ASPN Final

Maşini, instalaţii, automatizări mecanice şi hidropneumatice
G. AUTOMATIZĂRI MECANICE ŞI HIDROPNEUMATICE
1. Dispozitivul prezentat in fig. G.1 este:
Fig. G.1
a) filtru de aer ;
b) reductor de aer ;
c) amplificator de aer ;
d) ungător de aer.
2. Care este rolul functional al ungatorului de aer prezentat in fig.

G.1?
a) de a filtra aerul utilizat in acţionarile pneumatice şi de a introduce o

anumită cantitate de apă sub formă de picături ;
b) de a introduce în masa aerului de alimentare utilizat in automatizările
pneumatice o anumita cantitate de ulei lichid ;
c) de a pulveriza, in masa de aer utilizat in automatizările pneumatice, o
anumită cantitate de ulei ;
1
Teste de evaluare. Ofiţeri mecanici maritimi. Nivel operaţional.
d) de a filtra aerul utilizat in acţionările pneumatice şi de a reţine apa sub

forma de picături.
3. Care din urmatoarele afirmaţii defineşte cel mai bine funcţionarea

dispozitivului din fig. G. 1?
a) la trecerea aerului prin secţiunea d se crează presiune la suprafaţa

liberă a uleiului şi acesta este trimis în instalaţie sub formă de picaturi
mari ;
b) la trecerea aerului prin secţiunea d, la capătul conductei c se crează o
depresiune şi uleiul din paharul ungătorului se ridică in zona d si este
pulverizat.
c) la trecerea aerului prin secţiunea d se absoarbe uleiul din paharul
ungatorului şi acesta este trimis sub forma de picaturi de 0,5 mm cu aerul
în instalaţie ;
d) în instalaţiile de automatizare pneumatice nu se foloseste dispozitivul.
4. Staţia de preparare a aerului utilizata într-o instalaţie de

automatizare pneumatică trebuie să realizeze :
a) o filtrare ;
b) o reducere a presiunii şi să asigure o protecţie pe fiecare nivel de
presiune;
c) o uscare şi uneori o ungere ;
d) toate de mai sus .
5. Care din urmatoarele afirmaţii defineşte cel mai bine

amplificatorul sistemului de reglare automată?
a) dispozitiv prin intermediul căruia se măreşte amplitudinea unui semnal

aplicat elementului de comandă ;
b) dispozitiv prin intermediul căruia semnalul de intrare se suprapune
peste semnalul de zgomot rezultând un semnal de amplificare mare ;
c) dispozitiv prin intermediul căruia un semnal de intrare comandă o
sursă de putere producând la ieşire un semnal de intensitate mai mare
ce este o funcţie de mărimea de intrare ;
d) dispozitiv prin intermediul caruia se măreşte frecvenţa unui semnal
aplicat elementului de comandă.
6. Care din urmatoarele afirmaţii caracterizează parametrii principali

ai unui amplificator?
a) amplificarea se exprimă prin raportul dintre mărimea de ieşire şi cea

de intrare ; este intalnita şi sub denumirea de câştig ;
b) distorsiunile - reprezintă modificarea semnalului de ieşire fatţă de cel
de intrare (efect perturbator) şi zgomotul ce constă din apariţia unui
semnal perturbator de ieşire ;
2
c) caracteristica statică şi dinamică ;

d) toate de mai sus.
7. Amplificatorul pneumatic de tip ajutaj-clapetă serveşte la :
a) amplificarea semnalului de intrare pneumatic, obţinand la ieşire un

semnal dependent de acesta ;
b) prelucrarea semnalul de intrare, transformându -l într-un semnal liniar ;
c) transformarea unei deplasari mecanice în semnal pneumatic de
comandă ;
d) transformarea unui semnal pneumatic într-un semnal electric.
8. La amplificatorul pneumatic prezentat in fig. G. 2 presiunea din

camera acestuia variaza datorită:
Fig. G. 2
a) rezistenţei R1 ;
b) lungimii conductei de legatură cu sarcina ;
c) distanţei h dintre paletă şi ajutaj ;
d) distanţei dintre ajutaj şi articulaţia clapetei.
9. Purjarea aerului dintr-un sistem hidraulic este necesară când:
a) se adaugă cantitaăţi mici de ulei ;

b) sistemul a fost supraîncălzit ;
c) sistemul a fost golit şi apoi umplut cu ulei nou ;
d) sistemul nu a funcţionat o perioadă lungă de timp.
10. Conductele de retur al unui sistem hidraulic trebuie să intre în

rezervor sub nivelul suprafeţei libere a lichidului pentru:
3
a) a preveni formarea spumei ;

b) a preveni acumularea de umiditate ;
c) a preveni formarea vidului,
d) a preveni dilatarea termică.
11. Un dispozitiv care cuprinde un drosel variabil aşezat în serie cu

o supapă de sens la un sistem hidraulic este folosit pentru:
a) a permite circulatia liberă a lichidului hidraulic in ambele sensuri ;

b) a permite curgerea lichidului numai într –un sens ;
c) a permite curgerea redusa a lichidului numai într-un sens ;
d) a limita curgerea lichidului hidraulic in ambele sensuri.
12. Supapa de sens cu orificiu calibrat ( cu drosel) de la un sistem

hidraulic este folosită pentru:
a) reglarea debitului de lichid in orice sens ;

b) limitarea circulaţiei lichidului hidraulic intr-un sens dar permite circulaţia
liberă în celălalt sens ;
c) a permite circulaţia liberă a lichidului hidraulic in ambele sensuri ;
d) a permite o curgere limitată a lichidului numai într-un sens.
13. La o creştere a temperaturii volumul agentului hidraulic:
a) se contractă ;
b) rămâne acelaşi ;
c) rămâne constant dacă presiunea scade ;
d) creşte.
14. Supraîncalzirea uleiului dintr-un sistem hidraulic poate fi cauzată

de:
a) presiunea de refulare excesivă a pompei ;

b) o creştere a grosimii stratului de ulei hidraulic ;
c) alunecare insuficienta a rotorului maşinii electrice de antrenare ;
d) fluctuaţia presiunii de refulare a pompei ca reacţie a variaţiilor normale
de sarcină.
15. Ce întelegeţi prin noţiunea de fluid (agent motor), în contextul

acţionarii şi automatizarii hidropneumatice?
a) un agent de lucru ce circula prin conducte de la un element la altul ;

b) un agent de lucru purtator de informaţie şi energie ;
c) un agent de lucru vehiculat de pompe într-o instalaţie ;
4
16. Ce fluide de lucru pot fi utilizate in sistemele de acţionare şi

automatizare?
a) gazele, în special aerul pentru că circulă mai uşor prin conducte ;

b) lichidele pentru ca pot fi depozitate în recipienţi deschişi ;
c) gazele pentru instalaţiile pneumatice şi lichidele pentru instalaţiile
hidraulice ;
d) solidele sub formă de granule a caror mărime geometrica nu
depaseste 3 mm .
17. Condiţiile la care este supus fluidul (agentul motor) in timpul

funcţionării sistemului de automatizare sunt:
a) variaţia temperaturii şi presiunii într-un domeniu larg şi menţinerea

proprietaţilor fizico -chimice şi mecanice o perioadă indelungată ;
b) variaţia vitezei de lucru mentinandu-şi proprietaţile fizico-chimice şi
mecanice o perioadă indelungată ;
c) atât A cat si B ;
d) nu sunt impuse condiţii deoarece toate fluidele le satisfac.
18. Fluidele de lucru utilizate în sistemele de acţionări şi

automatizări trebuie să îndeplineasca urmatoarele cerinţe:
a) să asigure lubrifierea, rezistenţa mecanică a peliculei sa fie bună,

stabilitate termică şi chimica bună;
b) variaţia viscozităţii cu temperatura să fie minimă şi să nu degaje vapori
la temperaturi obişnuite de funcţionare ;
c) să aibe punct ridicat de inflamabilitate şi cât mai scăzut de congelare ;
19. Aerul de alimentare în instalaţiile de automatizare este împărţit

în patru clase de impurificare în funcţie de:
a) conţinutul de particule solide cu cele doua componente: dimensiunea

maximă a particulelor şi concentratia acestora ;
b) conţinutul de umiditate în stare lichidă şi de vapori ;
c) conţinutul de ulei in stare lichidă şi de vapori ;
20. După cât timp trebuie făcută verificarea calitaăţii aerului

comprimat utilizat in acţionările pneumatice?
a) cel puţin odata la 3 luni pentru clasa de impurificare "D" ;

b) cel puţin odata la 6 luni pentru clasa de impurificare 2,3 şi 4 ;
c) în toate cazurile, dupa reparaţii sau înlocuirea unor elemente ale
instalaţiei de alimentare cu aer ;
5
21. Aerul comprimat pentru lansarea motorului se păstreaza în:
a) o butelie de aer ;
b) două butelii de aer ;
c) trei butelii de aer ;
d) nu este necesar să se păstreze aerul comprimat deoarece
compresoarele satisfac necesarul de aer.
22. Numărul de butelii de aer existent pe navă este:
a) o butelie pentru lansarea MP ;

b) doua butelii, una pentru lansarea MP şi alta pentru lansarea MA ;
c) trei butelii, doua pentru lansarea MP şi o butelie pentru lansarea MA ;
d) patru butelii, doua pentru lansarea MP, o butelie pentru lansarea MA şi
o butelie pentru tifon.
23. Fiecare butelie de aer trebuie să fie prevazută cu o supapă de

siguranţă care să îndeplineasca urmatoarea condiţie:
a) nu este necesară supapa de siguranţă pentru ca este prevazută una

pe compresorul de aer ;
b) să se deschidă la 10% din presiunea normală de lucru ;
c) să se deschidă la 1,1pn şi să se închida la 0,85pn ;
d) să se deschidă la 0,85pn.
24. Care din urmatoarele afirmaţii reprezintă o condiţie obligatorie

pentru fiecare butelie ?
a) să fie prevazută cu un dispozitiv de purjare ;

b) să fie prevazută cu o gură de vizită ce stă in permanenţă deschisă
pentru a verifica gradul de coroziune din interior ;
c) sa fie prevazută cu un vizor ;
d) sa fie prevazută cu un sistem de alarma la nivel maxim.
25. Presiunea de probă hidraulică a unei butelii de aer va fi de:
a) 1,25pn; b) 1,5pn; c) 1,75pn; d) 2pn.
26. Fiecare butelie va avea un postament care va asigura:
a) poziţia orizontală cu un strat de pastă între butelie şi postament ;

b) o înclinare longitudinală de 1,5grd şi un strat de pastă pe suprafaţa de
sprijin a buteliei pe postament ;
c) o inclinare longitudinală cu 3grd şi un sistem de fixare superioară cu
platbandă ;
6
d) nu este necesară nici înclinarea şi nici fixarea deoarece stă pe

postament datorita greutăţii proprii.
27. Care este rolul rezervorului în sistemele hidraulice în circuit

deschis şi semideschis ?
a) să depoziteze uleiul până cand ies toţi vaporii in timpul încalzirii ;
b) să alimenteze pompele ce vehiculează lichidul ;
c) să depoziteze uleiul sub presiune ;
d) să decanteze şi să filtreze uleiul înainte de intrare in pompă.
28. Care din afirmaţiile ce urmează reprezintă una din condiţiile care
trebuie să le îndeplinească un rezervor de ulei ?
a) să aibă capacitatea sa depaşească de câteva ori cantitatea de ulei

debitată de pompă într -un minut ;
b) să aibă capacitatea de a depozita uleiul din instalaţie ;
c) să aibă capacitatea de 0,5 m3 cu posibilitatea de a completa uleiul în
timpul funcţionării ;
d) să aibă capacitatea de minim 1 m3 astfel încât să existe suficient spaţiu
pentru spuma de ulei.
29. Care din afirmaţiile urmatoare reprezintă una din condiţiile care
trebuie să le îndeplineasca un rezervor de ulei ?
a) să poată evacua caldura acumulata prin peretii rezervorului menţinând -

-o in jurul valorii de 80 0C ;
b) să poată evacua căldura acumulată în timpul funcţionării dispozitivelor,
menţinând temperatura uleiului sub 55-60 0C ;
c) să menţină presiunea uleiului mai mare decat presiunea atmosferică ;
d) să aibă capacitatea de minim 1 m3 pentru a depozita uleiul din
întreaga instalaţie.
30. În cazul în care rezervorul de ulei nu poate elimina intreaga

cantitate de căldură prin pereţi, ce măsuri suplimentare să se ia ?
a) să se introducă un termometru in rezervor şi un ventilator lânga tanc ;

b) să se monteze o instalaţie frigorifică pentru răcirea tancului ;
c) să se faca racirea forţată prin introducerea unei serpentine de răcire în
interiorul tancului ;
d) nu este necesar să se ia măsuri suplimentare deoarece nu se atinge
punctul de inflamabilitate.
31. La un sistem hidraulic tipic este montată o diafragmă în rezervor

pentru: I - a asigura o reducere a efectului de suprafaţă liber la pompa
hidraulică; II - a ajuta la reţinerea impurităţilor şi liniştirea uleiului hidraulic
pentru a asigura eliminarea caldurii;
7
a) numai I ; b) numai II ; c) atat I cât şi II ; d) nici I , nici II.
32. Care este rolul acumulatoarelor hidraulice în sistemele de

acţionare?
a) de a răci uleiul după pompă, înainte de a circula prin instalaţie ;

b) de a decanta şi filtra uleiul înainte de elementele de acţionare ;
c) de a suplimenta debitul de ulei al pompei în perioadele ciclului de lucru
intens sau de a asigura funcţionarea instalaţiei în timpul staţionarii
pompei ;
d) de a suplimenta presiunea existentă la pompă.
33. Care sunt situaţiile în care se impune utilizarea acumulatoarelor

hidraulice?
a) nu sunt necesare în instalaţie deoarece pompa satisface debitul de

ulei;
b) pentru realizarea unui ciclu de lucru ce necesită debite de ulei mult
diferite ca mărime în timp;
c) pentru realizarea unui volum de ulei sub presiune pentru a fi consumat
de utilizatori in perioada în care pompa de ulei nu funcţioneaza
(funcţionează cu intermitenţă);
d) atât b cât si c.
34. Distribuitoarele într-un circuit de acţionare au rolul:
a) de a controla energia fluidului prin debit, fără a -i modifica valoarea

distribuind-o pe diverse circuite prin orificii în funcţie de poziţia de lucru
după o caracteristică "totul sau nimic";
b) de a controla energia fluidului sau reglarea presiunii, distribuind -o pe
diverse circuite prin orificii în funcţie de poziţia distribuitorului după o
caracteristică "totul sau nimic";
c) de a controla energia fluidului atât prin debit cât şi prin presiune,
distribuind-o pe diferite circuite prin orificii in funcţie de poziţia
distribuitorului;
d) de a dirija fluxul de fluid prin toate circuitele necesare acţionarilor
automate de la distanţă.
35. Care este rolul funcţional al supapelor de sens dintr-o instalaţie

de acţionare sau automatizare?
a) au rolul de a permite curgerea fluidului, pe circuitele ce se stabilesc,

