Ministerul Tineretului a Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Catedra BTE

LUCRAREA
ANALITICO-GRAFICĂ Nr.5
La BTE
Procese tranzitorii în circuite liniare.

Varianta 55

A efectuat: Studentul gr. EM-071 Ceban Eugen

A verificat: lector superior Victor Nichitin

 Chişinău 2009
Enunţul lucrării
Este dată schema unui circuit în care are loc o comutaţie (Fig. 1). În circuit acţionează o
sursă de tensiuni continuă. Parametrii circuitului sînt indicaţi în tabelu de mai jos. Se cere
de determinat legea variaţiei tensiunii i2(t) pe porţiunea de circuit. Problema trebuie să fie
rezolvată în două metode: clasică, operaţională. Pe baza expresiei analitice primite de
construit graficul dependenţei mărimei calculate (i 3(t)) în raport cu timpul pentru intervalul

3
t=0 pînă la t aici pmin este cea mai mică după modul rădăcină a ecuaţiei
p min

caracteristice caracteristică.

2
 K R1
Se dă: i2 i3
E=100V i1
L=10mH C
C=0.5 µF
E R3 L
R1=15Ω
R2=5 Ω R2
R3=40Ω

i3(t)-? Figura 5.1 Schema circuitului pînă la comutaţie.

1.1 Alegem sensurile de referinţă pentru curenţi.

2.1 Aplicînd teorema lui Chirchhoff înscriem un sistem de ecuaţii pentru mărimi
tranzitorii necesare, momentane a circuitului după comutaţie (Figura 5.2)
i1

R12 i2
Ic
IIc C
L
i3
E

Figura 5.2 Schema circuitului după comutaţie.


i1  i2  i3  0 (1)

 di2
i1  R12  L E (2)
 dt
 1
i1  R12   i dt  E (3)
 C 3

3.1 Rezolvăm sistemul faţă de i2.

Derivăm expresia (2) şi expresia (3) din relaţia (1) scoatem curentul i2

i 2  i1  i3 (4)

 di1 d 2 i2
 R12  L  0 (5) )
 dt dt
 di1 1
 dt R12  i3 dt  0 (6
 C

Înlocuim i2 din relaţia (4) în (5) şi (6).

di1 d2
R12  L  i1  i3   0 (7 )
dt dt
di1 1
R12   i3 (8)
dt C
Înlocuim (8) în (7) derivăm expresia obţinută apoi grupăm termenii în rezultat obţinem.
3
 1 1 di3 d 2 i3
 i3   L  0 (9)
C R12 C dt dt
Înmulţim expresia cu (-1).
d 2 i3 1 di3 1
   i3  0 (10)
dt R12 C dt CL

4.1 Prezentăm soluţia acestei ecuaţii diferenţiale de gradul 2 în formă de sumă.

i3  i3 p  i3l
5.1 Determinăm i3p care este egal cu curentul ce circulă în latura cu inductanţă după ce a
avut loc procesul tranzitoriu în circuitul dat.
E 100
i2 p    5A; i1 p  i2 p  5 A; i3 p  0;
R12 20
6.1 Transcriem ecuaţia (10) pentru regim liber, calculăm rădăcinele ecuaţiei caracteristice.
d 2 i3 1 di3 1
2
   i3  0 (11)
dt R12 C dt LC
1 1
p2  p 0 (12)
R12 C LC
1 1
p2  p 0
20  0.5  10 6 10  10 3  0.5  10 3
p 2  10 5 p  2  10 8  0
2
10 5  10 5 
p1       2  10 8  2041.684s 1 ;
2  2 
2
10 5  10 5 
p1       2  10 8  97958.315s 1 ;
2  2 

7.1 Înscriem în forma generală pentru componenta liberă a mărimii tranzitorii curentul i3l şi
 di3l 
deriavata ei  .
 dt 
i3l  A1  e p1t  A2  e p2 t (13)
di3l
 p1  A1  e p1t  p 2  A2  e p2 t (14)
dt

8.1 Determinăm condiţiile iniţiale dependente şi independente pentru t=0+.

Pentru aceasta CII se determină conform legilor de comutaţie dar CID se determină din
sistemul Chirchhoff pentru t=0+.

