Cu privire la principiul comutatiei

statice
 Contactor static de cc
Stingere fortata pentru T1 si naturala pentru T2
 Contactor static de ca
(cu un tiristor sau cu doua tiristoare)
Intrerupator static de ca
 Comutatie statica in scheme trifazate

• Scheme cu tiristoare sau cu grupe tiristor-dioda

Comparaţie între diferitele posibilităţi de
realizare a AEC fără arc electric
• comutaţia sincronizată;
• comutaţia hibridă;
• comutaţia fără contacte, numită şi “statică”
atât pe seama utilizării elementelor
semiconductoare comandate pe de o
parte cât şi datorită absenţei pieselor în
mişcare ce însoţesc de obicei comutaţia
AE.
Comparaţie între diferitele posibilităţi de
realizare a AEC fără arc electric
• AE cu comutaţie hibridă asigură în situaţia
“conectat” o funcţionare similară cu aceea a
AE obişnuite, pierderile de energie în zona de
contact fiind practic preluate de căile de curent

• AE cu comutatie hibrida beneficiază de

avantajele comutaţiei fără arc electric prin
intervenţia comandată a unor elemente
semiconductoare, un timp scurt, deci chiar fără
utilizarea unor soluţii de răcire a acestora.
Problema comutaţiei magnetice
 Cu privire la comutatia magnetica
directa
• Comutatie magnetica directa :
cu acumulare de energie în miezul magnetic

ψ
Wm 01  0 i  dψ

2
Wm1 2  1
i  d
 Cu privire la comutatia magnetica
directa
• Intirzierea la comutatia magnetica

di  t
 U
, i 0   0 i t   I n   1  e 

L  R i  U T
, In 
R
dt  
 Cu privire la comutatia magnetica
inversa
• Disponibilizare de energie magnetica

1
Wm 21   i  d   Wm12
2

ψ0
Wm10  ψ 1 i  dψ   Wm 01
 Cu privire la comutatia magnetica
inversa
Se manifestă macroscopic prin:

- supratensiuni de comutaţie

- cresterea duratei de ardere a arcului

electric în camera de stingere
 Posibilitati de considerare a
comutatiei magnetice
• Scrierea ecuatiei circuitului sub forma:

dψ
 R  i  u t 
dt

• Considerarea functionalei
dB
 r  B   H t   H 0 
dt
 Efecte ale comutatiei magnetice asupra
ciclului de histerezis
• Schimbarea formei ciclului B(H)
 Problema comutaţiei mecanice
• In construcţia AEC cu contacte exista dispozitive de
acţionare, DA, care, la o comandă dată, de conectare
sau de deconectare, asigură schimbarea stării de
mişcare a unor ansambluri mobile, ce includ contactele
mobile, în sensul “închiderii” sau al “deschiderii”
circuitului

• DA trebuie să fie sensibile la acţiunea unor elemente

specializate de protecţie, astfel încât cu energii cât mai
mici, corespunzătoare unor dimensiuni de gabarit
reduse ale acestor elemente, să fie posibilă efectuarea
comenzii de “deconectare”, prioritară pentru
asemenea AEC
 Comutatie mecanica
Dispozitive de actionare a AEC
• Schema cinematica pentru DA a unor întrerupatoare (jt)
 Problema izolaţiei în construcţia şi
funcţionarea AE- Influente (p, T)
• Problema izolaţiei electrice - Izolatorii gazoşi
• Aer (etalon Ustr)
• Hexafluorura de sulf
 Problema izolatiei electrice

Izolatorii lichizi

• Apa / expansina : asimetria moleculei de H2O,

(între cei doi atomi de hidrogen este un unghi de 105°),
rezulta proprietati polare – dubleti electrici

• uleiul de transformator sensibil la impuritati

 Problema izolatiei electrice
Izolatorii solizi :
• anorganici - stabili în timp dar fragili
(sticlă, ceramică )

• Organici-instabili in timp
(de tip macromolecule obţinute prin polimerizare)
 Problema izolaţiei magnetice
• Aerul cea mai buna izolatie magnetica

• Gradul de comutatie magnetic 1000-100 000 (dispersie

mare !)