între orificii în ambele sensuri;
b) au rolul de a permite curgerea fluidului, pe circuitele ce se stabilesc,
între orificii numai într-un singur sens;
c) are rolul de a intrerupe curgerea fluidului, pe circuitele ce se stabilesc,
între orificii numai într -un singur sens;
8
d) nu sunt necesare în instalaţiile de acţionare şi automatizare.
36. Pe ce sens al fluidului în conductă supapele de sens opun o

rezistenţă minimă?
a) pe sensul admis de curgere;

b) pe sensul invers de curgere;
c) pe ambele sensuri de curgere;
d) noţiunea de rezistenţă minimă nu are sens la supapele de acest tip.
37. Supapele cu scaun conic montate pe sistemele hidraulice sunt

corespunzatoare pentru a fi folosite ca:
a) supape de reglare a debitului pe conducta de tur;

b) supape de reglare a debitului variabil;
c) supape de reglare a debitului bipoziţionale;
d) supape de siguranţă.
38. Care este rolul funcţional al unui cilindru dintr-un sistem de

actionare si automatizare ?
a) de a dezvolta la nivelul subansamblului său mobil tijă –piston, aflat în

mişcare de translaţie, un lucru mecanic prin intermediul forţei utile la tijă;
b) de a dezvolta la nivelul tijei o împingere pentru deplasarea unui utilaj;
c) de a executa o mişcare de translaţie;
d) de a executa o mişcare de rotaţie.
39. Forţa de acţionare a pistonului pneumatic este asigurată de :
a) presiunea uleiului din camerele de lucru uniform distribuită pe

suprafeţele acestora;
b) presiunea aerului din camerele de lucru uniform distribuită pe
c) presiunea aerului din cilindrul pistonului care este variabilă şi distribuită
dupa o lege oarecare;
d) presiunea uleiului din cilindrul pistonului care este distribuită dupa o
lege liniara.
40. Care din parametrii enumeraţi sunt necesari a fi cunoscuţi la tija

pistonului ?
a) forţa nominală şi cursa tijei pistonului;

b) viteza şi acceleraţia de deplasare a pistonului;
c) timpul de deplasare a pistonului;
9
41. Care din parametrii enumeraţi sunt necesari a fi cunoscuţi

pentru un cilindru de acţionare ?
a) presiune nominală a fluidului de lucru;

b) debitul nominal al fluidului de lucru;
c) presiunea şi debitul fluidului de lucru;
d) nu este necesar nici un parametru.
42. Care din parametrii constructivi enumeraţi ai unui cilindru sunt

necesari a fi cunoscuţi ?
a) diametrul pistonului D (mm);

b) diametrul tijei pistonului d(mm);
c) diametrul nominal al orificiilor de alimentare si evacuare Dn (mm);
43. Care din urmatoarele afirmaţii defineşte cel mai bine elementele
(mecanismele) de execuţie ?
a) dispozitiv de automatizare căruia i se aplică la intrare mărimea de

comandă şi furnizează la ieşire un semnal de execuţie;
b) dispozitiv de automatizare care compară mărimea de ieşire cu cea de
intrare;
c) dispozitiv de automatizare care modifica poziţia unui clapet in funcţie
de necesităţile procesului;
d) dispozitiv de automatizare care modifică poziţia unui ventil în funcţie de
necesitatile procesului.
44. Elementul de execuţie este constituit din urmatoarele elemente

principale :
a) elementul de comparare şi organul de reglare;

b) elementul de acţionare şi organul de reglare;
c) elementul de acţionare şi regulatorul;
d) traductorul şi organul de reglare.
45. Care din afirmaţiile urmatoare exprimă cel mai bine

caracteristicile funcţionale ale elementului de execuţie ?
a) siguranţa în funcţionare, precizia si viteza de raspuns;

b) caracteristicile statice şi dinamice;
c) domeniul de liniaritate şi corelaţia dintre puterea dezvoltată şi puterea
necesară elementului de acţionare;
10
46. Performanţele unui sistem automat în ansamblul său, în ceea ce

priveste viteza de raspuns şi precizia de poziţionare, depind într-o măsură
hotărâtoare de :
a) performanţele motoarelor de acţionare;

b) performanţele distribuitoarelor;
c) performanţele supapelor;
d) peformanţele elementelor auxiliare (filtre, ungătoare etc. )
47. Cum se numesc dispozitivele care transformă energia

pneumatică/hidraulică prin modificari permanente ale volumului de lucru
cuprins între părţile mobile şi partile fixe ale acestuia ?
a) motoare hidro -pneumodinamice sau turbine;

b) motoare hidro -pneumostatice sau volumice;
c) motoare cu presiune integrală;
d) motoare cu expansiune.
48. Montajul pieselor cu ajustaje cu joc dintr-un cilindru pneumatic

pentru a asigura coaxialitatea necesară şi strângerea elementelor de
prindere ale capacelor se face :
a) progresiv, în cruce, cu verificari periodice asupra calităţii mişcării;

b) progresiv, la rând, cu verificare finală asupra mişcării;
c) definitiv, la rând, cu verificare finală asupra mişcrii;
d) definitiv, fără verificare finală asupra miăcării.
49. Pierderea capacităţii de funcţionare a cilindrilor pneumatici se

constată prin :
a) nerealizarea forţei;
b) nerealizarea vitezei;
c) nerealizarea forţei şi vitezei;
d) nerealizarea cursei.
50. Defecţiunile uzuale ale cilindrilor pneumatici sunt :
a) pierderea capacităţii de etanşare dintre piston-cilindru sau tijă-capac;

b) pierderea stabilităţii tijei de acţionare;
c) ovalizarea cilindrului;
51. De ce un mecanism hidraulic de acţionare liniar este prevăzut cu

un dispozitiv de frânare ?
a) pentru a regla viteza mecanismului de acţionare pe toata lungimea

cursei;
11
b) pentru a reduce viteza pistonului la cap de cursă care impiedică şocul

şi deteriorarea datorită efectelor de lovire;
c) pentru a permite pompei să acţioneze temporar la o presiune de 10%
deasupra reglării supapei de siguranţă fara deschiderea acesteia;
d) toate cele de mai sus.
52. Care din urmatoarele dispozitive nu este considerat a fi un vas

de presiune ?
a) distilator de joasa presiune;

b) incalzitor de alimentare şi dezaerare;
c) cilindru de putere;
d) încălzitor de combustibil.
53. Daca viteza de deplasare a uleiului, la un mecanism de acţionare

liniar este redusă la jumatate din valoarea iniţială :
a) presiunea de evacuare a pompei va fi redusa cu o valoare direct

proporţională;
b) viteza mecanismului de acţionare va fi redusa;
c) viteza mecanismului de acţionare va fi mărita;
d) mecanismul de acţionare va funcţiona neregulat.
54. Care este rolul funcţional al camerelor pneumatice cu

membrană?
a) de a transforma energia pneumatică din camera pneumatică in lucru

mecanic la tija de ieşire;
b) de a transforma energia pneumatică într-o mişcare de rotaţie;
c) de a transforma energia pneumatică intr-o mişcare oscilantă;
d) de a transforma energia hidraulică într-o deplasare.
55. Camerele pneumatice cu membrane sunt utilizate în acţionarile

care necesită :
a) curse mici şi forţe foarte mari;

b) curse mici şi forţe relativ medii;
c) curse mari şi forţe relativ medii;
d) curse mari şi forţe foarte mari.
56. Care sunt avantajele funcţionale ale camerelor pneumatice cu

membrană ?
a) asigur etanşări teoretice perfecte între camerele de lucru;

b) elimina frecarea de contact dintre elementele de etanşare şi
suprafeţele etanşe;
c) contribuie pozitiv la ghidarea tijei;
12
57. Momentul de rotaţie al motorului pneumatic cu paletă este direct

proporţional cu :
a) presiunea fluidului de lucru asupra paletei;

b) presiunea maxima a pompei;
c) debitul maxim al pompei;
d) debitul fluidului ce intra in motor.
58. Care din afirmaţiile urmatoare defineşte cel mai bine noţiunea de
durabilitate in functionare (timp de functionare) a unui agregat?
a) durata de funcţionare în care degradarea valorii unei performanţe nu

depăşeşte o anumită limită acceptabilă din punct de vedere tehnic şi
economic;
b) durata de funcţionare a unui utilaj până când se schimbă prima piesa
uzată ;
c) durata de funcţionare între doua schimburi de ulei ;
d) durata de funcţionare între doua reparaţii capitale.
59. Care din urmatoarele afirmaţii defineşte cel mai bine noţiunea de
mediu poluat (contaminat) :
a) mediul în care există particule solide cu dimensiunea mai mare de 10

μm şi care nu modifică proprietăţile mediului ;
b) mediul în care există particule solide, lichide sau poluanţi gazoşi care
modifica proprietăţile mediului sau care are un efect coroziv chimic
asupra suprafeţelor din interiorul instalaţiei ;
c) mediul în care există particule solide şi lichide în amestec formând o
emulsie cu proprietăţi modificate ale mediului ;
d) mediul în care este amestecat un poluant lichid in proportie de 25 %.
60. Mediul hidraulic contaminat dintr-o instalaţie hidraulică

afectează:
a) durabilitatea funcţională a elementelor ăi fiabilitatea instalaţiei ;

b) performanţele funcţionale ale instalaţiei (maşinii) şi frecvenţa de
reparaţie a instalaţiei ;
c) siguranţa operaţională şi eficienţa economică a instalaţiei ;
61. Particulele contaminante ale mediului hidraulic din instalaţii

sunt: I. preexistente în instalaţie sau mediu; II. generate în instalaţie în
procesul de funcţionare :
a) numai I ; b) numai II ; c) atât I cât şi II ; d) nici I , nici II.
13
62. Modificarea debitului pompei cu pistonaşe radiale prin modificarea

excentricităţii este o reglare de tip :
a) rezistiv ; b) volumic ; c) rezistiv şi volumic ; d) nici rezistiv, nici

volumic.
63. În subsistemul de răcire cilindri MP sunt utilizate în mod

usual
a) pompe centrifuge;
b) pompe cu piston;
c) pompe axiale;
d) ejectoare.
64. Pompele de apă în sistemul de răcire MP sunt dimensionate

astfel încât debitul nominal de apă refulat asigură:
a) răcirea motorului în regim de avarie;

b) răcirea motorului la regim nominal de încărcare;
c) răcirea motorului la regim maxim de încărcare;
d) răcirea motorului la orice regim de încărcare.
65. La sistemele de răcire MP în general reglarea temperaturii

fluidului de răcire se face prin:
a) modificarea cantităţii de apă ce intră în răcitoare

păstrandu-se constant debitul de fluid care strabate
motorul;
b) modificarea cantităţii de apă care strabate motorul
menţinându-se constant debitul de fluid ce intră în
răcitoare;
c) modificarea cantităţii de apă care intră în răcitoare;
d) modificarea cantităţii de apă care iese din răcitoare.
66. În sistemul de răcire a cilindrilor MP pompele de circulaţie

sunt prevăzute cu:
a) sisteme stand-by de supraveghere presiunii minime a

apei de răcire;
b) sisteme stand-by de supraveghere a presiunii maxime a
apei de răcire;
c) sisteme stand-by de supraveghere a fluxului şi
temperaturii maxime a apei de răcire;
d) sisteme stand-by de supraveghere a temperaturii şi
presiunii maxime a apei de răcire.
14
67. Evacuarea apei în sistemul de răcire a cilindrilor MP se face:
a) pe la partea superioară a blocului cilindrilor;

b) pe la partea superioară a fiecarei chiulase;
c) pe la partea inferioara a blocului de cilindri;
68. Reglarea debitului de apă tehnică ce trece prin răcitoarele din

subsistemul de răcire clindri MP este realizată de:
a) valvula termoregulatoare;
b) generatorul de apă tehnică;
c) traductorul de flux;
d) pompa de circulaţie cu debit variabil.
69. Avantajele subsistemelor de răcire cu apă a pistoanelor sunt:
a) cost redus;
b) tratarea simplă a apei;
c) căldura specifică mare a apei;
70. Dezavantajele subsistemelor de răcire cu apă a pistoanelor

sunt:
a) formarea crustei în spaţiile de răcire;

b) actiunea corozivă a apei;
c) posibilitatea contaminarii uleiului de ungere;
71. Lichidele utilizate pentru răcirea injectoarelor motoarelor

navale sunt:
a) apa;
b) combustibilul greu;
c) motorina;
d) toate cele de mai sus
72. Ce operaţii trebuie să execute comanda motorului principal al

navei:
a) pornirea şi oprirea;
b) modificarea turaţiei (accelerarea şi decelerare);
c) inversarea sensului de mars;
15
73. Operaţia de inversare este specifică motoarelor principale

care se cuplează:
a) direct cu o elice cu pas fix;

b) cu o elice cu pas reglabil;
c) cu un reductor inversor şi o elice cu pas fix;
74. La care sistem de propulsie nu este necesar ca motorul

principal să fie reversibil:
a) format din motor lent cuplat direct cu o elice cu pas fix;

b) format din motor semirapid cuplat cu un reductor -inversor
şi elice cu pas fix;
c) format din motor semirapid cuplat cu maşină pas şi elice
cu pas reglabil.
d) atât b cat şi c
75. Ce agent este folosit pentru a roti şi apoi a menţine poziţia

paleţilor dispoziţivului 423 în timpul funcţionării motorului prezentat în
figura G. 3?
Fig. G. 3
a) aerul comprimat este folosit pentru deplasarea

dispoziţivului în poziţie corecta, apoi se aplica presiunea
hidraulică pentru a menţine această poziţie în timpul
manevrelor;
b) uleiul de ungere pentru motor este folosit pentru rotirea
paleţilor şi menţinerea contactului dintre paleţi şi
elemenţii de oprire în timpul rotirii axului cu came şi a
mecanismului de inversare;
16
c) uleiul de ungere şi aerul comprimat acţionează simultan

pe paleţi şi menţine poziţia în timpul inversării;
d) uleiul la o presiune de 6 bari actionează şi menţine
dispoziţivul.
76. În dispoziţivul indicat în figura G. 3 elementul notat 423 se

numeste:
a) valvulă de reglare la inversare;

b) dispoziţiv de siguranţă pentru direcţia de funcţionare;
c) pompa de ulei a sistemului de comanda;
d) servomotor de inversare
77. Care este funcţia principală a servomotorului de inversare

indicat în figura G. 3 şi notat cu 423?
a) după ce pompa servomotorului a dezvoltat o presiune

suficientă servomotorul va asigura semnalul iniţial pentru
declanşarea valvulei de blocare a combustibilului;
b) servomotorul este folosit pentru a ridica camele pompei
de injectie înainte de rotirea motorului în timpul pornirii;
c) componenta roteşte cama supapei de pornire pilot din
distribuitorul de aer pentru pornire precum şi camele
pompei de injecţie în direcţia şi poziţia de funcţionare
necesară;
d) presiunea uleiului dezvoltată între paletele acestui
dispoziţiv este direct proporţională cu energia mecanică
necesară pentru acţionarea axului cu came şi a
componentelor asociate.
78. Dispoziţivul reprezentat de simbolul "B" din blocul funcţional

prezentat în figura G. 4 este folosit pentru:
Fig. G. 4
a) eliminarea umidităţii din sistem;
b) ungerea sursei de alimentare cu aer;
17
c) reducerea temperaturii sursei de aer ca rezultat al

comprimarii aerului;
d) eliminarea impuritaţilor prezente în sursa de alimentare
cu aer.
79. Componenta notata cu "E" din blocul funcţional prezentat în

figura G. 4 se numeşte:
a) comutator cu două poziţii;

b) supapa cu dublu sens;
c) supapa de închidere dublă (supapa de selectare);
d) robinet restrictor inversor.
80. Care din poziţiile de funcţionare pentru distribuitorul "A"

indicat în blocul funcţional din figura G. 4 trebuie aleasă pentru a menţine
circuitul în flux continuu indiferent de deteriorarea componentelor ce
urmează:
a) "1"
b) "2"
c) "3"
d) "4"
81. Circuitul din blocul funcţional indicat în figura G. 4 reprezintă:
a) un dispoziţiv pneumatic de comanda cu distribuitor cu

poziţii multiple;
b) un dispoziţiv hidraulic de comanda cu poziţii multiple;
c) un dispoziţiv de comanda pneumatic cu poziţii infinite;
d) un dispoziţiv de cuplare/decuplare cu filtrare şi reducere a
presiunii aerului.
82. Care dintre următoarele afirmaţii descrie funcţionarea

elementului "C" din blocul funcţional prezentat în figura G. 4?
a) regulatorul reduce presiunea aerului de alimentare pentru

a asigura funcţionarea dispoziţivelor auxiliare ale
motorului principal;
b) dispoziţivul este o supapa de siguranţă cu reacţie inversă
pentru a preveni ca presiunea în exces să deterioreze
componentele sistemului;
c) presiunea constantă este menţinută de elementul "B" iar
elementul "C" este folosit numai pentru modificarea
semnalului de ieşire;
d) regulatorul sau reductorul de presiune reduce presiunea
de alimentare la nivelul dorit de funcţionare.
18
83. Componenta "F" din blocul funcţional prezentat în figura G. 4

se numeşte:
a) dispoziţiv de limitare a debitului (fluxului);

b) supapă de siguranţă;
c) reductor de presiune;
d) supapă cu comanda secvenţială.
84. Componenta "A" din blocul funcţional prezentat în figura G. 4

este:
a) distribuitor 4/4 (4 cai şi 4 poziţii) acţionat cu cremalieră;

b) distribuitor cu 4 cai, cu poziţii infinite, acţionat de manetă;
c) distribuitor 4/4 (4 cai şi 4 poziţii) acţionat manual, cu
blocare;
d) valvulă de reducere cu poziţii infinite, acţionată
pneumatic.
85. Reperul notat cu „ee” din blocul funcţional prezentat în figura

