Constructia si functionarea releelor de protectie electromecanice

Definirea si clasificarea releelor de protectie electromecanice (cu contacte)

1.Generalitati Releele reprezinta categoria cea mai importanta de aparate din cuprinsul unei instalatii de protectie si comanda automata. In general, prin releu se intelege un aparat care fiind supus unei actiuni exterioare, realizeaza automat o operatie, pentru o gama data de valori ale marimii aplicate la intrare care provoca actionare acestuia. In functionarea oricarui releu este caracteristica variatia brusca(in salt) a marimii de iesire cand marimea de intrare, de regula, atinge sau depaseste o valoare prescrisa, numita valoare de actionare (excitare).La scaderea marimii de intrare sub o anumita valoare, numita valoare de revenire are loc saltul invers al marimii de iesire. Raportul intre valoarea de revenire si cea de actionare se numeste factor de revenire Krev. Marimile care caracterizeaza un anumit releu sunt urmatoarele: -natura marimii de intrare (sau actionare ) -puterea ce trebuie absorbita la intrarea pentru ca releul sa actioneze (cu valori cuprinse intresub 1 si circa !" )# -curentul (puterea) rezultat in circuitul de iesire, in conditile unei tensiuni admisibile date si in functie de natura sarcinii (de exemplu, se spune ca un contact rupe $% la 11"& si sarcina rezistiva, sau ",'% la $$"& si sarcina inductive) -numarul si pozitia contactelor releului : (n releu poate avea un numar de contacte normal desc)ise si (sau) un numar de contacte normal inc)ise. *rin pozitia normala a unui contact se itelege pozitia acestuia cand releul este neexcitat (sau pozitia in stare de magazie a releului )# -domeniul de actionare sau gama de regla pentru marimea de intrare ! -timpul propriu de actionare, care masoara timpul scurs intre momentul aplicarii marimii de actionare, pana la inc)iderea contactelor (de la valoari de circa 1"-'"ms, la relee instantanee, la valorii de ",1+.1"s si mai mult, in cazul releelor cu actionare temporizata prin constructia lor). ".Clasificare Rleele elecromecanice (cu contacte ) se pot clasifica in mai multe categorii. Dupa principiul de constructie si functionare a elementului sensibil al releului se deosebesc: -relee electromagnetice (nepolarizate sau polarizate) -relee electrodinamice (fara fier sau cu fier) -relee magnetoelectrice -relee magnetice (cu circuite magnetice saturabile sau cu amplificatoare magnetice) -relee electronice (cu tuburi cu vid sau cu gaz si element de executie electromecanic) Dupa natura marimilor aplicate la intrare se deosebesc: -relee de curent (pt curent continu sau alternativ)

-relee de tensiune (pt tensiune continua sau alternativa) -relee de putere (activa, reactiva, aparenta) -relee de impedanta (de rezistenta, reactanta, impedanta) -relee de frec#enta (sau de alunecare) -relee de defaza (de succesiune a fazelor ) Dupa felul #ariatie marimii de actionare, adica a marimii de la intrarea releului, se deosebesc, -relee ma$imale, a caror actionare se produce atunci cand marimea de intrare depaseste o anumita valoare maxima, dinainte stabilita# -relee minimale, a caror actionare se produce atunci cand marimea de intrare scade sub o anumita valoare minima, dinainte satabilita# -relee directionale, a caror actionare se produce numai la sc)imbarea sensului marimii de intrare (de exemplu, sc)imbare sensului unei puteri electrice, in cazul releelor directionale# -relee diferentiale, a caror actionare se produce atunci cand diferenta valorilor sunt doua marimi aplicate la intrare devine, in valoare absoluta, mai mare decat o valoare dinainte stabilita.

