Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dan FLORICAU
Universitatea POLITEHNICA Bucureşti, Facultatea de Inginerie Electrică
Conversia statică a puterii electrice ocupă un loc important în procesele industriale, atât la
nivelul transferului de energie electrică, cât şi al conversiei electromecanice. Aceasta a fost
posibil datorită progresului înregistrat de dispozitivele semiconductoare de putere, de noile
materiale şi de electronica de comandă.
Foarte general, un convertor static este o interfaţă între două surse de energie (Fig.1.1).
Rolul său principal constă în controlul transferului de putere între aceste două surse urmărind
diferite criterii care depind de natura surselor şi de exigenţele aplicaţiei. În anumite cazuri
acest transfer al energiei poate fi reversibil. Pentru a se ţine cont de această reversibilitate,
termenii sursă de intrare şi sursă de ieşire sunt înlocuiţi cu aceia de generator şi receptor.
Astfel, în cazul unei funcţionări reversibile, sursa de ieşire poate juca rol de generator şi sursa
de intrare se va comporta ca un receptor.
ii is
Convertor
Static de Putere
Sursă de Sursă de
sau ui us sau
intrare ieşire
(generator) (receptor)
ik
uk
1
Curs – Prof.Univ.Dr.Ing. Dan FLORICAU
Universitatea POLITEHNICA Bucureşti, Facultatea de Inginerie Electrică
uk ik
ik
A K
a) uk
uk ik
ik
A K
G uk
b)
uk ik
C ik E
c) uk
B
Tiristorul GTO este un întreruptor bicomandabil. Acesta poate fi comandat pe poartă atât la
amorsare, cât şi la blocare (se aplică un curent negativ pe poartă). Tiristorul IGCT (Integrated
Gate Commutated Thyristor) are la bază întreruptorul GTO şi este preferat în aplicaţiile de
medie-tensiune datorită eliminării snubberului şi creşterii frecvenţei de comutaţie.
Tranzistorul există sub diferite versiuni (bipolar, MOS-FET – Metal Oxide Semiconductor Field
Effect Transistor, IGBT – Insulated Gate Bipolar Transistor etc.) şi se caracterizează ca un întreruptor
bicomandabil cu o caracteristică statică în două segmente. Acesta trece din starea de
conducţie în cea de blocare şi invers în funcţie de semnalul aplicat în bază. Tranzistorul IGBT
se utilizează pe scară largă în aplicaţiile industriale şi reprezintă o combinaţie între
tranzistorul bipolar şi cel de tip MOS-FET. Acesta a preluat de la tranzistorul MOS-FET
comanda în tensiune cu rezistenţă mare de intrare (semnal de comandă de putere mică) şi
viteză ridicată de comutaţie. De la tranzistorul bipolar s-a transmis avantajul căderii mici de
tensiune în starea de conducţie (pierderi mici în conducţie).
1.1.2 Caracteristici statice ale întreruptoarelor derivate
Întreruptoarele statice derivate sunt alcătuite din două sau mai multe dispozitive
semiconductoare de putere de bază. Acestea se împart în două grupe, în funcţie de numărul de
segmente de pe caracteristica statică ideală:
- întreruptoare cu trei segmente şi
- întreruptoare cu patru segmente.
Întreruptoarele derivate cu trei segmente pot fi bidirecţionale în tensiune şi unidirecţionale
în curent [Fig.1.4(a)] sau bidirecţionale în curent şi unidirecţionale în tensiune [Fig.1.4(b),
(c)]. Ele se obţin prin asocierea serie sau antiparalelă a unei diode la un întreruptor de tip
tiristor sau tranzistor. Totuşi, există un întreruptor static de bază care are o caracteristică
statică ideală în trei segmente: tiristorul [Fig.1.3(b)].