G. 5 este distribuitor de blocare. Care dintre următoarele afirmaţii descriu
funcţia lui în circuitul de comandă pneumatic al motorului diesel lent?
ee
Fig. G. 5
a) dispoziţivul este folosit pentru a întrerupe semnalul
hidrauluic de comandă al pompei de ungere;
b) dispoziţivul de blocare al mecanismului de inversare;
19
c) toate semnalele de la maneta distribuitorului de lansare

(inchidere/deschidere) sunt reduse la jumatate datorită
efectului de blocare a distribuitorului;
d) dispoziţivul este folosit pentru întreruperea aerului de
lansare câd virorul este cuplat.
86. Conducta notată cu "I" în figura G. este folosită pentru:
Fig. G. 6
a) alimentarea injectorului;
b) asigurarea uleiului pentru acţionarea supapei de
evacuare;
c) evacuarea gazelor şi a vaporilor din cilindrul actuatorului
supapei de evacuare;
d) asigurarea apei de răcire la dispozitivul de acţionare a
supapei de evacuare.
87. Supapa de evacuare prezentată în figura G. 6 este deschisă

de forţa asigurata de:
a) presiunea pneumatică;
b) presiunea arcului;
c) presiunea aerului de baleaj;
d) presiunea hidraulică.
20
88. Supapa de evacuare prezentată în figura G. 6 este închisă de

forţa asigurată de:
a) "E";
b) "F";
c) "H";
d) "J".
89. Când frecvenţa unui arbore în miscarea de rotaţie şi frecvenţa

de vibraţie naturala se sincronizeaza (suprapun) la o anumită turaţie acea
turaţie este cunoscută sub numele de:
a) turaţie de rupere;
b) turaţie critică;
c) turaţie sincronă;
d) turaţie nominală.
90. Care dintre următoarele verificări trebuiesc efectuate când s-a

scos axul port-elice a unei nave care are lagărul din tubul etambou
lubrificat şi etanşat cu ulei în cazul unei andocări de rutină?
a) examinarea cu atenţie a suprafeţelor lagărului;

b) verificarea stării bucşei lagărului şi testata la etansare
c) verificarea tubului etambou utilizând metoda lichidelor
penetrante
91. Gaiacul din bucşa tubului etambou este de obicei lubrifiat şi

răcit cu:
a) unsoare consistentă;
b) ulei;
c) apă;
d) grasime animală;
92. Scopul examinării elicei navei este de:
a) a asigura armatorul şi societăţile de clasificare şi

asigurare că starea generală a elicii este satisfăcătoare,
prevenindu-se astfel eventuale accidente sau avarii;
b) a asigura armatorul şi societatile de asigurare ca palele
elicilor nu sunt indoite sau fisurate;
c) a asigura societatea de clasificare că elicea nu are fisuri
şi este eliminată posibilitatea ruperii unei pale;
21
d) de a asigura armatorul şi societatea de clasificare că

elicea nu a fost lovită şi nu există riscul producerii de
accidente.
93. Elicele navelor maritime sunt executate din:
a) aliaje de cupru (Cu Ni Al);

b) oţeluri inoxidabile;
c) mase plastice armate cu fibre de sticlă;
d) atât din aliaje de cupru cât şi din otel inoxidabil.
94. La inspecţie (verificare) defectele elicei vor fi analizate în

funcţie de:
a) mărimea defectului indiferent de zona în care se află;

b) zonele de severitate în care se află defectul şi mărimea
acestuia;
c) adâncimea la care se află defectul faţă de suprafaţa
elicei;
d) nu are importanţă mărimea defectului ci doar zona în
care se află.
95. Care este intervalul de timp la care se face inspecţia elicelor:
a) numai atunci când comandantul şi şeful mecanic

consideră că este necesar;
b) în fiecare an;
c) la doi ani când se face andocarea;
d) la trei ani pentru că andocarea este foarte scumpă.
96. La elicele cu pas fix se vor controla defecţiuni cum sunt:
a) îndoituri, fisuri, dislocări de material de pe suprafaţa

palelor ca urmare a lovirii sau funcţionării în cavitaţie;
b) modificarea pasului sau căderea palelor
c) starea tehnica a suprafetelor interioare a conului elicei;
d) toate de mai sus
97. Care din afirmaţiile următoare defineşte cel mai bine zona de
severitate "A" a elicei turnate din aliaj de cupru prezentată în figura G. 7?
a) suprafaţa palei pe partea de presiune de lângă butuc

incluzând şi racordarea până la 0,4 R şi limitată de
fiecare parte de liniile aflate la o distantă de 0,15 Cr faţă
de muchia de atac şi 0,20 Cr faţă de muchia de fugă ( R -
raza elicei, Cr lungimea corzii elicei la raza r);
22
b) suprafaţa palei pe partea de presiune până la 0,7 R

inclusiv racordarea cu butucul.
c) suprafaţa totală a palei pe partea de presiune inclusiv
racordarea cu butucul;
d) suprafaţa pe partea de presiune a palei până la 0,4 R
inclusiv suprafaţa butucului unde pala este încastrată.
Fig. G. 7
98. Care dintre următoarele afirmaţii defineşte cel mai bine zona
de severitate "B" a elicei turnate din aliaj de cupru prezentată în figura
G. 7?
a) suprafaţa rămasă pe faţa de presiune până la 0,7 R şi

suprafaţa palei pe partea de depresiune;
b) suprafaţa rămasă pe faţa de presiune de la 0,4 R până la
0,7 R şi pe faţa de depresiune până la 0,7 R;
c) suprafaţa rămasă de la 0,4 pana la vârful palei pe faţa de
presiune şi suprafaţa palei de la butuc până la 0,7 R pe
faţa de depresiune;
d) suprafaţa palei pe partea de presiune până la 0,7 R şi
toată suprafaţa palei pe partea de depresiune.
de severitate "C" a elicei turnate din aliaj de cupru, prezentată în figura
G. 7?
a) suprafaţa plasată dincolo de 0,4 pe faţa de presiune şi

dincolo de 0,7 R pe faţa de depresiune;
b) suprafaţa plasată dincolo de 0,4 pe ambele feţe ale elicei
la care se adaugă suprafaţa exterioară a butucului;
23
c) suprafaţa plasată dincolo de 0,7 pe ambele feţe ale elicei

la care se adaugă suprafaţa interioară şi exterioară a
butucului;
d) suprafaţa palei pe partea de depresiune şi suprafaţa
butucului.
de severitate "A" a elicei turnate din oţel inoxidabil, prezentată în figura
G. 8 a, b, c, d?
Fig. G. 8
a) suprafaţa de la butuc până la 0,7 R pe ambele feţe ale

palei şi racordarea cu butucul;
b) suprafaţa de pe faţa de presiune a palei de la butuc
incluzând şi racordarea până la 0,7 R şi limitată pe
fiecare bord de o linie aflată la distanţa de 0,15 Cr de la
bordul de atac şi 0,2 Cr de la bordul de fugă;
c) suprafaţa pe faţa de presiune a palei şi suprafaţa
butucului;
d) suprafaţa pe faţa de depresiune a palei şi suprafaţa
butucului.
de severitate "B" a elicei turnate oţel inoxidabil, prezentată în figura
G. 8. a, b, c, d?
24
a) suprafaţa cuprinsă pe faţa de presiune de la 0,7 R până

la vârful palei şi pe faţa de depresiune până la 0,4 R;
b) suprafaţa cuprinsă pe ambele feţe ale palei dincolo de
0,7 R până la vârful palei;
c) suprafaţa cuprinsă pe faţa de presiune de la 0,7 R până
la vârful palei şi suprafaţa de depresiune de la butuc
până la 0,7 R;
d) suprafaţa totală a palei pe partea de depresiune.
102. Care din următoarele afirmaţii defineşte cel mai bine zona de
severitate "C" a elicei turnate din oţel inoxidabil, prezentată în figura G. 8
a, b, c, d?
a) suprafaţa amplasată dincolo de 0,7 R pe ambele feţe ale

palei şi suprafaţa butucului;
b) suprafaţa amplasată dincolo de 0,4 R pe ambele feţe ale
palei;
c) suprafaţa amplasată dincolo de 0,7 R pe faţa de presiune
şi dincolo de 0,4 R pe suprafaţa de depresiune;
d) suprafaţa amplasată dincolo de 0,7 R pe faţa de presiune
şi toată suprafaţa palei pe partea de depresiune.
103. Elicea este un organ supus unor solicitări ciclice foarte mari;
acestea sunt:
a) tensiuni de incovoiere şi tensiuni axiale provenite din

forţa de împingere şi forţa de inerţie ale palelor;
b) coroziune în fisurile apărute datorită oboselii în anumite
zone ale elicei cu efect accelerat;
c) atât 1 cât şi 2;
d) solicitările nu sunt mari şi nu trebuie luate în considerare.
104. Repararea elicilor poate fi făcută prin:
a) metalizare;
b) sudare şi polizare;
c) îndreptare sau supraturnare;
d) atât b cât şi c.
105. Reparaţiile admise în zona de severitate "C" a elicei

prezentate în figura G. 8 sunt:
a) sunt permise orice fel de reparaţii inclusiv sudura fără

încălzire prealabilă.
b) reparaţiile prin sudură şi supraturnare luând masuri
pentru a evita fisurile produse de tensiunile interne;
25
c) sunt permise numai reparaţiile prin polizare pentru

defecţiuni ce nu sunt mai adanci de s/50 (s - grosimea
locală a palei);
d) sunt permise numai reparaţiile prin polizare pentru
defecţiuni ce nu sunt mai adanci de S/30.
106. Îndreptarea palelor elicei se face cu forţe aplicate static sau

dinamic:
a) cu ciocanul în orice condiţii,

b) la rece numai pentru reparaţii minore la vârful palei;
c) la cald, după încălzirea zonei de min 500 mm de fiecare
parte la temperaturi cuprinse între 500 şi 850 °C în
funcţie de material, asigurând o răcire lentă;
d) atât 2 cât şi 3.
107. Care dintre condiţiile enumerate trebuie respectate pentru a

executa o reparaţie a elicelor prin supraturnare?
a) aliajul ce se toarnă trebuie să aiba aceeaşi compoziţie

chimică cu a materialului elicei;
b) preincalzirea elicei la temperatura de 260-320°C;
c) turnarea materialului topit trebiue să se facă în forma
plasată pe pale evitând introducerea impurităţilor şi
efectuând o detensionare după turnare;
108. Executarea reparaţiei elicei prin polizare trebuie facută:
a) cu o piatră de polizor fină, cu turaţie sporită şi apăsare

moderată;
b) cu o piatră de polizor cu granulaţie medie, cu o turaţie
mare şi apăsare moderată;
c) cu o piatră de polizor cu o granulaţie mare, cu turaţie
mică şi cu apă;
d) nu are importanţă granulaţia, trebuie respectată turaţia
prescrisă şi apăsarea medie.
109. Reparaţiile minore prin sudare în zona de severitate "C" a

elicei prezentate în figura G. 8. Pot fi facute cu elicea demontată care
dintre operaţiile menţionate sunt necesare pentru această reparaţie?
a) prelucrarea marginilor în X sau V şi preincălzirea cu o

viteză de creştere a temperaturii de 50°C/oră;
b) alegerea materialului de adaos în funcţie de materialul
elicei şi alegerea unui procedeu de sudură acceptat de
societaţile de clasificare;
26
c) detensionarea după reparaţie stabilind temperatura şi

timpul de detensionare în funcţie de natura materialului.
110. După executarea reparaţiei elicei se face controlul în scopul

depistării eventualelor defecte apărute sau rămase. Tipul de control ce se
execută este:
a) control vizual, cel puţin pentru zonele reparate, cu o lupă

ce mareşte de 4-8 ori;
b) control nedistructiv, după prelucrarea finală cu lichide
penetrante sau metode magnetice;
c) atât cel specificat la 1 cât şi cel specificat la 2 în funcţie
de cererile formulate de inspectorul societăţii de
clasificare;
d) nu sunt necesare controalele deoarece întotdeauna
reparaţia este bună.
111. Care dintre afirmaţiile ce urmează exprimă cel mai bine

scopul verificării arborilor la intervalele prevăzute de societatile de
clasificare?
a) de a asigura armatorul cât şi societatile de asigurări că

starea generală a arborilor este satisfăcătoare şi se
previn defecţiunile provocate de uzură sau avarii;
b) de a asigura armatorul că arborii nu prezintă defecte;
c) de a convinge societatea de asigurare că linia de axe
este în perfectă stare;
d) nu este necesar să se execute o verificare amanunţită
deoarece au un coeficient de siguranta foarte mare.
112. Verificarea arborilor liniei de axe se face când nava este:
a) în plutire la pescajul navei goale;

b) balastată special ca elicea să fie scoasă din apă;
c) pe doc sau pe cală;
d) în plutire la pescajul maxim;
113. Înainte de a începe verificările parţiale a arborilor port-elice

inspectorul teritorial al societatii de clasificare trebuie să consulte jurnalul
de maşină şi de bord cu privire la:
a) eventuale anomalii de funcţionare;

b) avarii suferite de arborele port-elice în perioada de
funcţionare (vibraţii, jocuri între cuple), slăbiri ale
buloanelor sau temperaturi locale excesive;
c) atât a cât şi b;
27
d) inspectorul societăţii de clasificare discută cu şeful

mecanic despre avariile din compartimentul maşină.
114. Pentru verificarea parţială a arborelui port-elice inspectorul
teritorial al societăţii de clasificare solicită:
a) măsurători în vederea determinării jocurilor în lagărele

tubului etambou şi proba hidraulică în vederea
determinarii defectiunilor dispoziţivului de etanşare;
b) verificare vizuală atentă a părţii accesibile a arborelui port
–elice;
c) operaţiunile de la a şi b;
d) verificarea rotirii arborelui port-elice în tubul etambou.
115. După o curăţare perfectă a arborelui port-elice verificarea se

face prin:
a) metode distructive (tăiere de epruvete şi încercări pe

maşinile de încercat);
b) metode nedistructive (vizual, ciocanire, lichide
penetrante, fluxuri magnetice, ultrason);
c) mărci tensometrice aplicate atât longitudinal cât şi la
45°C pentru determinarea deformaţiilor de torsiune;
d) observare cu ochiul liber a deformaţiilor mecanice care
au apărut în timpul funcţionării.
116. Care dintre dispozitivele enumerate împiedică pătrunderea

apei în corpul navei pe la arborele port-elice:
a) presetupa tubului etambou;

b) inelul deflector şi tubul de drenaj;
c) lagărele de sprijin ale arborelui port-lice;
d) inelele de ungere.
117. Care dintre următoarele materiale de elice nu are nevoie de

tratament de detensionare după reparaţii minore, îndreptări ale vârfurilor
sau prelucrarea muchiilor palelor:
a) bronz-mangan;
b) bronz-nichel mangan;
c) bronz-mangan-nichel-aluminiu;
d) bronz-nichel-aluminiu.
118. Scopul cofei hidrodinamice ale elicei de propulsie este:
a) blocarea piuliţei în poziţia strans;

b) minimizarea turbulenţei liniilor de curent;
c) eliminarea împingerii axiale;
28
d) eliminarea cavitaţiei.
119. Impurităţile contaminează uleiul de ungere şi nu trebuie

permise deoarece:
a) lagărele vor prezenta scurgere excesivă de ulei;

b) impurităţile vor produce coroziunea lagarului;
c) lubrifiantul va deveni inflamabil;
d) impurităţile sunt abrazive.
120. Care din uleiurile de baza nu pot fi rafinate fără o schimbare a

compoziţiei chimice:
a) animale;
b) vegetale;
c) minerale;
d) atat a cât şi b.
121. Reglajul temperaturii uleiului în instalaţia de ungere MP din

figura G. 9 se realizează în conformitate cu comenzile date de:
Fig. G. 9
a) indicatorul termostatic 24 şi presostatul diferenţial;

b) termostatul 20 şi valvula termoregulatoare 8;
29
c) filtrul automat 11 şi semnalizatorul de presiune 22;

d) termostatul 20 şi by pasul 19.
122. Filtrarea uleiului inainte de a intra în rampa de ungere a M. P
din figura G. 9 se realizează într-o primă treaptă în:
a) filtrul indicator 12;

b) filtru magnetic 5;
c) filtru automat 11;
d) răcitorul 7.
123. Înainte de a intra în motor uleiul din instalaţia de ungere MP

din figura G. 9 străbate:
a) filtrul indicator 12 supravegheat de presostatul diferenţial;

b) filtrul automat 11 supravegheat de presostatul diferenţial;
c) filtrul magnetic 5 supravegheat de termometrul diferenţial;
d) filtrul indicator 12 supravegheat de termometrul diferenţial.
124. Intrarea uleiului în motor şi turbosuflantă din instalaţia de

ungere MP din figura G. 9 se face prin:
a) conducta 26 şi racordul 27;

b) conducta 3 şi filtrul indicator 12;
c) conducta 4 şi racordul 27;
d) conducta 14 şi racordul 27.
125. În subsistemul de ungere a lagărelor MP din figura G. 9

tubulaturile de aspiraţie sunt prevăzute cu:
a) filtrele magnetice 5;
b) răcitoarele 7;
c) filtrele fine 8;
d) preincălzitorul 14.
126. În subsistemul de ungere al cilindrilor MP, uleiul este trimis

