Titrarea potenţiometrică acido-bazică.

Titrarea potenţiometrică a acizilor slabi şi bazelor slabe

Titrarea este o tehnică analitică ce permite determinarea cantitativă a unei substanţe

specifice (analit) dizolvate într-o probă. Se bazează pe o reacţie chimică completă între
analit şi titrantul adăugat probei, a cărui concentraţie este cunoscută:
H3O+ + OH- 2H2O (1.10)
Titrantul este adăugat în exces, măsurarea volumului acestuia permiţând calcularea
conţinutului de analit pe baza stoechiometriei reacţiei chimice.
Lucrarea are ca scop determinarea masei acidului acetic (CH 3COOH) şi amoniacului
(NH3) din probe, prin titrare cu hidroxid de sodiu (NaOH), respectiv acid clorhidric (HCl) şi
determinarea constantelor de aciditate.
Alegerea reactivului de titrare
Stabilirea punctului de echivalenţă al titrării, acid slab cu bază tare sau bază slabă cu
acid tare se face potenţiometric numai când soluţiile sunt diluate şi nu se poate determina
precis cu ajutorul indicatorilor. Saltul de potenţial sau de pH la punctul de echivalenţă
depinde de concentraţia iniţială a ionilor H3O+, respectiv OH-, cât şi de constantele de
aciditate Ka, respectiv bazicitate Kb.
Pentru acidul acetic, care este titrat cu o soluţie de NaOH 0,1 N:
CH3COOH + OH- CH3COO- + H2O (1.11)
constanta de echilibru a reacţiei este:

Ka 
CH COO H O  K
3

2 a1
(1.12)
CH COOHOH  K
3

a2

unde Ka1 şi Ka2 sunt constantele de aciditate ale cuplurilor CH3COOH/CH3COO-, respectiv
H2O/OH- (Ka1 =10-4,76 şi Ka2 = 10-14).
Pentru amoniac, care este titrat cu o soluţie de HCl 0,1 N, reacţia de neutralizare este:
NH3 + H3O+ NH4+ + H2O (1.13)
În acest caz sunt implicate cuplurile NH4+/NH3 (Ka2 = 10-9,24) şi H3O+/H2O (Ka1 =1).
Pentru a avea transformarea cantitativă în reacţia de neutralizare, trebuie ca minimum
99,9% din specia de determinat să se transforme în conjugatul său.
Această condiţie, corelată cu constantele de aciditate conduce la:
pKa2 – pKa1 ≥ 6 (1.14)
În cazul de faţă sunt îndeplinite condiţiile: 14 - 4,8 = 9,2 şi 9,2 – 0 = 9,2.

Stabilirea constantelor de aciditate din curba de titrare

Curba de titrare poate fi calculată folosind relaţia lui Henderson. Pentru titrarea
acidului acetic (acid slab), relaţia de calcul este:

pH  pK a  lg
baza   pK  lg n (1.15)
acid a
100  n
unde n este gradul de transformare (procentual) a speciei de determinat.
Pentru titrarea amoniacului, expresia pH-ului este:

1
 100  n
pH  pK a  lg (1.16)
n
Pentru n = 50% (volumul adăugat de titrant este jumătate din cel necesar pentru
atingerea punctului de echivalenţă), pH = pKa = 4,76 pentru CH3COOH şi pH = pKa = 9,24
pentru titrarea NH3.
Constantele de aciditate se calculează din grafic (pH = f(Vtitrant)) la semi-echivalenţă
(figura 1.9).
14 14
a b
punct de
12 12
semi-echivalenţă
pH = pKa
10 10
punct de
pH

pH
echivalenţă 8
punct de
semi-echivalenţă
6 6 punct de
pH = pKa
echivalenţă
4 4

2 2

0 0
0 4 Ve/2 8 Ve 12 16 20 0 4 Ve/2 8 Ve 12 16 20
VNaOH [mL] VHCl [mL]

Figura 1.9. Curbele de titrare pentru CH3COOH cu NaOH (a) şi NH3 cu HCl (b)

Aparatură şi materiale
- pH-metru;
- electrod combinat: electrod indicator - electrod de sticlă şi electrod de referinţă -
electrod de Ag,AgCl|Cl- (a se vedea secţiunea 1.1.1.1.);
- agitator magnetic, bară magnetică,
- biurete,
- pahare Berzelius,
- soluţii de HCl şi NaOH 0,1 N cu F = 1,0000
- apă distilată.

Mod de lucru şi interpretarea rezultatelor

Se etalonează pH-metrul. Electrozii se spală cu apă distilată şi se introduc în soluţia
de analizat (diluată în prealabil cu apă distilată până la un volum care să permită agitarea cu
ajutorul unei bare magnetice, cât şi imersia electrozilor). Se pornesc agitatorul şi pH-metrul.
Înainte de începerea titrării se citeşte valoarea pH-ului.
Se adaugă din biuretă titrantul corespunzător, din 0,5 mL în 0,5 mL, după fiecare
adăugare aşteptându-se stabilizarea valorii pH-ului şi se notează valoarea acestuia. Datele
experimentale se trec într-un tabel (tabelul 1.3) La sfârşitul titrării se scot electrozii din
soluţie şi se clătesc cu apă distilată. Se opresc agitatorul şi pH-metrul.

2
Tabelul 1.3. Date experimentale obţinute la titrarea CH3COOH cu NaOH, respectiv NH3 cu HCl
Nr.
V [mL] pH
crt.
1 0
2 0,5
3 1
4 1,5
.
.

După finalizarea titrării se reprezintă grafic curba de titrare pH = f(Vtitrant) (figura

1.9). Folosind metoda tangentelor, se determină grafic volumul de echivalenţă. Apoi, se
determină valoarea pKa şi se calculează masa de acid (CH3COOH), respectiv bază (NH3) din
probă:
Ve  Ftitrant  ctitrant  E g ( proba )
m proba  g (1.17)
1000