Condiţiile iniţial independente:

u c (0 )  u c (0)  0V ;
i2 (0 )  i 2 (0)  0 A;
4
Condiţiile iniţiale dependente:
E  u C (0) 100
i1 (0)    5A
R12 20
i3 (0)  i1 (0)  5 A

9.1 Determinăm componentele libere ale mărimilor tranzitorii idn circuit pentru t=0+.
i1l (0 )  i1 (0 )  i1 p  5  5  0 A;
i 21l (0 )  i 2 (0 )  i 2 p  0  5  5 A;
i31l (0 )  i3 (0 )  i3 p  5  0  5 A;

10.1 Determinăm derivata de la componenta liberă a mărimii tranzitorie a curentului i3l

pentru mometul t=0+.
Transcriem ecuaţia(3) pentru regim liber, înlocuim componentele libere pentru t=0+
calculate mai sus şi exprimăm:

i (0  )  i2 l (0 )  i3l (0 )  0 (15)
 1l
 di 2 l
i1l ( 0  ) R12  L  0 (16)
 dt t  0 
 1
i1l  0   R12   i3l ( 0  )dt  0 (17 )
 C

di2 l di1l
Derivăm expresia (15) şi (17). Exprimăm dt din (16) şi dt din (17) după
t  0  t  0 

derivare şi obţinem.
 di2 l R1 2
   i1l (0  ) (18)
 dt t  0   L
 di
 1

1l
  i3 l (0  ) (19)
 dt t  0  CR12
 di di2 l di 3l
 1l
  ( 20 )

 dt t  0  dt t  0  dt t  0 

0
di3l 1 R  1
  i3l (0)   12  i1l (0)    5  5 105.
dt t  0   CR12  L  0.5 10 6  20

di3l
11.1 Întroducem în ecuaţiile (13) şi (14) i3l(0+) şi t   0  şi obţinem : Astfel calculăm
dt
constantele de integrare A1 şi A2.
i3 l (0  )  A1  A2
  A1  A2  5  A1  A2  5
 di3l     
 t  (0  )  p1  A1  p 2  A2  p1  A1  p 2  A2  0  2041.684 A1  97958.315 A2  5 10
5

 dt
1 1
   97958.315  2041.684  -95916.63047;
 2041.684  97958.315
5 1
 A1   5  ( 97958.315)  5 10 5  10208.423;
 5  105  97958.315
1 5
 A2   5  10 5     2041.684  5  489791.576;
 2041.684  5 10 5
 A1 10208.423  A2 - 489791.576
A1    0.106; A1    5.106;
 - 95916.63047  - 95916.63047

12.1 Prezentăm soluţia pentru componenta liberă a mărimii tranzitorii i3l(t).

i3l  t   A1e p1t  A2 e p2t  0.106e 2041.684t  5.106e 97958.315t A;

13.1 Prezentăm graficul pentru i3(t) în regim tranzitoriu.

i3 (t )  i3 p  i3l  0.106e 204.684 t  5.106e 979.315 t A;

13.1.1 Determinăm intervalul pentru care trebuie de făcut graficul.

 3  3 3
t   0.......... ;   0.001469  1469 s;
 p min  p min  6737.912
t   0.........1469  s;

5
13.1.2 Descompunem i3(t) în două componente şi trasăm graficul, apoi sumăm şi obţinem
i3(t) în regim tranzitoriu.

i21 (t )  0.106e 2041. 684t A; i22 (t )  5.106e 97958. 315t A;

13.1.3 Prezentăm tabelul pentru valorile lui i21 (t ) , i 22 (t ) , dar mai întîi calculăm  1, 2 .

1 1
1    0.00049  490s.
p1  2041.684
1 1
2    0.0000102  10.2s.
p2  97958.315
Tabelul Nr. 1

t, (s) 0  2 2.5
2
i21 (t ) ,(A) -0106 -0,0645 -0,0391 -0,0144 -,00874

t, (s) 0  2 2.5
2
i22 (t ) , (A) 5,106 3,092 1,878 0,69 0,419

În (figura 5.3) este prezentată i3(t) în regimul tranzitoriu.

6
II Metoda operaţională

1.2 Alcătuim Schema operaţională de substituţie (figura 5.4) în regim tranzitoriu după
comutaţie.

I1(p) I2(p) 1 I3(p)

Lp pC
I II
E(p)
Li2(0+) uc (0  )
p
R12

Figura 5.4 Schema de substituţie după comutaţie (metoda operaţională).

