METODE DE

SEPARARE A
AMESTECURILOR
COMPLEXE

EXTRACŢIA ÎNTRE 2 FAZE

Sorg
Faza organică
organică [Sorg] Partiţia între
D=
Faza apoasă
apoasă [Saq] cele 2 faze
Sapos
(moliaq)I = (moli
(moliaq)F + (moli
(moliorg)F

moliorg [(moliaq )I − (moliaq )F ] ⋅ Vaq

[Sorg] = D=
Vorg (moliaq )F ⋅ Vorg
moliaq (moliaq )F ] Vaq
[Saq] = (qaq )F = =
Vaq (moliaq )I D ⋅ Vorg + Vaq

2005 – 2006 © UMF Cluj - Radu Oprean 2

Exemplu

A = analit;
analit; I = interferent
DA = 5; DI = 0,5
Vaq = 100 mL;
mL; Vorg = 100 mL

Vaq 100
(qaq )A = = = 0,16 (qorg)A = 0,83
D ⋅ Vorg + Vaq 5 ⋅ 100 + 100
Vaq 100
(qaq )I = = = 0,66 (qorg)I = 0,34
D ⋅ Vorg + Vaq 0,5 ⋅ 100 + 100

[A] 0,83
= = 2,44
[I] 0,34

2005 – 2006 © UMF Cluj - Radu Oprean 3

1
 Extracţia fazei apoase intr-
intr-o
nouăă fază
ă organică
nou faz organic ă
n
 Vaq 
pentru n extracţii (qaq )nF =  
 D ⋅ Vorg + Vaq 
 
2
 100 
(qaq )2A =   = 0,028 (qorg)A = 0,14
 5 ⋅ 100 + 100 
2
 100 
(qaq )2I =   = 0,44 (qorg)I = 0,22
 0,5 ⋅ 100 + 100 
Fracţiile organice reunite
(qorg)A = 0,83 + 0,14 = 0,97 [A] 0,97
= = 1,73
(qorg)I = 0,34 + 0,22 = 0,56 [I] 0,56

2005 – 2006 © UMF Cluj - Radu Oprean 4

Extracţia fazei organice intr-

intr-o
nouă
nouă fază
fază apoasă
apoasă
Vaq 100
(qaq )A = ⋅ (qorg )A = ⋅ 0,83 = 0,14
D ⋅ Vorg + Vaq 5 ⋅ 100 + 100
(qorg)A = 0,83 – 0,14 = 0,69
Vaq 100
(qaq )I = ⋅ (qorg )I = ⋅ 0,34 = 0,23
D ⋅ Vorg + Vaq 0,5 ⋅ 100 + 100

(qorg)I = 0,34 – 0,23 = 0,12

[A] 0,69
= = 6,3
[I] 0,11

2005 – 2006 © UMF Cluj - Radu Oprean 5

Extracţia în contracurent

Procesul de extracţie serială a

solutului între două faze lichide, prin
adă
adăugarea pe rând de fază
fază organică
organică
sau apoasă
apoasă proaspă
proaspătă.
A fost introdusă
introdusă de Craig în anii 40
Metoda nu se mai utilizează
utilizează dar a stat
la baza introducerii metodelor
cromatografice,
cromatografice, a că
căror principiu este
similar

2005 – 2006 © UMF Cluj - Radu Oprean 6

2
 Principiul cromatografiei

Trecerea continuă
continuă a unei faze mobile peste o
fază
fază care ră
rămâne fixă
fixă (faza staţionară)
staţionară)
Proba (care conţine componenţii de separat)
este introdusă
introdusă în faza mobilă
Are loc o distribuţie continuă
continuă a
componenţilor întra faza mobilă şi cea
staţionară
Fiecare component are un coeficient propriu
de distribuţie între faze
Coeficienţi diferiţi de distribuţie contribuie
la separarea componenţilor datorită
vitezelor diferite de migrare
2005 – 2006 © UMF Cluj - Radu Oprean 7

Istoricul metodelor
cromatografice
1906 – Ţvett (botanist rus, 1872-
1872-
1919) introduce pigmenţi extraşi din
plante într-
într-o coloană umplută cu
CaCO3 şi observă separarea unor
benzi colorate
denumeşte metoda cromatografie
după
după cuvintele greceşti chroma
(culoare) şi graphein (a
(a scrie)
metoda rărămâne practic necunoscută
necunoscută
şi neutilizată
neutilizată pâ
până în anii 40