în punctele de ungere prin dispozitive speciale denumite:
a) ungătoare;
b) pulverizatoare;
c) diuze;
d) injectoare.
127. Uleiurile pentru ungerea cilindrilor MP sunt alese în funcţie

de:
a) temperatura combustibilului;
b) tipul instalaţiei de ungere;
30
c) tipul combustibilului;
d) timpii motorului
128. Care dintre pompele de combustibil refulează direct în

tancurile de decantatre la o instalaţie de propulsie cu motor diesel:
a) pompa de circulaţie;
b) pompa de transfer;
c) pompa auxiliară de santină;
d) pompa de injecţie.
129. Combustibilul greu vehiculat în sistemul de alimentare va

avea cea mai redusă vâscozitate:
a) la refularea pompei de transfer;

b) în tancul de decantare;
c) la valvula cu trei cai;
d) la ieşirea din încălzitorul final de combustibil.
130. Care este rolul sitemului supraveghere de la bordul navelor:
a) evaluarea uzurilor pieselor, mecanismelor şi întocmirea

unei listei cu piese uzate pentru procurarea lor;
b) urmărirea, controlul, afişarea valorilor parametrilor specifici
şi semnalizarea optică şi acustică la ieşirea din limite ale
acestora;
c) alarmarea personalului de cart în cazul ieşirii unui
parametru din limitele stabilite
d) depistarea zgomotelor anormale ale mecanismelor în
timpul funcţionarii şi anuntarea sefului mecanic
131. Care sunt parametrii funcţionali supusi supravegherii pentru

motoarele navale:
a) numai turaţia;
b) temperatura şi debitul fluidelor ce asigură funcţionarea
motorului;
c) debitul şi nivelul fluidelor ce deservesc motorul în
funcţionare;
132. Urmărirea parametrilor funcţionali se face cu ajutorul

aparatelor de măsură specifice fiecărui parametru. Indicaţia acestora
poate fi:
a) numai locală;
31
b) numai transmisă la distanţă;

c) locală şi transmisă la distanţă
d) nu sunt necesare aparate de masură.
133. Sistemele de supraveghere electronice automate realizează

urmatoarele funcţii:
a) alarmă şi protecţie;
b) indicarea continuă sau prin testare a valorilor momentane
ale parametrilor;
c) măsoară şi compară rezultatele cu valorile limită ale
parametrilor;
134. Dintre sistemele de supraveghere enumerate care sunt

întâlnite la bordul navelor:
a) individuale care asigura supravegherea fiecărui parametru

cu traductoare şi indicatoare individuale;
b) în mai multe puncte ce asigura supravegherea
parametrilor de acelaşi tip cu mai multe traductoare şi un
singur aparat, cu comutare manuală;
c) de explorare ce asigură supravegherea parametrilor de
acelaşi tip cu mai multe traductoare, un singur aparat de
masură cu comutaţie automată;
135. Sistemele de supraveghere automată permit:
a) lansarea de la distanţă;
b) comutarea comenzilor între posturile de comandă;
c) indicarea continuă sau prin testare a valorilor parametrilor
supravegheaţi;
d) transmiterea şi primirea comenzilor.
136. Când sunteţi în cart şi depistaţi creşterea temperaturii apei

de răcire, peste limita normală, la ieşirea din motor, una din cauzele
posibile poate fi:
a) injectoare murdare sau defecte;

b) suprasarcina motorului;
c) ulei în camera de ardere;
d) calitatea combustibilului nu este cea corespunzătoare.
32
137. Când sunteţi de cart şi constataţi creşterea temperaturii

gazelor de evacuare, peste limita normală, una dintre cauzele posibile
poate fi:
a) crusta depusă pe instalaţia de răcire;
b) temperatura uleiului de ungere mecanisme prea ridicată;
c) apă în combustibil;
d) injectoare murdare sau defecte.
138. Când sunteţi de cart şi constataţi că motorul nu dezvoltă

puterea şi turaţia nominală, una din cauzele posibile poate fi:
b) lipsă combustibil în tanc;
c) ulei insuficient în baie;
d) presiunea apei de răcire este necorespunzătoare.
139. Când sunteţi de cart şi constataţi scăderea presiunii uleiului

de ungere sub valoarea minimă una dintre cauzele posibile poate fi:
a) cuzineţi gripaţi;
b) manometru defect;
c) pompa de combustibil defectă;
d) ceaţă de ulei în carter;

de ungere sub valoarea minimă una din cauzele posibile poate fi:
a) cuzineti gripaţi;
b) injectoare murdare;
c) pompa de ulei are uzuri exagerate;
d) nu trebuie să ne ingrijorăm pentru aceasta.

a) sorbul instalaţiei de ungere înfundat;

b) ceaţa de ulei în carter;
c) injectoare murdare sau defecte;
142. Când sunteţi de cart şi constataţi o creştere a presiunii

uleiului peste valoarea maxima una din cauzele posibile poate fi:
a) nivel scăzut al uleiului în baie;

b) nivel ridicat al uleiului în baie;
c) uzura exagerată a cuzineţilor;
d) filtru de ulei înfundat.
33

uleiului peste valoarea maximă una dintre cauzele posibile poate fi:
a) termometru defect;
b) temperatura uleiului prea mare;
c) cuzineţi gripaţi;
d) valvulă întredeschisă pe traseul de conducte.
144. Când sunteţi de cart şi constataţi că presiunea apei de răcire

din motor scade sub limita minimă, una din cauzele posibile poate fi:
a) pompa de răcire are sens inversat;
b) pompa de răcire defectă sau cu uzuri exagerate;
c) aer în instalaţia de răcire cu apă de mare;
d) răcitor de aer murdar.
145. Când sunteţi în cart şi constataţi o scădere a presiunii apei

sărate în circuitul deschis de răcire, sub limita minimă, una din cauzele
posibile poate fi:
a) răcitor murdar;
b) avans dereglat la injector;
c) priză de fund înfundată;
d) răcitor ulei spart.

sărate în circuitul deschis de răcire, sub limita minimă, una dintre cauzele
posibile poate fi:
a) uzură exagerată la pompa de apă dulce;

c) uzură exagerată la pompa de apă sărată;
d) răcitor murdar.
147. Observaţi că în timpul funcţionării motorului principal pe coş

iese fum negru. Cauza posibilă poate fi?
a) filtru de combustibil înfundat;

b) temperatura combustibilului sub valoarea minimă de
încălzire
c) injectoarele nu debiteaza combustibil suficient;
d) supapa de siguranţă este blocată pe poziţia închis.

a) debitul instalatiei de răcie cu apă de mare este insuficient;

b) pompa de răcire a motorului are debit mic;
34
c) termometru defect;
d) orificiile duzei injectoarelor decalibrate.

este evacuat un fum alb. Cauza posibilă poate fi:
a) pompa de combustibil debitează mai mult decât este

necesar pentru motor;
b) apă în combustibil;
c) motor supraincălzit;
d) motor neîncălzit.

a) filtru de combustibil colmatat;

b) filtru de ulei colmatat;
c) serpentina spartă (fisurată) la caldarina recuperatoare;
d) pompa de combustibil debitează mai mult decât este
necesar.
151. În timpul supravegherii funcţionării motorului observaţi că

fumul este albastru. Cauza posibilă poate fi:
a) uzura segmenţilor şi a cămăşii de cilindru;

b) filtru de ulei înfundat;
c) pompa de ulei uzată;
d) temperatura uleiului necorespunzătoare.
152. În timpul supravegherii funcţionării motorului constataţi că

tahometrul indică o funcţionare neregulată a motorului. Cauza posibilă
poate fi:
a) vâscozimetru defect;
b) injectoare murdare sau defecte;
c) motor supraîncălzit;

tahometrul indica o funcţionare neregulata a motorului. Cauza posibilă
poate fi:
a) motor supraîncălzit;
b) motor neîncălzit;
c) pompa de combustibil debitează mai mult combustibil
decât este necesar;
d) regulator de turaţie defect.
35
154. În timpul cartului, deplasându-vă prin compartimentul maşină

sesizaţi că motorul funcţioneaza cu bătai. Cauza posibilă poate fi:
a) ungere defectuoasă a motorului;

b) regulator defect;
c) răcire defectuoasă a motorului;
d) jocuri mari în elementele mobile ale motorului.
155. Analizoarele de ceaţă de tip Graviner servesc la:
a) supravegherea atmosferei din carterul motorului principal;

b) determinarea concentraţiei de vapori de ulei;
c) efectuarea analizei chimice a vaporilor de ulei;
d) determinarea vitezei de deplasare a aerului prin tubul de
măsură;
156. Analizoarele de ceaţă de tip Graviner funcţionează pe baza

principiului:
a) variaţiei intensităţii luminii, cu variaţia transparenţei

mediului pe care-l parcurge;
b) variaţiei volumului specific al vaporilor;
c) efectul venturii;
d) dilatării difetrenţiate.
157. Punctele de captare a ceţii de ulei de către analizoarele de

ceaţă sunt în mod obişnuit instalate în:
a) camera fiecarei manivele;

b) camera de ardere;
c) interiorul fiecărui cilindru;
158. Selectarea punctelor de captare a ceţii de ulei la analizoarelor

de ceaţă de tip Graviner se realizeaza cu ajutorul:
a) celulei fotoelectrice;
b) braţului rotitor;
c) tubului de referinţă;
d) tubului de măsurare.
36
RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI
Întrebare Răspuns Întrebare Răspuns Întrebare Răspuns

1 d 38 a 75 b
2 c 39 b 76 d
3 b 40 d 77 c
4 d 41 c 78 d
5 c 42 d 79 c
6 d 43 a 80 b
7 c 44 b 81 d
8 c 45 d 82 d
9 c 46 a 83 b
10 a 47 b 84 c
11 c 48 a 85 d
12 d 49 c 86 b
13 d 50 a 87 b
14 a 51 b 88 b
15 b 52 c 89 b
16 c 53 b 90 a
17 c 54 a 91 c
18 d 55 b 92 a
19 d 56 d 93 d
20 d 57 a 94 b
21 b 58 a 95 c
22 d 59 c 96 d
23 c 60 d 97 a
24 a 61 c 98 b
25 b 62 b 99 c
26 c 63 a 100 b
27 b 64 d 101 c
28 a 65 a 102 a
29 b 66 a 103 c
30 c 67 b 104 d
31 b 68 a 105 b
32 C 69 d 106 d
33 d 70 d 107 d
34 a 71 d 108 a
35 b 72 d 109 d
36 a 73 a 110 c
37 c 74 d 111 a
112 c 128 b 144 b
37
113 c 129 d 145 d

114 c 130 b 146 c
115 b 131 d 147 b
116 a 132 c 148 d
117 a 133 d 149 b
118 b 134 d 150 c
119 d 135 c 151 a
120 d 136 b 152 b
121 b 137 d 153 d
122 c 138 a 154 d
123 a 139 b 155 a
124 d 140 c 156 a
125 a 141 a 157 a
126 a 142 d 158 b
127 c 143 d
38
07.02.2021 EXAMENUL se va desfășura la DATA 7.02.2021 ora 12: Attempt review
Home Courses Învățămînt universitar în limba Română Studii universitare - Licență
Facultatea de Electromecanică Forma de învățământ: ZI ELECTROMECANICĂ Anul IV Semestrul I
EM 4.2.1. EXAMENE/RESTANTE/SESIUNI DESCHISE EXAMENUL se va desfășura la DATA 7.02.2021 ora 12
Started on Sunday, 7 February 2021, 12:04 PM

State Finished
Completed on Sunday, 7 February 2021, 12:22 PM
Time taken 17 mins 51 secs
Marks 23.00/30.00
Grade 7.67 out of 10.00 (77%)
Question 1
Correct
Mark 1.00 out of 1.00
Fiecare butelie va avea un postament care va asigura:
Select one:
a. o inclinare longitudinală cu 3grd şi un sistem de fixare superioară cu platbandă 
b. orice pozitie, dar obligatoriu un strat de pastă pe suprafaţa de sprijin a buteliei pe postament
c.
d. o înclinare longitudinală de 1,5grd şi un strat de pastă pe suprafaţa de sprijin a buteliei pe postament
Your answer is correct.

The correct answer is: o inclinare longitudinală cu 3grd şi un sistem de fixare superioară cu platbandă
Question 2
Correct
Care este rolul funcţional al camerelor pneumatice cu membrană?
Select one:
a. de a transforma energia pneumatică din camera pneumatică in lucru mecanic la tija de ieşire 
b. de a transforma energia pneumatică într-o mişcare de rotaţie
c. de a transforma energia pneumatică intr-o mişcare oscilantă
d. de a transforma energia hidraulică într-o deplasare

The correct answer is: de a transforma energia pneumatică din camera pneumatică in lucru mecanic la tija de ieşire
https://campus.cmu-edu.eu/mod/quiz/review.php?attempt=114027&cmid=26285 1/13
Question 3
Incorrect
Numărul minim de butelii de aer existente pe navă este:
Select one:
a. o butelie pentru lansarea MP
b. trei butelii, doua pentru lansarea MP si lansarea MA şi o butelie pentru tifon
c. doua butelii, una pentru lansarea MP şi alta pentru lansarea MA
d. patru butelii, doua pentru lansarea MP, o butelie pentru lansarea MA şi o butelie pentru tifon 
Your answer is incorrect.
The correct answer is: trei butelii, doua pentru lansarea MP si lansarea MA şi o butelie pentru tifon
Question 4
Correct
Ce fluide de lucru pot fi utilizate in sistemele de acţionare şi automatizare?
Select one:
a. gazele, în special aerul pentru că circulă mai uşor prin conducte
b. lichidele pentru ca pot fi depozitate în recipienţi deschişi
c. solidele sub formă de granule a caror mărime geometrica nu depaseste 3 mm
d. gazele pentru instalaţiile pneumatice şi lichidele pentru instalaţiile hidraulice 
The correct answer is: gazele pentru instalaţiile pneumatice şi lichidele pentru instalaţiile hidraulice
Question 5
Correct
Când sunteţi de cart şi constataţi scăderea presiunii uleiului de ungere sub valoarea minimă una din cauzele posibile poate fi:
Select one:
a. cuzineti gripaţi
b. pompa de ulei are uzuri exagerate 
c. injectoare murdare
d. nu trebuie să ne ingrijorăm pentru aceasta

The correct answer is: pompa de ulei are uzuri exagerate
Question 6
Correct
Sistemele de supraveghere electronice automate realizează urmatoarele funcţii:
Select one:
a. indicareacontinuăsauprintestareavalorilormomentanealeparametrilor
b. măsoarăşicomparărezultatelecuvalorilelimităaleparametrilor
c. toate cele mentionate 
d. alarmăşiprotecţie
The correct answer is: toate cele mentionate
Question 7
Correct
Care din uleiurile de baza nu pot fi rafinate fără o schimbare a compoziţiei chimice:
Select one:
a. sintetice
b. minerale
c. animale si vegetale 
d. semi-sintetice
The correct answer is: animale si vegetale
Question 8
Correct
Particulele contaminante ale mediului hidraulic din instalaţii pot fi:
I. preexistente în instalaţie sau mediu;
II. generate în instalaţie în procesul de funcţionare:
Select one:
a. numai I;
b. atât I cât şi II 
c. nici I , nici II
d. numai II

