I.

TRANSFORMATOARE ELECTRICE

1.Circuitele magnetice ale transformatorului se execută din:

a) oţel electrotehnic
b) cupru sau aluminiu
c) materiale izolante cum ar fi: carton electrotehnic, textolit,
porţelan etc.

2. Circuitele magnetice ale transformatoarelor se execută din

materiale feromagnetice pentru că:
a) au permeabilitate magnetică redusă
b) au permeabilitate magnetică mare
c) au permitivitate redusă

3. Circuitul magnetic al transformatoarelor se execută sub formă

de tole pentru:
a) a reduce pierderile prin histerezis
b) a reduce pierderile prin curenţi turbionari
c) a mări rezistivitatea

4. Înfășurările transformatoarelor se execută din materiale având:

1
 a) permeabilitatea relativ mare
b) rezistivitatea relativ mică
c) permitivitate relativ mare

5. Circuitele electrice (înfăşurările) transformatoarelor se execută

din:
a) oţel electrotehnic
b) cupru sau aluminiu
c) carton electrotehnic sau textolit

6. Care dintre parametrii electrici ai unui transformator electric

rămâne neschimbat:
a) curentul;
b) tensiunea;
c) frecvenţa;

7. Autotransformatorul este:
a) un transformator cu miez feromagnetic şi o singură
înfăşurare de fază, prevăzută cu una sau mai multe
prize, înfăşurarea de joasă tensiune reprezentând o
parte a înfăşurării de înaltă tensiune, cele două părţi
fiind legate galvanic.

2
 b) un transformator special utilizat la transformarea numai a
anumitor parametri electrici un transformator special
utilizat numai pe instalațiile electrice de înalta tensiune.
c) un transformator special care modifica valoarea
frecventei;

8. Transformatorul electric este un dispozitiv static, având două

sau mai multe înfăşurări cuplate magnetic, în care se transformă:
a) în baza legii inducţiei electromagnetice – parametrii
electrici (tensiunea, curentul, numărul de faze) ai
energiei electrice în curent alternativ, frecvenţa
rămânând neschimbată;
b) în baza legii conservării fluxului magnetic – parametrii
magnetici;
c) în baza teoremei a II-a a lui Kirchhoff – tensiunea si
curentul;

9. Transformatorul electric este construit din următoarele

elemente constructive de bază:
a) Miezul feromagnetic si Sistemul de înfăşurări
b) Stator si rotor
c) Înfășurare primara si secundara

10. Miezul feromagnetic realizează:

3
 a) un cuplaj magnetic strâns între circuitele electrice ale
înfăşurărilor;
b) un suport solid pe care se montează cele doua înfășurări
fără implicare directa in circuitul magnetic al
dispozitivului;
c) legătura cu consumatorii cuplați la transformator;

11. Care din următorii curenți aplicați in primarul

transformatorului produc câmpul magnetic
a) Curentul de excitație
b) Curentul primar
c) Curentul de magnetizare

12. Care din cele trei materiale sunt folosite împreuna la miezul
feromagnetic:
a) Cupru, otel electrotehnic si materiale izolante
b) Cupru, otel electrotehnic si fonta
c) Fonta, cupru si hotel

13. Care din următoarele nu este un element necesar la

funcționarea transformatorului:
a) Miezul feromagnetic
b) Înfășurarea secundara
c) Forța electrostatica

4
14. Care din următoarele definește acțiunea transformatorului:
a) Transferul energiei electrice pe cale electromagnetica
din primar in secundar
b) Transferul energiei electrice pe cale electrostatica din
primar in secundar
c) Dezvoltarea unei forte contra-electromotoare la
întretăierea bobinelor de câmpul magnetic

15. Care sunt mărimile electrice care se modifica la un

transformator in secundar fata de primar:
a) Tensiunea si curentul
b) Tensiunea si factorul de putere
c) Curentul si factorul de putere

16. De ce se realizează miezul feromagnetic al

transformatoarelor din tole de tabla silicioasa înalt
aliata
a) Pentru a reduce pierderile Joule
b) Pentru a micșora pierderile prin curenți turbionari
c) Pentru a reduce consumul de materiale

17. Care sunt diferențele majore dintre înfășurările primare si

secundare ale unui transformator

5
 a) Înfășurarea primara are un număr mai mare de spire decât
cea secundara
b) Înfășurarea primara are mai multa izolație
c) Înfășurarea primara este conectata la sursa de
alimentare, iar cea secundara la sarcina

18. Cum se răcesc transformatoarele de puteri nominale mici

a) In aer, prin convecție libera
b) In ulei, prin convecție libera
c) In hidrogen, prin conducție

19. Cum se denumesc înfășurările transformatorului după

mărimea relativa a tensiunii
a) De înalta tensiune si de curent mic
b) De curent mare si de joasa tensiune
c) De înalta tensiune si de joasa tensiune

20. Cum se împart transformatoarele după numărul de faze

a) Monofazate si trifazate
b) Monofazate si polifazate, cele mai răspândite fiind
transformatoarele trifazate
c) Bifazate si trifazate

6
21. Care din următoarele trei elemente sunt mărimi nominale
înscrise pe plăcuta indicatoare (eticheta)
a) Puterea nominala, numărul de coloane, curentul de mers
in gol
b) Grupa de conexiuni, tensiunea nominala, tipul miezului
feromagnetic
c) Puterea nominala, tensiunile nominale, curenții
nominali de linie, numărul de faze

22. Care sunt principalele elemente constructive ale miezului

feromagnetic a transformatorului
a) Coloanele si tolele
b) Bobinele si jugurile
c) Coloanele si jugurile

23.Cum sunt bobinate înfășurarile de la transformatoare de puteri

mari
a) Pe o carcasa de material electroizolant
b) Pe o carcasa de material texturat
c) Pe o carcasa de material feromagnetic

24. In ce se transforma pierderile de putere din elementele active

ale transformatorului
a) Aer

7
 b) Căldura
c) Curent

25. Care este denumirea elementelor notate cu 1 si 2 ale

transformatorului monofazat din Fig. T1.
a) 1 - înfășurarea primara 2 - înfășurarea secundara
b) 1 - înfășurarea secundara 2 - înfășurarea primara
c) 1 - miezul feromagnetic 2 - bobina principala

26. Care este denumirea elementelor notate cu 3 si 4 ale

transformatorului monofazat din Fig. T1.
a) 3-generator (sarcina) 4-secundar
b) 3-primar 4 - secundar
c) 3-generator (sursa) 4-sarcina (consumator)

27. Care este denumirea elementului notat cu 5 a

transformatorului monofazat din Fig. T1.

8
 a) 5-miez conductor
b) 5-infasurare primara
c) 5-miez feromagnetic

28. Fie un transformator monofazat având înfăşurarea primară,

cu w1 spire, alimentată de la o sursă de curent alternativ de
tensiune u1 si înfăşurarea secundară deschisă. Aplicând legea
inducţiei electromagnetice pe un contur închis care străbate cele
w1 spire ale înfăşurării primare în sensul pozitiv al curentului i1
şi se închide prin aer pe o linie a tensiunii la borne şi
presupunând că fluxul magnetic se închide numai prin miez, se
poate scrie ecuaţia:

d
a) e1   w1  R1i1  u1
dt

9
 d
b) u1  U 1 2 sin t  w1
dt
U1 2 U 2  
c)    sin t  1 sin t  
w1   w1  2

29. Raportul tensiunilor la bornele celor două înfăşurări, notat cu

ku are valoarea
u1 w1
a) k u  
u 2 w2

I 1 n1
b) k u  
I 2 n2

1
c) k u 
2

30. Inductivitatea proprie a înfăşurării primare a

transformatorului se definește ca:
a) Raportul dintre fluxul total al înfăşurării şi curentul
ce parcurge înfășurarea respectiva
b) Produsul dintre fluxul total al înfăşurării şi curentul ce
parcurge înfășurarea respectiva
c) Raportul dintre tensiune si curent

w111
31. Relaţia L11  reprezintă:
i1

10
 a) Inductivitatea proprie;
b) Inductivitatea mutuală;
c) Inductivitatea de dispersie;

32. Inductivitatea mutuală depinde de:

a) Numai de spirele proprii;
b) Numai de spirele înfăşurării la care se referă;
c) Spirele proprii şi de spirele înfăşurării cu care este
cuplată magnetic;

33. Reacţia indusului la un transformator se exprimă prin relaţia:

a)   w1i1  w2i2 ;

b)   w2i2 ;

du1 du
c)   w1  w2 2 ;
dt dt

34. Care dintre parametrii electrici ai unui transformator electric

rămâne neschimbat:
a) Curentul;
b) Tensiunea;
c) Frecvenţa;

35. Intre înfășurarea primară şi secundară a unui transformator de

putere trebuie să fie :
11
 a) Un cuplaj magnetic strâns (bun)
b) Un cuplaj magnetic slab
c) Cuplaj magnetic nul

36. Pentru reducerea pierderilor prin curenți turbionari se poate

acționa in
a) Reducerea grosimii  a tolei si mărirea rezistivității
 a materialului magnetic, efect care se obține prin
alierea otelului cu siliciu;
b) Reducerea mărimii fizice a transformatorului electrice
c) Alimentarea transformatorului de la o sursa de tensiune
stabilizata

37. De ce se realizează miezul feromagnetic al

transformatoarelor din tole de tabla silicioasa înalt aliata?
a) Pentru a reduce pierderile Joule
b) Pentru a micșora pierderile prin curenți turbionari
c) Pentru a reduce consumul de materiale

38. Care sunt mărimile electrice care se modifica la un

transformator in secundar fata de primar?
a) Tensiunea si curentul
b) Tensiunea si factorul de putere
c) Curentul si factorul de putere
12
39. Care din următoarele definește acțiunea transformatorului?
a) Transferul energiei electrice pe cale electromagnetica
din primar in secundar
b) Transferul energiei electrice pe cale electrostatica din
primar în secundar
c) Dezvoltarea unei forțe contra-electromotoare la
întretăierea bobinelor de câmpul magnetic

40.Care din următoarele nu este un element necesar la

funcționarea transformatorului?
a) Forța electrostatica
b) Înfășurarea primara
c) Înfășurarea secundara

41. Care din cele trei materiale sunt folosite împreuna la miezul
feromagnetic?
a) Cupru, otel electrotehnic si materiale izolante
b) Cupru, otel electrotehnic si fonta
c) Fontă, cupru și oțel