2005 – 2006 © UMF Cluj - Radu Oprean 8

Istoricul metodelor
cromatografice (cont.)
1931 – separări ale carotenoidelor
(Kuhn şi Lederer,
Lederer, Heidelberg)
Heidelberg)
1941 – descoperirea cromatografiei
de partiţie lichid-
lichid-lichid (Martin şi
Synge,
Synge, premiul Nobel în 19521952)
1952 – introducerea cromatografiei în
fază
fază gazoasă
gazoasă (Martin şi James,
James,
Londra)
12 premii Nobel pentru lucră
lucrări care au
avut în plan central metodele
cromatografice
2005 – 2006 © UMF Cluj - Radu Oprean 9

3
 Clasificarea metodelor
cromatografice
în funcţie de natura fazelor
în funcţie de mecanismul de separare
după
după modul de contact între faza
mobilă
mobilă şi cea staţionară
„ cromatografia pe coloană
coloană
„ cromatografia planară
planară
‡ pe hârtie
‡ pe strat subţire

2005 – 2006 © UMF Cluj - Radu Oprean 10

Clasificarea în
în funcţie de
natura fazelor
faza mobilă
mobilă – un fluid
„ lichid
„ gaz
‡ în stare normală
‡ în stare supercritică
supercritică
faza staţionară
„ solid
„ film lichid depus pe un suport solid
Denumirea unei metode
„ cromatografie “faza mobila” - “faza
staţionară”

2005 – 2006 © UMF Cluj - Radu Oprean 11

Clasificarea în funcţie de
mecanismul de separare

adsorbţie

repartiţie

schimb ionic

excludere

2005 – 2006 © UMF Cluj - Radu Oprean 12

4
 Cromatografia
de adsorbţie
adsorbţie
rezultă
rezultă din interacţiunea grupărilor
funcţionale polare ale solutului cu zone
discrete ale suprafeţei adsorbante
solutul este adsorbit în funcţie de:
„ configuraţia spaţială a funcţiunilor
„ abilitatea solutului de a forma legă
legături de
hidrogen
este caracteristică
caracteristică cromatografiei pe
strat subţire (CSS sau TLC)
nu poate fi utilizată
utilizată pentru substanţe
cu polaritate mare (aminoacizi)
2005 – 2006 © UMF Cluj - Radu Oprean 13

Cromatografia
de repartiţie
repartiţia solutului între 2 lichide
nemiscibile
faza staţionară – un film de lichid
depus pe un suport solid inert
caracteristică
caracteristică cromatografiei pe
hârtie şi celei clasice pe coloană
dezavantaj
„ instabilitatea lichidului “legat” pe suport

2005 – 2006 © UMF Cluj - Radu Oprean 14

Cromatografia de adsorbţie -
repartiţie (fază legată)
mecanism complex
„ între adsorbţie şi repartiţie
faza staţionară poate să fie:
„ legată
legată chimic de un suport fizic
„ ataşată suportului
avantaje:
„ stabilitate crescută
crescută a fazei staţionare faţă de
repartiţie
„ echilibrare mai rapidă
rapidă decât la adsorbţie

2005 – 2006 © UMF Cluj - Radu Oprean 15

5
 Cromatografia
de schimb ionic
separarea se bazează
bazează pe afinitatea
diferită
diferită a unei faze staţionare ionice
faţă de ionii solutului
„ răşini cationice
Matrice–
Matrice–A-Y+ + M+ → Matrice–
Matrice–A-M+ + Y+
„ răşini anionice
Matrice–
Matrice–A+Y- + X- → Matrice–
Matrice–A+X- + Y-
condiţie pentru schimb ionic
„ ionul Y este mai puţin atras de răşină faţă de
ionul solutului
2005 – 2006 © UMF Cluj - Radu Oprean 16

Cromatografia
de excludere
separarea este bazată
bazată pe diferenţele
bazate pe “dimensiunile” şi “forma”
moleculei
porii fazei staţionare nu permit
accesul moleculelor mari
moleculele mici sunt reţinute în
interiorul porilor
dezavantaje:
„ molecule cu “formă” identică şi “funcţiuni
chimice” diferite se comportă asemănător