The correct answer is: atât I cât şi II
Question 9
Correct
În subsistemul de ungere al cilindrilor MP, uleiul este trimis în punctele de ungere prin dispozitive speciale denumite:
Select one:
a. pulverizatoare
b. diuze
c. injectoare
d. ungătoare 
The correct answer is: ungătoare
Question 10
Incorrect
Când sunteţi de cart şi constataţi scăderea presiunii uleiului de ungere sub valoarea minimă una dintre cauzele posibile poate fi:
Select one:
a. ceaţădeuleiîncarter
b. cuzineţi gripaţi
c. manometru defect
d. pompadecombustibildefectă 
The correct answer is: manometru defect
Question 11
Incorrect
Distribuitoarele într-un circuit de acţionare au rolul:
Select one:
a. de a dirija fluxul de fluid distribuind-ul pe diferite circuite în funcţie de poziţia distribuitorului
b. de a controla energia fluidului prin debit, fără a-i modifica valoarea distribuind-o pe diverse circuite prin orificii în funcţie de poziţia de lucru după o 
caracteristică "totul sau nimic"
c. de a controla energia fluidului sau reglarea presiunii, distribuind-o pe diverse circuite prin orificii în funcţie de poziţia distribuitorului după o
caracteristică "totul sau nimic"
d. de a controla energia fluidului atât prin debit cât şi prin presiune, distribuind-o pe diferite circuite prin orificii in funcţie de poziţia distribuitorului

The correct answer is: de a dirija fluxul de fluid distribuind-ul pe diferite circuite în funcţie de poziţia distribuitorului
Question 12
Correct
Care din urmatoarele afirmaţii defineşte cel mai bine amplificatorul sistemului de reglare automata?
Select one:
a. dispozitiv prin intermediul căruia semnalul de intrare se suprapune peste semnalul de zgomot rezultând un semnal de amplificare mare
b. dispozitiv prin intermediul căruia se măreşte amplitudinea unui semnal aplicat elementului de comandă
c. dispozitiv prin intermediul căruia un semnal de intrare comandă o sursă de putere producând la ieşire un semnal de intensitate mai mare ce este o
funcţie de mărimea de intrare
d. dispozitiv prin intermediul căruia se măreşte frecvenţa unui semnal aplicat elementului de comandă
The correct answer is: dispozitiv prin intermediul căruia un semnal de intrare comandă o sursă de putere producând la ieşire un semnal de intensitate
mai mare ce este o funcţie de mărimea de intrare
Question 13
Incorrect
Înainte de a intra în motor uleiul din instalaţia de ungere MP din figura G. 9 trece prin:
Fig. G. 9
Select one:
a. filtrul indicator 12, supravegheat de presostatul diferenţial
b. filtrul indicator 12, supravegheat de termometrul diferenţial
c. filtrul magnetic 5, supravegheat de termometrul diferenţial
d. filtrul automat 11 supravegheat de presostatul diferenţial; 
The correct answer is: filtrul indicator 12, supravegheat de presostatul diferenţial
Question 14
Correct
Ce întelegeţi prin noţiunea de fluid (agent motor), în contextul acţionarii automatizarii hidropneumatice?
Select one:
a. un agent de lucru purtator de informaţie şi energie 
b. toate cele mentionate
c. un agent de lucru ce circula prin conducte de la un element la altul
d. un agent de lucru vehiculat de pompe într-o instalaţie
The correct answer is: un agent de lucru purtator de informaţie şi energie
Question 15
Correct
Cum se numesc dispozitivele care transformă energia pneumatică/hidraulică prin modificari permanente ale volumului de lucru cuprins între părţile
mobile şi partile fixe ale acestuia?
Select one:
a. motoare cu presiune integrală
b. motoare hidro-pneumodinamice sau turbine
c. motoare hidro-pneumostaticesauvolumice 
d.
The correct answer is: motoare hidro-pneumostaticesauvolumice
Question 16
Incorrect
Care din afirmaţiile urmatoare reprezintă una din condiţiile care trebuie să le îndeplineasca un rezervor de ulei?
Select one:
a. să poată evacua căldura acumulată în timpul funcţionării dispozitivelor, menţinând temperatura uleiului sub 55-60 0C 
b. să menţină presiunea uleiului mai mare decat presiunea atmosferică
c. să poată evacua caldura acumulată prin peretii rezervorului menţinând --o in jurul valorii de 80 0C
d. să aibă capacitatea de minim 1 m3 pentru a depozita uleiul din întreaga instalaţie

The correct answer is: să poată evacua caldura acumulată prin peretii rezervorului menţinând --o in jurul valorii de 80 0C
Question 17
Incorrect
Amplificatorul pneumatic de tip ajutaj-clapetă prezentat în fig. G2 serveşte la:
Fig. G. 2
Select one:
a. amplificarea semnalului de intrare pneumatic, obţinand la ieşire un semnal dependent de acesta 
b. transformareaunuisemnalpneumaticîntr-unsemnalelectric
c. prelucrarea semnalul de intrare, transformându-l într-unsemnalliniar
d. transformareauneideplasarimecaniceînsemnalpneumaticdecomandă
The correct answer is: transformareauneideplasarimecaniceînsemnalpneumaticdecomandă
Question 18
Correct
Care din urmatoarele afirmaţii caracterizează parametrii principali ai unui amplificator?
Select one:
a. toate cele prezentate 
b. distorsiunile -reprezintă modificarea semnalului de ieşire faţă de cel de intrare (efectperturbator) şi zgomotul ce constă din apariţia unui semnal
perturbator de ieşire
c. amplificarea se exprimă prin raportul dintre mărimea de ieşire şi cea de intrare ; este intalnita şi sub denumirea de câştig
d. caracteristica statică şi dinamică
The correct answer is: toate cele prezentate
Question 19
Correct
Conductele de retur al unui sistem hidraulic trebuie să intre în rezervor sub nivelul suprafeţei libere a lichidului pentru:
Select one:
a. a preveni formarea spumei 
b. a preveni dilatarea termică
c. a preveni acumularea de umiditate
d. a preveni formarea vidului
The correct answer is: a preveni formarea spumei
Question 20
Correct
În cazul în care rezervorul de ulei nu poate elimina intreaga cantitate de căldură prin pereţi, ce măsuri suplimentare să se ia?
Select one:
a. să se monteze o instalaţie frigorifică pentru răcirea tancului
b. săseintroducăuntermometruînrezervorşiunventilatorlângatanc
c. nu este necesar să se ia măsuri suplimentare deoarece nu se atinge punctul de inflamabilitate
d. să se faca racirea forţată prin introducerea unei serpentine de răcire în interiorul tancului 
The correct answer is: să se faca racirea forţată prin introducerea unei serpentine de răcire în interiorul tancului
Question 21
Correct
La o creştere a temperaturii volumul agentului hidraulic:
Select one:
a. creşte 
b. rămâne constant dacă presiunea scade
c. se contractă
d. rămâne acelaşi

The correct answer is: creşte
Question 22
Correct
În subsistemul de ungere a lagărelor MP din figura G. 9 tubulaturile de aspiraţie din tacul de circulatie 2 sunt prevăzute cu:
Fig. G. 9
Select one:
a. filtrele magnetice 5 
b. răcitoarele 7
c. preincălzitorul 14
d. filtrele fine 8
The correct answer is: filtrele magnetice 5
Question 23
Correct
După cât timp trebuie făcută verificarea calitaăţii aerului comprimat utilizat in acţionările pneumatice?
Select one:
a. în toate cazurile, dupa reparaţii sau înlocuirea unor elemente ale instalaţiei de alimentare cu aer
b. cel puţin odata la 6 luni pentru clasa de impurificare 2,3 şi 4
c. cel puţin odata la 3 luni pentru clasa de impurificare "D"
d. toate cele mentionate 
The correct answer is: toate cele mentionate
Question 24
Correct
Care din urmatoarele afirmaţii defineşte cel mai bine funcţionarea dispozitivului din fig. G. 1?
Fig. G.1
Select one:
a. în instalaţiile de automatizare pneumatice nu se foloseste dispozitivul
b. latrecereaaeruluiprinsecţiunead se creazăpresiunelasuprafaţaliberăauleiuluişiacesta este trimisîninstalaţiesub formă de picaturi mari
c. la trecerea aerului prin secţiunea d, la capătul conductei c se crează o depresiune şi uleiul din paharul ungătorului se ridică in zona d si este 
pulverizat
d. la trecerea aerului prin secţiunea d se absoarbe uleiul din paharul ungatorului şi acesta este trimis sub forma de picaturi de0,5mmcuaerulîninstalaţie
The correct answer is: la trecerea aerului prin secţiunea d, la capătul conductei c se crează o depresiune şi uleiul din paharul ungătorului se ridică in
zona d si este pulverizat
Question 25
Correct
Pe ce sens al fluidului în conductă supapele de sens opun o rezistenţă minimă?
Select one:
a. noţiunea de rezistenţă minimă nu are sens la supapele de acest tip
b. pe sensul admis de curgere 
c. pe sensul invers de curgere
d. pe ambele sensuri de curgere
The correct answer is: pe sensul admis de curgere
Question 26
Correct
Supapa de sens cu orificiu calibrat ( cu drosel) de la un sistem hidraulic este folosită pentru:
Select one:
a. reglarea debitului de lichid in orice sens
b. a permite circulaţia liberă a lichidului hidraulic in ambele sensuri
c. a permite o curgere limitată a lichidului numai într-un sens 
d. limitarea circulaţiei lichidului hidraulic intr-un sens dar permite circulaţia liberă în celălalt sens
The correct answer is: a permite o curgere limitată a lichidului numai într-un sens
Question 27
Correct
Care din urmatoarele afirmaţii reprezintă o condiţie obligatorie pentru fiecare butelie ?
Select one:
a. să fie prevazută cu un dispozitiv de purjare 
b. sa fie prevazută cu un sistem de alarma la nivel maxim
c. sa fie prevazută cu un vizor
d. să fie prevazută cu o gură de vizită ce stă in permanenţă deschisă pentru a verifica gradul de coroziune din interior
The correct answer is: să fie prevazută cu un dispozitiv de purjare
Question 28
Correct
Pompele de apă în sistemul de răcire MP sunt dimensionate astfel încât debitul nominal de apă refulat asigură:
Select one:
a. răcireamotoruluilaregimnominaldeîncărcare
b. răcireamotoruluiînregimdeavarie
c. răcireamotoruluilaoriceregimdeîncărcare 
d. răcirea motorului la regim maxim de încărcare

The correct answer is: răcireamotoruluilaoriceregimdeîncărcare
Question 29
Correct
Urmărirea parametrilor funcţionali se face cu ajutorul aparatelor de măsură specifice fiecărui parametru. Indicaţia acestora poate fi:
Select one:
a. nu sunt necesare aparate de masură
b. locală şi transmisă la distanţă 
c. numai locală
d. numai transmisă la distanţă
The correct answer is: locală şi transmisă la distanţă
Question 30
Incorrect
Care din urmatoarele afirmaţii defineşte cel mai bine noţiunea de mediu poluat (contaminat):
Select one:
a. mediul în care există particule solide şi lichide în amestec formând o emulsie cu proprietăţi modificate ale mediului 
b. mediul în care există particule solide cu dimensiunea mai mare de 10 μm şi care nu modifică proprietăţile mediului
c. mediul în care există particule solide, lichide sau poluanţi gazoşi care modifica proprietăţile mediului sau care au un efect coroziv chimic asupra
suprafeţelor din interiorul instalaţiei
d. mediul în care este amestecat un poluant lichid in proportie de25%
The correct answer is: mediul în care există particule solide, lichide sau poluanţi gazoşi care modifica proprietăţile mediului sau care au un efect
coroziv chimic asupra suprafeţelor din interiorul instalaţiei
Previous activity
◄ Sesiuni deschise/Chitante restante (deschis la depunere)
Jump to...
Stay in touch
Contact
 http://www.cmu-edu.eu
 Mobile : +40 241 664740
 info@cmu-edu.eu
 Data retention summary
 Get the mobile app
07.02.2021 EXAMENUL RELUARE se va desfășura la DATA 7.02.2021 ora 13:30: Revizuirea încercării
Font size A- A A+ Site color R A A A
Acasă Cursuri Învățămînt universitar în limba Română Studii universitare - Licență
Facultatea de Electromecanică Forma de învățământ: ZI ELECTROMECANICĂ Anul IV Semestrul I
EM 4.2.1. EXAMENE/RESTANTE/SESIUNI DESCHISE
EXAMENUL RELUARE se va desfășura la DATA 7.02.2021 ora 13:30
Început pe duminică, 7 februarie 2021, 13:30

Status Finalizat
Completat pe duminică, 7 februarie 2021, 13:46
Timp de 15 min 28 secunde
parcurgere test
Puncte 28,00/30,00
Notă obținută 9,33 din 10,00 (93%)
1 întrebare
Corect
Marcat 1,00 din 1,00
Particulele contaminante ale mediului hidraulic din instalaţii pot fi:
I. preexistente în instalaţie sau mediu;
II. generate în instalaţie în procesul de funcţionare:
Selectați răspunsul corect:

a. nici I , nici II
b. numai II
c. atât I cât şi II 
d. numai I;

Răspunsul corect este: atât I cât şi II
2 întrebare Font size A- A A+ Site color R A A A

Incorect
Care din urmatoarele afirmaţii caracterizează parametrii principali ai unui amplificator?

a. amplificarea se exprimă prin raportul dintre mărimea de ieşire şi cea de intrare ; este intalnita şi sub denumirea de câştig
b. caracteristica statică şi dinamică
c. distorsiunile -reprezintă modificarea semnalului de ieşire faţă de cel de intrare (efectperturbator) şi zgomotul ce constă din apariţia unui semnal 
perturbator de ieşire
d. toate cele prezentate
Răspunsul corect este: toate cele prezentate
3 întrebare
Corect
Daca viteza de deplasare a uleiului, la un mecanism de acţionare liniar este redusă la jumatate din valoarea iniţială:

a. viteza mecanismului de acţionare va fi mărita
b. viteza mecanismului de acţionare va fi redusa 
c. mecanismul de acţionare va funcţiona neregulat
d. presiunea de evacuare a pompei va fi redusa cu o valoare direct proporţională
Răspunsul corect este: viteza mecanismului de acţionare va fi redusa
4 întrebare
Corect
Care din urmatoarele dispozitive nu este considerat a fi un vas de presiune?

a. distilator de joasa presiune
b. incalzitor de alimentare şi dezaerare
c. cilindru de putere 
d. încălzitor de combustibil

Răspunsul corect este: cilindru de putere

Corect
Momentul de rotaţie al motorului pneumatic cu paletă este direct proporţional cu:

a. presiunea maxima a pompei
b. debitul fluidului ce intra in motor
c. debitul maxim al pompei
d. presiune afluidului de lucru asupra paletei 
Răspunsul corect este: presiune afluidului de lucru asupra paletei
6 întrebare
Corect
Fluidele de lucru utilizate în sistemele de acţionări şi automatizări trebuie să îndeplineasca urmatoarele cerinţe:

a. să asigure lubrifierea, rezistenţa mecanică a peliculei sa fiebună, stabilitate termică şi chimica bună
b. toate caracteristicile mentionate 
c. variaţia viscozităţii cu temperatura să fie minimă şi să nu degaje vapori la temperaturi obişnuite de funcţionare
d. să aibe punct ridicat de inflamabilitate şi cât mai scăzut de congelare
Răspunsul corect este: toate caracteristicile mentionate

Corect
Care este rolul functional al ungatorului de aer prezentat in fig.G.1?
Fig. G.1

a. de a introduce în masa aerului de alimentare utilizat in automatizările pneumatice o anumita cantitate de ulei lichid
b. de a filtra aerul utilizat in acţionările pneumatice şi de a reţine apa sub forma de picături
c. de a pulveriza, in masa de aer utilizat in automatizările pneumatice, o anumită cantitate de ulei 
d. de a filtra aerul utilizat in acţionarile pneumatice şi de a introduce o anumită cantitate de apă sub formă de picături
Răspunsul corect este: de a pulveriza, in masa de aer utilizat in automatizările pneumatice, o anumită cantitate de ulei
8 întrebare
Corect
Care sunt parametrii funcţionali supusi supravegherii pentru motoarele navale:

a. toate cele mentionate 
b. numai turaţia
c. debitul şi nivelul fluidelor ce deservesc motorul în funcţionare
d. temperatura şi debitul fluidelor ce asigură funcţionarea motorului
Răspunsul corect este: toate cele mentionate