42. Cine produce fluxul magnetic care determina apariția

tensiunii in secundar
a) Tensiunea electromotoare din primar
b) Tensiunea electromotoare din secundar

13
 c) Curentul primar

43. Care flux magnetic induce in secundarul transformatorului

tensiunea electromotoare E2
a) Fluxul magnetic de dispersie
b) Fluxul magnetic de scurtcircuit
c) Fluxul magnetic util

44. Care din următoarele afirmații, referitoare la raportul de

transformare a unui transformator, este
adevărata
a) Este direct proporțional cu numărul de spire din secundar
si invers proporțional cu cel din primar
b) Este direct proporțional cu numărul de spire din
primar si invers proporțional cu cel din secundar
c) Este direct proporțional fluxul magnetic de dispersie

45. Care este valoarea raportului de transformare a unui

transformator daca tensiunea aplicata primarului este 400V, iar
cea din secundar este 200V?
a) 0,5
b) 2
c) 8

14
46. Daca un transformator are raportul de transformare egal cu 5
si tensiunea din secundar egala cu 20V, care este tensiune
primarului?
a) 50V
b) 10V
c) 100V

47. Daca un transformator are in primar 100 de spire, iar raportul

de transformare este 2, care este numărul de spire din secundar?
a) 200spire
b) 50spire
c) 10sprire

48. Daca un transformator are in primar un curent de 10A si o

tensiune de 100V, iar in secundar o tensiune de 20V care este
valoarea curentului din secundar?
a) 100A
b) 200A
c) 50A

49. Pentru un transformator, atunci când se ţine seama de

pierderile în fier, este valabilă relaţia:
a) H  H  B ;

b) H  H  f  B ;
15
 c) H  H  f  B2

50. Pentru un transformator electric căderea chimică de tensiune

este:
a) mică în raport cu tensiunea de alimentare;
b) mare în raport cu tensiunea de alimentare;
c) 0;
51. În teoria fizică a transformatorului monofazat tensiunea la
bornele înfăşurării secundare depinde:
a) De inductivitatea proprie;
b) De inductivitatea mutuală;
c) De inductivitatea proprie, inductivitatea mutuală şi
rezistenţa înfăşurării secundare;

52. În teoria tehnică a transformatorului monofazat:

a) Se folosesc inductivităţile utile şi cele de dispersie;
b) Se neglijează pierderile în fier;
c) Se foloseşte suprapunerea efectelor;

53. Randamentul transformatorului monofazat:

a) Depinde doar de puterea activă;
b) Depinde de pierderile în fier;
c) Depinde doar de puterea reactivă;

16
54. În regimul de mers în gol transformatorul:
a) Se comportă ca o bobină de reactanţă cu miez de fier
saturat;
b) Se comportă ca o rezistenţă în scurtcircuit;
c) Se comportă ca un condensator de inducţie;

55. Reacţia indusului la un transformator se exprimă prin relaţia:

a)   w1i1  w2i2 ;

du1 du
b)   w1  w2 2 ;
dt dt
c)   w1i1  w2i2

56. Fie un transformator monofazat având înfăşurarea primară,

cu w1 spire, alimentată de la o sursă de curent alternativ de
tensiune u1 si înfăşurarea secundară deschisă. Aplicând legea
inducţiei electromagnetice pe un contur închis care străbate cele
w1 spire ale înfăşurării primare în sensul pozitiv al curentului i1
şi se închide prin aer pe o linie a tensiunii la borne şi
presupunând că fluxul magnetic se închide numai prin miez, se
poate scrie ecuaţia:

17
 d
a) e1   w1  R1i1  u1
dt
d
b) u1  U 1 2 sin t  w1
dt
U1 2 U 2  
c)    sin t  1 sin t  
w1   w1  2

57. Prin aplicarea legii inducţiei electromagnetice celor două

circuite ale unui transformator monofazat rezultă ecuaţiile:
d (11  12 )
a) R1i1  u1   w1
dt
d ( 22  12 )
R2 i2  u 2   w2
dt
b)   w1i1  w2 i2
c) 1  w1i1  2  w2 i2

18
58. In teoria transformatorului criteriul raportării este energetic si
are in vedere:
a) Să se conserve puterea aparentă respectiv pierderile
în înfăşurarea raportată.
b) Sa se conserve tensiunea nominala primara
c) Sa se conserve curentul nominal primar

59. Din ce sunt compuse pierderile totale din miezul

feromagnetic al transformatorului?
a) Din pierderile prin histerezis si pierderile prin curenți
turbionari
b) Din pierderile prin histerezis si pierderile din întrefier
c) Din pierderile de mers in gol si pierderile prin curenți
turbionari

60. Regimul de funcţionare în gol al unui transformator

monofazat corespunde
a) Alimentării înfăşurării primare a transformatorului
cu tensiunea U1, secundarul fiind deschis.
b) Alimentării înfăşurării primare a transformatorului cu
tensiunea U1, secundarul fiind închis pe o impedanța Z.
c) Alimentării înfăşurării primare a transformatorului cu
tensiunea U1, secundarul fiind in scurtcircuit

19
61. La funcţionarea în gol a unui transformator monofazat se
determină raportul de transformare al transformatorului cu
relația:
U1 E w
a)  u   1  1
U 20 E 2 w2

I1
b)  u 
I 10

1
c)  u 
 20
62. Un transformator electric funcţionează în scurtcircuit în cazul
când:
a) înfăşurarea primară este alimentată de la o sursă
de curent alternativ, iar bornele înfăşurării secundare se
conectează în scurtcircuit, impedanţa receptorului fiind nulă
(Z=0).
b) înfăşurarea primară este alimentată de la o sursă de
curent alternativ, iar bornele înfăşurării secundare se conectează
pe o impedanţa a receptorului Z.
c) înfăşurarea primară este alimentată de la o sursă de
curent alternativ, iar bornele înfăşurării secundare sunt deschise.

63. Curentul de scurtcircuit al unui transformator monofazat care

funcționează in regim de scurtcircuit are valoarea efectivă dată
de relaţia:
20
 U 1n
a) I1kn 
Rk2  X 2k

Rk
b) I 1kn 
Xk

P1n
c) I 1kn 
Rk2  X 2k

64. Tensiunea de scurtcircuit nominală este:

a) Tensiunea care trebuie aplicată circuitului de înaltă
tensiune al transformatorului pentru ca acest circuit
să fie parcurs de curentul nominal atunci când
circuitul de joasă tensiune este legat în scurtcircuit
b) Tensiunea care trebuie aplicată circuitului de înaltă
tensiune al transformatorului pentru ca acest circuit să fie
parcurs de curentul nominal atunci când circuitul de joasă
tensiune este deschis
c) Tensiunea care trebuie aplicată circuitului de înaltă
tensiune al transformatorului pentru ca acest circuit să fie
parcurs de curentul nominal atunci când circuitul de joasă
tensiune este legat pe o impedanța Z.

65. Raportul tensiunilor la bornele celor două înfăşurări, notat cu

ku are valoarea

21
 u1 w1
a) k u  
u 2 w2

I 1 n1
b) k u  
I 2 n2

1
c) k u 
2

66. Tensiunea nominală primară este

a) Tensiunea care trebuie aplicată la bornele de
alimentare ale înfăşurării primare a
transformatorului în regimul său nominal de
funcţionare.
b) Tensiunea cu care trebuie alimentat consumatorul
principal al transformatorului
c) Tensiunea obținuta la bornele înfășurării secundare a
transformatorului care se aplica consumatorului

67. Tensiunea de scurtcircuit nominală este

a) Tensiunea care trebuie aplicată circuitului de înaltă
tensiune al transformatorului pentru ca acest circuit
să fie parcurs de curentul nominal atunci când
circuitul de joasă tensiune este legat în scurtcircuit
b) Tensiunea obținuta la bornele circuitului de înaltă
tensiune al transformatorului pentru ca acest circuit să fie
22
 parcurs de curentul nominal atunci când circuitul de joasă
tensiune este legat în scurtcircuit
c) Tensiune nula atunci când transformatorul funcționează
in regim de scurtcircuit

68. Reacţia indusului la un transformator se exprimă prin relaţia:

a)   w1i1  w2i2 ;

b)   w2i2 ;

du1 du
c)   w1  w2 2 ;
dt dt

69. Daca secundarul transformatorului nu este conectat la

sarcina, care este regimul de funcționare:
a) In gol
b) In sarcina
c) Tranzitoriu

70. Care este parametrul caracteristic circuitului primar alimentat

de la sursa
a) Tensiunea electromotoare
b) Tensiunea de autoinducție
c) Curentul de excitație

23
71. Care este cauza creșterii curentului la funcționare in gol a
transformatorului
a) Șuruburile de strângere nu sunt bine izolate fata de
circuitul magnetic
b) Șuruburile de strângere nu sunt bine izolate fata de
bobinaj
c) Șuruburile de strângere nu sunt bine izolate fata de
carcasa

72. Ce se înțelege prin funcționarea in gol a transformatorului?

a) Regimul permanent in care înfășurarea primara este
la tensiunea nominala si circuitul secundar întrerupt
b) Regimul permanent in care înfășurarea primara este la
tensiunea nominala si circuit secundar neîntrerupt
c) Regimul permanent in care înfășurarea primara este la
tensiunea nominala si circuitul primar întrerupt

73. În regimul de mers în gol transformatorul:

a) Se comportă ca o bobină de reactanţă cu miez de fier
saturat;
b) Se comportă ca o rezistenţă în scurtcircuit;
c) Se comportă ca un condensator de inducţie;

24
74. Randamentul transformatorului monofazat se exprimă, ca la
orice maşină, prin raportul:
U 2 I 2 cos  2
a)  
U 2 I 2 cos  2  p j1  p j 2  p Fe

U 1 I 1 cos 1
b)  
U 2 I 2 cos  2  p j1  p j 2  p Fe

U 2 I 2 cos  2
c)  
U 1 I 1 cos 1  p j1  p j 2  p Fe

75. Curentul de scurtcircuit al unui transformator monofazat care

funcționează in regim de scurtcircuit are valoarea efectivă dată
de relaţia:
U 1n
a) I1kn 
Rk2  X 2k

Rk
b) I 1kn 
Xk

P1n
c) I 1kn 
Rk2  X 2k

76. Tensiunea de scurtcircuit nominală este:

a) Tensiunea care trebuie aplicată circuitului de înaltă
tensiune al transformatorului pentru ca acest circuit

25
 să fie parcurs de curentul nominal atunci când
circuitul de joasă tensiune este legat în scurtcircuit
b) Tensiunea care trebuie aplicată circuitului de înaltă
tensiune al transformatorului pentru ca acest circuit să fie
parcurs de curentul nominal atunci când circuitul de joasă
tensiune este deschis
c) Tensiunea care trebuie aplicată circuitului de înaltă
tensiune al transformatorului pentru ca acest circuit să fie
parcurs de curentul nominal atunci când circuitul de joasă
tensiune este legat pe o impedanța Z.

