SEMINAR 4 - Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la

procese termodinamice cu transformare de fază

PROBLEMA 1
a) Să se calculeze cantitatea de căldură necesară ȋncălzirii a 100 kg cuarţ de la 500 K la
1000 𝐾(𝑃 = 𝑃0 ) pe baza datelor de mai jos.
La 𝑇 = 847 𝐾 are loc transformarea de fază:
𝑆𝑖𝑂2 (𝛼) ⇋ 𝑆𝑖𝑂2 (𝛽)

0
∆𝐻𝛼→𝛽 = 0,727 𝑘𝐽/𝑚𝑜𝑙

𝐶𝑃𝑚 (𝛼) = 67,38𝐽/𝑚𝑜𝑙 ∙ 𝐾

𝐶𝑃𝑚 (𝛽) = 68,12𝐽/𝑚𝑜𝑙 ∙ 𝐾
𝑀𝑆𝑖𝑂2 = 60 𝑔/𝑚𝑜𝑙

b) Să se calculeze variaţia de energie internă asociată procesului

𝑆𝑖𝑂2 (𝛼) ∆𝐻1 𝑆𝑖𝑂2 (𝛼) ∆𝐻2 𝑆𝑖𝑂2 (𝛽) ∆𝐻3 𝑆𝑖𝑂2 (𝛽)
→ → →
500𝐾 847𝐾 847𝐾 1000𝐾

a)
Qp = ∆𝐻 = ∆𝐻1 + ∆𝐻2 + ∆𝐻3 P=constant
100𝑘𝑔
𝑛= = 1666,7 𝑚𝑜𝑙𝑖
60 ∙ 10−3 𝑘𝑔/𝑚𝑜𝑙
847 847
∆𝐻1 = 𝑛 ∫ 𝐶𝑃𝑚 (𝛼) ∙ 𝑑𝑇 = 1666,7 ∫ 67,38 𝑑𝑇 = 1666,7 ∙ 67,38(847 − 500)
500 500

∆𝐻1 = 38968,9 𝑘𝐽
∆𝐻2 = 𝑛 ∙ ∆𝐻𝛼→𝛽 = 1666,7 ∙ 0,727 = 1211,7 𝑘𝐽

1000 1000
∆𝐻3 = 𝑛 ∙ ∫ 𝐶𝑃𝑚 (𝛽) 𝑑𝑇 = 1666,7 ∙ ∫ 68,12𝑑𝑇 = 1666,7 ∙ 68.12(1000 − 847)
847 847
= 17370,95 𝑘𝐽

1
Qp = ΔH = 38968,9 + 1211,7 + 17370,95 = 57551,55 kJ

b)
P=constant
∆𝑈 = ∆𝑈1 + ∆𝑈2 + ∆𝑈3

𝑆𝑖𝑂2 (𝛼) 𝑆𝑖𝑂2 (𝛼)

→
500𝐾 847𝐾
𝐻 = 𝑈 + 𝑃𝑉
𝑑𝐻 = 𝑑𝑈 + 𝑃𝑑𝑉 + 𝑉𝑑𝑃
𝑑𝐻 = 𝑑𝑈 + 𝑃𝑑𝑉

∆𝐻1 = ∆𝑈1 + 𝑃 ∙ (𝑉𝑆𝑖𝑂2 ,𝛼,847𝐾 − 𝑉𝑆𝑖𝑂2 ,𝛼,500𝐾 )

⇒ ∆𝐻1 = ∆𝑈1 = 38968,9 𝑘𝐽

𝑆𝑖𝑂2 (𝛼) 𝑆𝑖𝑂2 (𝛽)

→
847𝐾 847𝐾
𝑑𝐻 = 𝑑𝑈 + 𝑃𝑑𝑉

⇒ ∆𝐻2 = ∆𝑈2 + 𝑃 ∙ (𝑉𝑆𝑖𝑂2 ,𝛽,847𝐾 − 𝑉𝑆𝑖𝑂2 ,𝛼,847𝐾 )