Corect
Numărul minim de butelii de aer existente pe navă este:

a. patru butelii, doua pentru lansarea MP, o butelie pentru lansarea MA şi o butelie pentru tifon
b. o butelie pentru lansarea MP
c. trei butelii, doua pentru lansarea MP si lansarea MA şi o butelie pentru tifon 
d. doua butelii, una pentru lansarea MP şi alta pentru lansarea MA
Răspunsul corect este: trei butelii, doua pentru lansarea MP si lansarea MA şi o butelie pentru tifon
10 întrebare
Corect
Defecţiunile uzuale ale cilindrilor pneumatici sunt:

a. ovalizarea cilindrului
b. toate cele menţionate
c. pierderea stabilităţii tijei de acţionare
d. pierderea capacităţii de etanşare dintre piston-cilindru sau tijă-capac 
Răspunsul corect este: pierderea capacităţii de etanşare dintre piston-cilindru sau tijă-capac
11 întrebare
Corect

a. cuzineţi gripaţi
b. pompadecombustibildefectă
c. manometru defect 
d. ceaţădeuleiîncarter

Răspunsul corect este: manometru defect

Corect
Ce fluide de lucru pot fi utilizate in sistemele de acţionare şi automatizare?

a. gazele, în special aerul pentru că circulă mai uşor prin conducte
b. solidele sub formă de granule a caror mărime geometrica nu depaseste 3 mm
c. lichidele pentru ca pot fi depozitate în recipienţi deschişi
d. gazele pentru instalaţiile pneumatice şi lichidele pentru instalaţiile hidraulice 
Răspunsul corect este: gazele pentru instalaţiile pneumatice şi lichidele pentru instalaţiile hidraulice
13 întrebare
Corect
Care din afirmaţiile urmatoare reprezintă una din condiţiile care trebuie să le îndeplineasca un rezervor de ulei?

a. să poată evacua căldura acumulată în timpul funcţionării dispozitivelor, menţinând temperatura uleiului sub 55-60 0C
b. să aibă capacitatea de minim 1 m3 pentru a depozita uleiul din întreaga instalaţie
c. să menţină presiunea uleiului mai mare decat presiunea atmosferică
d. să poată evacua caldura acumulată prin peretii rezervorului menţinând --o in jurul valorii de 80 0C 
Răspunsul corect este: să poată evacua caldura acumulată prin peretii rezervorului menţinând --o in jurul valorii de 80 0C
14 întrebare
Incorect
Condiţiile la care este supus fluidul (agentul motor) in timpul funcţionării sistemului de automatizare sunt:

a. variaţia temperaturii şi presiunii într-un domeniu larg şi menţinerea proprietaţilor fizico-chimice şi mecanice o perioadă indelungată 
b. variaţia temperaturii, presiunii si vitezei de lucru într-undomeniu larg şi menţinerea proprietaţilor fizico-chimice şi mecanice o perioadă indelungată
c. variaţia vitezei de lucru mentinandu-şi proprietaţile fizico-chimice şi mecanice o perioadă indelungată
d. nu sunt impuse condiţii deoarece toate fluidele le satisfac

Răspunsul corect este: variaţia temperaturii, presiunii si vitezei de lucru într-undomeniu larg şi menţinerea proprietaţilor fizico-chimice şi mecanice o
perioadă indelungată

Corect
Avantajele subsistemelor de răcire cu apă a pistoanelor sunt:

a. tratarea simplă a apei
b. căldura specifică mare a apei
d. cost redus
16 întrebare
Corect
Performanţele unui sistem automat în ansamblul său, în ceea ce priveste viteza de raspuns şi precizia de poziţionare, depind într-o măsură
hotărâtoare de:

a. performanţele distribuitoarelor
b. peformanţele elementelor auxiliare (filtre, ungătoare etc.)
c. performanţele supapelor
d. performanţele motoarelor de acţionare 
Răspunsul corect este: performanţele motoarelor de acţionare
17 întrebare
Corect
Când sunteţi de cart şi constataţi că motorul nu dezvoltă puterea şi turaţia nominală, una din cauzele posibile poate fi:

a. injectoaremurdaresaudefecte 
b. presiuneaapeiderăcireestenecorespunzătoare
c. ulei insuficient în baie
d. lipsăcombustibilîntanc

Răspunsul corect este: injectoaremurdaresaudefecte

Corect
Intrarea uleiului în motor şi turbosuflantă din instalaţia de ungere MP din figura G. 9 se face prin:
Fig. G. 9

a. conducta 3 şi filtrul indicator 12
b. conducta 26 şi racordul 27
c. conducta4şiracordul27
d. conducta 14 şi racordul 27 

Răspunsul corect este: conducta 14 şi racordul 27
19 întrebare
Corect
Pompele de apă în sistemul de răcire MP sunt dimensionate astfel încât debitul nominal de apă refulat asigură:

a. răcireamotoruluiînregimdeavarie
b. răcireamotoruluilaoriceregimdeîncărcare 
c. răcireamotoruluilaregimnominaldeîncărcare
d. răcirea motorului la regim maxim de încărcare

Răspunsul corect este: răcireamotoruluilaoriceregimdeîncărcare

Corect
Pe ce sens al fluidului în conductă supapele de sens opun o rezistenţă minimă?

a. pe sensul admis de curgere 
b. noţiunea de rezistenţă minimă nu are sens la supapele de acest tip
c. pe sensul invers de curgere
d. pe ambele sensuri de curgere
Răspunsul corect este: pe sensul admis de curgere
21 întrebare
Corect
La amplificatorul pneumatic prezentat in fig. G. 2 presiunea din camera acestuia variaza datorită:
Fig. G.2

a. lungimiiconducteidelegaturăcusarcina
b. distanţeihdintrepaletăşiajutaj 
c. rezistenţei R1
d. distanţei dintre ajutaj şi articulaţia clapetei

Răspunsul corect este: distanţeihdintrepaletăşiajutaj

Corect
Impurităţile contaminează uleiul de ungere şi nu trebuie permise deoarece:

a.
b. lubrifiantul va deveni inflamabil
c. impurităţile sunt abrazive 
d.

Răspunsul corect este: impurităţile sunt abrazive
23 întrebare
Corect
Staţia de preparare a aerului utilizata într-o instalaţie de automatizare pneumatică trebuie să realizeze :

a. o uscare şi uneori o ungere
b. toate cele mentionate 
c. oreducereapresiuniişisăasigureoprotecţiepefiecareniveldepresiune
d. o filtrare

24 întrebare
Corect
Uleiurile pentru ungerea cilindrilor MP sunt alese în funcţie de:

a. timpii motorului
b. tipul instalaţiei de ungere
c. temperatura combustibilului
d. tipul combustibilului 
Răspunsul corect este: tipul combustibilului

Corect
Combustibilul greu vehiculat în sistemul de alimentare va avea cea mai redusă vâscozitate:

a. la ieşirea din încălzitorul final de combustibil 
b. întanculdedecantare
c. lavalvulacutreicai
d. larefulareapompeidetransfer

Răspunsul corect este: la ieşirea din încălzitorul final de combustibil
26 întrebare
Corect

a. sorbulinstalaţieideungereînfundat 
b. toate de mai sus
c. ceaţadeuleiîncarter
d. injectoaremurdaresaudefecte
Răspunsul corect este: sorbulinstalaţieideungereînfundat
27 întrebare
Corect
Care din parametrii enumeraţi sunt necesari a fi cunoscuţi pentru un cilindru de acţionare?

a. presiunea nominală afluidului de lucru
b. debitul nominal al fluidului de lucru
c. nu este necesar nici un parametru
d. presiunea şi debitul fluidului de lucru 

Răspunsul corect este: presiunea şi debitul fluidului de lucru

Corect
Urmărirea parametrilor funcţionali se face cu ajutorul aparatelor de măsură specifice fiecărui parametru. Indicaţia acestora poate fi:

a. numai transmisă la distanţă
b. nu sunt necesare aparate de masură
c. locală şi transmisă la distanţă 
d. numai locală
Răspunsul corect este: locală şi transmisă la distanţă
29 întrebare
Corect
Supraîncalzirea uleiului dintr-un sistem hidraulic poate fi cauzată de:

a. alunecare insuficienta a rotorului maşinii electrice de antrenare
b. presiunea de refulare excesivă a pompei 
c. o creştere a grosimii stratului de ulei hidraulic
d. fluctuaţia presiunii de refulare a pompei ca reacţie a variaţiilor normale de sarcină
Răspunsul corect este: presiunea de refulare excesivă a pompei
30 întrebare
Corect
Care sunt avantajele funcţionale ale camerelor pneumatice cu membrană?

a. eliminafrecareadecontactdintreelementeledeetanşareşisuprafeţeleetanşe
b. asigur etanşări teoretice perfecte între camerele de lucru
d. contribuiepozitivlaghidareatijei

P r e v i o u s a c t i v i t yFont size A- A A+ Site color R A A A
◄ Sesiuni deschise/Chitante restante (deschis la depunere)
Sari la...
Stay in touch
Contact
 http://www.cmu-edu.eu
 Mobile : +40 241 664740
 info@cmu-edu.eu
 Rezumatul păstrării datelor
 Obțineți aplicația mobilă
1. Dispozitivul prezentat in fig. G.1 este:
Fig. G.1
a) filtru de aer ;
b) reductor de aer ;
c) amplificator de aer ;
d) ungător de aer.
2. Care este rolul functional al ungatorului de aer prezentat in fig.

G.1?
a) de a filtra aerul utilizat in acţionarile pneumatice şi de a introduce o

anumită cantitate de apă sub formă de picături ;
b) de a introduce în masa aerului de alimentare utilizat in automatizările
pneumatice o anumita cantitate de ulei lichid ;
c) de a pulveriza, in masa de aer utilizat in automatizările pneumatice, o
anumită cantitate de ulei ;
1
d) de a filtra aerul utilizat in acţionările pneumatice şi de a reţine apa sub

forma de picături.
3. Care din urmatoarele afirmaţii defineşte cel mai bine funcţionarea

dispozitivului din fig. G. 1?
a) la trecerea aerului prin secţiunea d se crează presiune la suprafaţa

liberă a uleiului şi acesta este trimis în instalaţie sub formă de picaturi
mari ;
b) la trecerea aerului prin secţiunea d, la capătul conductei c se crează o
depresiune şi uleiul din paharul ungătorului se ridică in zona d si este
pulverizat.
c) la trecerea aerului prin secţiunea d se absoarbe uleiul din paharul
ungatorului şi acesta este trimis sub forma de picaturi de 0,5 mm cu aerul
în instalaţie ;
d) în instalaţiile de automatizare pneumatice nu se foloseste dispozitivul.
4. Staţia de preparare a aerului utilizata într-o instalaţie de

automatizare pneumatică trebuie să realizeze :
a) o filtrare ;
b) o reducere a presiunii şi să asigure o protecţie pe fiecare nivel de
presiune;
c) o uscare şi uneori o ungere ;
5. Care din urmatoarele afirmaţii defineşte cel mai bine

amplificatorul sistemului de reglare automată?
a) dispozitiv prin intermediul căruia se măreşte amplitudinea unui semnal

aplicat elementului de comandă ;
b) dispozitiv prin intermediul căruia semnalul de intrare se suprapune
peste semnalul de zgomot rezultând un semnal de amplificare mare ;
c) dispozitiv prin intermediul căruia un semnal de intrare comandă o
sursă de putere producând la ieşire un semnal de intensitate mai mare
ce este o funcţie de mărimea de intrare ;
d) dispozitiv prin intermediul caruia se măreşte frecvenţa unui semnal
aplicat elementului de comandă.
6. Care din urmatoarele afirmaţii caracterizează parametrii principali

ai unui amplificator?
a) amplificarea se exprimă prin raportul dintre mărimea de ieşire şi cea

de intrare ; este intalnita şi sub denumirea de câştig ;
b) distorsiunile - reprezintă modificarea semnalului de ieşire fatţă de cel
de intrare (efect perturbator) şi zgomotul ce constă din apariţia unui
semnal perturbator de ieşire ;
2
c) caracteristica statică şi dinamică ;

7. Amplificatorul pneumatic de tip ajutaj-clapetă serveşte la :
a) amplificarea semnalului de intrare pneumatic, obţinand la ieşire un

semnal dependent de acesta ;
b) prelucrarea semnalul de intrare, transformându -l într-un semnal liniar ;
c) transformarea unei deplasari mecanice în semnal pneumatic de
comandă ;
d) transformarea unui semnal pneumatic într-un semnal electric.
8. La amplificatorul pneumatic prezentat in fig. G. 2 presiunea din

camera acestuia variaza datorită:
Fig. G. 2
a) rezistenţei R1 ;
b) lungimii conductei de legatură cu sarcina ;
c) distanţei h dintre paletă şi ajutaj ;
d) distanţei dintre ajutaj şi articulaţia clapetei.
9. Purjarea aerului dintr-un sistem hidraulic este necesară când:
a) se adaugă cantitaăţi mici de ulei ;

b) sistemul a fost supraîncălzit ;
c) sistemul a fost golit şi apoi umplut cu ulei nou ;
d) sistemul nu a funcţionat o perioadă lungă de timp.
10. Conductele de retur al unui sistem hidraulic trebuie să intre în

rezervor sub nivelul suprafeţei libere a lichidului pentru:
3
a) a preveni formarea spumei ;

b) a preveni acumularea de umiditate ;
c) a preveni formarea vidului,
d) a preveni dilatarea termică.
11. Un dispozitiv care cuprinde un drosel variabil aşezat în serie cu

o supapă de sens la un sistem hidraulic este folosit pentru:
a) a permite circulatia liberă a lichidului hidraulic in ambele sensuri ;

b) a permite curgerea lichidului numai într –un sens ;
c) a permite curgerea redusa a lichidului numai într-un sens ;
d) a limita curgerea lichidului hidraulic in ambele sensuri.
12. Supapa de sens cu orificiu calibrat ( cu drosel) de la un sistem

hidraulic este folosită pentru:
a) reglarea debitului de lichid in orice sens ;

b) limitarea circulaţiei lichidului hidraulic intr-un sens dar permite circulaţia
liberă în celălalt sens ;
c) a permite circulaţia liberă a lichidului hidraulic in ambele sensuri ;
d) a permite o curgere limitată a lichidului numai într-un sens.
13. La o creştere a temperaturii volumul agentului hidraulic:
a) se contractă ;
b) rămâne acelaşi ;
c) rămâne constant dacă presiunea scade ;
d) creşte.
14. Supraîncalzirea uleiului dintr-un sistem hidraulic poate fi cauzată

de:
a) presiunea de refulare excesivă a pompei ;

b) o creştere a grosimii stratului de ulei hidraulic ;
c) alunecare insuficienta a rotorului maşinii electrice de antrenare ;
d) fluctuaţia presiunii de refulare a pompei ca reacţie a variaţiilor normale
de sarcină.
15. Ce întelegeţi prin noţiunea de fluid (agent motor), în contextul

acţionarii şi automatizarii hidropneumatice?
a) un agent de lucru ce circula prin conducte de la un element la altul ;

b) un agent de lucru purtator de informaţie şi energie ;
c) un agent de lucru vehiculat de pompe într-o instalaţie ;
4
16. Ce fluide de lucru pot fi utilizate in sistemele de acţionare şi

automatizare?
a) gazele, în special aerul pentru că circulă mai uşor prin conducte ;

b) lichidele pentru ca pot fi depozitate în recipienţi deschişi ;
c) gazele pentru instalaţiile pneumatice şi lichidele pentru instalaţiile
hidraulice ;
d) solidele sub formă de granule a caror mărime geometrica nu
depaseste 3 mm .
17. Condiţiile la care este supus fluidul (agentul motor) in timpul

funcţionării sistemului de automatizare sunt:
a) variaţia temperaturii şi presiunii într-un domeniu larg şi menţinerea

proprietaţilor fizico -chimice şi mecanice o perioadă indelungată ;
b) variaţia vitezei de lucru mentinandu-şi proprietaţile fizico-chimice şi
mecanice o perioadă indelungată ;
c) atât A cat si B ;
d) nu sunt impuse condiţii deoarece toate fluidele le satisfac.
18. Fluidele de lucru utilizate în sistemele de acţionări şi

automatizări trebuie să îndeplineasca urmatoarele cerinţe:
a) să asigure lubrifierea, rezistenţa mecanică a peliculei sa fie bună,

stabilitate termică şi chimica bună;
b) variaţia viscozităţii cu temperatura să fie minimă şi să nu degaje vapori
la temperaturi obişnuite de funcţionare ;
c) să aibe punct ridicat de inflamabilitate şi cât mai scăzut de congelare ;
19. Aerul de alimentare în instalaţiile de automatizare este împărţit