• Influente si perturbatii in vecinatate

• Izolatia prin distanta (gabarit) si pozitii avantajoase (fara

influente)
 Problema izolaţiei mecanice
• Construcţiile închise de AEC - prevăzute
să funcţioneze în condiţii speciale (mediu
exploziv, coroziv, cu intervenţia unor
picături de apă sau a prafului
• AEC - caracterizate printr-un anumit “grad
de protecţie”, indicat chiar ca parametru
nominal, prin “I P” urmate de două cifre,
ale căror semnificaţii sunt precizate prin
norme specifice
 Problema siguranţei în
funcţionare a AE
• AE sunt de fapt sisteme, constituite din
elemente, astfel încât buna funcţionare a
fiecăruia condiţionează exploatarea în
siguranţă a ansamblului
• Elementele pot fi de rangul I sau de rangul
II, cele de rangul I fiind practic sisteme în
raport cu elementele de rangul II
Problema sigurantei in functionare a
AEC
- Ca elemente de rangul I semnalăm:
căile de curent cu contactele aferente,
camera de stingere, dispozitivul de
acţionare
- Ca elemente de rangul II semnalam
componentele dispozitivului de acţionare,
(pârghii, resorturi elastice, suruburi etc.)
Problema sigurantei in functionare a
AEC
• Evenimentul prin care un element din construcţia
AE, trece din stare de bună funcţionare,
(validă), în stare de nefuncţionare, (de defect),
se numeşte “cădere”, sau “defectare”.
• Problema siguranţei în funcţionare a AE
presupune la comportarea bună (fiabilă) a
elementelor şi desigur a ansamblului, un timp
dat, în condiţii de exploatare impuse, în
concordanţă cu funcţionalitatea şi cu
parametrii nominali ai aparatului electric
 Rata de manifestare a caderilor
• Căderile previzibile pot fi anticipate dacă se analizează, cu
mijloacele statisticii matematice, comportarea în timp a unui
număr cât mai mare de elemente de acelaşi tip, şi în condiţii de
funcţionare date
 Probabilitatea de buna functionare

• P(t) = exp( -λt)

• Structura AE din punct de vedere al siguranţei în
funcţionare
- serie
- paralel (redondanta sau cu rezervare)
- mixta (reala)
Structura AE conform sigurantei in
functionare
1) AE cu structura serie
Ps(t) = P1(t) · P2(t) ·…·Pn(t)
Ps(t) = exp[ - (λ1 + λ2+…+ λn) t]
2) AE cu structura paralel
Pp(t) = 1 - [ 1 – Pk(t) ]^ (m+1) > Pk(t)
3) AE cu structura mixta - reala
PAE(t) = Ps(t) · Pp(t) = exp(-AE t )
 Metode de creştere a siguranţei
în funcţionare a AE
Interventii posibile la:

• Proiectare

• Fabricatie

• Exploatare
 Metode de creştere a siguranţei
în funcţionare a AE-la proiectare
• conceperea unor structuri cât mai simple, cu cât mai
puţine elemente serie şi de calitate cât mai bună şi cu
rezervarea raţională a elementelor slabe;
• utilizarea în realizarea AE a unor elemente cu toleranţe
largi pentru a facilita interschimbabilitatea;
• utilizarea unor subansambluri de tip “bloc funcţional”;
• asigurarea unor puncte de funcţionare convenabile
pentru elementele componente;
• utilizarea unor elemente cu o bună stabilitate termică şi
dinamică;
• preconizarea unei întreţineri corecte, prin prevederea
asigurării cu piese de schimb pentru exploatare
 Metode de creştere a siguranţei în
funcţionare a AE- la fabricatie
• automatizarea procesului de fabricaţie;

• controlul statistic al calităţii elementelor şi

al ansamblului;

• rodajul elementelor şi al ansamblului .