77. Randamentul transformatorului monofazat:

a) Depinde de pierderile în fier;
b) Depinde doar de puterea activă;
c) Depinde doar de puterea reactivă;

78. Randamentul transformatorului este ridicat (mai mare decât

al maşinilor electrice) deoarece:
a) Nu intervin pierderi mecanice;
b) Se folosesc materiale înalt aliate
c) Curenții prin înfășurări au valori foarte mici comparativ
cu cei care circula prin alte mașini electrice;

26
79. Randamentul unui transformator este:
a) Raportul între puterea activă P2  U 2 I 2 cos  2
transmisă receptorului de către înfăşurarea
secundarului şi puterea activă P1  U1 I1 cos 1 primită
de la sursa de alimentare (de la reţea) de către
înfăşurarea primară;
b) Raportul intre puterea activă P1  U1 I1 cos 1 primită de la
sursa de alimentare (de la reţea) de către înfăşurarea
primară si puterea activă P2  U 2 I 2 cos  2 transmisă
receptorului de către înfăşurarea secundarului;
c) Raportul intre fluxul util si fluxul de scăpări;

80. Ecuația
P1  U1  I1 cos 1  U 2 I 2 cos  2  R1 I 1  R2 I 22  E1 I10 sin 
2

reprezintă:
a) Puterea activa primară a transformatorului se
regăseşte în puterea activa secundară şi în pierderile
din transformator;
b) Puterea activa primara a transformatorului se conserva pe
parcursul funcționarii transformatorului fără a se produce
pierderi;
c) Ecuația de funcționare a transformatorului monofazat;

27
81. Ecuația
Q1  U1  I1 sin 1  U 2 I 2 sin  2  X  k 2 I 1  X  21 I 2  E1 I10 cos 
2 2

reprezintă:
a) Puterea reactiva primara a transformatorului se
regăsește in puterea reactiva a transformatorului si in
pierderile din transformator;
b) Puterea reactiva primara a transformatorului se conserva
pe parcursul funcționarii transformatorului fără a se
produce pierderi;
c) Ecuația de funcționare a transformatorului monofazat;

82. La un transformator trifazat conexiunea stea se simbolizează:

a) Prin litera Y pentru înfăşurarea de înaltă tensiune şi
litera y pentru joasa tensiune
b) Prin litera Z pentru înfăşurarea de înaltă tensiune şi litera
Z pentru joasa tensiune
c) Prin litera D pentru înfăşurarea de înaltă tensiune şi litera
d pentru joasa tensiune

83. La un transformator trifazat cu înfășurarea primara în

conexiune stea valoarea efectivă a tensiunii de linie este:
a) De 3 ori mai mare decât valoarea efectivă a tensiunii
de fază

28
 b) De 3 ori mai mica decât valoarea efectivă a tensiunii de
fază
c) Egala cu valoarea efectivă a tensiunii de fază

84. La un transformator trifazat conexiunea triunghi se

simbolizează
a) Prin litera D pentru înfăşurarea de înaltă tensiune şi
litera d pentru joasa tensiune
b) Prin litera Z pentru înfăşurarea de înaltă tensiune şi litera
z pentru joasa tensiune
c) Prin litera Y pentru înfăşurarea de înaltă tensiune şi litera
y pentru joasa tensiune

85. La un transformator trifazat cu înfășurarea primara in

conexiune triunghi valoarea efectivă a curentului de fază este:
a) De 3 ori mai mic decât valoarea efectiva a
curentului de linie
b) De 3 ori mai mare decât valoarea efectiva a curentului
de linie
c) Egala cu valoarea efectiva a curentului de linie

86. Pentru o bună comportare a transformatoarelor funcţionând

în paralel, este necesar să fie îndeplinite urătoarele condiţii:

29
 a) Acelaşi raport de transformare, cu abateri maxime în
limitele +0,5%; aceeaşi grupă de conexiuni; aceleaşi
tensiuni de scurtcircuit în modul, cu abateri maxime
în limitele 10%; tensiunile de scurtcircuit să fie în
fază, cu abateri admisibile până la 150.
b) Sa fie cuplate pe aceiași sarcina
c) Sa fie de aceleași valori nominale.

87. Autotransformatorul este:

a) Un transformator cu miez feromagnetic şi o singură
înfăşurare de fază, prevăzută cu una sau mai multe
prize,înfăşurarea de joasă tensiune reprezentând o
parte a înfăşurării de înaltă tensiune, cele două părţi
fiind legate galvanic.
b) Un transformator special utilizat la transformarea numai a
anumitor parametri electrici
c) Un transformator special utilizat numai pe instalațiile
electrice de înalta tensiune

88. Transformatoarele trifazate pot avea înfăşurările conectate

astfel:
a) Y/d
b) z/y
c) z/d

30
89. Simbolul  la transformatoare trifazate reprezintă:
a) Conexiune triunghi pentru primar şi conexiune stea
pentru secundar
b) Conexiune stea pentru primar şi conexiune triunghi
pentru secundar
c) Conexiune triunghi pentru înaltă şi conexiune stea pentru
joasă tensiune

90. Ce fel de transformator este prezentat in Fig. T4?

a) Transformator trifazat cu miezul feromagnetici forma de
manta
b) Transformator trifazat cu miezul feromagnetic in
coloane
c) Transformator trifazat cu înfășurări in zigzag

31
91. Care este conexiunea înfășurării primare a transformatorului
trifazat din Fig. T04?
a) Conexiunea triunghi
b) Conexiunea stea
c) Conexiunea zigzag

92. Care este conexiunea înfășurării secundare a

transformatorului trifazat din Fig.T04?
a) Conexiunea triunghi
b) Conexiunea stea
c) Conexiunea primara

93. Ce reprezintă Φ1, Φ 2 si Φ 3 la transformatorul trifazat

reprezentat in Fig. T 04?
a) Fluxurile de scăpări din cele trei coloane ale
transformatorului trifazat
b) Fluxurile de dispersie din cele trei coloane ale
transformatorului trifazat
c) Fluxurile utile din cele trei coloane ale
transformatorului trifazat

94. Ce se notează cu A, B, C la transformatorul trifazat

reprezentat in Fig. T 04?
a) Bornele înfășurării primare

32
 b) Bornele înfășurării secundare
c) Bornele transformatorului

95. Cate coloane are transformatorul reprezentat in Fig. T4?

a) 4
b) 2
c) 3

96. Ce tip de autotransformator este reprezentat in Fig. T5?

a) Ridicător de tensiune
b) Coborâtor de tensiune
c) Ridicător de curent

97. Ce reprezintă w1 si w2 la autotransformatorul reprezentat in

Fig. T5?
a) w1-numarul de spire din secundar w2-numarul de spire
din primar

33
 b) w1-numarul de spire cuprins intre bornele primare
w2-numarul de spire cuprins intre bornele secundare
c) w1-numarul total spire w2-numarul de spire din secundar

98. Ce reprezintă ax sa AX la autotransformatorul reprezentat in

Fig. T5?
a) ax-bornele primare AX - bornele secundare
b) ax-bornele secundare AX - bornele primare
c) ax-bornele comune AX - bornele primare

99. Ce reprezintă U1, U2 la autotransformatorul reprezentat in

Fig. T5?
a) U1-tensiunea din primar U2-tensiunea din secundar
b) U1-tensiunea din secundar U2-tensiunea din primar
c) U1-tensiunea din primar U2-tensiunea comuna

100. Ce reprezintă I12 la autotransformatorul reprezentat in Fig.

T5?
a) Curentul total
b) Curentul din secundar
c) Curentul comun pentru înfășurarea primara si cea
secundara

34
101. Ce reprezintă I1, I2 la autotransformatorul reprezentat in
Fig.T5?
a) I1-curentul primar I2-curentul total
b) I1-curentul total I2 - curentul din secundar
c) I1-curentul din primar I2 - curentul din secundar

102. De ce se realizează miezul feromagnetic al

transformatoarelor din tole de tabla silicioasa înalt aliata
a) Pentru a reduce pierderile Joule
b) Pentru a micșora pierderile prin curenți turbionari
c) Pentru a micșora secțiunea coloanei

103. Daca secundarul transformatorului nu este conectat la

sarcina, care este regimul de funcționare
a) In gol
b) In sarcina
c) Tranzitoriu

104. Cum se procedează la apariția unui defect in tipul

funcționarii transformatorului
a) Se scoate de sub tensiune
b) Se scoate de sub tensiune si se verifica cauzele
producerii defectului
c) Se măsoară tensiunea

35
105. Cum se împart transformatoarele după numărul de faze
a) Monofazate si trifazate
b) Monofazate si polifazate, cele mai răspândite fiind
transformatoarele trifazate
c) bifazate si trifazate

106. Care este conexiunea cea mai folosita a unui transformator

coborâtor utilizat pentru iluminat normal la nava?
a) Triunghi-stea
b) Stea-triunghi
c) Zig-zag-triunghi

36
 II. MAȘINA DE CURENT CONTINUU

1. Care sunt înfăşurările unei maşini de c.c.?

a) Înfășurărilor de excitaţie, înfăşurarea polilor
auxiliari, înfăşurare de compensaţie
b) Înfășurarea primara care este alimentată de la o sursă de
tensiune continuă și înfășurarea secundară la care se
cuplează un consumator.
c) Înfășurarea monofazată și înfășurarea trifazată

2. Ce rol au polii auxiliari in construcția unei mașini de c.c.?

a) Polii auxiliari au rolul de a produce un anumit câmp
magnetic cu ajutorul căruia se realizează
îmbunătăţirea comutaţiei la maşina de c.c.
b) Polii auxiliari au rolul de a mari rezistenta unei mașini de
c.c. atunci când este supusa unui regim dinamic de
funcționare
c) Polii auxiliari au rolul de a creste siguranța in funcționare
a mașinii de c.c

37
3. Care sunt elementele constructive de bază ale unei maşini de
c.c. ?
a) Elementele constructive de bază ale unei maşini de c.c.
sunt: carcasa, polii de excitaţie şi polii auxiliari,
sistemul de perii – portperii, cutia de borne , scuturile
sau capacele laterale. În partea rotorică sunt cuprinse:
miezul feromagnetic rotoric eventual şi butucul rotoric),
înfăşurarea rotorică, colectorul şi paletele
ventilatorului.
b) Elementele constructive de bază ale unei maşini de c.c.
sunt: miezul feromagnetic, înfășurarea primara si
înfășurarea secundara
c) Elementele constructive de bază ale unei maşini de c.c.
sunt stator si rotor

4. Ce rol au polii principali in construcția unei mașini de c.c.?

a) Polii principali sunt cei cu ajutorul cărora se produce
în maşină câmpul principal de excitaţie
b) Polii principali sunt cei cu ajutorul se consolidează
mașina de c.c.
c) Polii principali realizează comutația in mașina de c.c.