în patru clase de impurificare în funcţie de:
a) conţinutul de particule solide cu cele doua componente: dimensiunea

maximă a particulelor şi concentratia acestora ;
b) conţinutul de umiditate în stare lichidă şi de vapori ;
c) conţinutul de ulei in stare lichidă şi de vapori ;
20. După cât timp trebuie făcută verificarea calitaăţii aerului

comprimat utilizat in acţionările pneumatice?
a) cel puţin odata la 3 luni pentru clasa de impurificare "D" ;

b) cel puţin odata la 6 luni pentru clasa de impurificare 2,3 şi 4 ;
c) în toate cazurile, dupa reparaţii sau înlocuirea unor elemente ale
instalaţiei de alimentare cu aer ;
5
21. Aerul comprimat pentru lansarea motorului se păstreaza în:
a) o butelie de aer ;
b) două butelii de aer ;
c) trei butelii de aer ;
d) nu este necesar să se păstreze aerul comprimat deoarece
compresoarele satisfac necesarul de aer.
22. Numărul de butelii de aer existent pe navă este:
a) o butelie pentru lansarea MP ;

b) doua butelii, una pentru lansarea MP şi alta pentru lansarea MA ;
c) trei butelii, doua pentru lansarea MP şi o butelie pentru lansarea MA ;
d) patru butelii, doua pentru lansarea MP, o butelie pentru lansarea MA şi
o butelie pentru tifon.
23. Fiecare butelie de aer trebuie să fie prevazută cu o supapă de

siguranţă care să îndeplineasca urmatoarea condiţie:
a) nu este necesară supapa de siguranţă pentru ca este prevazută una

pe compresorul de aer ;
b) să se deschidă la 10% din presiunea normală de lucru ;
c) să se deschidă la 1,1pn şi să se închida la 0,85pn ;
d) să se deschidă la 0,85pn.
24. Care din urmatoarele afirmaţii reprezintă o condiţie obligatorie

pentru fiecare butelie ?
a) să fie prevazută cu un dispozitiv de purjare ;

b) să fie prevazută cu o gură de vizită ce stă in permanenţă deschisă
pentru a verifica gradul de coroziune din interior ;
c) sa fie prevazută cu un vizor ;
d) sa fie prevazută cu un sistem de alarma la nivel maxim.
25. Presiunea de probă hidraulică a unei butelii de aer va fi de:
a) 1,25pn; b) 1,5pn; c) 1,75pn; d) 2pn.
26. Fiecare butelie va avea un postament care va asigura:
a) poziţia orizontală cu un strat de pastă între butelie şi postament ;

b) o înclinare longitudinală de 1,5grd şi un strat de pastă pe suprafaţa de
sprijin a buteliei pe postament ;
c) o inclinare longitudinală cu 3grd şi un sistem de fixare superioară cu
platbandă ;
6
d) nu este necesară nici înclinarea şi nici fixarea deoarece stă pe

postament datorita greutăţii proprii.
27. Care este rolul rezervorului în sistemele hidraulice în circuit

deschis şi semideschis ?
a) să depoziteze uleiul până cand ies toţi vaporii in timpul încalzirii ;
b) să alimenteze pompele ce vehiculează lichidul ;
c) să depoziteze uleiul sub presiune ;
d) să decanteze şi să filtreze uleiul înainte de intrare in pompă.
28. Care din afirmaţiile ce urmează reprezintă una din condiţiile care
trebuie să le îndeplinească un rezervor de ulei ?
a) să aibă capacitatea sa depaşească de câteva ori cantitatea de ulei

debitată de pompă într -un minut ;
b) să aibă capacitatea de a depozita uleiul din instalaţie ;
c) să aibă capacitatea de 0,5 m3 cu posibilitatea de a completa uleiul în
timpul funcţionării ;
d) să aibă capacitatea de minim 1 m3 astfel încât să existe suficient spaţiu
pentru spuma de ulei.
29. Care din afirmaţiile urmatoare reprezintă una din condiţiile care
trebuie să le îndeplineasca un rezervor de ulei ?
a) să poată evacua caldura acumulata prin peretii rezervorului menţinând -

-o in jurul valorii de 80 0C ;
b) să poată evacua căldura acumulată în timpul funcţionării dispozitivelor,
menţinând temperatura uleiului sub 55-60 0C ;
c) să menţină presiunea uleiului mai mare decat presiunea atmosferică ;
d) să aibă capacitatea de minim 1 m3 pentru a depozita uleiul din
întreaga instalaţie.
30. În cazul în care rezervorul de ulei nu poate elimina intreaga

cantitate de căldură prin pereţi, ce măsuri suplimentare să se ia ?
a) să se introducă un termometru in rezervor şi un ventilator lânga tanc ;

b) să se monteze o instalaţie frigorifică pentru răcirea tancului ;
c) să se faca racirea forţată prin introducerea unei serpentine de răcire în
interiorul tancului ;
d) nu este necesar să se ia măsuri suplimentare deoarece nu se atinge
punctul de inflamabilitate.
31. La un sistem hidraulic tipic este montată o diafragmă în rezervor

pentru: I - a asigura o reducere a efectului de suprafaţă liber la pompa
hidraulică; II - a ajuta la reţinerea impurităţilor şi liniştirea uleiului hidraulic
pentru a asigura eliminarea caldurii;
7
a) numai I ; b) numai II ; c) atat I cât şi II ; d) nici I , nici II.
32. Care este rolul acumulatoarelor hidraulice în sistemele de

acţionare?
a) de a răci uleiul după pompă, înainte de a circula prin instalaţie ;

b) de a decanta şi filtra uleiul înainte de elementele de acţionare ;
c) de a suplimenta debitul de ulei al pompei în perioadele ciclului de lucru
intens sau de a asigura funcţionarea instalaţiei în timpul staţionarii
pompei ;
d) de a suplimenta presiunea existentă la pompă.
33. Care sunt situaţiile în care se impune utilizarea acumulatoarelor

hidraulice?
a) nu sunt necesare în instalaţie deoarece pompa satisface debitul de

ulei;
b) pentru realizarea unui ciclu de lucru ce necesită debite de ulei mult
diferite ca mărime în timp;
c) pentru realizarea unui volum de ulei sub presiune pentru a fi consumat
de utilizatori in perioada în care pompa de ulei nu funcţioneaza
(funcţionează cu intermitenţă);
d) atât b cât si c.
34. Distribuitoarele într-un circuit de acţionare au rolul:
a) de a controla energia fluidului prin debit, fără a -i modifica valoarea

distribuind-o pe diverse circuite prin orificii în funcţie de poziţia de lucru
după o caracteristică "totul sau nimic";
b) de a controla energia fluidului sau reglarea presiunii, distribuind -o pe
diverse circuite prin orificii în funcţie de poziţia distribuitorului după o
caracteristică "totul sau nimic";
c) de a controla energia fluidului atât prin debit cât şi prin presiune,
distribuind-o pe diferite circuite prin orificii in funcţie de poziţia
distribuitorului;
d) de a dirija fluxul de fluid prin toate circuitele necesare acţionarilor
automate de la distanţă.
35. Care este rolul funcţional al supapelor de sens dintr-o instalaţie

de acţionare sau automatizare?
a) au rolul de a permite curgerea fluidului, pe circuitele ce se stabilesc,

între orificii în ambele sensuri;
b) au rolul de a permite curgerea fluidului, pe circuitele ce se stabilesc,
între orificii numai într-un singur sens;
c) are rolul de a intrerupe curgerea fluidului, pe circuitele ce se stabilesc,
între orificii numai într -un singur sens;
8
d) nu sunt necesare în instalaţiile de acţionare şi automatizare.
36. Pe ce sens al fluidului în conductă supapele de sens opun o

rezistenţă minimă?
a) pe sensul admis de curgere;

b) pe sensul invers de curgere;
c) pe ambele sensuri de curgere;
d) noţiunea de rezistenţă minimă nu are sens la supapele de acest tip.
37. Supapele cu scaun conic montate pe sistemele hidraulice sunt

corespunzatoare pentru a fi folosite ca:
a) supape de reglare a debitului pe conducta de tur;

b) supape de reglare a debitului variabil;
c) supape de reglare a debitului bipoziţionale;
d) supape de siguranţă.
38. Care este rolul funcţional al unui cilindru dintr-un sistem de

actionare si automatizare ?
a) de a dezvolta la nivelul subansamblului său mobil tijă –piston, aflat în

mişcare de translaţie, un lucru mecanic prin intermediul forţei utile la tijă;
b) de a dezvolta la nivelul tijei o împingere pentru deplasarea unui utilaj;
c) de a executa o mişcare de translaţie;
d) de a executa o mişcare de rotaţie.
39. Forţa de acţionare a pistonului pneumatic este asigurată de :
a) presiunea uleiului din camerele de lucru uniform distribuită pe

b) presiunea aerului din camerele de lucru uniform distribuită pe
c) presiunea aerului din cilindrul pistonului care este variabilă şi distribuită
dupa o lege oarecare;
d) presiunea uleiului din cilindrul pistonului care este distribuită dupa o
lege liniara.
40. Care din parametrii enumeraţi sunt necesari a fi cunoscuţi la tija

pistonului ?
a) forţa nominală şi cursa tijei pistonului;

b) viteza şi acceleraţia de deplasare a pistonului;
c) timpul de deplasare a pistonului;
9
41. Care din parametrii enumeraţi sunt necesari a fi cunoscuţi

pentru un cilindru de acţionare ?
a) presiune nominală a fluidului de lucru;

b) debitul nominal al fluidului de lucru;
c) presiunea şi debitul fluidului de lucru;
d) nu este necesar nici un parametru.
42. Care din parametrii constructivi enumeraţi ai unui cilindru sunt

necesari a fi cunoscuţi ?
a) diametrul pistonului D (mm);

b) diametrul tijei pistonului d(mm);
c) diametrul nominal al orificiilor de alimentare si evacuare Dn (mm);
43. Care din urmatoarele afirmaţii defineşte cel mai bine elementele
(mecanismele) de execuţie ?
a) dispozitiv de automatizare căruia i se aplică la intrare mărimea de

comandă şi furnizează la ieşire un semnal de execuţie;
b) dispozitiv de automatizare care compară mărimea de ieşire cu cea de
intrare;
c) dispozitiv de automatizare care modifica poziţia unui clapet in funcţie
de necesităţile procesului;
d) dispozitiv de automatizare care modifică poziţia unui ventil în funcţie de
necesitatile procesului.
44. Elementul de execuţie este constituit din urmatoarele elemente

principale :
a) elementul de comparare şi organul de reglare;

b) elementul de acţionare şi organul de reglare;
c) elementul de acţionare şi regulatorul;
d) traductorul şi organul de reglare.
45. Care din afirmaţiile urmatoare exprimă cel mai bine

caracteristicile funcţionale ale elementului de execuţie ?
a) siguranţa în funcţionare, precizia si viteza de raspuns;

b) caracteristicile statice şi dinamice;
c) domeniul de liniaritate şi corelaţia dintre puterea dezvoltată şi puterea
necesară elementului de acţionare;
10
46. Performanţele unui sistem automat în ansamblul său, în ceea ce

priveste viteza de raspuns şi precizia de poziţionare, depind într-o măsură
hotărâtoare de :
a) performanţele motoarelor de acţionare;

b) performanţele distribuitoarelor;
c) performanţele supapelor;
d) peformanţele elementelor auxiliare (filtre, ungătoare etc. )
47. Cum se numesc dispozitivele care transformă energia

pneumatică/hidraulică prin modificari permanente ale volumului de lucru
cuprins între părţile mobile şi partile fixe ale acestuia ?
a) motoare hidro -pneumodinamice sau turbine;

b) motoare hidro -pneumostatice sau volumice;
c) motoare cu presiune integrală;
d) motoare cu expansiune.
48. Montajul pieselor cu ajustaje cu joc dintr-un cilindru pneumatic

pentru a asigura coaxialitatea necesară şi strângerea elementelor de
prindere ale capacelor se face :
a) progresiv, în cruce, cu verificari periodice asupra calităţii mişcării;

b) progresiv, la rând, cu verificare finală asupra mişcării;
c) definitiv, la rând, cu verificare finală asupra mişcrii;
d) definitiv, fără verificare finală asupra miăcării.
49. Pierderea capacităţii de funcţionare a cilindrilor pneumatici se

constată prin :
a) nerealizarea forţei;
b) nerealizarea vitezei;
c) nerealizarea forţei şi vitezei;
d) nerealizarea cursei.
50. Defecţiunile uzuale ale cilindrilor pneumatici sunt :
a) pierderea capacităţii de etanşare dintre piston-cilindru sau tijă-capac;

b) pierderea stabilităţii tijei de acţionare;
c) ovalizarea cilindrului;
51. De ce un mecanism hidraulic de acţionare liniar este prevăzut cu

un dispozitiv de frânare ?
a) pentru a regla viteza mecanismului de acţionare pe toata lungimea

cursei;
11
b) pentru a reduce viteza pistonului la cap de cursă care impiedică şocul

şi deteriorarea datorită efectelor de lovire;
c) pentru a permite pompei să acţioneze temporar la o presiune de 10%
deasupra reglării supapei de siguranţă fara deschiderea acesteia;
52. Care din urmatoarele dispozitive nu este considerat a fi un vas

de presiune ?
a) distilator de joasa presiune;

b) incalzitor de alimentare şi dezaerare;
c) cilindru de putere;
d) încălzitor de combustibil.
53. Daca viteza de deplasare a uleiului, la un mecanism de acţionare

liniar este redusă la jumatate din valoarea iniţială :
a) presiunea de evacuare a pompei va fi redusa cu o valoare direct

proporţională;
b) viteza mecanismului de acţionare va fi redusa;
c) viteza mecanismului de acţionare va fi mărita;
d) mecanismul de acţionare va funcţiona neregulat.
54. Care este rolul funcţional al camerelor pneumatice cu

membrană?
a) de a transforma energia pneumatică din camera pneumatică in lucru

mecanic la tija de ieşire;
b) de a transforma energia pneumatică într-o mişcare de rotaţie;
c) de a transforma energia pneumatică intr-o mişcare oscilantă;
d) de a transforma energia hidraulică într-o deplasare.
55. Camerele pneumatice cu membrane sunt utilizate în acţionarile

care necesită :
a) curse mici şi forţe foarte mari;

b) curse mici şi forţe relativ medii;
c) curse mari şi forţe relativ medii;
d) curse mari şi forţe foarte mari.
56. Care sunt avantajele funcţionale ale camerelor pneumatice cu

membrană ?
a) asigur etanşări teoretice perfecte între camerele de lucru;

b) elimina frecarea de contact dintre elementele de etanşare şi
suprafeţele etanşe;
c) contribuie pozitiv la ghidarea tijei;
12
57. Momentul de rotaţie al motorului pneumatic cu paletă este direct

proporţional cu :
a) presiunea fluidului de lucru asupra paletei;

b) presiunea maxima a pompei;
c) debitul maxim al pompei;
d) debitul fluidului ce intra in motor.
58. Care din afirmaţiile urmatoare defineşte cel mai bine noţiunea de
durabilitate in functionare (timp de functionare) a unui agregat?
a) durata de funcţionare în care degradarea valorii unei performanţe nu

depăşeşte o anumită limită acceptabilă din punct de vedere tehnic şi
economic;
b) durata de funcţionare a unui utilaj până când se schimbă prima piesa
uzată ;
c) durata de funcţionare între doua schimburi de ulei ;
d) durata de funcţionare între doua reparaţii capitale.
59. Care din urmatoarele afirmaţii defineşte cel mai bine noţiunea de
mediu poluat (contaminat) :
a) mediul în care există particule solide cu dimensiunea mai mare de 10

