~ LUCRAREA 5 ~

ANALIZA REGIMULUI TRANZITORIU AL UNOR

DISPOZITIVE MAGNETICE NELINIARE DIN
INSTALAŢIILE DE JOASĂ TENSIUNE

5.1. ASPECTE TEORETICE

Una din importantele probleme vizate de studiul calităţii energiei

electrice în instalaţiile moderne este şi evaluarea curenţilor de
conectare (engl. inrush currents), apăruţi la momentul alimentării
unor consumatori uzuali (motoare electrice, transformatoare, baterii de
condensatoare, lămpi cu incandescenţă etc.) [1-4].
Aceşti curenţi sunt caracterizaţi de amplitudini foarte mari (de
până la 20 de ori valoarea nominală) şi forme de undă ce au un
spectru bogat în armonici superioare fundamentalei. Deşi durata
regimului tranzitoriu iniţiat odată cu conectarea receptoarelor este una
relativ redusă (câteva zeci/sute de milisecunde), efectele nefavorabile
ale curenţilor de conectare asupra elementelor care compun reţeaua
electrică pot fi semnificative.
Astfel, barele conductoare şi aparatele electrice sunt solicitate
electrodinamic, în mod suplimentar existând chiar riscul unei
declanşări intempestive a releelor de protecţie – acestea interpretând
curentul de conectare ca fiind un curent de avarie (scurt-circuit). În
plus, forma de undă particulară a acestui curent (asimetrică şi de
frecvenţă foarte mare) generează perturbaţii armonice care se propagă
în reţea afectând negativ funcţionarea altor receptoare sensibile,
alimentate dintr-un nod comun cu receptorul conectat.
Prin urmare caracteristicile curenţilor de conectare trebuie
cunoscute pentru a selecta în mod corect atât metode care să limiteze
efectele acestora cat şi pentru a regla şi dimensiona în mod adecvat
aparatele de protecţie [3-6].
Fenomenul de comutaţie poate fi modelat de ecuaţia diferenţială
a curentului electric i(t) care parcurge înfăşurarea bobinei de lungime
medie lm şi arie A şi număr de spire N (ecuaţia derivă din aplicarea legii
circuitului magnetic şi inducţiei electromagnetice) [5]:
 d(t )
N  Ri (t )  U 2 sin( t  )
dt

 H (t )  lm
i (t )  , H (t )  f ( B (t )),

(t )


N
B (t )  A, (5.1)


71
Emil CAZACU

în care: Ф(t) reprezintă expresia fluxului magnetic total (inclusiv cel de

dispersie),  este faza iniţială a tensiunii de valoare efectivă U şi
pulsaţie ω. H şi B reprezintă intensitatea câmpului magnetic respectiv
inducţia magnetică în miezul feromagnetic al dispozitivelor Fig. L5.1.
În general ecuaţia diferenţială precizată anterior este una
neliniară datorită dependenţei specifice a fluxului prin bobină Ф(t)
funcţie de curent i(t). În fapt, neliniaritatea survine datorită dependenţei
eminamente neliniare dintre inducţia câmpului magnetic B(t) şi
intensitatea câmpului magnetic H(t) pentru materialele feromagnetice
care intră în construcţia majorităţii dispozitivelor magnetice din
instalaţii.

Fig. L5.1 Reprezentarea simplificată a circuitului magnetic pentru dispozitivele

analizate.

Astfel, ecuaţia diferenţială care caracterizează regimul tranzitoriu

de conectare a bobinei nu se poate integra direct, rezolvarea acesteia
(cu soluţia reprezentând evoluţia în timp curentului de conectare)
necesitâ apelarea unei rutine de integrare numerică. În acest sens,
orice mediu de programare poate rezolva cu uşurinţă aceasta ecuaţie
destul de rapid şi cu precizie convenabilă (Ex. Matlab, Maple, etc).
Iniţial, pentru a descrie calitativ fenomenul, se admite neglijarea
căderii de tensiune pe rezistenţă ohmică a bobinei Ri(t) în raport cu
tensiunea de alimentare u(t), astfel că, într-o primă aproximare, ecuaţia
ce descrie regimul tranzitoriu al circuitului capătă o formă simplificată [1-5]:
d (t ) 1 (5.2)
 U 2 sin(t  )
dt N
Relaţia anterioară este una direct integrabilă. Dacă în momentul
t = 0, în miezul bobinei există un flux remanent Φ r, rezultă:
t t
1
 d (t )     r  NU 2 sin(t  ) d t 
0 0
(5.3)
1
 U 2  cos()  cos(t  ).
N