Relee electromagnetice
Releele construite pe principiul electromagnetic sunt cele mai raspandite relee electrice cu contacte.%ceste relee sunt utilizate in curent continuu si alternativ# functionarea lor se bazeaza pe atragerea unei armaturi de otel de catre o bobina cu miez de fier (electromagnet). 1.R%&%% %&%C'R(M)G*%'+C% D% C,R%*' -+ '%*-+,*% Releele electromagnetice de curent si tensiune sunt relee de curent maxim, si tensiune maxima si de tensiune minima. -in aceasta categorie fac parte releele de tip RC (relee de curent) si de tip R' (relee de tensiune ), fabricate in tara.

Releul ma$imal de curent tip RC (fig. 1.1) este un aparat electromagnetic cu armatura mobila rotitoare, alimentat cu curent alternativ de '".z. /Releul se compune dintr-un miez de fier 1, pe care sunt atasate bobinele $.

In intrefierul electromagnetului se poate roti o armatura de otel 3 (paleta mobila), solidara cu axul releului .Pe acelasi ax este fixat un capat al resortuli 4.celalalt capat al resortului 4 este solidar cu levierul indicatorului de regalaj 7, care se poate deplasa intre limitele fixate pe scara de reglaj 8. piesa i!olata poarta "calaretul# metallic $ care asigura ic%iderea contacelor fixe & se leaga la cele doua borne ineterioare ale rleului. 0and bobinele electromagnetuli sunt parcurse de curent, armatura 1 tinde sa se roteasca in intrefier spre polii miezului 1. sub actiunea proportionala cu patratul fluxului magnetic , ocupand pozitia cea mai favorabila unui flux maxim.
0uplul activ care produce deplasarea armaturii se poate exprima prin relatia# Ma./t "./"+"r +r fiind curentul prin bobina releului, iar /1 si /" constante care depind de caractersticile constructive ale releului . -eplasarii armaturii 1 in sensul direct indicat de sageata in fig. 1.1 (sensul actionarii contactelor mobile ale releului) I se opune cuplul antagonist dat de resortul ! si cuplul antagonist produs de frecari in lagare. 2e poate scrie deci relatia cuplului antagonist rezultat# Mr.Mro0/1( - o)0Mfr, In care, 3roeste cuplul antagonist initial, -o deplasarea ung)iulara a armaturii, 3fr cuplul antagonist produs de frecari (practi constant)# In cazul cresterii curentului in infasurarile releului pina la valoarea pentru care 3 a>3r, pe tot parcursul deplasarii armaturii mobile, in urma atragerii acestei armaturi spre polii electromagnetului , contactele ' si 4 (normal desc)ise) se inc)id si releul actioneaza . &aloarea minima a curentului I r la care releul actioneaza, inc)izandu-si contactele se numeste curent de actionare al releului Iar. Raportul dintre curentul de revenire si curentul de actionare a releului reprezinta factorul de revenire a releului ,

K rev =

I rev r I ar

5actorul de revenire este intodeauna subunitar pentru releele maximale si supraunitar penutru cele minimale. Releul de curent tip R0 este un releu de maximal, actionand numai in cazul cresterii curentului I r, peste valoarea reglata.0oeficientul de revenire a releului R0 este , R rev6",7'. Releul are infasurari cu spire putine, de sectiune mare, care sunt parcurse de curenti mari# Irn6",$+.$""%. 0urenrul de actionare a releului maximal de curent R0 poate fi reglat prin variatia tensiuni initiale a resortului antagonist (reglare continua) si prin sc)imbarea conixiunii (serie sau paralel) la cele doua sectii ale bobinei releului (reglare in trepte). %lte relee electromagnetice de curent si de tensiune fabricate in tara sunt prevazute cu o singura bobina, avand o priza mediana, pentru modificarea domeniului de regla8 de la simplu la dublu. 9ensiunea resortului se modifica, rotind indicatorul de regla8 :. *unerea la punct a releului se modifica (aducerea in scara) se poate face cu doua suruburi care limiteaza pozitia de repaus (corespunzatoare curentului I r) si pozitia de actionare (corespunzatoare curentului Irev r) a paletei mobile 1 in campul magnetic al electromagnetului 1. 9impul propriu de actionare al releului R0 este practic nul (de ordinul ","'s).Releul poate fi folosit atat in curent continuu cat si in curent alternativ , are o constructie simpla si prezinta mare stabilitate in functionare. Releul de tensiune R2 ma$imal sau minimal de tip electromagnetic.