2
Curs – Prof.Univ.Dr.Ing. Dan FLORICAU
Universitatea POLITEHNICA Bucureşti, Facultatea de Inginerie Electrică
uk ik
ik
uk
a)
uk uk
ik
ik ik
uk
b) c)
uk
ik
d) ik
uk
uk
ik
e)
3
Curs – Prof.Univ.Dr.Ing. Dan FLORICAU
Universitatea POLITEHNICA Bucureşti, Facultatea de Inginerie Electrică
a) b)
i
u u
i
a) b) c)
Întreruptoarele nu pot să stabilească conexiuni directe între două surse de tensiune sau
două surse de curent. Totuşi dacă una dintre ele nu impune direct tensiunea (curentul) la
bornele sale, cum ar fi cazul unui circuit RC paralel (circuit RL serie), este posibil să se
interconecteze în anumite condiţii:
- în cazul a două surse de tensiune, închiderea întreruptorului nu poate avea loc decât la
egalitatea celor două tensiuni;
- în cazul a două surse de curent, deschiderea întreruptoarelor nu poate avea loc decât la
egalitatea curenţilor.
Acest raţionament conduce la definirea mecanismului de comutaţie pentru întreruptoarele
care trebuie să interconecteze două surse de aceeaşi natură.
4
Curs – Prof.Univ.Dr.Ing. Dan FLORICAU
Universitatea POLITEHNICA Bucureşti, Facultatea de Inginerie Electrică
T S1 i
Vdc Vdc D Vdc
i
+ i + +
- - -
D
(a) (b) T (c) S2
Figura 1.7 Celule de comutaţie elementare: (a) celula 2L-P, (b) celula 2L-N şi (c) celula 2L-B
Fiecare celulă are un terminal comun care este conectat la o sursa de curent (i), în timp ce
dispozitivele semiconductoare sunt conectate la o sursă de tensiune continuă (Vdc). Celulele
2L-P şi 2L-N sunt unidirecţionale în curent.
În cazul celulei 2L-P terminalul comun al celor două întreruptoare este conectat la borna
pozitivă a sursei de curent sau la o inductanţă. Terminalul comun al întreruptoarelor celulei
2L-N este conectat la borna negativă a sursei de curent sau la un inductor. Astfel, celula 2L-P
reprezintă circuitul în oglindă al celulei 2L-N şi vice-versa. Prin combinarea celulelor 2L-P şi
2L-N se obţine celula de comutaţie bidirecţională în curent 2L-B.
Proprietăţi ale celulei 2L:
• tensiunea comutată de fiecare întreruptor este egală cu tensiunea continuă de
alimentare Vdc;
• tensiunea de ieşire vo are două niveluri de tensiune: 0 şi Vdc;
• frecvenţa aparentă de comutaţie este egală cu frecvenţa de comutaţie (fap=fsw);
În Fig.1.8 se prezintă două soluţii clasice de choppere de tensiune continuă de tip Buck cu
filtru de ieşire (Lo, Co). Acestea se deosebesc prin tipul celulei de comutaţie folosite sau prin
poziţia relativă a întreruptorului activ. Prin conectarea emitorului tranzistorului T la borna
negativă a sursei continue de alimentare [Fig.1.8(b)] convertorul este mai puţin sensibil la
perturbaţii pe partea de comandă.
+
T
Vdc Vdc D Co
io
+ io Lo + -
- + - Lo
D Co
(a) (b) T
-
Figura 1.8 Convertoare DC-DC unidirecţionale de tip Buck: (a) cu celulă 2L-P, (b) cu celulă 2L-N
Pentru calculul filtrului de ieşire (Lo, Co) se folosesc relaţii matematice simple. Acestea
depind de ondulaţiile maxime impuse curentului de ieşire (∆io) şi de frecvenţa maximă de
comutaţie (fsw):
Vdc
Lo ≥ (1)
4 ⋅ f sw ⋅ Δio
unde ∆io reprezintă ondulaţiile curentului prin inductanţa Lo.
Ondulaţiile maxime ale curentului de ieşire reprezintă un parametru important în
proiectarea convertoarelor statice în vederea obţinerii unei eficienţe sporite a conversiei
statice.
Utilizarea conceptului de conversie multinivel conduce la reducerea ondulaţiilor maxime
ale curentului de ieşire. Tensiunea comutată la ieşire este o fracţiune din tensiunea de
alimentare, iar frecvenţa aparentă de comutaţie (fap) poate fi un multiplu al frecvenţei de
comutaţie a dispozitivelor semiconductoare de putere (fsw).