72
 Lucrarea 5 – Regimul tranzitoriu al unor dispozitive magnetice neliniare

Rezultă, prin aproximaţie, că fluxul fascicular al înfăşurării primare a

dispozitivului va fi dat de expresia:
   r   m  cos()  cos( t  ). (5.4)
În care, cu Φm s-a notat amplitudinea de regim a fluxului
magnetic fascicular al bobinei sau transformatorului î n gol:
1 (5.5)
m  U 2.
N
Din relaţia de mai sus se observă faptul că fluxul variază
sinusoidal cu amplitudinea de regim permanent, în jurul unei valori
medii  r   m cos() . Dacă am fi luat în considerare şi căderea de
tensiune în înfăşurare Ri(t), aceasta ar fi dus la atenuarea în timp a
componentei medii  m cos() , iar parcurgerea succesivă a ciclurilor de
magnetizare a miezului duce la dispariţia treptată a fluxului remanent
Φr. Se ajunge astfel la un regim permanent, în care fluxul variază
sinusoidal în miez în jurul unei valori medii nule.
La începutul regimului tranzitoriu, fluxul va atinge o valoare maximă după
un timp egal cu mai puţin de o semiperioadă de la conectare:
 max   r   m 1  cos(). (5.6)
Dacă conectarea are loc în momentul când tensiunea trece prin
zero spre valori pozitive, adică   0 şi  r  0 , fluxul în miez ia valoarea
maximă:
  max  max   r  2 m . (5.7)
Curentul electric i absorbit de bobină se determină cu ajutorul
caracteristicii de magnetizare a miezului (i ) , printr-o construcţie grafică ca
în Fig. L5.2.

73
Emil CAZACU

 (t )  (t )

2 m Variatia flux
in regim
tranzitoriu Curba de magnetizare

m Variatia flux
in regim
stationar i (t )
t
 m

u (t ) Tensiunea de alimentare i (t )

Curentul de Curentul de conectare fara

magnetizare flux remanent
(de mers in gol)
t

Fig. L5.2 Generarea formei de undă a curentului de conectare fără considerarea

inducţiei magnetice remanente a materialului magnetic.

Pentru comparare, s-a ilustrat şi curba fluxului de regim

permanent  p   m cos( t ). De asemenea, s-a reprezentat curba de
magnetizare (i ) până la fluxul maxim atins   max  max , iar la o scară a
curentului i dilatată de 100 ori, caracteristica (100i ) folosită la
determinarea curentului de magnetizare în funcţionare normală este
vizualizată în Fig. L5.3.
Datorită saturării caracteristicii de magnetizare, valorii   max  max
îi corespund curenţi de magnetizare foarte mari, de câteva zeci sau
chiar sute de ori mai mari decât amplitudinea curentului de
magnetizare normal (de regim permanent), întrucât inducţia maximă
în miez poate ajunge până la 1.5-3 T.
Se observă că la conectarea într-un moment nefavorabil al
dispozitivului magnetic (transformator în gol sau bobină), pot apărea
curenţi de magnetizare depăşind de zeci de ori curentul nominal al
bobinei, ceea ce poate duce fie la acţionarea protecţiei fie la solicitări
(termice şi electrodinamice) inadmisibile asupra întregii instalaţii din
care face parte dispozitivul. În plus, perturbaţiile generate de curentul de conectare
afectează negativ funcţionarea celorlalte dispozitive alimentate din aceleaşi surse de energie
[6, 7].

74
 Lucrarea 5 – Regimul tranzitoriu al unor dispozitive magnetice neliniare

 (t )  (t )
2 m   r
2 m

Curba de magnetizare

r
i (t )

t Curentul de conectare
fara flux remanent
t Curentul de conectare cu
 (t ) Variatia flux magnetic
considerarea unui flux remanent
r Fluxul magnetic rezidual

m Amplitudinea variatiei fluxului

magnetic fara a considera i (t )
valoarea remanenta

Fig. L5.3 Generarea formei de undă a curentului de conectare în care este

considerată şi inducţia magnetică remanentă a materialului magnetic.