2e deosebeste de releul de curent R0, numai prin faptul ca bobinele releului de tensiune au spire multe si subtiri, fiind construite astfel incat sa reziste la o tensiune nominala de alimentare. Releul maximal de tensiune actioneaza la cresterea tensiuni

peste valoarea reglata, inc)izandu-si contactele normal desc)ise# cel de tensiune minima (sau minimal) actioneaza la scaderea tensiunii sub valoarea reglata.
9ensiunea de actionare al releului se regleaza prin modificarea tensiunii ini;iale a resortului antagonist si prin sc)imbarea (serie sau paralel) la cele doua sectii ale bobinelor de tensiune. 5actorul de revenire al releului maximal de tensiune este ",7', iar minimal are valoarea ,

1 1,$ ",7'

R%&%% %&%C'R(M)G*%'+C% D% '+M3

Releele electromagnetice de timp se folosesc in sc)emele de protectie in scopul introducerii temporizatorilor necesare pentru functionarea selective a protectiei prin relee. Releul electromagnetic de timp R', cel mai frecvent intalnit, este compus dintr-un s<stem electromagnetic de tip solenoidal si un mecanism de ceasornic care este armat de sistemul electromagnetic (fig. 1.$).

La trecerea curentului prin bobina electromagnetului 1, miezul acestuia este atras si, prin intermediul surubului fara sfarsit $ si al rotii dintate 1, determina rotatia piesei intermediare !. %ceasta produce tensionarea resortului ', care antreneaza in rotetie axul ec)ipa8ului mobil 4 (de retinut ca axu rotii dintate 1 nu este cuplat mecanic cu axul ec)ipa8ului mobil). Roata dintata :, fixata pe axul 4, se angreneaza cu roata dintata de pe axul unui mecanism de ceasornic 7, care determina o anumita viteza de rotatie a ec)ipa8ului mobil al releului de timp. 9ot pe axul 4 este fixat contactul mobil =, care se roteste odata cu cu axul ec)ipa8ului mobil, pana a8unge la contactul fix 1", inc)izand circuitul %> (releu actioneaza).

'upa intrerupere curentului din bobina electromagnetului (, mie!ul acestuia este impins de resortul de revenire (( spre stanga . %xul ec)ipa8ului mobil impreuna cu toate elementele solidare cu axul revine brusc in pozitia initiala (releu dezeexcitat). (n opritor 1$ limiteaza cursa contactuluimobil = la revenire. 9impus de actionare a releului R9 se regleaza prin variatia distantei dintre pozitia initiala a contactului mobil = si a contactului fix 1" care limiteaza cursa. *entru fixarea unui anumit regla8 de timp (timpul de actionare al releului Iar) contactul 1" se deplaseaza pe sacara de regla8 11 pana la o anumita diniziune a acestuia . 2cara de regla8 a releului este etalonata in secunde si are o foarma semicirculara. >obina electromagnetului 1 este calculata pentru un curent de scurta durata (de maxim $"-1"s) la tensiunea nominala 9emporizarea releului R9 este independente de valoarea tensiunii amplificate bobinei, cu conditia asigurarii unei tensiuni de actionare (ar ",:(nr.