 Metode de creştere a siguranţei în
funcţionare a AE-in exploatare
• exploatarea raţională, în concordanţă cu
parametrii nominali şi cu funcţionalitatea
AE;

• ridicarea nivelului de calificare a

personalului;

• generalizarea experienţei pozitive de

exploatare .
SOLICITARI ALE AE IN FUNCTIONAREA
DE REGIM NORMAL
• solicitări termice pe seama efectului Joule-
Lenz ;

• solicitări mecanice datorate forţelor sau

cuplurilor electrodinamice ;

• solicitări specifice comutaţiei, datorate

amorsării, arderii şi stingerii arcului electric
Solicitări termice în funcţionarea
normală a AE. Surse termice
• Efectul Joule-Lenz

• Pierderile în circuitele magnetice

• Pierderile în izolaţia AE

• Pierderile mecanice

• Arcul electric de comutaţie

 Surse termice în functionarea AE
Efectul Joule-Lenz
• Expresia pierderilor Joule-Lenz
-pe unitate de volum:
p =  · j^2 [W/m3]

-pe întregul volum V:

P = V  · j^2 dV [W]

-pentru materiale omogene si izotrope

P = R · I^2 [W]
 Cu privire la efectul pelicular

• Repartitia densitatii de curent in sectiunea

transversala a conductorului in cc si ca
 Efect pelicular
-Caracterizarea efectului pelicular:

r 
2 2

-Adâncimea de pătrundere, p :

p = r
2χ
 Corectii datorate efectului pelicular

• Distribuţia neuniformă a densităţii de

curent în secţiunea transversală a căilor
de curent ale AE - cauza unor încălziri
suplementare ale acestora faţă de cazul
curentului continuu, astfel încât
corespunzător efectului Joule- Lenz în
acest caz se poate scrie o relaţie de
forma :
P~ = Kp · P [W]
Cu privire la coeficientul de pierderi
prin efect pelicular, Kp
Pentru valorile uzuale  :

Kp = 1 + 4 / 3 > 1, pentru <1

Kp =  + 0,265 , pentru  > 30

 Cu privire la efectul de vecinatate
• Influenta pozitiei conductoarelor asupra efectului de vecinatate

valori subunitare valori supraunitare

Pierderile totale prin efect Joule-Lenz

Coeficientul total de suplimentare a pierderilor

K s = Kp · K v > 1

Pierderile totale « corectate »

P J = Ks · P [W]
Pierderile în circuitele magnetice
Formula de calcul a PFe
Pmagn = KH f B^1,6 mFe + KF f^2 B^2 mFe
unde: KH = 1,6 – 4,4 si KF = 0,4 – 1,44

Considerând pierderile specifice, p Fe

Pmagn = pFe VFe [ W]

 Pierderile în izolaţia AE
• Relatia de calcul:

Piz =  C U^2 tg  [W]

• Pierderile mecanice prin frecare sau prin ciocniri
între elementele componente ale AE în timpul
funcţionării reprezintă de asemenea o sursă termică,
dificil de evaluat exact, dar care impune precauţii şi
măsuri constructive care tind să diminueze efectele
acestora.
• Arcul electric de comutaţie, cu acţiune locală, la
nivelul contactelor şi al camerei de stingere,
prezentând importanţă mai ales pentru valori
importante ale frecvenţei de conectare.
• Se poate afirma deci că în funcţionarea AE intervin
mai multe surse termice, cu acţiune mai mult sau
mai puţin localizată, dar care completează acţiunea
cu ponderea cea mai mare, ce se referă la pierderile
prin efect Joule-Lenz.
 Temperaturi admisibile în funcţionarea AE.
Clase de izolaţie pentru materialele utilizate în
construcţia AE
• proprietăţilor fizico-mecanice ale
componentelor;
• proprietăţilor dielectrice ale materialelor
izolante;
• fenomenelor de oxidare a contactelor AE;
• regimului de funcţionare a AE
• destinaţiei AE;
• condiţii speciale cu privire la mediul ambiant,
pentru alegerea corectă a valorilor
temperaturilor admisibile