Introducerea unui rezistor în circuitul bobinei la conectare – ca şi

luarea în considerare a rezistenţei proprii a înfăşurării alimentate duce
la amortizarea mai rapidă a procesului tranzitoriu şi limitează
amplitudinea primului şoc de curent la conectare. Acest lucru se poate
realiza cu ajutorul unui întrerupător cu contact auxiliar, care înseriază
temporar un rezistor în circuitul de alimentare. Rezistorul de conectare
se poate alege astfel încât în regim permanent să dea o cădere de
tensiune de doar câteva procente (2-3 %) din tensiunea nominală.
Ulterior, la doar câteva perioade de la conectare, rezistorul se poate
scurtcircuita, anulând astfel efectele prezenţei sale în reţea.
În cele ce urmează sunt reprezentaţi curenţii de conectare pentru
diverse tipuri constructive de transformatoare electrice uzuale, de
puteri mici (cca. 100 VA) folosite în alimentarea diverselor circuite (în
special de comandă) din instalaţiile electrice de joasă tensiune (Fig.
L5.4 şi L5.5). Pentru cazul transformatorului cu miez magnetic de tip
E+I este reprezentat şi spectrul armonic al formei de undă a curentului
pentru prima perioadă – Fig. L5.6. Remarcabilă este prezenţa
armonicilor pare în spectrul de frecvenţă al formei de undă al
curentului de conectare [3-8]. De asemenea, este vizualizată şi
caracteristica magnetică – dependenţa B/H – în cazul unor tole din
tablă electrotehnică uzuală – Fig. L5.7.

75
Emil CAZACU

Fig. L5.4 Forma de undă a curenţilor de conectare pentru două tipuri de dispozitive
magnetice cu miez de fier tip M, respectiv toroidal cu puteri în jur de 100 VA.

Fig. L5.5 Forma de undă a curentului de Fig. L5.6 Spectrul armonic al formei de
conectare pentru dispozitiv magnetic cu undă a curentului de conectare pentru
miez de fier E+I de putere 100 VA. dispozitiv magnetic cu miez de fier E+I de
putere 100 VA.

Fig. L5.7 Caracteristica

magnetică a materialelor
din care sunt
confecţionate tolele
dispozitivelor magnetice
investigate (tablă
silicioasă
electrotehnică).

76
 Lucrarea 5 – Regimul tranzitoriu al unor dispozitive magnetice neliniare

5.2. CHESTIUNI DE STUDIAT

Prezenta lucrare îşi limitează investigaţiile numai asupra

curentului de conectare iniţiat la punerea în funcţiune a unor
dispozitive magnetice (cu miez feromagnetic) din instalaţii
(transformatoare conectate în gol, bobine etc.). Pentru a putea pune în
evidenţă fenomenul am folosit modele experimentale cu puteri reduse,
care însă conservă fenomenele esenţiale analizate. În acest fel, a fost
studiat regimul tranzitoriu a trei variante constructive de
transformatoare miniaturale alimentate cu secundarul în gol (cu forma
geometrică a miezului de tip E+I, M, U+I sau toroidali).
Lucrarea îşi propune în primul rând o analiză calitativă şi
cantitativă a formelor de undă ale curentului de conectare a unor
dispozitive magnetice „saturabile” împreună cu toate consecinţele
(importante asupra instalaţiilor din care acestea fac parte) care derivă
din acest studiu.
Se va urmări de asemenea utilizarea eficientă a aparatelor
moderne de măsură (osciloscop digital cu 2 canale cu facilităţi de
captură şi analiză a semnalelor), interpretarea rezultatelor
măsurătorilor şi desprinderea unor concluzii privind fenomenele
analizate.

Măsurătorile vor urmări următoarele chestiuni:

1) Vizualizarea formelor de undă ale tensiunii şi curentului de

conectare pentru trei sarcini neliniare – transformatoare cu miezuri
feromagnetice de construcţii tipizate (forme ale miezului
feromagnetic: E+I, M sau toroidale).

2) Capturarea formelor de undă ale curentului de conectare şi

extragerea parametrilor principali ale acestora: amplitudinea si
durata.