6. Ce este rotorul unei mașini de c.c.?

38
 a) Rotorul propriu-zis al maşinii se referă la miezul
magnetic rotoric, înfăşurarea rotorică şi arborele
maşinii.
b) Rotorul propriu-zis al maşinii realizează circuitul
magnetic al mașinii de c.c.
c) Rotorul propriu-zis al maşinii alimentează consumatorul
montat la bornele de ieșire

7. Ce este colectorul?
a) Colectorul este un redresor mecanic, care are rolul de
a transforma t.e.m. alternativă din secţiile rotorice
într-o tensiune continuă (de fapt este o tensiune
pulsatorie la care însă amplitudinea pulsaţiilor este
foarte mică)
b) Colectorul este parte componenta a rotorului mașinii de
c.c.
c) Colectorul trebuie să aibă proprietăţi magnetice deosebite
astfel încât să se reducă la minimum variaţiile reluctanţei
circuitului magnetic al maşinii.

8. Ce sunt periile, port-periile şi colierul de susţinere si care este

rolul lor?
a) Periile, portperiile, colierul de susţinere formează
setul de piese cu ajutorul cărora se realizează legătura

39
 dintre partea rotorică (mobilă) a maşinii şi partea sa
fixă, respectiv circuitele exterioare ale maşinii.
b) Periile, portperiile, colierul de susţinere se realizează din
oţel care însă nu trebuie să aibă proprietăţi magnetice
deosebite.
c) Periile, portperiile, colierul de susţinere se folosesc mai
ales la maşini cu turaţii mari de puteri relativ mici la care
conductorul înfăşurării are secţiune mică şi rotundă.

9. Ce reprezintă inductorul la o mașina de c.c.?

a) Reprezintă partea maşinii în care se produce fluxul
inductor (de excitaţie).
b) Reprezintă cea mai importanta parte a mașinii de c.c.
c) Reprezintă cadrul metalic al mașinii de c.c. care susține
înfășurarea primara

10. Ce reprezintă indusul maşinii de c.c.?

a) Este sediul propriu-zis al procesului de conversie a
energiei in mașina de c.c.
b) Reprezintă partea metalica a mașinii de c.c. pe care sunt
dispuse înfășurările mașinii de c.c
c) Este sediul in care au loc transformările energiei electrice
primita in energie electrica cedata

40
11. Carcasa mașinii de c.c. (jugul statoric) reprezintă:
a) Partea imobila pe care se fixează polii de excitație si
cei de comutație.
b) Cutia in care se livrează mașina de c.c.
c) Partea fixa a mașinii de c.c. care se alimentează de la
sursa de tensiune

12. Carcasa mașinii de c.c. se construiește din fonta sau otel

turnat, uneori din tabla groasa de otel sudata pentru ca:
a) Fluxul magnetic al mașinii de c.c. sa aibă o reluctanța
mai mica
b) Prețul Marini de c.c. sa fie rezonabil
c) Pentru ca circuitul electric al mașinii sa nu fie influențat

13. Jugul statoric al mașinii de c.c. se realizează din tole de otel

electrotehnic de grosime:
a) (0.5-1) mm
b) (1-2.5) mm
c) Funcție de puterea mașinii de c.c.

14. Polii de excitație (principali) al mașinii de c.c se construiesc

din:
a) Otel electrotehnic de (0,5-1)mm grosime, strânse
pachet cu ajutorul unor buloane nituite

41
 b) Fonta de (0.5-1)mm grosime
c) Materiale magnetice moi cu ciclu histerezis îngust

15. Bobinele de excitație al mașinii de c.c. se realizează

a) Dintr-un conductor rotund sau profilat de cupru.
b) Dintr-un conductor rotund sau profilat de aluminiu
c) Dintr-un conductor rotund sau profilat de fier

16. Bobinele polilor de excitație al mașinii de c.c.

a) Se leagă între ele în serie sau paralel si se alimentează
de la bornele de excitație din cutia de borne
b) Se leagă între ele în serie si se alimentează de la sursa de
tensiune continua
c) Se leagă între ele în paralel si se alimentează de la sursa
de tensiune continua

17. Polii de comutație (auxiliari) al mașinii de c.c. constau

a) Dintr-un miez și din bobina înfășurată pe miez
b) Dintr-o piesa polara pentru a înlesni trecerea fluxului
magnetic
c) Dintr-un miez feromagnetic

18. Polii auxiliari al mașinii de c.c. se așează:

42
 a) Exact în axa de simetrie (axa neutra) dintre polii
principali.
b) Exact sub polii principali
c) In dreptul bobinelor de excitație

19.Generatorul de c.c. este o mașina de curent continuu care

transforma
a) Energia mecanica a unei surse primare de energie in
energie electrica de c.c.
b) Energie electrica de c.c. în energia mecanica cedata la
arbore la rețeaua utilizatorilor
c) Parametrii energiei electrice primite

20.Rolul polilor de comutație este:

a) Înlăturarea deformării câmpului magnetic dintre polii
statorului
b) Creste rezistenta in funcționare a mașinii de c.c.
c) Reduce consumul de energie electrica

21.Tensiunea electromotoare indusa in timpul deplasării unui

conductor de lungime l, cu o viteza v intr-un câmp magnetic de
inducție constanta B are expresia :
a) e  Blv sin 
b) U s  Rs I S
43
 c) F=ma

22.Tensiunea electrica obținuta la bornele generatorului de c.c.

este:
a) U e  Kn ex

b) U s  Rs I S

c) U a  Ra I a
23. Reacția indusului este:
a) Fenomenul de interacțiune dintre câmpul magnetic
produs de curentul din indus si câmpul magnetic
inductor (de excitație).
b) Fenomenul de autoexcitație
c) Fenomenul de producere a fluxului de excitație in mașina
de c.c.

24. Montarea unor poli auxiliari pe axa geometrica neutra a

generatorului de c.c. are rolul:
a) A crea un câmp magnetic suplimentar orientat invers
fata de câmpul magnetic de reacție a indusului
b) A crea un câmp magnetic suplimentar orientat identic cu
câmpul magnetic de reacție a indusului
c) A crea un generator de c.c. stabil in funcționare

44
25. Din punctul de vedere al conversiei de energie pe care o
efectuează, maşina de curent continuu poate funcţiona în trei
regimuri:
a) Regim de generator, de motor şi de frână
b) Regim de generator, de motor şi de compensare
c) Regim de generator, de motor şi de transformator

26. Statorul şi rotorul constituie armăturile maşinii electrice şi

sunt separate între ele de un spaţiu numit:
a) Pas polar  ;
b) Întrefier  ;
c) Crestătură;

27. Elementul de bază al înfăşurării îl constituie:

a) Spira;
b) Conductorul de ducere;
c) Conductorul de întoarcere;

28. Sensul curentului electric indus într-o spiră ce se roteşte într-

un câmp magnetic se determină cu ajutorul:
a) Regulii mâinii drepte;
b) Regulii mâinii stângi;
c) Regulii lui Laplace;

45
29.Generatorul de c.c. cu excitație separata are:
a) Excitația alimentata de la o sursa de tensiune
separata.
b) Excitația alimentata de la generatorul de c.c.
c) Nu are înfășurare de excitație

30.Generatorul de curent continuu cu excitație derivație are:

a) Infășurarea de excitație conectata in paralel cu
sarcina Rs si cu înfășurarea rotorului.
b) Infășurarea de excitație conectata in serie cu sarcina Rs si
cu înfășurarea rotorului
c) Nu are înfășurare de excitație

31.Generatorul de c.c. cu excitație serie are:

a) Infășurarea de excitație conectata in serie cu
înfășurarea rotorica si cu sarcina
b) Infășurarea de excitație conectata in paralel cu
înfășurarea rotorica si cu sarcina
c) Nu are înfășurare de excitație

32.Generator de c.c. cu excitație mixta conține:

a) înfășurare de excitație serie si o înfășurare de excitație
derivație
b) Doua înfășurari de excitație serie

46
 c) Doua înfășurari de excitație paralel

33. Puterea mecanica pe care mașina de c.c. care funcționează in

regim de generator o primește pe la arbore de la motorul primar
este:
a) P1  M a  

b) P  UI
c) S  UI

34.In timpul funcționarii in regim de generator pierderile

mecanice şi de ventilaţie p M+V sunt produse:
a) De frecările părţilor aflate în mişcare şi frecările
dintre acestea şi aer, în special frecarea ventilatorului
cu aerul.
b) De frecările înfășurărilor fata de jugul magnetic
c) De frecarile produse intre utilizator si generatorul de c.c.

35. Cate înfăşurări de excitaţie are generatorul de c.c. din figura

MCC1?
a) singura înfășurare
b) Doua înfășurari
c) Trei înfășurari

47
36. Pentru un generator de c.c. cu excitație mixta adiționala
fluxurile celor doua înfășurari au:
a) Același sens
b) Sensuri opuse
c) Nu contează sensul fluxurilor

37. Pentru un generator de c.c. cu excitație mixta diferențiala

fluxurile celor doua înfășurări au:
a) Același sens
b) Sensuri opuse
c) Nu contează sensul fluxurilor

38. La generatorul de c.c. din figura MCC2 cum este conectata

înfășurarea de excitație?