R%&%% %&%C'R(M)G*%'+C% +*'%RM%D+)R%

In cazurile in care capacitatea de rupere a contactelor sau numarul de contacte de lucru ale releelor principale electromagnetice (de exemplu de tensiune, de timp etc.) sunt insuficiente se folosesc relee inermediare . Releele inermediare de tip R+ , se construiesc in tara noastra. 2unt aparate electromagnetice cu armatura basculanta, de curent continuu sau alternativ#in fig. 1.1 este reprezentat sc)ematic un astfel de releu. 0ircuitul magnetic este construit din tole magnetice. 0and curentul circula prin infasurarea bobinei 1, miezul ei atrage armatura basculanta $, impruna cu puntea de contacte mobile 1, care desc)id contactele fixe , normal inc)ise ' si inc)ed contactele, fixe, normal desc)ise ! si, in consecinta, releul actioneaza. -upa intreruperea curentului din bobina 1, sub actiunea resortului 4, armatura basculanta $, revine imediat in pozitia initiala si contactele releului revin la pozitia normala (releu dezexcitat). 9impul de actionare a releelor inermediareeste de numai cateva sutimi de secunda si din aceasta cauza, ele influientiaza putin aspra timpului de actionare a protectiei Releele intermediare se utilizeaza fie pentru a ?amplifica@ un semnal mai slab, de la un traductor sau un alt releu , fie pentru multiplicarea numarului de circuite. Releele intermediare se executa pentru tensiuni nominale de $!, !7, 11" si $$" &, avand tensiunea minima de actionare ",'(n (la aceasta tensiune este invinsa forta antagonista a resortului 4). 0ontactele releului suporta , fara sa se

deformeze, un curent de '% timp de $" min. In fig 1.! este reprezentat un astfel de releu intermediar

R%&%% %&%C'R(M)G*%'+C% D% -%M*)&+4)R%

Releul de semnalizare tip Rds, fabricat de asemenea in tara, este un releu electromagnetic care semnalizeaza optic si isi inc)ide contactele, in functie de marimea de actionare (curentul continuu sau tensiunea continua) ce se aplica bobinei. In fig. 1.' este reprezentata sc)ema constructiva a unui asemenea releu . In momentul in care infasurarea $ a electromagnetului 1 este parcursa de current (bobina se alimenteaza la bornele %, >), armatura mobila 1 este atrasa spre electromagnet. 0and armatura 1 se deplaseaza , clapeta de semnalizare (steguletul) 4 nu mai este sustinuta si cade sub actiunea greutatii proprii, efectuand o rotatie de =""pana in dreptul ferastruici : . 0lapeta 4 este readusa manual in pozitia normala (corespunzatoare starii dezexcitate a releului) cu a8utorul butonului 7. Intregul mecanism al releului este inc)is intr-o carcasa , avand o ferastruica in dreptul pozitie clapetei cazute . -aca steguletul (clapeta ) este in dreptul vizorului , inseamna ca releul a lucrat . Readucerea clapetei se face manual pentru ca personalul de serviciu sa fie obligat sa inregistreze protectia care a lucrat .

-eoarece actionarea unor tipuri de protectii este insotita de o semnalizare luminoasa s-a prevazut o lama de contact !, care, la rotirea clapetei , inc)ide contactele ' ale circuitului de semnalizare . Releele de semnalizare din seria Rds se construiesc in doua variante # -releu tensiune, avand bobina cu un numar mai mare de spire (se conecteaza in derivatie cu infasurarea releului de timp, sau cu infasurarea releului intermediar<. -releu de current, avand bobina cu spire mai groase si mai putine (se leaga in serie cu bobina de declansare a dispozitivului de actionare a intreruptorului, sau infasurarea releului intermediar).