3) Efectuarea unei analize Fourier (dacă osciloscopul digital este

dotat cu aceasta facilitate) asupra primei alternante a curentului de
conectare (care conţine şi amplitudinea acestuia).

Prelucrarea datelor va consta în:

1) Reprezentarea tabelară pentru fiecare tip de transformator
investigat a valorilor măsurate pentru amplitudinea curentului
de conectare si a duratei regimului tranzitoriu corespunzător
(exprimata în perioade ale tensiunii de alimentare). Se considera că
procesul de conectare este încheiat dacă amplitudinea alternanţelor
este de maxim peste 10 – 20 % din cea de regim staţionar.

77
Emil CAZACU

2) Predeterminarea amplitudinii curentului de vârf şi a duratei

acestuia prin elaborarea unui cod numeric care sa ia în considerare
dimensiunile geometrice, datele de material şi parametrii tensiunii
de alimentare a unor dispozitive magnetice similare cu cele
investigate experimental (modele ale celor reale).
3) Se vor face aprecieri calitative asupra formelor de undă ale
curenţilor, determinate pe cale experimentală precum şi rezultate
din modelul de calcul.
4) Se vor identifica ponderile armonicilor pare în spectrul armonic al
formei de undă a curentului de conectare (dacă osciloscopul permite
analiza Fourier).

5.3. SCHEMA DE MONTAJ

Sistemul de măsură realizat este compus în principal din următoarele:

o Sursa de alimentare cu energie (tensiune alternativă monofazată
220 V/50 Hz) reglabilă printr-un autotransformator monofazic
ATR 1000 W.
o Sarcina neliniară compusă din transformatoare de 100 VA cu
secundarul în gol si diverse geometrii ale miezului magnetic (E+I,
U toroidal sau M). Acestea sunt conectate la o sursă de curent
alternativ printr-un contactor static (întrerupător comandat în
curent continuu) la trecerea prin zero a tensiunii (cazul cel mai
defavorabil d.p.d.v. al amplitudinii curentului de conectare)
o Sursa de curent continuu de 30 V/ 5 A.
o Voltmetre digitale (pentru măsurarea tensiunii alternative şi a
celei continue)
o Contactor static comandat în curent 10 A şi 230 V COMUS WG
A5 6D 10Z (vezi Anexa 2)
o Osciloscop digital performant (200 MHz) cu doua canale şi
posibilitate de captură şi analiză (Fourier) a formei de undă [9].
Schema de montaj este prezentată în Fig. L5.8-10 şi este alcătuită
din un autotransformator de alimentare, montajul ce asigură
generarea curenţilor de conectare (include comutatorul static şi
dispozitivele magnetice analizate), o sursă de curent continuu (care
comandă contactorul static) şi un osciloscop performant care să poată
vizualiza şi captura forma de undă a semnalelor analizate. Adiţional,
un sistem de calcul va achiziţiona şi prelucra semnalele măsurate.
Circuitul electronic al contactorului static permite conectarea
sarcinii (dispozitivelor magnetice) la trecerea prin zero a tensiunii de
alimentare cu ajutorul unei comenzi transmise optic unui dispozitiv
electronic de putere [10] – Fig. L5.9. În acest fel, condiţiile cele mai
defavorabile în ceea ce priveşte momentul conectării sunt îndeplinite.

78
 Lucrarea 5 – Regimul tranzitoriu al unor dispozitive magnetice neliniare

Fig. L5.8 Prezentarea principalelor echipamente utilizate în lucrare.

Fig. L5.9 Schema detaliu constructiv a contactorului static cu comandă în curent

continuu.

79
Emil CAZACU

Fig. L5.10 Schema generală de montaj şi detaliul sistemului de generare a

curentului de conectare.

Iniţierea procesului tranzitoriu de comutaţie (generarea

curentului de conectare) se realizează prin reglarea tensiunii furnizate
de sursa de curent continuu, astfel încât valoarea acesteia (aplicată pe
partea de comandă a releului static) să fie peste 3 V. O rezistenţă de
1 k/0.25 W limitează valoarea curentului la maxim 30 mA (pentru
tensiunea maximă a sursei de c.c. de 30 V).
Montajul permite, de asemenea, selecţia dispozitivelor ce
urmează a fi investigate din punct de vedere al curenţilor de pornire –
Fig L5.11.