48
 a) Serie
b) Paralel
c) Mixta

39. La generatorul de c.c. din figura MCC3 cum este conectata

înfășurarea de excitație?

a) Serie
b) Paralel
c) Mixta

40.La generatorul de c.c. din figura MCC4 cum este conectata

înfășurarea de excitație?
a) Serie
b) Paralel
c) Separat sau independent

49
41.Stabiliți tipul motorului de c.c. din schema electrica din figura
MCC5 de mai jos:

a) Motoare de c.c. cu excitație separata;

b) Motoare de c.c. cu excitație derivație;
c) Motoare de c.c. cu excitație serie;

50
42. Stabiliți tipul motorului de c.c. din schema electrica din
figura MCC6:

a) Motoare de c.c. cu excitație derivație;

b) Motoare de c.c. cu excitație serie;
c) Motoare de c.c. cu excitație mixta;

43. Stabiliti tipul motorului de c.c. din schema electrica din

figura MCC7:

a) Motoare de c.c. cu excitație separata;

b) Motoare de c.c. cu excitație derivație;
c) Motoare de c.c. cu excitație serie;

51
44. Stabiliti tipul motorului de c.c. din schema electrica din
figura MCC8 de mai jos:

a) Motoare de c.c. cu excitație separata;

b) Motoare de c.c. cu excitație derivație;
c) Motoare de c.c. cu excitație serie;

45. Ce tip de motor de c.c. este motorul reprezentat in figura?

a) Motor de c.c. cu excitație separata;

b) Motor cu excitație în derivație;
c) Motor cu excitație în serie;

52
46. Ce tip de motor de c.c. este motorul reprezentat în figura?

a) Motor de c.c. cu excitație separate;

b) Motor cu excitație în derivație;
c) Motor cu excitație în serie

47. Ce tip de motor de c.c. este motorul reprezentat in figura?

a) Motor de c.c. cu excitație separata;

b) Motor cu excitație în derivație;
c) Motor cu excitație în serie;

48. Ce tip de motor de c.c. este motorul reprezentat in figura?

53
 a) Motor de c.c. cu excitație separata;
b) Motor cu excitație în derivație;
c) Motor cu excitație mixta;

49. Ecuația tensiunilor pentru motorul de c.c. este:

a) U  E  Ra I a

b) M  kM I a

c) E  kE n

50. Caracteristica cuplului electromagnetic este reprezentata de

funcția:
a) M = f (I)
b) U = f(I)
c) M=f(n)

54
51. Caracteristica mecanica este reprezentata de funcția:
a)n = f(M)
b) M = f (I)
c) P=f(U)

52. La motorul de c.c. cu excitație adiționala fluxurile de

excitație:
a) Se aduna
b) Se scad
c) Se înmulțesc

53. La motorul de c.c. cu excitație diferențiala fluxurile de

excitație:
a) Se aduna
b) Se scad
c) Se înmulțesc

54. In figura următoare este prezentată caracteristica mecanica

motorului de c.c. cu excitație independenta ( dar si derivație).
Introducerea de rezistente suplimentare în circuitul rotoric
modifică:
a) Panta caracteristicii
b) Curentul de mers in gol
c) Turația de mers in gol

55
55. In figura de mai jos este prezentata forma caracteristicilor
artificiale obținute în cazul reglajului reostatic al unui motor de
c.c. cu excitație serie.

Reglajul reostatic este mai eficient în cazul:

a) Unor sarcini mici
b) Unor sarcini mari
c) La fel de eficient si in cazul sarcinilor mari si mici
56
56. Pornirea motoarelor de c.c. prin cuplare directa la rețea se
aplica:
a) Motoarele de c.c. de putere mica
b) Motoarele de c.c. de putere mare
c) Motoarelor de c.c. cu defecte de fabricație

57. La pornirea motoarelor de curent continuu cu reostat de

pornire, reostatul de pornire Rp este pus pe:
a) Valoarea maximă
b) Valoarea minima
c) Valoare zero

58. La pornirea motoarelor de curent continuu cu reostat de

pornire reostatul de câmp Rc este pus pe:
a) Valoarea maximă
b) Valoarea minima
c) Valoare infinit

59.La pornirea motoarelor de curent continuu cu excitaţie serie

cu reostat de pornire nu se mai justifică utilizarea reostatului de
câmp deoarece:
a) Înfășurarea de excitaţie serie este parcursă de acelaşi
curent care străbate şi indusul
b) Înfășurarea de excitaţie serie este parcursă de curent zero

57
 c) Construcția este scumpa

60. In figura MCC9 elementul 1 reprezintă.

a) Infășurare
b) Arbore
c) Carcasa

62.In figura MCC9 elementul 2 reprezintă:

a) Magnet permanent
b) Arbore
c) Stator

63. In figura MCC9 elementul 3 reprezintă:

a) Stator
b) Rotor
c) Carcasa

58
64. In figura MCC9 elementul 4 reprezintă:
a) Rotor
b) Stator
c) Arbore

65. In figura MCC9 elementul 5 reprezintă:

a) Întrefier
b) Stator
c) Carcasa

66. La un motor de c.c. fără perii câmpul magnetic de excitație

este produs de
a) Un magnet permanent montat pe rotor
b) Infășurarea primara
c) De înfășurarea secundara

67. Infășurarea trifazata a statorului unui motor de c.c. fără perii

este alimentata in:
a) Curent continuu
b) Curent alternativ
c) Curent de forma sinusoidala

68. Când se folosesc generatoarele de c.c. la bordul navelor

a) Când rețeaua electrica este de c.c.

59
 b) Când rețeaua este de c.a.
c) Când puterea instalata este foarte mare

69. Care din serviciile de funcționare ale generatorului de c.c.

sunt prezentate pe plăcuta indicatoare
a) Serviciul nominal
b) Serviciul de avarie
c) Serviciul secundar

70. Care din următoarele 2 mărimi sunt trecute pe plăcuta

indicatoare (eticheta) generatorului de c.c.
a) Tensiunea de excitație, curentul de excitație
b) Curentul de magnetizare, tensiunea de excitație
c) Fluxul magnetic, curentul de excitație

71.Care din următoarele 3 mărimi nominale sunt înscrise pe

plăcuta indicatoare (eticheta) generatorului de curent continuu
a) Puterea nominala electrica la borne, turația nominala,
tensiunea la borne
b) Puterea nominala electrica la borne, turația nominala,
tensiunea poli auxiliari
c) Fluxul magnetic de dispersie, turația nominala, tensiunea
la borne

60
72. De ce motorul de c.c. nu pornește cu toate ca are la borne
tensiunea nominala:
a) Unele înfășurări au joc
b) Statorul nu este bine prins pe postament
c) Sarcina motorului este prea mare

73. Cum se clasifica motoarele de c.c. după modul de conectare a

înfășurării de excitație:
a) Motor cu excitație : separata, derivație, serie, in
paralel
b) Motor cu excitație : separata, derivație, serie, mixta
c) Motor cu excitație: independenta, derivație, serie, in
paralel

74. Care este cauza defectului generatorului de c.c. care nu se

excita
a) Generatorul nu mai are magnetism remanent
b) Periile nu sunt in axa neutra
c) Colectorul este izolat

75. Ce sta la baza principiului de funcționare a generatorului de

curent continuu pentru convertirea energiei mecanice in energie
electrica?
a) Reacție atomica

61
 b) Atracția electrica
c) Legea inducției electromagnetice

76. Care este cauza formarii unui cerc de foc la colectorul unei
mașini de c.c.?
a) Unele înfășurări au joc
b) Periile nu sunt amplasate pe axa neutra
c) Colectorul este izolat

77. Alegeti una din cauzele producerii defectului la o mașina de

c.c. periile scânteiază puternic iar unele lamele ale colectorului
se înegresc
a) Unele înfășurări au joc
b) Unele lamele ale colectorului au joc intre ele
c) Statorul nu este bine prins pe postament

78. Care este unitatea de măsura a puterii nominale la bornele

generatorului de c.c.
a) kVA
b) kW
c) VA

79. Ce mărimi caracterizează funcționarea generatorului de

c.c.?

62
 a) Tensiunea la borne U, curentul la borne I, curentul de
excitație Ie si turația n
b) Tensiunea la borne U, curentul la borne I, curentul
de excitație Ie
c) Tensiunea la borne, curentul de excitație, frecventa

80. Ce tip de motor de c.c. este întâlnit cel mai des la bordul
navelor care au sistemul electroenergetic in curent continuu?
a) Motorul de c.c. cu excitație derivație
b) Motorul de c.c. cu excitație mixta
c) Motorul de c.c. cu excitație serie

81.Cum se numește curentul continuu care produce câmpul

magnetic inductor la un generator de c.c.?
a) Curent de excitație
b) Curent de pornire
c) Curent de magnetizare

82. Cum se numește generatorul de curent continuu care are

înfășurarea de excitație alimentata de la o sursa de energie
electrica exterioara?
a) Cu excitație derivație
b) Cu excitație separată (independentă)
c) Cu excitație serie

63
83. Cum se numește generatorul de curent continuu care are
înfășurarea de excitație alimentata direct de la bornele
generatorului?
a) Cu excitație separata
b) Cu autoexcitație
c) Cu excitație poli auxiliari

84. Cum se numește înfășurarea prin care trece curentul continuu

pentru producerea câmpului magnetic inductor la un generator
de curent continuu?
a) Infășurare polilor auxiliari
b) Înfășurarea de excitație
c) Infășurare derivativa

85.Cum se poate regla turația motorului de c.c. cu excitație serie?

a) Prin modificarea tensiunii de excitație sau a fluxului
magnetic indus
b) Prin modificarea tensiunii de alimentare sau a
fluxului magnetic inductor
c) Prin modificarea tensiunii de alimentare sau a fluxului
magnetic indus

86. Funcționarea cărui generator de c.c. se considera regim de

funcționare de referința?