2005 – 2006 © UMF Cluj - Radu Oprean 17

Clasificarea după
după modul de
contact între faze

Faza Faza Procesul Tipul

mobilă
mobilă staţ
staţionară
ionară cromatografic

anorganic solidă
solidă
adsorbţ
adsorbţie
organic solidă
solidă
Solidă
Solidă
anorganic solidă
solidă
Gaz excludere
organic solidă
solidă

lichid volatil
Lichidă
Lichidă repartiţ
repartiţie
lichid nevolatil

2005 – 2006 © UMF Cluj - Radu Oprean 18

6
 Clasificarea după
după modul de
contact între faze (cont.)
Faza Faza Procesul Tipul
mobilă
mobilă staţ
staţionară
ionară cromatografic
cromatografie de afinitate
adsorbţ
adsorbţie
anorganic solidă
solidă

organic solidă
solidă
Solidă
Solidă excludere separă
separări polare
separă
separări nepolare

schimb ion cromatografie

Lichid ionic răşini chelatante

faza adsorbită
adsorbită
normală
normală sau inversă
inversă
faza legată
legată
Lichidă
Lichidă repartiţ
repartiţie
normală
normală sau inversă
inversă
cromatografie în contracurent

2005 – 2006 © UMF Cluj - Radu Oprean 19

Clasificarea generală
generală a
metodelor cromatografice
Tehnici cromatografice

în fază
fază gazoasă
gazoasă în fază
fază lichidă
lichidă

de adsorbţie, de excludere-
CLS (lichid-solid) difuzie planară
planară

pe pe strat pe hârtie
de schimb coloană
coloană
ionic subţire
repartiţie
cu formare de pe faze
perechi de ioni legate
cu schimb de
liganzi lichid-lichid
(CLL)

2005 – 2006 © UMF Cluj - Radu Oprean 20

TEORIA GENERALĂ
A SEPARĂRILOR
CROMATOGRAFICE
PE COLOANĂ

7
 Procesul cromatografic

introducerea probei ca o bandă

bandă
îngustă
componenţii migrează sub acţiunea
fazei mobile
în funcţie de interacţiunea cu faza
staţionară, componenţii se separă
benzile devin mai late şi au un profil
gaussian

2005 – 2006 © UMF Cluj - Radu Oprean 22

Procesul cromatografic
(cont.)

2005 – 2006 © UMF Cluj - Radu Oprean 23

Volumul mort (Vm)

volumul fazei lichide Vinterparticule

din interiorul coloanei
Vm = Vinterp.
interp. + Vpori
Vinterp = Vcol.
col. – Vpart.
part.
Vm = Vcol.
col. – Vpart.
part. + Vpori
Volumul mort este de Vpori
cca.
cca. 65% din volumul
coloanei

π ⋅ d2 ⋅ L
Vm = 0,65 ⋅
4

2005 – 2006 © UMF Cluj - Radu Oprean 24

8
 Factorul de capacitate (k’
(k’)

raportul masei de analit în faza

staţionară şi mobilă
(masa analit)s ms
k' = =
(masa analit)m mm
raportul masei de analit în faza
staţionară şi mobilă
Cs ms Vs V
K= = = k'⋅ m
Cm mm Vm Vs
unde: K este coeficientul de distribuţie
t − tm t'
k' = r = r
tm tm
2005 – 2006 © UMF Cluj - Radu Oprean 25

Cromatograma
semnal

Injecţie
Injecţie comp.
comp. comp.
comp. 1 comp.
comp. 2 comp.
comp. 3
probă
probă nereţinut

timp (volum)

2005 – 2006 © UMF Cluj - Radu Oprean 26

Retenţia cromatografică

viteza de migrare relativ la cea a fazei mobile

tm – timpul mort (corespunzător Vm)

tr – timpul de retenţie
t’r – timpul de retenţie ajustat

t’r = tr - tm
2005 – 2006 © UMF Cluj - Radu Oprean 27

9
 Timpul de retenţie

Solut A Solut B

Injecţie Timp mort

Timp

2005 – 2006 © UMF Cluj - Radu Oprean 28

Picul cromatografic

coloană
coloană

start

timp

2005 – 2006 © UMF Cluj - Radu Oprean 29

Forma picului cromatografic

tr sau Vr
răspunsul detectorului

punct de
inflexiune

injecţie timp (volum)

