 + 14
pH = = =7
2 2
• După echivalenŃă (n>100%).
Pentru trasarea completă a curbei de titrare este
necesar să se cunoască valoarea pH-ului şi după
echivalenŃă. Valoarea pH-ului după echivalenŃă este
determinată de concenraŃia hidroxidului de sodiu adăugat
în exces în proba de analizat. Dacă n´% reprezintă gradul
 de exces, volumul V2 al probei la acest grad de exces va

n′V1 V1 (200 + n′)

fi: V2 = 2V1 + =
100 100
ConcentraŃia ionilor HO- în volumul V2 al probei după
echivalenŃă la gradul de exces n´, va fi:

n ′c
[ HO − ] =
200 + n ′

− n′
pOH= − log[HO ] = − log − logc
200+ n′
Ştiind că pH = 14 – pOH obŃinem formula de calcul a
pH-ului după echivalenŃă la gradul de exces n´, şi

n′
anume: pH = 14 + log + logc
200+ n′
Cu aceste relaŃii se calculează pH-ul pentru diferite momente
ale titrării apoi se reprezintă grafic pH = f(n) obŃinând curba
de titrare.
 Curba de titrare a unui acid tare(c = 1 mol/L)
cu o bază tare(c = 1mol/L)

Curba de titrare a unui acid tare cu o bază tare

prezintă o serie de caracteristici:

pH-ul la echivalenŃă este egal cu 7 (pHe = 7);

curba de titrare este simetrică în raport cu pH-ul la
echivalenŃă;

prezintă o variaŃie bruscă de pH la echivalenŃă
numită ,,salt de pH la echivalenŃă”;

până la echivalenŃă pH-ul depinde de concentraŃia
acidului titrat, după echivalenŃă pH-ul depinde de
concentraŃia excesului de bază cu care se titrează.


Dacă se calculează şi se trasează curba de titrare
pentru diferite concentraŃii de acid se constată că saltul
de pH la echivalenŃă este cu atât mai mic cu cât
concentraŃia acidului este mai mică.
 Curba de titrare a unui acid tare cu o bază tare
la diferite concentraŃii

Deoarece mărimea saltului de pH la echivalenŃă

hotărăşte precizia determinării respective rezultă că
există o limită de concentraŃie până la care
determinările mai pot fi făcute cu rezultate
satisfăcătoare(10-3 – 10-4mol/L).
Saltul de pH la echivalenŃă se calculează funcŃie de
eroarea admisă utilizând relaŃia:
∆pH = (pH)n=100+x% - (pH)n=100-x%
Unde: x este eroarea admisă(x=1%)
 CURBA DE TITRARE A UNEI BAZE TARI
CU UN ACID TARE

Titratrea unei soluŃii de NaOH cu o soluŃie de HCl.

NaOH + HCl → NaCl + HOH

HO- + H3O+ → HOH + HOH

Pentru calcularea curbei de titrare presupunem:

V1 = volumul probei de bază tare care se titrează(NaOH);
c = concentraŃia probei de bază tare care se titrează egală
cu concentraŃia soluŃiei de acid tare cu care se titrează;
V2 = volumul probei după fiecare adăugare de acid tare;
n% = gradul de titrare.
• Înainte de începerea titrării(n = 0%) avem o soluŃie
de bază tare de concentraŃie c al cărei pH se
calculează cu relaŃia:
pH = 14 + logc

• Pe parcursul titrării înainte de echivalenŃă (0<n>100)

pH-ul este determinat de concentraŃia bazei
netitrate care se poate calcula funcŃie de
concentraŃia iniŃială (c) şi gradul de titrare(n) cu
ajutorul relaŃiei:
 100− n
pH = 14 + logc + log
100+ n

• La echivalenŃă întreaga cantitate de bază tare a

reacŃionat. În soluŃie există ioni H3O+ şi HO-în
concentraŃii egale rezultaŃi din disocierea apei. pH-
ul se poate calcula cu relaŃia:

pKa 1 + pKa 2
pH =
2

unde: Ka1 = KH3O+/HO- = 1 pKa1 = 0

Ka2 = KHOH/HO- = 10-14 pKa2 = 14
pHe = 7

• După echivalenŃă(n>100%), pH-ul soluŃiei este

determinat de concentraŃia acidului în exces.
Dacă:
n′ = gradul de exces;
V1 = volumul soluŃiei de acid tare necesar pentru echivalenŃă
atunci volumul de acid adăugat în exces este:

n′ n′
Vexces = × V1 V2 = 2V1 + × V1
100 100
iar concentraŃia de acid tare aflat în exces în probă cx,
rezultă din relaŃia:

n′ n′ n ′c
(2V1 + × V1 )c x = × V1 × c cx =
100 100 200 + n ′

n′
pH = −logc − log
200+ n′
Cu aceste relaŃii se poate calcula pH-ul la titrarea unei
baze tari cu un acid tare.

