Capitolul 3

Circuite electrice liniare

în regim sinusoidal

1
Bibliografie

1. Bere I. Electrotehnică. Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 1998.

2. Irimia D.D. Circuite electrice. Editura Politehnica Timişoara, 2008.
3. Şora C. Bazele electrotehnicii. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.
4. Toader D. Electrotehnică. Teorie şi aplicaţii. Editura Mirton, Timişoara, 1997.
5. Tatai I., Vesa D., Fundamente de inginerie electrică și electronică: lucrări practice
și simulări numerice, Editura Orizonturi Universitare, 2015
6. I. Tatai, S. Ilie – Analiza circuitelor electrice. Probleme. Editura Politehnica,
Timișoara 2022

2
Cap.3 Circuite electrice liniare în regim sinusoidal

În acest capitol vom analiza circuitele electrice alimentate de la surse care

generează tensiuni şi curenţi cu variaţie sinusoidală în timp. Regimul se numește
regim sinusoidal sau regim permanent sinusoidal.

3.1 Mărimi caracteristice funcțiilor sinusoidale

Fie o tensiune cu variaţie sinusoidală în timp ce are expresia

(1)
unde u(t) reprezintă valoarea momentană sau instantanee (valoarea tensiunii la un
moment oarecare);
Um este amplitudinea sau valoarea maximă a tensiunii;
ωt+α este faza (exprimată în radiani);
α reprezintă faza iniţială la momentul t=0;
ω[rad/s] este pulsaţia, ω = 2πf = 2π/T;
f[Hz] este frecvenţa;
T[s] este perioada (intervalul de timp minim după care funcția u(t) are aceeași
valoare și același sens de variație).
3
Cap.3 Circuite electrice liniare în regim sinusoidal

Variaţia în timp a tensiunii sinusoidale este reprezentă în fig.3.1

Fig.3.1 Variaţia în timp a tensiunii Fig.3.2 Reprezentarea fazorială a

sinusoidale tensiunii
Valoarea efectivă a tensiunii este

(2)

4
 Cap.3 Circuite electrice liniare în regim sinusoidal

3.2 Elemente ideale de circuit

3.2.1. Rezistorul ideal
Un rezistor ideal este caracterizat doar prin rezistență electrică, având unitatea de măsură [Ω] –
Ohm. Aplicând o tensiune sinusoidală la bornele unui rezistor R (figura 3.3a), de tipul:
(8)
prin rezistor va circula un curent electric a cărui intensitate este obţinută din relaţia lui Ohm:
(9)
Comparând expresiile tensiunii şi intensităţii curentului electric prin rezistor, se observă
faptul că intensitatea curentului este în fază cu tensiunea la bornele acestuia. Deci, cele două
mărimi cu variaţie sinusoidală trec în aceleaşi momente prin 0, prin valoarea maximă, respectiv
prin valoarea minimă (figura 3.3b).
u
i
I
0
T t U

Fig.3.3a. Rezistor ideal Fig.3,3b. Reprezentarea în timp a tensiunii Fig.3.3c. Diagrama

şi curentului pentru rezistorul ideal fazorială
Acelaşi lucru poate fi observat şi din diagrama fazorială a tensiunii şi curentului (figura 3.3c),
diferenţa de fază între cele două mărimi fiind zero.
Tensiunea la bornele rezistorului în valori efective se exprimă astfel
(10) 5
Cap.3 Circuite electrice liniare în regim sinusoidal

3.2.2. Bobina ideală

O bobină ideală este caracterizată doar prin inductivitate (figura 3.4a),
rezistenţa electrică a înfăşurării fiind considerată neglijabilă. O bobină reală este
caracterizată atât prin inductivitatea sa L (care este parametrul principal) cât şi prin
rezistenţa spirelor. Unitatea de măsură a inductivităţii este [H] – Henry.
u
i

T
0
t
U

I
Fig. 3.4a. Bobina ideală Fig. 3.4b. Reprezentarea în timp a tensiunii şi Fig. 3.4c. Diagrama
curentului pentru bobina ideală fazorială

Aplicând o tensiune sinusoidală la bornele unei bobine

(11)

tensiunea la bornele bobinei ideale (fără rezistență) fiind

(12)