64
a) Generatorului de c.c. cu excitație separată
b) Generatorului de c.c. cu excitație derivație
c) Generatorului de c.c. cu excitație mixtă

65
 III. MAȘINA ASINCRONĂ

1.Maşina asincronă este constituită:

a) Dintr-o armătură statorică formată dintr-un miez
feromagnetic din tole de oţel electrotehnic cu
crestături la periferia interioară si o armătură
rotorică formată dintr-un pachet de tole cu crestături
pe alezajul exterior.
b) înfășurare primara si una secundara
c) Circuite rezistive si inductive

2.Randamentul unei maşini electrice este definit de :

a) Raportul dintre puterea reactivă cedată şi puterea activă
primită
b) Raportul dintre puterea activă cedată şi puterea reactivă
primită
c) Raportul dintre puterea activă cedată şi puterea
activă primită

3.Numărul de poli ai înfăşurării rotorului unui motor asincron

trifazat poate fi :

66
 a) Mai mare ca al statorului
b) Egal cu al statorului
c) Diferit de al statorului

4.Alunecarea unui motor asincron este :

a) Raportul dintre viteza câmpului magnetic învârtitor şi
viteza rotorului
b) Raportul dintre tensiunea statorului şi cea a rotorului
c) Raportul dintre viteza câmpului faţă de rotor şi cea faţă
de stator

5. O maşină asincronă funcţionează în regim de motor dacă

alunecarea :
a) Este pozitivă
b) Este negativă
c) Este cuprinsă între 0 şi 1.

6. O maşină asincronă funcţionează în regim de generator dacă

alunecarea :
a) Este pozitivă
b) Este negativă
c) Este mai mare decât 1.

67
7. O maşină asincronă funcţionează în regim de frână
electromagnetică dacă alunecarea :
a) Este negativă
b) Este egală cu 1
c) Este mai mare ca 1

8.O maşină asincronă primeşte în regim de motor :

a) Putere mecanică pe la ax
b) Putere electrică pe la borne
c) Putere mecanică şi putere electrică

9. O maşină asincronă debitează în regim de motor :

a) Putere electrică pe la borne
b) Putere mecanică pe la ax
c) Putere electrică şi putere mecanică

10. O maşină asincronă absoarbe în regim de frână

electromagnetică:
a) Putere mecanică pe la ax
b) Putere electrică pe la borne
c) Putere mecanică şi putere electrică

11.La maşina asincronă, câmpul magnetic învârtitor rezultant se

compune din:

68
 a) Numai câmpul învârtitor propriu al indusului;
b) Numai câmpul învârtitor inductor al statorului;
c) Câmpul învârtitor propriu al indusului şi câmpul
învârtitor inductor;

12. La maşina asincronă, tensiunile electromotoare induse sunt:

 E1   j1kw1w1  u
  E1   j1kw1 u

a)  ; b)  ; c)

 E2   j 2 k w 2 w2  u 
 E2   j 2 k w 2  u

 E1   j1kw1w1

 ;
 E
 2   j  k w
2 w2 2

13. În regimul de motor, maşina asincronă:

a) Are înseriată o rezistenţă de pornire pe înfăşurarea
indusului;
b) Are rotorul cuplat cu un motor primar;
c) Are indusul cuplat cu un motor primar.

14. În regimul de generator al maşinii asincrone:

a) Apare un cuplu electromagnetic în sens contrar
succesiunii fazelor din stator care acţionează asupra
rotorului;

69
 b) Apare un cuplu electromagnetic în sens contrar
succesiunii fazelor din rotor care acţionează asupra
statorului;
c) Apare un cuplu electromagnetic în acelaşi sens cu
succesiunea fazelor din stator care acţionează asupra
rotorului;

15. Alunecarea critica a mașinii asincrone are expresia finala:

cR2'
sm1, 2  

R12  X  12  cX ' 21 
2

a) Alunecarea critica a mașinii asincrone depinde de puterea

absorbita din rețeaua de alimentare si puterea cedata la
ax.
b) Alunecarea critica a mașinii asincrone nu depinde de
tensiunea U1 dar este proporționala cu rezistenta R2 a
circuitului.
c) Alunecarea critica a mașinii asincrone depinde de
tensiunea U12.

16. Caracteristica mecanica a mașinii asincrone reprezintă:

a) Dependenta dintre cuplul electromagnetic si
alunecarea mașinii asincrone M=f(s)
b) Dependenta dintre tensiunea de alimentare si curentul
din înfășurarea statorica U=f(I)
70
 c) Dependenta dintre Puterea activa si puterea reactiva
P=f(Q)

17. Dependenta dintre turație si alunecarea unei mașini asincrone

f1
este data de relația: n  n1 (1  s)  (1  s)
p
a) Reglarea turației mașinii asincrone este data de
schimbarea numărului de poli, sau modificarea
frecventei tensiunii de alimentare sau prin
modificarea alunecării s.
b) Reglarea turației mașinii asincrone este data montarea in
circuit a unui reostat de pornire.
c) Reglarea turației mașinii asincrone este data de cuplarea
motorului asincron la un consumator inductiv.

18. Un motor asincron cu rotorul în colivie se poate porni :

a) Cu reostat în circuitul rotoric
b) Cu frecvenţa mărită
c) Prin cuplare directă

19. Pornirea cu comutator stea-triunghi se foloseşte la pornirea

motoarelor asincrone trifazate :
a) Cu rotorul bobinat
b) Cu rotorul in colivie

71
 c) Cu rotorul bobinat şi in colivie

20. Pornirea cu comutator stea - triunghi se foloseşte numai la

motoarele asincrone trifazate cu rotorul în scurtcircuit care au :
a) Rotorul cu bare înalte
b) Rotorul cu dublă colivie
c) Conexiunea de funcţionare triunghi

21. Un motor asincron cu rotorul bobinat se poate porni prin .

a) Cuplare directă la reţea
b) Reostat de pornire în circuitul rotorului
c) Prin autotransformator

22. La maşina asincronă, câmpul magnetic învârtitor rezultant se

compune din:
a) Numai câmpul învârtitor propriu al indusului;
b) Numai câmpul învârtitor inductor al statorului;
c) Câmpul învârtitor propriu al indusului şi câmpul
învârtitor inductor;

23.Motorul asincron are o caracteristică mecanică rigidă. Acest

lucru reprezintă:
a) Un avantaj
b) Un dezavantaj

72
 c) Nu are importanta

24. Expresia turaţiei rotorului unui motor asincron este:

n  n1 1  s   1  s  . Turaţia motorului asincron poate fi

60 f1
p
reglată prin:
a) Variaţia frecvenţei f1 a tensiunii de alimentare, prin
schimbarea numărului de perechi de poli p şi prin
modificarea alunecării s a rotorului în raport cu
turaţia n1 de sincronism a câmpului magnetic
învârtitor inductor.
b) Variaţia tensiunii de alimentare
c) Variaţia rezistentei de excitație

25. Pentru reglarea turaţiei unui motor asincron la cuplu

constant, este necesar a se păstra constant:
U1
a) Raportul :
f1
b) Alunecarea s
c) Tensiunea de alimentare

26. Din caracteristicile naturale şi artificiale M = f (s) şi n = f

(M) reprezentate in figura putem spune:

73
 a) La variaţia frecvenţei f se modifică atât cuplul maxim
cât şi alunecarea critică sm.
b) La variaţia frecvenţei f se modifică cuplul maxim
c) La variaţia frecvenţei f se modifică alunecarea critică sm.

27. La metoda de reglare a turaţiei prin schimbarea numărului de

poli la un motor asincron cu rotor bobinat se practica:
a) Comutând numărul de poli atât în înfăşurarea
statorului, cât şi în înfăşurarea rotorului impunând
montarea a câte trei inele colectoare suplimentare
pentru fiecare alt număr de perechi de poli în rotor.
b) Comutând numărul de poli în înfăşurarea statorului
c) Comutând numărul de poli atât în înfăşurarea rotorului

28.Modificarea tensiunii de alimentare U1 a unui motor asincron

se poate face:

74
 a) Prin transformatoare sau autotransformatoare
reglabile, sau cu ajutorul unor bobine de reactanţă şi
reostate – de asemenea reglabile – intercalate între
reţea şi motor.
b) Prin folosirea unei baterii de condensatoare
c) Numai la funcționarea in gol a motorului asincron

29. Generatorul asincron excitat de la reţea are zona de

funcţionare în domeniul alunecărilor:
a) Negative
b) Pozitive
c) Subunitare

30. Caracteristica M=f(s) din figura de mai jos este pentru:

a) Generatorul asincron
b) Motorul asincron
c) Mașina asincrona in regim de frâna

75
31. In figura următoare ce rol are bateria de condensatoare?
a) Generează energia necesară magnetizării
b) Este un alt consumator
c) Generează flux magnetic

32. La motorul asincron modificarea turației nu se realizează

prin:
a) Modificarea frecventei tensiunii de alimentare
b) Modificarea numărului de poli
c) Variația reactanței de scăpări statorice

33. Modificarea turației la motoarele asincrone prin variația

numărului de poli se realizează:
a) La motoarele asincrone trifazate cu rotor in
scurtcircuit
b) La motoarele asincrone bifazate cu rotor bobinat
c) La niciun tip de motor asincron doar la generatorul
asincron

34. Frânarea dinamica a motorului asincron se realizează prin:

a) Alimentându-se direct de la rețea motorul asincron
respectiv
b) Folosind comutatorul stea-triunghi pentru alimentarea
înfășurării statorice

76
 c) Alimentându-se înfășurarea statorica de la o sursa de
c.c.