⇒ ∆𝐻2 = ∆𝑈2 = 1211,7 𝑘𝐽

𝑆𝑖𝑂2 (𝛽) 𝑆𝑖𝑂2 (𝛽)

→
847𝐾 1000𝐾
𝑑𝐻 = 𝑑𝑈 + 𝑃 ∙ 𝑑𝑉

∆𝐻3 = ∆𝑈3 + 𝑃 ∙ (𝑉𝑆𝑖𝑂2,𝛽,1000 − 𝑉𝑆𝑖𝑂2,𝛽,847 )

∆𝐻3 = ∆𝑈3 = 17370,95 𝑘𝐽

⇒ ∆𝑈 = ∆𝑈1 + ∆𝑈2 + ∆𝑈3
∆𝑈 = 38968,9 + 1211,7 + 17370,95
∆𝑈 = 57551,55𝑘𝐽

2
PROBLEMA 2
Să se calculeze cantitatea de căldură necesară pentru a incălzi 1 mol de etanol de la 300 K la
500 K.
a. la presiune constantă
b. la volum constant
Temperatura de fierbere a etanolului este 𝑇𝑓 = 78,70 𝐶

∆𝐻𝑉 = 38,567 𝑘𝐽/𝑚𝑜𝑙

𝐶𝑃 (𝑙) = −45,302 + 0,494𝑇 + 10,46 ∙ 10−5 𝑇 2 𝐽/𝑚𝑜𝑙 ∙ 𝐾
1 1
𝐶𝑃 (𝑔) = 216,85 − 8,46 ∙ 104 + 11,9 ∙ 106 2 𝐽/𝑚𝑜𝑙 ∙ 𝐾
𝑇 𝑇
𝑇𝑓 = 273 + 78,7 = 351,7 𝐾

𝐶2 𝐻5 − 𝑂𝐻(𝑙) ∆𝐻1 𝐶2 𝐻5 − 𝑂𝐻(𝑙) ∆𝐻2 𝐶2 𝐻5 − 𝑂𝐻(𝑔) ∆𝐻3 𝐶2 𝐻5 − 𝑂𝐻(𝑔)

→ → →
300𝐾 351,7𝐾 351,7𝐾 500𝐾

a) P = constant; Qp = ΔH, n = 1 mol

351,7
∆𝐻1 = ∫ 𝐶𝑃(𝑙) 𝑑𝑇
300

351,7
∆𝐻1 = ∫ (−45,302 + 0,494 𝑇 + 10,46 ∙ 10−5 𝑇 2 )𝑑𝑇
300
0,494 2 2
10,46 ∙ 10−5
= −45,302(351,7 − 300) + (351,7 − 300 ) + (351,73
2 3
− 3003 ) = 6555,44 𝐽
∆𝐻2 = ∆𝐻𝑉 = 38567 𝐽
500
∆𝐻3 = ∫ 𝐶𝑃(𝑔) 𝑑𝑇
351,7

3
 500
1 1
∆𝐻3 = ∫ (216,85 − 8,46 ∙ 104+ 11,9 ∙ 106 2 ) 𝑑𝑇
351,7 𝑇 𝑇
500 1 1
= 216,85(500 − 351,7) − 8,46 ∙ 104 𝑙𝑛 − 11,9 ∙ 106 ( − )
351,77 500 351,7
= 12429,73 𝐽
⇒ ∆𝐻𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 = 6555,44 + 38567 + 12429,73 = 57552,2 𝐽/𝑚𝑜𝑙

b) V = constant; Qv = ΔU, n = 1 mol

Varianta A
𝐶2 𝐻5 − 𝑂𝐻(𝑙) ∆𝑈1 𝐶2 𝐻5 − 𝑂𝐻(𝑙) ∆𝑈2 𝐶2 𝐻5 − 𝑂𝐻(𝑔) ∆𝑈3 𝐶2 𝐻5 − 𝑂𝐻(𝑔)
→ → →
300𝐾 351,7𝐾 351,7𝐾 500𝐾