(13) 6
 Cap.3 Circuite electrice liniare în regim sinusoidal

Comparând expresiile tensiunii și intensității curentului electric prin bobină, se observă

faptul că intensitatea curentului electric este defazată cu π /2 în urma tensiunii.
În reprezentarea grafică (figura 3.4b), acest lucru se observă astfel: față de momentul
inițial (t=0) al reprezentării, când tensiunea trece prin 0 în sens crescător, curentul trece prin zero,
tot în sens crescător, cu o întârziere de un sfert de perioadă (T = 2π, deci T/4 = π /2).
Același lucru se observă și din diagrama fazorială (figura 7.4c), curentul fiind defazat cu
π/2 în urma (în sens negativ) tensiunii.
Tensiunea la bornele bobinei în valori efective se exprimă astfel
(16) 7
Cap.3 Circuite electrice liniare în regim sinusoidal

3.2.3. Condensatorul ideal

Un condensator ideal este caracterizat prin capacitate electrică (figura
3.5a), unitatea de măsură a acesteia fiind [F] – Farad. Alimentând condensatorul în
regim permanent sinusoidal, acesta se încarcă pe cele două armături cu sarcini
electrice egale şi de semne opuse, şi se descarcă periodic, determinând un curent
electric prin circuitul exterior lui datorat deplasării sarcinilor electrice pentru
încărcarea şi descărcarea armăturilor.
Aplicând la bornele condensatorului o tensiune sinusoidală

(17)
curentul pentru încărcarea condensatorului (cu sensul din figura 5a) va avea expresia:

(18)
Se observă că la descărcarea condensatorului sarcina scade, deci şi tensiunea pe
condensator scade şi atunci derivata tensiunii în raport cu timpul este negativă.
Semnul curentului în acest caz devine negativ, fiind deci orientat invers faţă de sensul
de pe figură (sens care corespunde încărcării condensatorului).

8
 Cap.3 Circuite electrice liniare în regim sinusoidal
u
I
i

0
T t
U

Fig.3.5a. Condensatorul ideal Fig.3.5b. Reprezentarea în timp a tensiunii Fig.3.5c. Diagrama fazorială
şi curentului pentru condensatorul ideal
Introducând expresia tensiunii (17) în expresia curentului (18) rezultă

(19)

(20)

numită reactanţă capacitivă cu unitatea de măsură [Ω] şi

Astfel, curentul pentru încărcarea condensatorului în regim sinusoidal va avea expresia:

(21)

9
Cap.3 Circuite electrice liniare în regim sinusoidal

u I
i

0
T t
U

Fig.3.5a. Condensatorul ideal Fig.3.5b. Reprezentarea în timp a tensiunii şi Fig.3.5c. Diagrama fazorială
curentului pentru condensatorul ideal

Se observă faptul că intensitatea curentului electric pentru încărcarea

condensatorului este defazată cu π/2 înaintea (în faţa) tensiunii pe condensator.
În reprezentarea grafică (figura 3.5b), acest lucru se observă astfel: faţă de
momentul iniţial (t = 0) al reprezentării, când tensiunea pe condensator trece prin zero
în sens crescător, curentul trece prin zero, tot în sens crescător, mai devreme cu un sfert
de perioadă (T = 2π, deci T/4 = π/2).
Deci, la momentul t = 0, curentul trece prin maxim. Acelaşi lucru se observă
şi din diagrama fazorială (figura 3.5c), curentul fiind defazat cu π/2 în faţa (în sens
pozitiv) tensiunii pe condensator.

Tensiunea la bornele condensatorului în valori efective se exprimă astfel

(22)
10
Cap.3 Circuite electrice liniare în regim sinusoidal
3.3 Reprezentarea în complex simplificat a funcțiilor sinusoidale în timp
1) În reprezentarea în complex simplificat, unei mărimi sinusoidale
(3)
i se asociază o mărime complexă
(4)

(5)

o mărime cu care se operează foarte uşor în rezolvarea ecuaţiilor circuitelor

electrice, acestea devenind ecuaţii algebrice.
2) Pentru trecerea inversă de la mărimea complexă (mărime fictivă), la valoarea
momentană trebuie determinată valoarea efectivă ca modul al mărimii complexe

(6)

respectiv faza iniţială ca argument al mărimii complexe

(7)
11
Cap.3 Circuite electrice liniare în regim sinusoidal

12
Cap.3 Circuite electrice liniare în regim sinusoidal

 Re I    Im I   52  10 2  5 5
2 2
I I 

Im{ I } 10
  Arg{ I }  arctg  arctg  arctg2  1,11 rad  63,43
Re{ I } 5

Valoarea momentană a curentului este i  t   5 5 2 sin t  63,43 

13
 Cap.3 Circuite electrice liniare în regim sinusoidal

3.4. Circuit ideal RLC serie

Se consideră circuitul din figura 3.6 în care rezistenţa, bobina şi condensatorul
sunt elemente ideale de circuit, conectate în serie.