35. La bordul navelor se pot folosi motoare asincrone cu rotorul

in colivie cu bare înalte sau cu rotorul cu dubla colivie pentru:
a) Pentru îmbunătățirea caracteristicilor de pornire
b) Pentru ca au un consum mai redus de energie electrica
c) Pentru a se micșora curentul de pornire pana la valoarea
curentului nominal

36. Cuplul electromagnetic al motorului asincron trifazat ia

naștere prin interacțiunea dintre:
a) Fluxul magnetic inductor creat in înfășurarea
statorica si curenții rotorici
b) Fluxul magnetic inductor creat in infasurarea statorica si
frecvența din înfășurarea rotorului
c) Tensiunea aplicata înfășurării statorice si t.e.m. indusa in
înfășurarea rotorica

37 . Infășurarea rotorica a motoarelor asincrone trifazate cu

rotorul în scurtcircuit:
a) Are un nr. de perechi de poli mai mare ca in înfășurarea
statorica

77
 b) Are un nr. de perechi de poli mai mic ca in înfășurarea
statorica
c) Are același număr de perechi de poli ca înfășurarea
statorică

38. In figura MA1 ce este notat cu 3:

a) Rotorul mașinii asincrone

b) Statorul mașinii asincrone
c) Arborele mașinii asincrone

39. In figura MA1 ce este notat cu 5?

a) Carcasa cu statorul bobinat
b) Rotorul mașinii asincrone
c) Placa cu borne

40. In figura MA1 ce este notat cu 8?

78
 a) Ventilatorul pentru răcirea motorului
b) Elice
c) Arborele mașinii asincrone

41. In regim de motor mașina asincrona:

a) Preia o putere electrica de la rețeaua de alimentare si
da o putere mecanica pe la arborele mașinii asincrone
b) Preia o putere mecanica de la rețeaua de alimentare si da
putere electrica pe la arborele mașinii asincrone
c) Preia putere electrica si putere mecanica si le transforma
in lucru mecanic

60 f
42. In relația turației unui motor asincron n  „p”
p
reprezintă:
a) Numărul de perechi de poli
b) Perimetrul carcasei motorului asincron
c) Coeficientul de bobinare

43. In figura de mai jos capetele celor trei bobine sunt legate în
cutia de borne a motorului asincron trifazat în:
a) Conexiune stea
b) Conexiune triunghi
c) Conexiune zig-zag

79
44. In figura de mai jos capetele celor trei bobine sunt legate în
cutia de borne a motorului asincron trifazat în:

a) Conexiune stea
b) Conexiune triunghi
c) Conexiune zig-zag

45. Pornirea motoarelor electrice asincrone trebuie sa asigure:

a) Cuplul de pornire necesar într-o aplicație si sa
limiteze socul de curent absorbit din rețeaua electrica
de alimentare.
80
 b) Fiabilitatea motorului in exploatare
c) Funcționarea schemei de comanda a motorului asincron

46. Principalele caracteristici la pornirea directa a motorului

asincron cu rotor in scurtcircuit sunt:
a) Cuplu mare de pornire si curenți mici absorbiți de la rețea
b) Cuplu mare la pornire si curenți mari absorbiți de la
rețea
c) Cuplu mic la pornire si curenți mici absorbiți de la rețea

47. La pornirea motoarelor asincrone cu rotor in scurtcircuit

cuplul la arbore in cazul conexiunii stea fata de cuplul la arbore
in cazul conexiunii in triunghi este
a) Egal
b) De 3 ori mai mare
c) De 3 ori mai mic

48. La pornirea directa a motoarelor asincrone cu rotor in

scurtcircuit curentul absorbit de la rețea este:
a) Egal cu valoarea curentului nominal al motorului
b) De 4-8 ori mai mare decât curentul nominal al
motorului
c) Mai mic decât curentul nominal al motorului

81
49. Frâna dinamica a unui motor asincron se realizează prin
a) Alimentarea înfășurării rotorice de la o sursa de curent
continuu
b) Schimbarea numărului de poli ai înfășurării statorice
c) Alimentarea înfășurării statornice de la o sursa de
curent continuu

50. Cuplul electromagnetic al motorului asincron trifazat ia

naștere prin interacțiunea dintre
a) Fluxul magnetic inductor creat in înfășurarea
statorica si curenții rotorici
b) Fluxul magnetic inductor creat in înfășurarea statorica si
frecventa din înfășurarea rotorului
c) Tensiunea aplicata înfășurării statorice si t.e.m. indusa in
înfășurarea rotorică

82
 IV. MAȘINA SINCRONĂ

1. Rotorul mașinii sincrone prezentat in figura este:

a) Cu poli aparenți
b) Cu poli înecați
c) In scurtcircuit

2. Rotorul mașinii sincrone prezentat in figura este:

a) Cu poli aparenți
b) Cu poli înecați
c) In scurtcircuit
83
3. Ce reprezintă elementul 1 al rotorului generatorului sincron
reprezentat in figura de mai jos:.

a) Bobina
b) Axul rotorului
c) Colivia

4. Ce reprezintă elementul 2 al rotorului generatorului sincron

reprezentat in figura de mai jos:.

a) Axul rotorului
b) Infășurarea polilor
c) Colivia

5. Ce reprezintă elementul 1 in figura prezentata mai jos?

84
 a) Statorul
b) Rotorul
c) Arborele

6. Ce reprezintă elementul 2 in figura prezentata mai jos

a) Înfășurare statorică de curent alternativ

b) Înfășurarea de excitaţie
c) Rotorul

7. Ce reprezintă elementul 3 in figura prezentata mai jos?

a) Statorul
b) Înfășurare statorică de curent alternativ

85
 c) Înfășurarea de excitaţie

8. Ce reprezintă elementul 4 in figura prezentata mai jos ?

a) Înfășurare statorică de curent alternativ

b) Înfășurarea de excitaţie
c) Rotorul

9. Ce reprezintă elementul 3 in figura prezentata mai jos ?

a) Crestătura rotorică
b) Crestătura statorică
c) Arborele mașinii

86
10. Ce reprezintă elementul 4 in figura prezentata mai jos ?

a) Infășurarea rotorică
b) Infășurarea statorică
c) Arborele mașinii

11. In schema electrica reprezentata mai jos, reostatul Rr are

rolul:
a) Reglarea curentului de excitaţie
b) Este un consumator rezistiv
c) Este o sarcina rezistiva

87
12. Puntea redresoare comandata din schema electrica are rolul:

a) De redresare pentru alimentarea in c.c. a excitației

mașinii sincrone
b) De compensare a factorului de putere
c) De siguranța pentru sistemul energetic

13. Înfăşurarea de excitaţie a unui generator sincron este

alimentată în:
88
 a) Curent continuu
b) Curent alternativ
c) Curent alternativ trifazat

14. Fluxul inductor necesar producerii t.e.m. la generatorului

sincron trifazat este produs de:
a) Curentul din înfășurarea de amortizare
b) Curentul care circula prin înfășurarea indusului
c) Curentul de excitație (curent continuu)

15. La generatorul sincron trifazat naval circuitul magnetic al

statorului este realizat din:
a) Otel masiv
b) Tole de otel electrotehnic izolate intre ele
c) Aluminiu

16. La generatorul sincron trifazat naval in construcție normala

înfășurarea de excitație este dispusa :
a) In crestături dispuse pe circuitul magnetic al statorului
b) In exteriorul generatorului sincron
c) Pe miezul polilor aparenți ai rotorului

17. La generatorul sincron trifazat in construcție normala

bobinele înfășurării de excitație sunt legate, de obicei, in:

89
 a) Serie
b) Paralel
c) Stea

18. La generatorul sincron trifazat naval in construcție inversa

înfășurarea de excitație este dispusa :
a) Pe stator
b) Pe rotor
c) In exteriorul generatorului sincron

19. Excitatoarea generatorului sincron reprezintă:

a) Un sistem de excitație care redresează o mica parte din
curentul debitat de generator
b) Un generator de curent continuu care alimentează
înfășurarea de excitație
c) Un generator de curent alternativ care alimentează
înfășurării de excitație

20. Prin reacția indusului la generatorul sincron se înțelege:

a) Acțiunea câmpului magnetic inductor asupra înfășurării
indusului
b) Acțiunea câmpului magnetic produs de curentul de
excitație asupra înfășurării indusului

90
 c) Acțiunea câmpului magnetic produs de curentul de
sarcina asupra câmpului magnetic inductor

21. Ce este reprezentata in figura MS1. ?

a) Diagrama fazorială completă de tensiuni a maşinii

sincrone cu rotor cu poli înecaţi
b) Diagrama fazorială completă de tensiuni a maşinii
sincrone cu rotor cu poli aparenți
c) Diagrama fazorială completă de tensiuni a maşinii
asincrone cu rotor in scurtcircuit

22. Ce reprezentata Vex in figura MS1 ?

a) Solenaţia creată de înfăşurarea de excitaţie
b) Solenaţia creată de înfăşurarea statorică
c) Potențialul de la bornele mașinii sincrone

91
23. Ce este reprezentata in figura 1 cu Va?
a) Solenaţia de reacţie a indusului
b) Solenaţia creată de înfăşurarea statorică
c) Potențialul de la bornele mașinii sincrone

24.Relatia X S  X   X a reprezintă:

a) Reactanța sincrona este suma dintre reactanţa de dispersie

şi reactanţa de reacţie a indusului
b) Reactanța de scurtcircuit a mașinii sincrone este suma
dintre reactanța înfășurării statorice si reactanța
înfășurării rotorice
c) Reactanța de mers in gol a mașinii sincrone egala cu
suma dintre reactanța înfășurării statorice si reactanța
înfășurării rotorice

25. Ce reprezintă unghiul φ din figura MS2?

a) Unghiul de defazaj dintre curentul de sarcină şi
tensiunea la borne;
b) Unghiul de defazaj dintre curentul de sarcină şi tensiunea
electromotoare;
c) Unghiul intern dintre axa câmpului rezultant în întrefier şi
axa polilor inductori

92
26. Ce reprezintă unghiul ψ din figura MS2?

a) Unghiul de defazaj dintre curentul de sarcină şi tensiunea

la borne;
b) Unghiul de defazaj dintre curentul de sarcină şi
tensiunea electromotoare;
c) Unghiul intern dintre axa câmpului rezultant în întrefier şi
axa polilor inductori

93
27. Ce reprezintă unghiul ψ din figura MS2?

a) Unghiul de defazaj dintre curentul de sarcină şi tensiunea

la borne;
b) Unghiul de defazaj dintre curentul de sarcină şi tensiunea
electromotoare;
c) Unghiul intern dintre axa câmpului rezultant în
întrefier şi axa polilor inductori

28. Relaţia teoremei a doua a lui Kirchhoff în complex

simplificat pe circuitul de fază la maşina sincrona cu rotor cu
poli înecaţi este:
a) E 0  U  R I  jX  I  jX a I

b) E 0  U  R I  jX  I  jX aq I q  jX ad I d

c) I q  I cos

94
29. Relaţia teoremei a doua a lui Kirchhoff în complex
simplificat pe circuitul de fază la maşina sincrona cu rotor cu
poli aparenți este:
a) E 0  U  R I  jX  I  jX a I

b) E 0  U  R I  jX  I  jX aq I q  jX ad I d

c) I q  I cos

30. Ce este reprezentat in figura MS3?

a) Diagrama fazorială completă de tensiuni a maşinii

sincrone cu rotor cu poli înecaţi
b) Diagrama fazorială completă de tensiuni a maşinii
sincrone cu rotor cu poli aparenți
c) Diagrama fazorială completă de tensiuni a maşinii
asincrone cu rotor in scurtcircuit
95
31. Relatiile X q  X aq  X  si X d  X ad  X  reprezintă :

a) Reactanţele sincrone pe axa transversală şi

longitudinală;
b) Reactanța de scurtcircuit a mașinii sincrone este suma
dintre reactanța înfășurării statorice si reactanța
înfășurării rotorice;
c) Reactanța de mers in gol a mașinii sincrone egala cu
suma dintre reactanța înfășurării statorice si reactanța
înfășurării rotorice;