Relee magnetoelectrice
Functioanare releelor magnetoelectrice se bazeaza pe cuplul care se exercita aspura unei bobine parcurse de curent continuu de catre campul magnetic al unui magnet permanet. In figura 1.4 este prezentat sc)ematic un releu magnetoelectric.In intrefierul magnetului permanet 1 se gaseste un miez cilindric $, de fier moale, in 8urul caruia se poate roti un cadru mobil 1, care poarta bobina ! a releului.0urentul continuu I este adus la bobina releului prin intermediul unor antagoniste. A data cu rotirea intr-un sens sau altul a cadrului mobil se deplaseaza contactul fix 4, solidar cu cadrul, ceea ce provoaca inc)iderea sau desc)iderea contactelor fixe :. 0uplul aplicat bobinei releului este proportional cu, curentul care o parcurge conform relatiei , 36KI Releele magnetoelectrice sunt foarte sensibile, putand fi construite pentru puteri de actionare de ordinul 1"-1" . Ble prezinta insa dezavanta8ul ca nu pot funciona in curent alternativ, deoarece atunci cuplul midiu de actionare este nul.

Relee de inductie
Releele de iductie sunt relee electrice cu contacte a caror functionare se bazeaza pe cuplurile si fortile electromagnetice care se exercita asupra unor conductoare masive sau filiforme (situate intr-un camp magnetic variabil in timp), in care se induc curenti prin inducti electromagnetica. Relee de inductie sunt de mai multe feluri , de curent, directionale, de impedanta,diferentiale si releele-balanta (ele lucreaza numai in curent alternativ).

Releu de inductie directional de putere

In cele ce urmeaza se prezinta, spre exemplificarea, releul de inductie directional de putere. Releul de putere directional (tip I3> 1:1C1), cu doua bobine cu rotor cilindric, actionand la sc)imbarea sensului puterii electrice este reprezentat sc)ematic in figura 1.:.

In principiu, releul este format dintr-un circuit magnetic m cu poli aparenti, un rotor cilindric de aluminiu r, infasurarile de curent si tensiune plasate pe 8ugul m, un contact normal desc)is c si un contact mobil actionat de paleta p, fixata pe axul rotorului cilindric. 0ilindrul de otel f, plasat in interiorul cilindrului de aluminiu r, serveste la reducerea reluctantei circuitului magnetic total. In intrefierul electromagnetului 3 se roteste cilindrul de aluminiu ( polii sunt notati cu 3 in figura 1.7.), avand rolul de a amortiza oscilatiile rotorului, si un resort antagonist R%, care mentine contactele releului dezexcitat in pozitia Dnormal desc)is@. Infasurarea este formata de doua bobine legate in serie, aEezate pe doi poli, iar Infasurarea de tensiune din patru bobine legate in serie, aEezate pe toate laturile circuitului magnetic exterior. In figura 1.= este reprezentata diagrama fazoriala a tensiunilor si a curen;ilor. 5unc;ionarea releului de putere se bazeazF pe ac;iunea reciproca dintre fluxurile magnetice variabile in timp si curen;ii indus de acestea in elementul mobil al releului ( rotorul cilindric r ). 0uplul de rota;ie al releului este dat de rela;ia , 3 rot 6 K G I G ( cos ( H r I J ). ( 1. '. )

*ana la satura;ia miezului magnetic, fluxurile sunt propor;ionale cu curen;ii, adicF ,

Ur Z G I 6 K1 I r # G ( 6 K $ I t 6 K 1 U 6 K ! ( r

( 1. 4. )
!

(nde K ( este impendanta bobinei de tensiune a releului, iar K 1, K $, K 1, K propor;ionalitate. La func;ionarea in regim nesaturat, in rela;ia 1. '. devine , 3 rot 6 KL ( r I r cos ( H r I J ). ( 1. :. )

sunt coeficien;ii de

Bxpresia ( r I r cos ( H r I J ) are aspectul unei puteri. -upF cum aceasta expresie este pozitiva sau negativa, releul ac;ioneazF sau nu ac;ioneazF ( rotorul se roteEte intr-un sens sau altul ). -e aceea, releele de putere se mai numesc si relee direc5ionale.