Fig.3.6. Circuitul ideal RLC serie

Dacă tensiunea aplicată la borne este sinusoidală, dar considerăm de data
aceasta că tensiunea are şi o anumită fază initial α
(23)
curentul care se stabileşte prin circuit este tot sinusoidal
(24)

Aplicând teorema a II-a a lui Kirchhoff pe circuit se obţine ecuaţia

(25)

care este ecuaţia diferenţială a circuitului.

Circuitul se rezolvă folosind avantajos reprezentarea în complex.
14
 Cap.3 Circuite electrice liniare în regim sinusoidal

(25)

Derivatei curentului îi corespunde

(26)

(27)

Astfel, ecuaţia diferenţială (25) devine o ecuaţie algebrică (28) care se rezolvă foarte uşor

(28)

(29)

15
 Cap.3 Circuite electrice liniare în regim sinusoidal

Din relaţia (28) rezultă valoarea efectivă a curentului

(30)

Defazajul φ dintre tensiunea la bornele circuitului şi curentul prin acesta se determină cu

expresia:
(31)

 Pentru o mai bună înţelegere se utilizează reprezentarea fazorială a mărimilor sinusoidale, care
este o reprezentare grafo-analitică.
 Fazorii nu sunt vectori fizici, mărimi vectoriale propriu-zise ci doar reprezentări geometrice
orientate, asociate prin convenţie mărimilor sinusoidale, prezentate în diagrame fazoriale.
 La circuitul RLC serie, construcţia diagramei fazoriale trebuie începută cu fazorul curent,
deoarece curentul este acelaşi în circuit. Faţă de el, plasăm căderile de tensiune cu fazele lor, cu
defazajele respective faţă de fazorul curent. 16
Cap.3 Circuite electrice liniare în regim sinusoidal

a). Cu caracter inductiv b). Cu caracter capacitiv c). Cu caracter rezistiv

Fig.3.7 Diagrame fazoriale ale circuitelor

17
 Cap.3 Circuite electrice liniare în regim sinusoidal

3.5. Impedanţe echivalente

a) Conexiunea serie
Două sau mai multe impedanţe complexe sunt conectate în serie dacă sunt parcurse de acelaşi
curent (fig.3.8).

Fig.3.8 Impedanţe conectate în serie

Scriem teorema a II-a a lui Kirchhoff
(32)
exprimăm tensiunile la bornele impedanţelor în funcţie de curentul prin acestea
(33)
de unde rezultă că impedanţa echivalentă serie este suma impedanţelor
(34)
În general, (35)
sau în altă exprimare (36)

unde este rezistența echivalentă a grupării serie, iar

18
este reactanța echivalentă a grupării.
Cap.3 Circuite electrice liniare în regim sinusoidal
b) Conexiunea paralel
Două sau mai multe impedanţe complexe sunt conectate în paralel dacă au aceeaşi tensiune la
borne (fig.3.9).

Fig.7.9 Impedanţe conectate în paralel

Scriem teorema I a lui Kirchhoff
(37)
exprimăm curenţii în funcţie de tensiunile la bornele acestora
(38)

de unde rezultă impedanţa echivalentă paralel

(39)

În cazul general, impedanţa echivalentă paralel are expresia

(40)

sau exprimată în admitanţe

(41)
sau exprimată (42)

reprezintă conductanţa echivalentă a grupării paralel, iar

unde 19
susceptanţa echivalentă a grupării paralel.
Cap.3 Circuite electrice liniare în regim sinusoidal

c) Conexiunea mixtă
În fig.3.10 este prezentată o conexiune mixtă de elemente de circuit.

Fig.3.10 Impedanţe în conexiune mixtă

Se observă conexiunea serie dintre R2 şi L2 , impedanţa complexă serie este

(43)

şi conexiunea serie dintre R3 şi C3 cu impedanţa complexă serie

(44)

Cele două impedanţe sunt conectate în paralel, rezultând impedanţa complexă paralel

(45)