32. Relația
S  P  jQ  m(UI q cos   UI d sin  )  jm(UI d cos   UI q sin  )
reprezintă:
a) Puterea aparentă complexă a maşinii sincrone cu
rotor cu poli aparenți;
b) Puterea aparentă complexă a maşinii asincrone cu rotor in
scurtcircuit;
c) Puterea aparentă complexă a transformatorului;

mUE0 mU 2 1 1
33. Relația P  Re( S )  sin   (  ) sin 2
Xd 2 Xq Xd

reprezintă:
a) Puterea activa complexă a maşinii sincrone cu rotor
cu poli aparenți ;
96
 b) Puterea activa complexă a maşinii sincrone cu rotor cu
poli înecați;
c) Puterea activa complexă a transformatorului;

34. Relația

mUE0 mU 2  1 1 1 1 
Q cos     (  ) cos 2 
Xd 2  X d X q Xq Xd 
reprezintă:
a) Puterea reactiva complexă a maşinii sincrone cu rotor
cu poli aparenți ;
b) Puterea reactiva complexă a maşinii sincrone cu rotor cu
poli înecați;
c) Puterea reactiva complexă a transformatorului;

35. In figura MS4 s-a reprezentat:

a) Dependenta puterii electromagnetice funcție de
unghiul intern la o mașina sincrona cu poli aparenți;
b) Dependenta tensiunii funcție de intensitate la o mașina
sincrona cu poli aparenți;
c) Dependenta puterii electromagnetice funcție de
intensitate la o mașina sincrona cu poli aparenți;

97
 FigMS4.

36. Pentru maşina cu poli înecaţi reactanţele sincrone pe cele

două direcţii satisfac relația:
a) X d  X q  X s

b) X d  X q  X s

c) X d  X q  X s

37. In figura MS5 s-a reprezentat:

a) Dependenta puterii electromagnetice funcție de
unghiul intern la o mașina sincrona cu poli înecați;
b) Dependenta tensiunii funcție de intensitate la o mașina
sincrona cu poli înecați;

98
 c) Dependenta puterii electromagnetice funcție de
intensitate la o mașina sincrona cu poli înecați;

fig. MS5

38. Condiţiile de cuplare în paralel a două generatoare sincrone

sunt:
a) Egalitatea tensiunilor, egalitatea frecvenţelor, aceiași
succesiune a fazelor, tensiunile celor două surse în
momentul cuplării în paralel să fie în fază;
b) Egalitatea tensiunilor, egalitatea puterilor active, reactive
si aparente;
c) Egalitatea parametrilor nominali ai celor doua
generatoare sincrone

39.Schema din figură este:

99
 a) Schema electrica de cuplare a doua generatoare
sincrone in care se evidențiază apariția curenților de
circulație în cazul neîndeplinirii uneia dintre condițiile
de cuplare in paralel;
b) Schema electrică de cuplare motor sincron – generator
sincron;
c) Schema electrica de cuplare generator asincron -
generator sincron;

40. Ce rol au voltmetrele Vr şi Vg , prezente in schema din

figură?
a) Verifica egalitatea dintre tensiunea reţelei şi tensiunea
la bornele generatorului;
b) Verifică egalitatea dintre tensiunea statorică şi tensiunea
rotorică;

100
 c) Verifica egalitatea dintre tensiunea primara şi tensiunea
secundară;

:
41. Schema reprezentata în figură se utilizează la identificarea
momentului cuplării generatorului prin:

a) Metoda becurilor stinse;

b) Metoda becurilor aprinse;
c) Metoda mixtă;

101
42. Schema reprezentată în figura se utilizează la identificarea
momentului cuplării generatorului prin:

a) Metoda becurilor stinse;

b) Metoda becurilor aprinse;
c) Metoda mixtă;

43. Schema reprezentata în figura se utilizează la identificarea

momentului cuplării generatorului prin:

a) Metoda becurilor stinse;

b) Metoda becurilor aprinse;
c) Metoda mixtă;

102
44. Ce reprezintă caracteristica din figura?

a) Caracteristica mecanică unghiulară a unei mașini

sincrone
b) Caracteristica mecanică unghiulară a unei mașini
asincrone
c) Caracteristica mecanică unghiulară a unei mașini de c.c.

mUE0 mU 2 1 1
45. Expresia M   sin   (  ) sin 2
X d 1 21 X q X d

reprezintă:
a) Cuplul electromagnetic în cazul generatorului cu poli
aparenţi
b) Cuplul electromagnetic în cazul generatorului cu poli
înecați
c) Cuplul electromagnetic în cazul generatorului cu rotorul
bobinat

103
 M max 1
46. Expresia kS   reprezintă:
MN sin  N
a) Capacitatea de supraîncărcare a maşinii sincrone
b) Capacitatea de supraîncărcare a maşinii asincrone
c) Factorul de supraîncărcare

47. Punctul de funcţionare A din următoarea caracteristică

reprezintă:

a) Funcționare stabila
b) Funcționare instabila
c) Funcționare in regim de motor

48. Caracteristicile în "V" ale generatorului sincron se obţin în

situaţia în care:

104
 a) Generatorul sincron funcţionează la putere activă
constantă şi curent de excitaţie variabil
b) Generatorul sincron funcţionează la putere reactivă
constantă şi curent de excitaţie variabil
c) Generatorul sincron funcţionează la putere activă
constantă şi curent de excitaţie constant

49. Caracteristica din figura reprezintă:

a) Caracteristicile în "V" ale generatorului sincron;

b) Caracteristicile de mers in gol ale generatorului sincron;
c) Caracteristicile externe ale generatorului sincron;

50. Pornirea motorului sincron cu ajutorul unui motor auxiliar

consta în:

105
 a) Antrenarea cu ajutorul unui motor auxiliar a
rotorului motorului sincron până la turația de
sincronism, moment în care se conectează statorul la
rețea;
b) Cuplarea in serie a motorului sincron cu un motor de
curent continuu;
c) Cuplarea in paralel a motorului sincron cu un motor de
curent continuu;

51. Pornirea motorului sincron în asincron este posibila daca:

a) Polii rotorici sunt prevăzuți cu o înfășurare
suplimentară în scurtcircuit care joaca rolul coliviei la
motorul asincron;
b) Rotorul este bobinat;
c) Rotorul este in scurtcircuit;

52.La generatorul sincron trifazat naval turația motorului de

antrenare si frecventa tensiunii electromotoare induse:
a) Se afla intr-un raport constant
b) Se afla intr-un raport ce depinde de alunecarea
generatorului sincron
c) Sunt mărimi egale

106
53. Care din următoarele trei mărimi sunt înscrise pe plăcuta
indicatoare a mașinii sincrone?
a) Puterea activa, tensiunea de linie a înfășurării
indusului(tensiunea nominala); simbolul conexiunii
înfășurării indusului
b) Puterea activa; tensiunea de linie a înfășurării
indusului(tensiunea nominala); simbolul conexiunii
înfășurării indusului
c) Puterea aparenta la borne; tensiunea de linie a
înfășurării indusului(tensiunea nominala); simbolul
conexiunii înfășurării indusului

54. Care din următoarele trei mărimi nominale sunt înscrise pe

plăcuta indicatoare a mașinii sincrone?
a) Frecventa nominala; tensiunea de excitație la
funcționarea in gol;curentul de excitație la mersul in gol
b) Frecventa nominala; randamentul nominal ; turația
nominala
c) Frecventa nominala; tensiunea de excitație la
funcționarea in sarcina nominala; curentul de excitație la
mersul in gol

55. Cine produce fluxul inductor necesar producerii t.e.m. la

generatorului sincron trifazat?

107
 a) Curentul din înfășurarea de amortizare
b) Curentul care circula prin înfășurarea indusului
c) Curentul de excitație (curent continuu)

56. Din ce este realizat circuitul magnetic al statorului unui

generator sincron trifazat ?
a) Otel masiv
b) Tole de otel electrotehnic izolate intre ele
c) Aluminiu

57. Unde este dispusa înfășurarea de excitație la un generator

sincron naval cu rotor cu poli aparenți (construcție normală) ?
a) In crestături dispuse pe circuitul magnetic al statorului
b) In exteriorul generatorului sincron
c) Pe miezul polilor aparenți ai rotorului

58.Cum sunt legate bobinele înfășurării de excitație la un

generator sincron trifazat naval in construcție normala?
a) Serie
b) Paralel
c) Stea

59. Unde este dispusa înfășurarea de excitație la un generator

sincron trifazat naval in construcție inversa?

108
 a) Pe stator
b) Pe rotor
c) In exteriorul generatorului sincron

60. La generatorul sincron trifazat naval in construcție normală,

alimentarea înfășurării de excitație se realizează prin intermediul:
a) Unor contacte fixe dispuse pe stator
b) Unor perii mobile in raport cu statorul care freacă pe
inelele colectoare
c) Unor perii fixe in raport cu statorul care freacă pe
inelele colectoare

61. Prin reacția indusului la generatorul sincron se înțelege:

a) Acțiunea câmpului magnetic inductor asupra înfășurării
indusului
b) Acțiunea t.e.m. induse asupra înfășurării de excitație
c) Acțiunea câmpului magnetic produs de curentul de
sarcina asupra câmpului magnetic inductor

62. Distribuția sarcinii reactive a unui generator sincron trifazat

naval cuplat la o rețea de c.a. trifazat se realizează prin variația:
a) Curentului de excitație
b) Curentului de sarcina
c) Turației mașinii primare (de antrenare a generatorului)

109
110
 BIBLIOGRAFIE

[1]. Bâlă, C., Maşini electrice, Ed. Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1982
[2]. Ciucur V., Mașini electrice –note curs pentru studenți,
Editura Printech, București, 2000;
[3]. Gavrilă H., Electrotehnică şi echipamente electrice, vol. I-II,
Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993;
[4]. Răduţi C., Maşini electrice, vol. I şi II, curs litografiat,
Tipografia UPB, 1989;

111
 Tiparul executat în
Tipografia
UNIVERSITĂŢII MARITIME
Constanţa

112