*entru J 6 ", cuplul de rota;ie maxim se ob;ine la valoarea , H r 6 ". In acest caz, releul are o caracteristica de ac;ionare cosinusoidala si se numeEte releu 6attmetrie ( ac;ioneazF numai pentru ( r Ir cos H r M " ). -aca in serie cu bobina de tensiune se leagF un condensator de capacitate 0, care defazeazF curentul I t, compensNnd complet reactan;a inductiva a bobinei ( ceea ce ec)ivaleazF cu J 6 =" " ), expresia cuplului 3 rot devine ( in modul ) , 3 rot 6 KL ( r I r sin H r, iar condi;ia de ac;ionare al releului este , ( r I r sin H r M ". (n asemenea releu are o caracteristica sinusoidala si poarta numele de releu #armetrie. &alorile uzuale pentru ung)iul J sunt cuprinse intre 1" " si !' ". Releul direc;ional intra in func;iune atunci cNnd cuplul de rota;ie 3 rot Ontrece cuplul antagonist, dat de resortul R% ( fig. 1. 7. ) .

5unc;ionarea releului direc;ional poate fi studiata pe caracteristica ung)iulara al releului, care reda dependenta dintre tensiunea de ac;ionare ( act si defaza8ul H r pentru I r 6 ct ( fig. 1. =. ). *e aceasta curba, pentru fiecare curent I r dat se poate citi care este valoarea tensiunii de ac;ionare ( r 6 ( act corespunzFtoare unui anumit defaza8 H r " . *entru diferite valori ale lui I r se ob;ine o familie de astfel de caracteristici cu Ir 6 ct . 0u a8utorul curbelor ( act 6 f ( H r ) pentru I r 6 ct, se poate determina ung)iul H r la care releul direc;ional are cea mai mare sensibilitate numit si unghiul sensibilit !ii maxime ( fig. 1. 1". )

Construc5ia si func5ionarea releelor statice )#anta ele introducerii releelor statice (electronice) in sc7emele de protec5ie
-in punct de vedere al rapiditF;ii de ac;ionare, releele electronice statice (fara contacte) sunt superioare celor electromecanice, datorita eliminFrii iner;iei elementelor in miEcare. In plus, timpul propriu de ac;ionare a releelor electronice este foarte redus (aproape nul), iar revenirea se produce mai rapid. *rotec;iile realizate cu relee electronice permit ob;inerea unor caracteristici de ac;ionare complicate, necesare in cazul protec;iilor complexe (de exemplu, protec;ia de distanta), ceea ce conduce la o buna selectivitate si sensibilitate a protec;iei prin relee. In compara;ie cu releele electromecanice, functioanrea releelor electronice este mai pu;in influen;ata de Eocuri mecanice, vibra;ii, sau de prezenta prafului in atmosfera. -urata mare de viata, independenta de conditile exploatFrii, consumul redus de putere si numFrul mare de ac;ionari sigure (practic nelimitat) conferF, de asemenea, Onsemnate avanta8e releelor electronice de protec;ii. A data cu apari;ia semiconductoarelor si a circuitelor integrate (de data mai recenta), protec;iile cu relee electronice fara contacte au capatat o utilizare din ce in ce mai larga. 2a extins, tot o data , utilizarea releelor cu contacte in gaz (relee Dreed@ sau relee Dfara armatura@). 2c)emele de protec;ie cu relee statice au permis aplicarea unora dintre principiile moderne ale automatici in te)nica protec;iei prin relee (ca de exemplu, principiul adaptrii si cel al optimalitF;ii).

%$emple de relee statice

In fig. $.1 este reprezentata sc7ema unui releu static electrionic, realizat cu tranzistore. -oua tranzistore identice 91 si 9$ sunt conectate, in fig. $.1 in monta8 simetric.