351,7
∆𝑈1 = ∫ 𝐶𝑉 𝑑𝑇
300

Pentru l și s

𝐶𝑃 = 𝐶𝑉 ⇒ ∆𝑈1 = ∆𝐻1 = 6555,44 𝐽

∆𝑈2 =?
𝐻 = 𝑈 + 𝑃𝑉 ⇒ 𝑑𝐻 = 𝑑𝑈 + 𝑃𝑑𝑉 + 𝑉𝑑𝑃

Ȋn cazul vaporizării creșterea presiunii la V=constant se datorează variaţiei numărului de moli la

T=constant.
𝑃𝑉 = 𝑛 ∙ 𝑅 ∙ 𝑇 ⇒ 𝑉𝑑𝑃 = 𝑑𝑛 ∙ 𝑅𝑇
∆𝑈 = ∆𝐻 − ∆𝑛𝑅𝑇
𝛥𝑈2 = 38567 − 1 ∙ 8,314 ∙ 351,7 = 35642,97 𝐽
500 500
1 1
∆𝐻3 = ∫ (𝐶𝑃 (𝑔) − 𝑅) 𝑑𝑇 = ∫ [(216,85 − 8,314) − 8,46 ∙ 104 + 11,9 ∙ 106 2 ] 𝑑𝑇
351,7 351,7 𝑇 𝑇
500 1 1
∆𝑈3 = 208,536(500 − 351,7) − 8,46 ∙ 104 𝑙𝑛 − 11,9 ∙ 106 ( − )
351,7 500 351,7

4
∆𝑈3 = 11196,76 𝐽
∆𝑈 = 6555,44 + 35642,97 + 11196,76
∆𝑈 = 53395,17 𝐽

Varianta B

𝐶2 𝐻5 − 𝑂𝐻(𝑙) ∆𝑈1 𝐶2 𝐻5 − 𝑂𝐻(𝑙) ∆𝑈2 𝐶2 𝐻5 − 𝑂𝐻(𝑔) ∆𝑈3 𝐶2 𝐻5 − 𝑂𝐻(𝑔)

→ → →
300𝐾 351,7𝐾 351,7𝐾 500𝐾

Procesul (1)-ȋncălzirea unui lichid

𝐻 = 𝑈 + 𝑃𝑉 𝑑𝐻 = 𝑑𝑈 + 𝑃𝑑𝑉 + 𝑉𝑑𝑃
⇒ 𝑑𝐻 = 𝑑𝑈 ∆𝐻 = ∆𝑈
∆𝑈1 = ∆𝐻1 = 6555,44 𝐽

Procesul (2)-evaporarea unui lichid

𝑑𝐻 = 𝑑𝑈 + 𝑉𝑑𝑃
𝑃𝑉 = 𝑛𝑅𝑇
𝑉𝑑𝑃 = 𝑑𝑛𝑅𝑇
∆𝑈2 = ∆𝐻2 − ∆𝑛𝑅𝑇
∆𝑈2 = 38567 − 1 ∙ 8,314 ∙ 351,7 = 35642,97 𝐽
Procesul (3)- ȋncălzirea unui gaz
𝑑𝐻 = 𝑑𝑈 + 𝑉𝑑𝑃
𝑃𝑉 = 𝑛𝑅𝑇 ⇒ 𝑉𝑑𝑃 = 𝑛𝑅 ∙ 𝑑𝑇
∆𝑈3 = ∆𝐻3 − 𝑛 ∙ 𝑅∆𝑇
∆𝑈3 = 12429,73 − 8,314(500 − 351,7) = 11196,76 𝐽
∆𝑈 = ∆𝑈1 + ∆𝑈2 + ∆𝑈3 = 6555,44 + 35642,97 + 11196,76 = 53395,17 𝐽