(46) 20
 Cap.3 Circuite electrice liniare în regim sinusoidal

Aplicații:
1.Să se calculeze impedanţa complexă a circuitului cu schema din figura 3.11 .
Se cunosc R = 1Ω, L = 2H, C = 1F. Circuitul este alimentat de la o sursă de tensiune
sinusoidală, cu frecvenţa f = 1/(2π) Hz. Ce caracter are circuitul şi care sunt
parametrii faţă de bornele circuitului ?
Rezolvare:
Se observă conexiunea paralel între L şi C şi conexiunea
serie între grupul LC şi rezistorul R.
Se calculează impedanţele complexe:
Z R  R  1 Impedanţa complexă echivalentă rezultă
1
Z L  j L  j2   2  2 j
2 ZL ZC 2 j  j
Z ech  Z R   1  1  2 j
ZC 
1
j
1
  j ZL  ZC 2 j   j 
jC 2 
1
1
2

21
 Cap.3 Circuite electrice liniare în regim sinusoidal

2. Să se determine impedanța complexă a circuitului cu schema din figura 3.12.

Se cunosc: ω = 100 rad/s, R = 10Ω, L = 0,1H, C = 1mF. Ce caracter are circuitul şi
care sunt parametrii faţă de bornele circuitului ?
Rezolvare:
Se calculează impedanţele complexe:
Z R  R  10 
Z L  j L  j100  0,1  10 j
1 1
Z CR  Rj  10  10  10 j
jC 100  1  10 3

Impedanţa complexă echivalentă rezultă

Z Z 10   10  10 j 
Z ech  Z L  R CR  10 j   6  8 j
Z R  Z CR 10  10  10 j
Partea imaginară este pozitivă (ca la o bobină), circuitul are caracter inductiv. Faţă de
borne circuitul se comportă ca un rezistor cu rezistenţa Rech  Re Z ech   6 
înseriat cu o bobină având reactanţa X ech  Im Z ech   8  , respectiv inductivitatea
X ech
Lech   0,08 H

22
3. În circuitul din figura alăturată se cunosc
L=100mH, R=10Ω. Să se determine valorile
instantanee ale curentului prin circuit, i(t), şi a
tensiunii aplicate circuitului, ub(t), ştiind că
tensiunea la bornele bobinei este
uL (t )  100sin(314 t  30) V

alimentare

23
Cap.3 Circuite electrice liniare în regim sinusoidal

24
Cap.3 Circuite electrice liniare în regim sinusoidal

Aplicații:
1. Se consideră circuitul de curent alternativ cu schema din figura 3.13, în care

uS  t   10 2 sin100t V, R = 10 Ω, L1 = L2 = 300 mH, C2 = 500 μF. Sǎ se calculeze:

a) Impedanța complexă echivalentǎ a circuitului vǎzutǎ de la bornele sursei şi parametrii circuitului;
b) Valoarea momentanǎ a curentului i debitat de sursă.

25
 Cap.3 Circuite electrice liniare în regim sinusoidal

b) Lucrăm cu mărimi complexe, deci vom folosi U s  10 e j0  10 V .

Cunoscând (de la punctul a)) impedanța echivalentă a circuitului văzută de la bornele
sursei (fig.3.13), putem determina curentul debitat de sursă
Us 40 4
I   4  3 j  A
Z ech 40  30 j 25

a) b)
Fig.3.13
Pentru determinarea valorii momentane a curentului avem nevoie de valoarea efectivă şi de faza
iniţială
4 4 25
I I  4 2  32   0,8 A
25 25
Im{ I } 3 3
i  Arg{ I }  arctg  arctg  2  arctg  5,64 rad.
Re{ I } 4 4
Pentru a obţine unghiul corect folosim diagrama fazorială din fig.b.
În final, valoarea momentană a curentului debitat de sursă este:

i( t )  I 2 sin  t  i   0,8 2 sin 100 t  5,64  A

26
 Cap.3 Circuite electrice liniare în regim sinusoidal

2. Se considerǎ circuitul de curent alternativ cu schema din figura 3.14, în care

uS  t   100 2 sin  1000t   / 2  V, R1 = 50 Ω, R2 = 100 Ω, L = 0,1 H, C = 20 μF. Sǎ se calculeze:
a) Impedanţa complexǎ echivalentǎ a circuitului vǎzutǎ de la bornele sursei şi parametrii
circuitului;
b) Valoarea momentanǎ a curentului i debitat de sursă.
Rezolvare:
a) Calculul impedanţelor complexe:
1 1
Z R1C  R   50   50  50 j 
jC j1000  20  10 6

Z R 2  R2  100
Z L  j L  j1000  0,1  100 j
Impedanţa complexă echivalentă a circuitului văzută de la bornele sursei:

Z R2  Z L 100  100 j
Z ech  Z R1C   50  50 j   100
Z R2  Z L 100  100 j

Circuitul este echivalent cu un rezistor de 100 Ω.