5
Curs – Prof.Univ.Dr.Ing. Dan FLORICAU
Universitatea POLITEHNICA Bucureşti, Facultatea de Inginerie Electrică
Celula 3L-NPC (Neutral Point Clamped) dispune de două etaje şi trei niveluri de tensiune
(3L). Există trei configuraţii posibile pentru această celulă, obţinute prin suprapunerea a două
celule de comutaţie elementare 2L (Fig.9).
T1 S1
D1 io io
io
Vdc C1 Lo Vdc C1 Vdc C1
2 + 2 2
D1
+ Co + T1 + S2
- - vo - vo
T2 S3
D2 vo
Vdc C2 Vdc C2 Vdc C2
-
Vdc 2 Vdc 2 Vdc 2
io
D2
(a) T2 (b) (c) S4
vo
S2 S1 S1 S1 S1 S1 S2
S3 S4 S4 S4 S4 S4 S3 Vdc
S2 S1 S2 S1 S2 S2 S1 S2 S1 S2
(d) S3 S3 S4 S3 S4 S4 S3 S4 S3 S3
Vdc/2
t
6
Curs – Prof.Univ.Dr.Ing. Dan FLORICAU
Universitatea POLITEHNICA Bucureşti, Facultatea de Inginerie Electrică
Celula 3L–FC (Flying–Capacitor) este obţinută prin înserierea a două celule elementare
2L (Fig.1.10). Între celulele de comutaţie se conectează o sursă intermediară de tensiune. În
practică această sursă intermediară este înlocuită cu un condensator care se încarcă la o
tensiune egală cu jumătate din tensiunea de alimentare.
+ io
io Lo
T2 C T1
+ Co D2 D1
- vo C vo
D2 D1
+
Vdc - T2 T1
io Vdc io
-
(a) (b)
io
S2 S1
+ C
- vo
Vdc S2c S1c
(c)
Figura 1.10 Celule de comutaţie 3L-FC: (a) 3L-P-FC, (b) 3L-N-FC, (c) 3L-B-FC
Celula 3L–CI (Coupled–Inductor) este obţinută prin conectarea în paralel a două celule
elementare (2L-P şi 2L-N) şi a unui cuplaj magnetic cu două inductoare. Cuplajul magnetic se
conecteaza între punctele commune ale celor două cellule 2L [Fig.1.11(a)].
T1
T1 C1 D2
Vdc Vdc
Vdc iCM D2
2 i1
i1 i2 i2
+ 2 + 1 2
- 1 -
io v1 io v2
T2 Vdc C2 R
D1 vo
2 D1 L
(a) (b) T2
Figura 1.11 Invertorul monofazat 3L-CI în semi-punte: (a) celula de comutaţie 3L-CI,
(b) structura de principiu a invertorului cu sarcină RL
Curenţii prin cele două inductoare (i1 şi i2) au aceeaşi polaritate şi circulă întotdeauna între
punctele comune 1 şi 2. Astfel, între cele două celule unidirecţionale 2L circulă un curent de
mod comun (iCM), care reprezintă valoarea medie a curenţilor prin cele două inductoare:
i1 + i2
iCM = (3)
2
Curentul de ieşire se obţine prin scăderea curenţilor prin cele două inductoare:
io = i1 − i2 (4)
Curenţii prin cele două inductoare se pot defini în funcţie de curentul de mod comun şi de
curentul de ieşire:
7
Curs – Prof.Univ.Dr.Ing. Dan FLORICAU
Universitatea POLITEHNICA Bucureşti, Facultatea de Inginerie Electrică
io
+ iCM i1 = (5)
2
i
i2 = − o + iCM (6)
2
Pentru a pune în evidenţă aceste relaţii se prezintă invertorul monofazat în semi-punte
asociat acestei celulei 3L-CI [Fig.1.11(b)]. Întreruptoarele T1 şi T2 sunt comandate folosind
strategia PS PWM (Phase-Shifted Pulse-Width-Modulation). Tensiunea de referinţă Sr se
compară cu două semnale purtătoare de formă triunghiulară (c1 şi c2) defazate cu jumătate din
perioada de comutaţie Tsw/2 (Fig.1.12). Ca urmare, se obţin patru stări de comutaţie (Tabelul
1).
Stările P şi N corespund conectării directe a sarcinii spre sursa continuă de alimentare.