Curba de titrare a unei baze tari(c = 1 mol/L)

cu un acid tare (c = 1mol/L)
Ca şi la titrarea unui acid tare cu o bază tare curba de
titrare prezintă caracteristici similare şi anume:

prezintă un salt de pH la echivalenŃă;

pH-ul la echivalenŃă este egal cu 7 (pHe = 7);

curba de titrare este simetrică faŃă de pHe;

pe parcursul titrării pH-ul depinde de
concentraŃia bazei netitrate iar după echivalenŃă
de concentraŃia acidului aflat în exces.

TITRAREA UNUI ACID SLAB CU O BAZĂ TARE

Fie HA un acid slab care se titrează cu o bază slabă.

Vom cosidera ca şi până acum:

V1 = volumul probei de acid care se titrează;

c = concentraŃia acidului în proba care se titrează egală cu
concentraŃia bazei cu care se titrează;
n % = gradul de titrare.
• Înainte de începerea titrări(n=0%) avem o soluŃie de
acid slab de concentraŃie c al cărei pH se calculează
cu relaŃia:

pKa 1
pH = − log c
2 2
 IniŃial(n = 0%)pH-u ldepinde de constanta de aciditate a
cuplului din care face parte acidul şi de concentraŃia
acestuia
• Pe parcursul titrării(0%<n<100%). Când începe
adăugarea de bază tare are loc reacŃia:
HA + HO- A- + HOH

În soluŃie există acidul HA netitrat plus baza sa

conjugată A- formată în urma reacŃiei de titrare. Cele două
specii chimice formează un sistem tampon al cărui pH se
calculează cu formula:

[A − ]
pH = pKa + log
[ HA ]
Raportul [A-]/[HA] se poate scrie funcŃie de gradul de titrare
n/(100-n).

n
pH = pKa + log
100 − n
Se constată că pentru n = 50% , când [HA] = [A-], se
obŃine un sistem cu capacitate de tamponare maximă iar
pH = pKa. Acest punct semnificativ de pe curbă se
numeşte punct de semiechivalenŃă. Valoarea pH-ului în
acest moment al titrării permite determinarea constantei de
aciditate a acidului slab care se titrează.
 • La echivalenŃă(n=100%). Dacă condiŃia titrării
cantitative este îndeplinită (pKa2 – pKa1>6), întreaga
cantitate de acid HA este transformată în baza sa
conjugată. La echivalenŃă avem o soluŃie de bază
slabă al cărei pH se calulează cu relaŃia:

pKa 1
pH = 7 + + log c′
2 2
Unde: c′ = concentraŃia bazei A-.
Considerînd concentraŃia bazei tari care se titrează egală
cu concentraŃia acidului titrat, rezultă c′ = c/2.
• După echivalenŃă(n>100%) pH-ul este determinat de
excesul de bază tare care aduce în soluŃie o
cantitate echivalentă de ioni HO-. Dacă n′ % este
gradul de exces pH-ul se poate calcula cu formula:

n′
pH = 7 + log c + log
200 + n ′
 Curba de tritrare a unui acid slab cu Ka=10-5 şi
concentraŃie 1 mol/L cu soluŃie de KOH de aceeaşi
concentraŃie

Caracteristicile curbei de titrare a unui acid slab cu o

bază tare.

pH-ul la echivalenŃă la echivalenŃă este situat în
mediu bazic(pHe>7);

curba de titrare nu mai este simetrică în raport cu
pH-ul la echivalenŃă;

pH-ul depinde iniŃial de concentraŃia acidului şi
de Ka, pe parcursul titrării este determinat de Ka
şi de gradul de titrare, la echivalenŃă depinde de
Ka şi de concentraŃia bazei conjugate iar după
 echivalenŃă pH-ul este controlat de exesul de
bază tare;

curba prezintă un punct de semnificativ la n=50%
numit punct de semiechivalenŃă în care pH1/2 =
pKa permiŃând determinarea valorii pKa

saltul de pH la echivalenŃă este mai mic decât în
cazul titrării unui acid tare de aceeaşi
concentraŃie cu o bază tare.

Pentru diferite concentraŃii ale acidului HA se observă

că saltul de pH la echivalenŃă este cu atât mai mic cu cît
concentraŃia acidului este mai mică.

Curbele de titrare a unui acid slab HA cu Kb = 10-5 cu o

bază tare de concetraŃie 1mol/ L şi respectiv o,1mol/L
 Saltul de pH la echivalenŃă depinde şi de constanta de
aciditate a cuplului din care face parte acidul.

Curbele de titrare a unor acizi slabi cu constante de

aciditate diferite cu o bază tare.

Saltul de pH la echivalenŃă este cu atît mai mic cu

cît constanta de aciditate este mai mică. łinând seama
de condiŃia titrării cantitative(pKa2 – pKa1>6) la titrarea
cu o bază tare (pKa2 = 14) se apreciază că valoarea
limită a constantei de aciditate este pKa1=8 (Ka1= 10-8).
Totuşi pentru a putea fi titraŃi direct cu o precizie
satisfăcătoare acizii slabi trebuie să aibe o constantă de
aciditate, Ka>10-5.
Titrarea acizilor slabi cu Ka<10-5 nu se face direct ei
fiind trasformaŃi în alŃi compuşi cu aciditate mai mare.