Miez magnetic formă

Capsulat (miez formă U+I sau M) Toroidal
E+I

Fig. L5.11 Principalele tipuri de transformatoare folosite în alimentarea circuitelor

de comandă din instalaţiile electrice.

80
 Lucrarea 5 – Regimul tranzitoriu al unor dispozitive magnetice neliniare

Fig. L5.12 Curentul de conectare capturat pentru diverse dispozitive magnetic.

5.4. MODUL DE LUCRU

După examinarea montajului şi identificarea componentelor sale

principale se va urmări realizarea obiectivelor expuse în secţiunea 3 a
lucrării. Pentru acestea, după fixarea tensiunii de alimentare la
valoarea 230 V RMS (cu ajutorul autotransformatorului), se vor studia
curenţii de conectare măsuraţi, vizualizaţi şi investigaţi cu ajutorul
osciloscopului digital şi a unui sistem de calcul.
Momentul conectării dispozitivului magnetic este asigurat de
contactorul static care se deschide, cu ajutorul unei comenzi în curent
continuu de cca. 3 V (furnizată de sursa de c.c.) la trecerea prin zero a
tensiunii electrice de alimentare.
Sistemul de generare a curentului de conectare permite analiza
unei largi clase de dispozitive magnetice (bobine cu miez de fier,
transformatoare de diverse tipodimensiuni etc.) de puteri până în 3
kVA.

81
Emil CAZACU

După vizualizarea şi capturarea formelor de undă ale curentului

de conectare se vor măsura amplitudinea şi durata acestuia. Se va
calcula, în cazul în care nu este precizat de producător, şi valoarea
curentului de regim staţionar. Pentru transformatoare, acesta din
urmă este maxim 3-4 % din curentul nominal.
Pentru fiecare din dispozitivele analizate se va estima şi factorul
de conectare definit ca raport între valoarea amplitudinii curentului
de conectare şi curentul de regim normal (Completare Tabel 1).
De asemenea, utilizând datele obţinute din măsurători şi relaţiile
de calcul prezentate în secţiunea teoretică a lucrării, se va elabora un
cod numeric care să evalueze caracteristicile curentului de conectare a
unor dispozitive magnetice similare cu cele investigate (Completare
Tabel 2 şi Tabel 3).

TABEL 1. DATE CALCULATE ŞI MĂSURATE

CURENTUL
AMPLITUDINEA DE REGIM
DISPOZITIVEL CURENTULUI PERMANENT FACTORUL
E MAGNETICE DE DISPOZITIV DE
INVESTIGATE CONECTARE E CALCULAT CONECTARE
MĂSURAT SAU
MĂSURAT

Primul
transformator
investigat TR 1

Al doilea
transformator
investigat TR 2

Al treilea
transformator
investigat TR 3

82
 Lucrarea 5 – Regimul tranzitoriu al unor dispozitive magnetice neliniare

TABEL 2. DATE CALCULATE ŞI MĂSURATE

DURATA DURATA
DISPOZITIVELE REGIMULUI REGIMULUI
MAGNETICE TRANZITORIU TRANZITORIU
INVESTIGATE VALOARE VALOARE
MĂSURATĂ CALCULATĂ
PRIMUL
TRANSFORMATOR
INVESTIGAT TR 1

AL DOILEA
TRANSFORMATOR
INVESTIGAT TR 2

AL TREILEA
TRANSFORMATOR
INVESTIGAT TR 3

TABEL 3. DATE CALCULATE ŞI MĂSURATE

NIVELUL
NIVELUL ARMONICILOR
ARMONICILOR PARE IN
DISPOZITIVELE
PARE IN SPECTRUL SPECTRUL
MAGNETICE
CURENTULUI DE CURENTULUI DE
INVESTIGATE
CONECTARE CONECTARE
VALORI MĂSURATE VALORI
CALCULATE
PRIMUL
TRANSFORMATOR
INVESTIGAT TR 1

