Lucrri de Laborator pentru Studiul Proceselor Fizico- Chimice de Suprafa i

Coroziune

DETERMINAREA PUNCTULUI DE ECHIVALENTA N

TITRAREA ACIDO-BAZIC
INTRODUCERE
Concentraia ionilor de hidrogen variaz, n soluii apoase, ntre 1
M ( 1 molar) si 10 -14 M adic ntre valoarea corespunztoare unui acid
tare de concentraie 1 M i, respectiv a unei baze tari de concentraie 1
M. S-a stabilit c este mai convenabil, ca aciditatea unei soluii s se
exprime logaritmic pe o scal liniar. Scala a fost sabilit prin definirea
termenului de pH, astfel:

pH log

1
log H +
+
H

Astfel, pH-ul soluiilor in care concentraia ionilor de hidrogen

este 1, 10-5,
10-10 va fi 0, respectiv 5 i 10. O soluie n care concentraia ionilor de
hidroxil este 10-4 M va avea un pH =10.
Termenul de pOH este de asemenea utilizat i se definete prin
urmtoarea ecuaie:

pOH log

1
log OH OH

Astfel:
pH + pOH = pKw = 14 la 25C
Pentru calcularea echilibrului acid-baz este convenabil s
reprezentm constanta de echilibru sub forma logaritmica. Astfel,
constanta de aciditate, pKA, a unui acid slab, HA, este definita ca :

pK A log K A pH log

AH
A

unde [HA] si [A-] sunt concentraiile molare ale acidului nedisociat si a

anionului respectiv.
Analog pentru o baza slaba, BOH se definete constanta de
bazicitate pKB:

pK B log K B pOH log

BOH
B

unde [BOH] si [B+] sunt concentraiile molare ale bazei nedisociate si a

cationului respectiv.
Msurarea pH-ului unei soluii se realizeaz cu ajutorul pHmetrului care este un dispozitiv electronic ce utilizeaz doi electrozi: un
PH-UL
MASURA A CONCENTRATIEI IONILOR DE HIDROGEN.

Lucrri de Laborator pentru Studiul Proceselor Fizico- Chimice de Suprafa i

Coroziune
electrod indicator i un electrod de referin. La imersarea celor doi
electrozi n soluie se formeaz o celul galvanic a crei tensiune
electromotoare este dependent de pH-ul soluiei, adic de
concentraia ionilor de hidrogen H+.
Dependena tensiunii electromotoare a celulei de pH-ul soluiei
se datoreaz prezenei a dou soluii de pH diferit situate pe o fa i
pe cealalt a unei membrane de sticla foarte subire.
Diferena de potenial ntre feele membranei depinde liniar de
diferena de pH dintre cele dou soluii. Fenomenul poate fi asociat cu
abilitatea ionilor de H+ de a migra uor direct prin membrana de sticl,
pe cnd ionii mai mari nu pot. Ionii de hidrogen tind s se mite de la
soluia cu pH mai mic (concentraie mai mare de H +) spre soluia cu pH
mai mare, n ncercarea de a obine echilibrul. Totui, anionii nu pot
urma ionii de hidrogen, avnd loc astfel o separare net de sarcin prin
membran, i apariia unei diferene de potenial care se opune
tendinei ionilor de H+ de a stabili echilibrul. Echilibrul electrochimic se
stabilete exact cnd efectul electric al separrii sarcinilor este
compensat de efectul diferenei de potenial.
pH-metrul msoar diferena de potenial electric dintre cele
dou suprafee ale electrodului de sticl. Electrodul conine o soluie al
crei pH este cunoscut (de obicei 0.1 M HCl) i este introdus ntr-o
soluie al crei pH trebuie msurat. Electrodul de calomel (electrodul
de referin) completeaz circuitul electric de msurare.
Tensiunea msurat la electrozi (E ms), care apare pe display-ul
aparatului este legat de pH-ul soluiei direct prin urmtoarea ecuaie:

E mas K

2. 3RT (pH)
nF

unde: - K este o constant specifica a electrodului

- R este constanta gazelor
- T este temperatura soluiei
- n este numrul electronilor implicai n reacie
- F este constanta lui Faraday.
Deoarece R, n, si F sunt constante pentru msurtorile de pH,
relaia poate fi simplificat astfel:

E mas mT(pH) + K

Construcia electrodului indicator de sticl i a electrodului de

referin poate fi fcut n diferite moduri. Caracteristicile unui electrod
de sticl i ale unui electrod de calomel sunt artate in figura 1.
SCOPUL LUCRARII
Scopul lucrrii l constituie determinarea punctului de echivalenta
n titrarea acido-bazic pe baza msurtorilor de pH.
MATERIALE SI METODICA DE LUCRU
4

PH-UL
MASURA A CONCENTRATIEI IONILOR DE HIDROGEN.

Lucrri de Laborator pentru Studiul Proceselor Fizico- Chimice de Suprafa i

Coroziune
Materiale: soluii de NaOH 0,1N, HCl 0,1N, fenolftalein, pahare
Erlenmeyer, biurete, pH-metru, electrod de sticl.

Fig. 1 Caracteristicile unui electrod de sticl i ale unui electrod de calomel

MOD DE LUCR U
Intr-un pahar Berzelius de 50 ml se introduc 10 ml de NaOH 0.1 N si
2-3 picaturi de fenolftalein.
Se pornete pH-metrul de la butonul ON/OFF situat in spatele
aparatului in partea stng.
Se regleaz temperatura (la temperatura camerei) cu ajutorul
sgeilor stnga dreapta.
Se scoate capacul electrodului. Se introduce electrodul in apa
distilata si se cltete bine, avnd grij s nu se ating electrodul de
pereii vasului.
Se scoate electrodul din apa distilata si se introduce in paharul cu
soluie NaOH 0.1 N. Se noteaz valoarea constanta a pH-ului (atunci
cnd pe display apare integral STAB). Se apas butonul pH/mV i
se noteaz i valoarea potenialului n mV dup stabilizarea acesteia
(atunci cnd pe display apare integral STAB).
Se scoate electrodul i se reintroduce n ap distilat.
Se adaug din biureta, 0.5 ml sol. HCl 0.1 N peste soluia de NaOH.
Se agita bine paharul si se msoar valoarea pH-ului si a
potenialului la fel ca la punctul precedent.
Se repeta operaia adugnd cte 0.5 ml, pn la schimbarea culorii
indicatorului de la rou la incolor.
PH-UL
MASURA A CONCENTRATIEI IONILOR DE HIDROGEN.

Lucrri de Laborator pentru Studiul Proceselor Fizico- Chimice de Suprafa i

Coroziune

Se noteaz volumul de HCl adugat (V2) pn la schimbarea culorii

indicatorului.
In continuare se adaug pn la un volum total de 12 ml sol. HCl 0.1
N., notndu-se din 0,5 ml n 0,5 ml valoarea pH lui.
Dup terminarea determinrilor se oprete aparatul de la butonul
ON/OFF, se cltete electrodul cu ap distilat i se pune capacul
protector al acestuia.

PRELUCRAREA REZULTATELOR

Se traseaz grafic curbele pH funcie de volumul de HCl adugat si

potenial funcie de volumul de HCl adugat.
Se determin grafic punctul de echivalen din cele doua curbe n
modul urmtor:

Se duc tangente la cele trei ramuri a, b i c ale curbei obinute

obinndu-se segmentul AB.
Punctul de echivalen se determin ducnd perpendiculara
pe abscisa din mijlocul segmentului AB.
Eroarea de titrare se determina cu ajutorul urmtoarei relaii:
E.T.

V2 V1
V1

100

Unde: V2 reprezint volumul de HCl cu care s-a titrat (volumul la

care culoarea soluiei a virat de la rou la incolor)
V1 volumul de echivalent determinat grafic HCl
In acelai mod se determin eroarea de titrare pentru titrarea
potentiometric.

PH-UL
MASURA A CONCENTRATIEI IONILOR DE HIDROGEN.