2.2 Alcătuim sistemul de ecuaţii în conformitate cu legea a două a lui Kirchhoff.


I   
1 ( p) I 2 ( p) I 3 ( p) 0


I1 ( p)  R12  I 2 ( p )  Lp  E ( p)  L  i 2 (0  ) (2)
 1 u c (0  )
I1 ( p)  R  I ( p)   E ( p)  ( 3)


12 3
pC p

3.2 Din Sistemul de ecuaţii obţinut calculăm imaginea pentru I2(p).

7
 1 1 1
Lp R
  R12 pL 0   Lp  R12  12 
1 p  C pC
R12 0
pC
LCR12 p 2  Lp  R12
;
pC

1 1 0
 u (0  )   u (0  ) 
 I 2 ( p )  R12 pL E ( p )  Li 2 (0 )  pL   E ( p )  c  R12   E ( p )  Li 2 (0 )   R12   E ( p )  c  
u c (0  )  p   p 
R12 0 E ( p) 
p
LpE Lu c (0 ) p R u ( 0 ) LEC  p  Lu C (0 )C  p  R12 Li 2 (0 )C  p  R12 u C (0 )C
   R12 Li 2 (0 )  12 C  
p p p pC
 LEC  Lu C (0 )C  R12 Li 2 (0 )C  p  R12 u C (0 )C
 ;
pC

 I2 ( p)  LEC  Lu C (0)C  R12 Li 2 (0)C  p  R12u C (0)C pC

I 2 ( p)    
 pC LCR12 p  Lp  R12
2

 LEC  Lu C (0)C  R12 Li 2 (0)C  p  R12u C (0)C


 LCR 12 p 2  Lp  R12 


10  10 3
 100  0.5  10 6  10  10 3  0  0.5  10 6  20  10  10 3  0  0.5  10 6  p  20  0  0.5  10 6

10  10 3  0.5  10 6  20 p 2  10 3 p  20
5  10 7 p 5  10 7 p
 ; I 2 ( p )  A;
1  10 7 p 2  0.01 p  20 1  10 7 p 2  0.01 p  20

4.2 Utilizînd teorema dezvoltării determinăm originalul i3(t).

2
F1 ( pk ) pkt F1 ( p1 ) p1t F1 ( p 2 ) p2t
i3 (t )   e  e   e A;
k 1 F2 ( pk ) F2( p1 ) F2( p 2 )
Egalăm ecuaţia F2 cu zero şi calculăm rădăcinele ecuaţiei:
p1  2041.684; p2  97958.315;
F1 ( p1 )  5 10 7  (2041.684)  0.00102; F2 ( p 2 )  5 10 7  (97958.315)  0.0489;

F2 ( p1 )  2  10 7   2041.684  0.01  0.00959

F2 ( p 2 )  2  10 7   97958.315  0.01  0.00959;

 0.00102  2041.684t  0.0489

i3 (t )  e   e 97958.315t  0.106e  2041.684t  5.106  e 97958.315t A;
0.00959  0.00959

Concluzie: Calculînd curentul prin două metode am obţinut acelaşi curent de unde scoatem
concluzia că calculile mele sunt corecte. Din această lucrare am înţeles cum se rezolvă
orice parametru în procesul tranzitoriu. Deseori în viaţa de zi cu zi ne întîlim cu astfel de
cazuri de exemplu (descărcarea condensatorului).

8
9
 A
Si  0.1 .
5,5 un
5,4
I3(t),A s
5,3 St  25 .
5,2
un
5,1
5

4,9

4,8
4,7

4,6
4,5

4,4
4,3

4,2

4,1

3,9
3,8

3,7
3,6

3,5

3,4

3,3

3,2
3,1

3
2,9

2,8
2,7
2,6

2,5
2,4

2,3
2,2

2,1
2
1,9
1,8

1,7
1,6
1,5

1,4
1,3

1,2

1,1

0,9
0,8

0,7

0,6
0,5

0,4

0,3

0,2
0,1
t, micros
0
0 25 50 75 100 125 150 175 200 225 250 275 300 325 350 375 400 425 450 475 500 525 550 575 600 625 650 675 700 725 750 775 800 825 850 875 900 925 950 975 100
-0,1
0
-0,2
-0,3

-0,4

-0,5

Fig.5.3 Dependenţa curentului i3 în regimul tranzitoriu

10
Graficele este doua trebuie sa le aduni! Si rezultatul
aistai! Inseamna pe grafic tau 1 si tau 2. Eu nu pot ca nu
am printer dar daca ma gasesti dupoa ce il scoti la printer
eu timp de doua minute iti fac!