AL DOILEA
TRANSFORMATOR
INVESTIGAT TR 2

AL TREILEA
TRANSFORMATOR
INVESTIGAT TR 3

83
Emil CAZACU

5.5 ÎNTREBĂRI
1) Care sunt principalele caracteristici ale curentului de conectare
pentru dispozitivele magnetice utilizate în instalaţiile electrice de
joasă tensiune ?
2) Cum sunt influenţaţi parametrii curentului de conectare de
caracteristica magnetică a tolelor în cazul unui transformator
electric ?
3) Pentru ce valoare instantanee a tensiunii aplicate unui dispozitiv
magnetic amplitudinea curentului de conectare este maximă ?
4) Care sunt armonicile dominante din spectrul formelor de undă al
curenţilor de conectare în cazul transformatoarelor de alimentare a
circuitelor de comandă din instalaţii ?
5) Care pot fi consecinţele unei comutaţii necontrolate a unui
dispozitiv magnetic din instalaţii din punct de vedere al calităţii
energiei electrice furnizate ?
6) Cum pot fi diminuate consecinţele negative ale curenţilor de
conectare (valori de amplitudine mare şi poluare armonică) ?

BIBLIOGRAFIE

1. CHAPMAN S., Electric Machinery Fundamentals, Mcgraw Hill Higher

Education; 5th Edition, 2011.
2. BÂLĂ C., Maşini electrice, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1982.
3. SHENKMAN A. L., Transient Analysis of Electric Power Circuits
Handbook, Springer, Netherlands, 2005
4. GÜNTER S., Electrical Installations Handbook, John Wiley and
Sons- VCH; 3rd Edition, 2000.
5. MOCANU C., Bazele electrotehnicii Teoria câmpului electromagnetic,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1991.
6. SCHNEIDER ELECTRIC, Electrical Installation Guide, Schneider
Electric, 2013.
7. SCHNEIDER ELECTRIC, Power Quality, Cahier Technique no. 199,
2001.
8. DAS J. C. – Transients in Electrical Systems: Analysis, Recognition,
and Mitigation, McGraw-Hill Professional; 1 edition, 2010.
9. **** LECROY WaveSurfer 422, User manual, 2004.
10. FLOYD T. L., Dispozitive electronice, Editura Teora, 2003.

84
 Lucrarea 5 – Regimul tranzitoriu al unor dispozitive magnetice neliniare

ANEXĂ 1

OSCILOSCOP LECROY –WAVESURFER 422: 200 MHZ;

2 CHANNELS

 Număr de canale: 2
 Banda de frecventa 0… 200 MHz (-3 dB @ 50 ohms)
 Rata de eşantionare 1 GS /s (semnal real ), 50 GS/s (semnal
repetitive)
 Timp de creştere (tipic)1.75 ns
 Impedanţă de intrare 1 MΩ// 16 pF, or 50Ω ± 1%
 Mod operare: CH1, CH2, DUAL, XY, FFT (analiza spectrala )
 Tip display – Afişaj 10.4 "color cu ecran plat TFT-LCD, 800 x 600
SVGA
 Rezoluţia verticală: 8 biţi
 Interfaţa prietenoasa cu utilizatorul, Windows XP preinstalat, şi
meniuri de utilizare cu obiecte grafice.
 Tensiune de intrare: max. 400V RMS CAT II
 Factor de scalare sonda 1 /10 / 100 / 1000 sau orice scala
definita de unitatea de măsura
 Mod achiziţie eşantion, secvenţa, valoare medie, detectare varf
/glitch (2ns) XY
 Baza timp dubla 1 ns to 1000 s/div
 Precizie baza de timp 10 ppm
 Rezoluţie de interpolare 5 ps
 Tip sincronizare - pe front şi în lăţime impuls 1.75 ns
 Permite declanşarea capturării automate a formei în momentul
detecţiei prezentei semnalului

85
Emil CAZACU

 Timp de captură standard 250 μs

 Memorează peste 100 de forme de undă capturate şi permite
comparaţia între acestea
 Salvare date capturi în fişiere cu diverse extensii (ASCII, Excel,
Mathcad, Matlab)
 Analiza spectrala (FFT)+functii matematice
 Comunicaţie simultan, set complet de interferente de
comunicaţie: interferenţe seriale RS-232 si USB pentru
comunicaţie cu calculatorul sau conectare directa la imprimanta
ANEXĂ 2

CONTACTOR STATIC COMANDAT ÎN CURENT SOLID STATE

RELAY– COMUS WG A5 6D 10 Z– DATELE DE CATALOG

86
Lucrarea 5 – Regimul tranzitoriu al unor dispozitive magnetice neliniare

87