Intrucat rezistentele R16R$ si RL16RL$ au valori relativ mari (de ordinul zecilor de Piloo)mi), iar rezistentele Rc16Rc$ sunt rezistente de sarcina (de circa 1+$PQ), rezulta ca valorile curentilor de

circulatie I1 si I$, ca si ale curentilor din baza I >, sunt negli8abile in raport cu curentii de emitor I B sau de colector I0. 2a presupunem ca numai tranzistorul 9 1 se afla in regim de conductie, adica rezistenta de sarcina (de colector R ct) este strabatuta de un curent mare I ct (plus I $ negli8abil), in timp ce prin rezistenta de sarcina Rc$ curentul este practic zero (I 1 este negli8abil). 5ata de o stare Dinitiala@ in care 9 1 este blocat, potentialul colectorului 0 1 creste (devine D mai pozitiv@). %cest lucru are ca efect scaderea curentului I $, adica o Dpozitivare@ a bazei > $, paralel cu o Dnegativare@ a punctului B$, datorita curentului IB1, ceea ce face ca tensiunea baza-emitor a lui 9 $ sa devina pozitiva, adica 9$ sa fie blocat. *e de alta parte, starea de blocare a tranzistorului 9 $, deci negativarea colectorului 0$, creeazF o tensiune negativa baza-emitor a tranzistorului B 1 si asigura astfel regimul de conductie al acestuia. -aca se aplica brusc o tensiune pozitive de intrare ( 1 pe 8onctiunea baza-emitor a lui 9 1, suficienta pentru ca, pentru moment, (B>1 M ", tranzistorul 91 se bloc)eaza, colectorul 01 se negativeaza, I$ creste, deci >$ se negativeaza, ceea ce are ca efect (>B$ R ", adica 9$ incepe sa conduca. 2istemul Dbasculeaza@ , adica acelasi proces descris la inceput are loc invers (9 $ conduce, iar 91 este blocat) si curentul prin Rc$ creste brusc de la zero (deoarece I>1 I I1 sunt negli8abile) la o valoare relativ mare Ic$ (curentul de colector a lui 9), ceea ce reprezinta o functionare de tip releu. 0onditia de functionare a releului static prezentat este, plus ( 1 - (>B1, unde (>B1 reprezinta tensiunea baza-emitor a tranzistorului 91 in regim de conductie. Releul prezentat se mai numeste si bistabil (deoarece, in stare desc)isa, este stabil in ambele pozitii) sau trigger. )lte relee statice (fara contacte) sunt realizate cu punti redresoare si amplificatoare cu reactie poziti#a sau cu relee Dreed@ (cu contacte in gaz).

Comparatie intre releele electromecanice si releele electronice

1. )#anta ele releelor electronice *rinte avanta8ele mai importante a releelor electronice se numara urmatoarele, Releele electronice permit obtinerea unei rapiditati superioare celei atinse de releele electromecanice. Releele electronice perimt obtinerea unor caracteristici de actionare cu performante superioare celor asigurate de releele electromecanice. 5olosirea componetelor electronice in constructiea releelor a condus la elabolarea unor noi principii de realizare a protectiilor. *rin utilizarea releelor electronice se asigura o reducere importanta a consumului de la transformatoarele de curent, ceea ce permite evitarea functionarii in saturatie a circuitelor magnetice ale acestor transfoamatoare, deci miscarea erorilor care pot interveni in functionarea protectiileor. Releele si protectiile electronice au gabarite mai mici de cat cele electromecanice, conducand la reducerea dimensiunilor panourilor si a camerelor in care sunt instalate. ". Deza#anta ele releelor electronice Releele electronice sunt influentate de factori perturbatori (in special de variatiile temperaturii mediului ambiant) in masura mult mai mare decat releele elctromecanice. 9recerea de la tranzistoarele cu germaniu la tranzistoarele cu siliciu a micsorat acest dezavanta8. &ecinatatea dintre instalatiile electromagnetice prote8ate, prin care circula curentii de ordinul Piloamperilor, si sc)emele electronice de protectie, prin care circula curenti de ordinul microamperilor, constituie o dificultate in utilizarea releelor electronice. -ificultatea este determinata de faptul ca supra tensiunile induse in circuitele electronice (din cauza variiatiei curentilor din instalatiile prote8ate, in special la efectuarea unor comutari in circuitele primare, de inalata tensiune) pot conduce in deterioararea tranzistoarelor. *entru micsiorarea valorilor supratensinilor induse este necesar ca ec)ipamentele electronice de protectiie sa fie 8udicios amplasate in raport cu circuitele primare prote8ate, sa fie folosite cabluri ecranate, sa se realizeze in bune conditii legaturile la pamant.