2005 – 2006 © UMF Cluj - Radu Oprean 30

10
 Eficienţa
separării
cromatografice

Modelul termodinamic
(talere)
(talere)
introdusă
introdusă de Martin şi Synge
descrie separarea cromatografică
cromatografică
asemă
asemănător cu distilarea şi extracţia
în contracurent
un taler (platou) este lungimea
coloanei pe care are loc stabilirea
echilibrului între cele 2 faze
„ trecerea solutului în faza staţionară şi
revenirea în faza mobilă

2005 – 2006 © UMF Cluj - Radu Oprean 32

Numă
Numărul de talere teoretice
(n)
pătratul raportului dintre retenţia unui
analit şi deviaţia standard a picului
corespunză
corespunzător acestuia
2
t 
n= r
σ 
pentru un pic gaussian
2 2
 t   t 
n = 16 ⋅  r  = 5,54 ⋅  r 
 wb   wh 2 

2005 – 2006 © UMF Cluj - Radu Oprean 33

11
 Numă
Numărul de talere teoretice
pentru picuri asimetrice

41,7(tr / w 0 ,1 )2
n=
A 
 + 1,25 
B 
răspunsul detectorului

timp

2005 – 2006 © UMF Cluj - Radu Oprean 34

Numă
Numărul efectiv de talere
teoretice (N sau nef)
similar cu n dar înlocuieşte tr cu t‘r
corectează
corectează deficienţele picurilor eluate
foarte devreme, pentru care timpul
mort le influenţează semnificativ
2 2
 t − tm   t − tm 
N = 16 ⋅  r  = 5,54 ⋅  r 

 wb   wh 2 
între n şi N există relaţia:
unde k este t'r
 k + 1 k =
n = N⋅   factorul de
 k  retenţie tm
2005 – 2006 © UMF Cluj - Radu Oprean 35

Înălţimea talerelor

înălţimea talerelor determinată de

lungimea coloanei
L
h=
n
înălţimea talerelor efective
L
HETP =
N

2005 – 2006 © UMF Cluj - Radu Oprean 36

12
 Modelul cinetic
(rat
(rată)
introdus de van Deemter şi colab.
colab.
este orientat pe influenţa factorilor
cinetici asupra înălţimii echivalente a
unui taler teoretic H
H este suma individuală
individuală a factorilor
cinetici:
„ difuzia turbionară
turbionară
„ difuzia longitudinală
longitudinală
„ rezistenţa la transferul de masă

2005 – 2006 © UMF Cluj - Radu Oprean 37

Ecuaţia
Ecuaţia van Deemter

B
H= A+ + C⋅u
h
u

HETP

h min C· u

B· u
A

u opt

2005 – 2006 © UMF Cluj - Radu Oprean 38

Rezoluţia

ia în calcul diferenţele de retenţie

(timpii de retenţie) şi de eficacitate
(lăţimea picurilor)
pentru 2 picuri cu
„ timpii de retenţie (tr)1 şi respectiv (tr)2
„ lăţimea la bază a picurilor (wb)1 şi (wb)2

2 ⋅ [(tr )2 − (tr )1 ]
Rs =
(wb )2 − (wb )1

2005 – 2006 © UMF Cluj - Radu Oprean 39

13
 Rezoluţia (cont.)

Rs = 0,50 Rs = 0,75
semnal

semnal

Rs = 1,00
Rs = 1,50
semnal

semnal

timp timp

2005 – 2006 © UMF Cluj - Radu Oprean 40

Capacitatea picului şi
numă
numărul de separare
Capacitatea picului (Giddings)
Giddings)
„ numă
numărul maxim de picuri care pot fi rezolvate
cu rezoluţia 1 de către un sistem specific într-
într-
un timp dat
„ introdus pentru compararea diferitelor
sisteme cromatografice
Numă
Numărul de separare (TZ;
TZ; Keiser)
Keiser)
„ rezoluţia dintre două picuri omoloage ale
aceleiaşi serii
t r ( x + 1) − t r ( x )
TZ = −1
w b ( x + 1) − w b ( x )
2005 – 2006 © UMF Cluj - Radu Oprean 41

14