27
Cap.3 Circuite electrice liniare în regim sinusoidal


j
b) Tensiunea complexă U s  100 e 2
 100 j V .

Cunoscând impedanţa echivalentă a circuitului văzută de la bornele sursei (fig.3.14a),

determinăm curentul debitat de sursă
U s 100 j
I1    j A
Z ech 100

Determinăm valoarea efectivă şi faza iniţială a

a) b)
curentului Fig.3.14

I1  I 1  0 2  12  1 A

Im{ I 1 } 1 
i  Arg{ I 1 }  arctg  arctg  rad.
Re{ I 1 } 0 2

Faza iniţială este aceiaşi cu a tensiunii de alimentare, adică cele două mărimi sunt în fază
(fig3.14.b).
În final, valoarea momentană a curentului debitat de sursă este:

 
i1 ( t )  I1 2 sin  t  i   2 sin  1000 t   A.
 2
28
 Cap.3 Circuite electrice electrice liniare
liniare înmonofazate
regim sinusoidal
în regim
3. Se considerǎsinusoidal
circuitul de curent alternativ cu schema din

figura alăturată, în care u (t )  10 2 sin(t  ) V
, f = 50 Hz, R1 = 20 Ω, L2 = 1/π H, L3 = 3/5πH, 2
C2 = 50/πμF, C3 = 1/4π mF.
Sǎ se calculeze: a) Admitanţa complexǎ echivalentǎ a
circuitului faţă de bornele a şi b, precizând caracterul
circuitului; b) Valoarea momentanǎ a curentului i2 debitat de
sursă şi a tensiunii uL3?

29
Cap.3 Circuite electrice
electrice liniare
liniare în
monofazate
regim sinusoidal
în regim
sinusoidal

b)

30
Cap.3 Circuite electrice
electrice liniare
liniare în
monofazate
regim sinusoidal
în regim
sinusoidal

31
Cap.3 Circuite electrice liniare în regim sinusoidal

Fig.3.15 Puterea electromagnetică

32
 Cap.3 Circuite electrice liniare în regim sinusoidal

(47)

În curent alternativ, spre deosebire de curentul continuu, are loc un balans, o oscilaţie a puterii
momentane între generator şi consumator. Intervalele de timp respective şi valorile puterii depind
de caracterul consumatorului (rezistiv, inductiv, capacitiv), deci de parametri acestuia sau de
defazajul φ dintre tensiunea u şi curentul i.

b) Puterea activă P, se defineşte ca valoarea medie pe o perioadă a puterii momentane

(48)

(49)

ceea ce înseamnă că este o putere pozitivă şi este consumată de resistor. 33

Cap.3 Circuite electrice liniare în regim sinusoidal

c) Puterea reactivă Q, se defineşte prin relaţia

(50)

34
Cap.3 Circuite electrice liniare în regim sinusoidal

35
Cap.3 Circuite electrice liniare în regim sinusoidal

36
Cap.3 Circuite electrice liniare în regim sinusoidal

SURSE ELEMENTE DE CIRCUIT (R, L, C)

37
 Cap.3 Circuite
Cap.3 Circuite electrice
electrice liniare
liniare monofazate
în regim sinusoidal
în regim
sinusoidal
Aplicații:
1. Se consideră circuitul de curent alternativ cu schema din figură, în care se cunosc:

 
us  t   100 2 sin  t   V, R1 = 50 Ω, R2 = 100 Ω, XL = 100 Ω, XC = 50 Ω.
 2
Să se verifice bilanţul puterilor active şi reactive.
Rezolvare:
Se calculează mai întâi imaginea
complexă a curenţilor din laturile
circuitului şi a tensiunii de alimentare:

Se observă că în acest caz curentul i1, are aceiaşi fază iniţială de π/2 rad ca şi
tensiunea us. Prin urmare, puterea reactivă debitată de sursă este nulă. Aceasta
înseamnă că puterea reactivă consumată de bobină este acoperită de puterea reactivă
debitată de condensator, lucru care va rezulta şi din calcule.
a) Bilanţul puterilor active:
- Puterea activă debitată de sursă: - Puterea disipatǎ în rezistenţe:
   1
Ps  U s I1 cos   100  1  cos     100 W PR  R1 I12  R2 I 22  50  1  100   100 W
2 2 2
38
Cap.3 Circuite electrice
electrice liniare
liniare în
monofazate
regim sinusoidal
în regim
sinusoidal

39
Cap.3 Circuite electrice
electrice liniare
liniare în
monofazate
regim sinusoidal
în regim
sinusoidal

40