Starea P (Vdc/2) este obţinută prin comandarea la închidere a întreruptorului T1, în timp ce
întreruptorul T2 este comandat la blocare. Starea N (-Vdc/2) este obţinută prin comandarea la
blocare a întreruptorului T1, în timp ce întreruptorul T2 este comandat la închidere. Pentru
generarea nivelului de tensiune zero există două stări redundante: O1 şi O2. Corespunzător
acestor stări ambele întreruptoare sunt comandate simultan la închidere sau la blocare.
Datorită existenţei stărilor redundante O1 şi O2 tensiunea de ieşire are trei niveluri (-Vdc/2,
0 şi Vdc/2) şi frecvenţa aparentă de comutaţie este de două ori frecvenţa de comutaţie
(fap=2fsw).
1 1
c1 c2 c1 c2
O1 O2 O1
Sr
P P
0 0
N N
Sr
O1 O2 O1
-1 -1
0 Tsw 0 Tsw
T1 T1
T2 T2
vo 0
Vdc/2 vo Vdc/2
0
(b) (c)
Figura 1.12 Strategia PS PWM pentru invertorul în semi-punte 3L-CI: (a) Sr>0, (b) Sr<0.
TABEL I
SECVENŢELE DE COMUTAŢIE PENTRU INVERTORUL MONOFAZAT ÎN SEMI-PUNTE 3L-CI
Switching sequences and voltage applied
Switching
vo to the coupled-inductor
state
T1 T2 v1 v2
P Vdc/2 1 0 0 0
O1 0 0 0 -Vdc/2 Vdc/2
O2 0 1 1 Vdc/2 -Vdc/2
N -Vdc/2 0 1 0 0
Proprietăţi:
• tensiunea comutată de fiecare întreruptor este egală cu tensiunea continuă de
alimentare Vdc;
• reducerea componentelor filtrului de ieşire. Valoarea minimă a inductanţei Lo este dată
de relaţia (2).
Vdc
Lo ≥ (2)
16 ⋅ f sw ⋅ Δio
8
Curs – Prof.Univ.Dr.Ing. Dan FLORICAU
Universitatea POLITEHNICA Bucureşti, Facultatea de Inginerie Electrică
Exemple:
k1
is
Vdc
k2 us
ii Sursă de tensiune
instantanee :
k1 us=f(t)*Vdc
Vdc f(t)*Vdc
us k2 f(t)*is
is
pi=ps
Fig. 1.14. Funcţia „transformator” (coborâtor): us=f(t)*Vdc şi ii=f(t)*is.
ii Un dipol de
caracteristică “sursă
k1 de curent
Vdc instantaneu”
us k2 is → inductor
Fig. 1.15.
V ⋅ α ⋅ (1 − α ) Vdc
Δis = dc → (Δis )max =
Lo ⋅ f sw 4 ⋅ Lo ⋅ f sw
9
Curs – Prof.Univ.Dr.Ing. Dan FLORICAU
Universitatea POLITEHNICA Bucureşti, Facultatea de Inginerie Electrică
Δis
Vdc
4Lfp
0 0.5 1 α
Fig. 1.16.
10
Curs – Prof.Univ.Dr.Ing. Dan FLORICAU
Universitatea POLITEHNICA Bucureşti, Facultatea de Inginerie Electrică
ii
T1 D1
ie D is E/2
T
is is
E uE
T E
D us us
E/2
T2 D2
a) Buck 2L-P b) Boost 2L-N c)
ua ua
C S3
T1 S1
is D1 is
C us us
T2 S4 S2
D2
d) e)
Fig. 1.20.
us us T1 on T2 on
T1 on T2 on
E/2 E/2
0 0
t t
-E/2 -E/2
is is
Îs Îs
t t
ϕ /ω
ii ii
Îs / 2
?
t t
uT1 uT1
E
i1 t i1 t
Îs
t t
D1 T1 D2 T2 D1
11
Curs – Prof.Univ.Dr.Ing. Dan FLORICAU
Universitatea POLITEHNICA Bucureşti, Facultatea de Inginerie Electrică
1 1 1
O O O
2 2 2
1 1 1
O O O
2 2 2
(a) (b) (c)
1
O
1 1
2
O O
1
O 2 2
2
(a) (b) (c)
- se desenează la tablă.
12