-e asemenea, influenta comutarilor din circuitele operative de curent continuu ale statilor electrice asupra functinarii releelor electronic constituie un dezavanta8 al acestei categorii de releele. ". 3erspecti#e

(na dintre solutiile care se contureaza in prezent consta in folosirea in paralel a noilor protectii electronice cu protectiile clasice, cu relee electromecanice. In acest mod, marea responsabilitate a protectiei unor importante instalatii electroenergetice este impartita intre protectiile electronice si ec)ipamentele indelung verificate cu relee electromecanice, care le dubleaza pe cele electronice. %ceasta dublare este 8ustificata economic, intrucat pentru instalatiile electro energetice importante linia actuala consta nu numai in dublarea protectiilor de baza prin protectii de rezerva, ci c)iar in dublarea protectiilor de baza, pentru crestere sigurantei in functioanare. 5olosirea circ<uitelor integrate permite extinderea utilizarii protectiilor electonice, datorita avanta8elor acestor circuite din punct de vedre al fiabilitatii, performantelor si miniatirizarii. Releele directionale I3> 1:1C1 sunt relee rapide, cu timp de actionare foarte scurt, de cateva sutimi de secunda. 0oeficientul de revenire este , Krev6",:.

-emne con#entionale pentru relee si sisteme de protectie prin relee

2emnele conventionale pentru reprezentarea releelor de protectie, precum si a sistemelor de protectie prin relee sunt stabilite de 29%2 1'="C7-:1. In sc)emele de principiu ale protectiilor, releele se reprezinta printr-un patrat, a#and deasupra un semicerc (fig. 1. 1.). *atratul simbolizeaza elementul sensibil al releului# in partea inferioara a acestuia se reprezinta legaturile la circuitele care alimenteaza bobina releului respectiv. 2emicercul simbolizeaza elementul mobil al releului, cu contactele acestuia. -e aceea, in interiorul semicercului se reprezinta toate contactele releului. Contactele se reprezinta in pozitie de repaus, adica in situatia cand bobina (sau bobinele) releului nu sunt alimentate. %stfel spus, pozitia normala a contactelor este pozitia pe care ocupa acestea atunci cand releul se afla in magazin de aparate. In fig. 1. $. este reprezentat simbolul unui releu intermediar, avand doua contacte normal desc)ise (contactele 1 si $) si doua contacte normal inc)ise (contactele 1 si !). In tabela 1.1. se prezinta semnele conventionale ale releelor de protectie (conform 29%2 1'="C7-:1), iar in tabela 1.$. sunt grupate semnele conventionale pentru contactele si bobinele releelor de protectie (conform 29%2 1'="C4-:1 si 1'="C7-:1). La reprezentarea in sc)emele detaliate, bornele se deseneaza sub forma unor cercuri in care se noteaza cifrele de numerotate (sau marcarea) a acestora.

"eprezentarea conectarii in circuit a contactelor se face astfel incat parcurgerea circuitului de la comanda la executie se face de la stanga la dreapta (sau de sus in #os) +n tabela 1. 1. sunt prezentate cate#a din semnele con#entionale pentru sisteme de protectie prin relee, mai des folosite. *rin sistem de protectie se intelege combinatie de relee care au scopul de a asigura protectia completa in potriva unor anumite defecte sau regimuri anormale de functionare.