μm şi care nu modifică proprietăţile mediului ;
b) mediul în care există particule solide, lichide sau poluanţi gazoşi care
modifica proprietăţile mediului sau care are un efect coroziv chimic
asupra suprafeţelor din interiorul instalaţiei ;
c) mediul în care există particule solide şi lichide în amestec formând o
emulsie cu proprietăţi modificate ale mediului ;
d) mediul în care este amestecat un poluant lichid in proportie de 25 %.
60. Mediul hidraulic contaminat dintr-o instalaţie hidraulică

afectează:
a) durabilitatea funcţională a elementelor ăi fiabilitatea instalaţiei ;

b) performanţele funcţionale ale instalaţiei (maşinii) şi frecvenţa de
reparaţie a instalaţiei ;
c) siguranţa operaţională şi eficienţa economică a instalaţiei ;
61. Particulele contaminante ale mediului hidraulic din instalaţii

sunt: I. preexistente în instalaţie sau mediu; II. generate în instalaţie în
procesul de funcţionare :
a) numai I ; b) numai II ; c) atât I cât şi II ; d) nici I , nici II.
13
62. Modificarea debitului pompei cu pistonaşe radiale prin modificarea

excentricităţii este o reglare de tip :
a) rezistiv ; b) volumic ; c) rezistiv şi volumic ; d) nici rezistiv, nici

volumic.
63. În subsistemul de răcire cilindri MP sunt utilizate în mod

usual
a) pompe centrifuge;
b) pompe cu piston;
c) pompe axiale;
d) ejectoare.
64. Pompele de apă în sistemul de răcire MP sunt dimensionate

astfel încât debitul nominal de apă refulat asigură:
a) răcirea motorului în regim de avarie;

b) răcirea motorului la regim nominal de încărcare;
c) răcirea motorului la regim maxim de încărcare;
d) răcirea motorului la orice regim de încărcare.
65. La sistemele de răcire MP în general reglarea temperaturii

fluidului de răcire se face prin:
a) modificarea cantităţii de apă ce intră în răcitoare

păstrandu-se constant debitul de fluid care strabate
motorul;
b) modificarea cantităţii de apă care strabate motorul
menţinându-se constant debitul de fluid ce intră în
răcitoare;
c) modificarea cantităţii de apă care intră în răcitoare;
d) modificarea cantităţii de apă care iese din răcitoare.
66. În sistemul de răcire a cilindrilor MP pompele de circulaţie

sunt prevăzute cu:
a) sisteme stand-by de supraveghere presiunii minime a

apei de răcire;
b) sisteme stand-by de supraveghere a presiunii maxime a
apei de răcire;
c) sisteme stand-by de supraveghere a fluxului şi
temperaturii maxime a apei de răcire;
d) sisteme stand-by de supraveghere a temperaturii şi
presiunii maxime a apei de răcire.
14
67. Evacuarea apei în sistemul de răcire a cilindrilor MP se face:
a) pe la partea superioară a blocului cilindrilor;

b) pe la partea superioară a fiecarei chiulase;
c) pe la partea inferioara a blocului de cilindri;
68. Reglarea debitului de apă tehnică ce trece prin răcitoarele din

subsistemul de răcire clindri MP este realizată de:
a) valvula termoregulatoare;
b) generatorul de apă tehnică;
c) traductorul de flux;
d) pompa de circulaţie cu debit variabil.
69. Avantajele subsistemelor de răcire cu apă a pistoanelor sunt:
a) cost redus;
b) tratarea simplă a apei;
c) căldura specifică mare a apei;
70. Dezavantajele subsistemelor de răcire cu apă a pistoanelor

sunt:
a) formarea crustei în spaţiile de răcire;

b) actiunea corozivă a apei;
c) posibilitatea contaminarii uleiului de ungere;
71. Lichidele utilizate pentru răcirea injectoarelor motoarelor

navale sunt:
a) apa;
b) combustibilul greu;
c) motorina;
d) toate cele de mai sus
72. Ce operaţii trebuie să execute comanda motorului principal al

navei:
a) pornirea şi oprirea;
b) modificarea turaţiei (accelerarea şi decelerare);
c) inversarea sensului de mars;
15
73. Operaţia de inversare este specifică motoarelor principale

care se cuplează:
a) direct cu o elice cu pas fix;

b) cu o elice cu pas reglabil;
c) cu un reductor inversor şi o elice cu pas fix;
74. La care sistem de propulsie nu este necesar ca motorul

principal să fie reversibil:
a) format din motor lent cuplat direct cu o elice cu pas fix;

b) format din motor semirapid cuplat cu un reductor -inversor
şi elice cu pas fix;
c) format din motor semirapid cuplat cu maşină pas şi elice
cu pas reglabil.
d) atât b cat şi c
75. Ce agent este folosit pentru a roti şi apoi a menţine poziţia

paleţilor dispoziţivului 423 în timpul funcţionării motorului prezentat în
figura G. 3?
Fig. G. 3
a) aerul comprimat este folosit pentru deplasarea

dispoziţivului în poziţie corecta, apoi se aplica presiunea
hidraulică pentru a menţine această poziţie în timpul
manevrelor;
b) uleiul de ungere pentru motor este folosit pentru rotirea
paleţilor şi menţinerea contactului dintre paleţi şi
elemenţii de oprire în timpul rotirii axului cu came şi a
mecanismului de inversare;
16
c) uleiul de ungere şi aerul comprimat acţionează simultan

pe paleţi şi menţine poziţia în timpul inversării;
d) uleiul la o presiune de 6 bari actionează şi menţine
dispoziţivul.
76. În dispoziţivul indicat în figura G. 3 elementul notat 423 se

numeste:
a) valvulă de reglare la inversare;

b) dispoziţiv de siguranţă pentru direcţia de funcţionare;
c) pompa de ulei a sistemului de comanda;
d) servomotor de inversare
77. Care este funcţia principală a servomotorului de inversare

indicat în figura G. 3 şi notat cu 423?
a) după ce pompa servomotorului a dezvoltat o presiune

suficientă servomotorul va asigura semnalul iniţial pentru
declanşarea valvulei de blocare a combustibilului;
b) servomotorul este folosit pentru a ridica camele pompei
de injectie înainte de rotirea motorului în timpul pornirii;
c) componenta roteşte cama supapei de pornire pilot din
distribuitorul de aer pentru pornire precum şi camele
pompei de injecţie în direcţia şi poziţia de funcţionare
necesară;
d) presiunea uleiului dezvoltată între paletele acestui
dispoziţiv este direct proporţională cu energia mecanică
necesară pentru acţionarea axului cu came şi a
componentelor asociate.
78. Dispoziţivul reprezentat de simbolul "B" din blocul funcţional

prezentat în figura G. 4 este folosit pentru:
Fig. G. 4
a) eliminarea umidităţii din sistem;
b) ungerea sursei de alimentare cu aer;
17
c) reducerea temperaturii sursei de aer ca rezultat al

comprimarii aerului;
d) eliminarea impuritaţilor prezente în sursa de alimentare
cu aer.
79. Componenta notata cu "E" din blocul funcţional prezentat în

figura G. 4 se numeşte:
a) comutator cu două poziţii;

b) supapa cu dublu sens;
c) supapa de închidere dublă (supapa de selectare);
d) robinet restrictor inversor.
80. Care din poziţiile de funcţionare pentru distribuitorul "A"

indicat în blocul funcţional din figura G. 4 trebuie aleasă pentru a menţine
circuitul în flux continuu indiferent de deteriorarea componentelor ce
urmează:
a) "1"
b) "2"
c) "3"
d) "4"
81. Circuitul din blocul funcţional indicat în figura G. 4 reprezintă:
a) un dispoziţiv pneumatic de comanda cu distribuitor cu

poziţii multiple;
b) un dispoziţiv hidraulic de comanda cu poziţii multiple;
c) un dispoziţiv de comanda pneumatic cu poziţii infinite;
d) un dispoziţiv de cuplare/decuplare cu filtrare şi reducere a
presiunii aerului.
82. Care dintre următoarele afirmaţii descrie funcţionarea

elementului "C" din blocul funcţional prezentat în figura G. 4?
a) regulatorul reduce presiunea aerului de alimentare pentru

a asigura funcţionarea dispoziţivelor auxiliare ale
motorului principal;
b) dispoziţivul este o supapa de siguranţă cu reacţie inversă
pentru a preveni ca presiunea în exces să deterioreze
componentele sistemului;
c) presiunea constantă este menţinută de elementul "B" iar
elementul "C" este folosit numai pentru modificarea
semnalului de ieşire;
d) regulatorul sau reductorul de presiune reduce presiunea
de alimentare la nivelul dorit de funcţionare.
18
83. Componenta "F" din blocul funcţional prezentat în figura G. 4

se numeşte:
a) dispoziţiv de limitare a debitului (fluxului);

b) supapă de siguranţă;
c) reductor de presiune;
d) supapă cu comanda secvenţială.
84. Componenta "A" din blocul funcţional prezentat în figura G. 4

este:
a) distribuitor 4/4 (4 cai şi 4 poziţii) acţionat cu cremalieră;

b) distribuitor cu 4 cai, cu poziţii infinite, acţionat de manetă;
c) distribuitor 4/4 (4 cai şi 4 poziţii) acţionat manual, cu
blocare;
d) valvulă de reducere cu poziţii infinite, acţionată
pneumatic.
85. Reperul notat cu „ee” din blocul funcţional prezentat în figura

G. 5 este distribuitor de blocare. Care dintre următoarele afirmaţii descriu
funcţia lui în circuitul de comandă pneumatic al motorului diesel lent?
ee
Fig. G. 5
a) dispoziţivul este folosit pentru a întrerupe semnalul
hidrauluic de comandă al pompei de ungere;
b) dispoziţivul de blocare al mecanismului de inversare;
19
c) toate semnalele de la maneta distribuitorului de lansare

(inchidere/deschidere) sunt reduse la jumatate datorită
efectului de blocare a distribuitorului;
d) dispoziţivul este folosit pentru întreruperea aerului de
lansare câd virorul este cuplat.
86. Conducta notată cu "I" în figura G. este folosită pentru:
Fig. G. 6
a) alimentarea injectorului;
b) asigurarea uleiului pentru acţionarea supapei de
evacuare;
c) evacuarea gazelor şi a vaporilor din cilindrul actuatorului
supapei de evacuare;
d) asigurarea apei de răcire la dispozitivul de acţionare a
supapei de evacuare.
87. Supapa de evacuare prezentată în figura G. 6 este deschisă

de forţa asigurata de:
a) presiunea pneumatică;
b) presiunea arcului;
c) presiunea aerului de baleaj;
d) presiunea hidraulică.
20
88. Supapa de evacuare prezentată în figura G. 6 este închisă de

forţa asigurată de:
a) "E";
b) "F";
c) "H";
d) "J".
89. Când frecvenţa unui arbore în miscarea de rotaţie şi frecvenţa

de vibraţie naturala se sincronizeaza (suprapun) la o anumită turaţie acea
turaţie este cunoscută sub numele de:
a) turaţie de rupere;
b) turaţie critică;
c) turaţie sincronă;
d) turaţie nominală.
90. Care dintre următoarele verificări trebuiesc efectuate când s-a

scos axul port-elice a unei nave care are lagărul din tubul etambou
lubrificat şi etanşat cu ulei în cazul unei andocări de rutină?
a) examinarea cu atenţie a suprafeţelor lagărului;

b) verificarea stării bucşei lagărului şi testata la etansare
c) verificarea tubului etambou utilizând metoda lichidelor
penetrante
91. Gaiacul din bucşa tubului etambou este de obicei lubrifiat şi

răcit cu:
a) unsoare consistentă;
b) ulei;
c) apă;
d) grasime animală;
92. Scopul examinării elicei navei este de:
a) a asigura armatorul şi societăţile de clasificare şi

asigurare că starea generală a elicii este satisfăcătoare,
prevenindu-se astfel eventuale accidente sau avarii;
b) a asigura armatorul şi societatile de asigurare ca palele
elicilor nu sunt indoite sau fisurate;
c) a asigura societatea de clasificare că elicea nu are fisuri
şi este eliminată posibilitatea ruperii unei pale;
21
d) de a asigura armatorul şi societatea de clasificare că

elicea nu a fost lovită şi nu există riscul producerii de
accidente.
93. Elicele navelor maritime sunt executate din:
a) aliaje de cupru (Cu Ni Al);

b) oţeluri inoxidabile;
c) mase plastice armate cu fibre de sticlă;
d) atât din aliaje de cupru cât şi din otel inoxidabil.
94. La inspecţie (verificare) defectele elicei vor fi analizate în

funcţie de:
a) mărimea defectului indiferent de zona în care se află;

b) zonele de severitate în care se află defectul şi mărimea
acestuia;
c) adâncimea la care se află defectul faţă de suprafaţa
elicei;
d) nu are importanţă mărimea defectului ci doar zona în
care se află.
95. Care este intervalul de timp la care se face inspecţia elicelor:
a) numai atunci când comandantul şi şeful mecanic

consideră că este necesar;
b) în fiecare an;
c) la doi ani când se face andocarea;
d) la trei ani pentru că andocarea este foarte scumpă.
96. La elicele cu pas fix se vor controla defecţiuni cum sunt:
a) îndoituri, fisuri, dislocări de material de pe suprafaţa

palelor ca urmare a lovirii sau funcţionării în cavitaţie;
b) modificarea pasului sau căderea palelor
c) starea tehnica a suprafetelor interioare a conului elicei;
d) toate de mai sus
97. Care din afirmaţiile următoare defineşte cel mai bine zona de
severitate "A" a elicei turnate din aliaj de cupru prezentată în figura G. 7?
a) suprafaţa palei pe partea de presiune de lângă butuc

incluzând şi racordarea până la 0,4 R şi limitată de
fiecare parte de liniile aflate la o distantă de 0,15 Cr faţă
de muchia de atac şi 0,20 Cr faţă de muchia de fugă ( R -
raza elicei, Cr lungimea corzii elicei la raza r);
22
b) suprafaţa palei pe partea de presiune până la 0,7 R

inclusiv racordarea cu butucul.
c) suprafaţa totală a palei pe partea de presiune inclusiv
racordarea cu butucul;
d) suprafaţa pe partea de presiune a palei până la 0,4 R
inclusiv suprafaţa butucului unde pala este încastrată.
Fig. G. 7
de severitate "B" a elicei turnate din aliaj de cupru prezentată în figura
G. 7?
a) suprafaţa rămasă pe faţa de presiune până la 0,7 R şi

suprafaţa palei pe partea de depresiune;
b) suprafaţa rămasă pe faţa de presiune de la 0,4 R până la
0,7 R şi pe faţa de depresiune până la 0,7 R;
c) suprafaţa rămasă de la 0,4 pana la vârful palei pe faţa de
presiune şi suprafaţa palei de la butuc până la 0,7 R pe
faţa de depresiune;
d) suprafaţa palei pe partea de presiune până la 0,7 R şi
toată suprafaţa palei pe partea de depresiune.
de severitate "C" a elicei turnate din aliaj de cupru, prezentată în figura
G. 7?
a) suprafaţa plasată dincolo de 0,4 pe faţa de presiune şi

dincolo de 0,7 R pe faţa de depresiune;
b) suprafaţa plasată dincolo de 0,4 pe ambele feţe ale elicei
la care se adaugă suprafaţa exterioară a butucului;
23
c) suprafaţa plasată dincolo de 0,7 pe ambele feţe ale elicei

la care se adaugă suprafaţa interioară şi exterioară a
butucului;
d) suprafaţa palei pe partea de depresiune şi suprafaţa
butucului.
de severitate "A" a elicei turnate din oţel inoxidabil, prezentată în figura
G. 8 a, b, c, d?
Fig. G. 8
a) suprafaţa de la butuc până la 0,7 R pe ambele feţe ale

palei şi racordarea cu butucul;
b) suprafaţa de pe faţa de presiune a palei de la butuc
incluzând şi racordarea până la 0,7 R şi limitată pe
fiecare bord de o linie aflată la distanţa de 0,15 Cr de la
bordul de atac şi 0,2 Cr de la bordul de fugă;
c) suprafaţa pe faţa de presiune a palei şi suprafaţa
butucului;
d) suprafaţa pe faţa de depresiune a palei şi suprafaţa
butucului.
de severitate "B" a elicei turnate oţel inoxidabil, prezentată în figura
G. 8. a, b, c, d?
24
a) suprafaţa cuprinsă pe faţa de presiune de la 0,7 R până

la vârful palei şi pe faţa de depresiune până la 0,4 R;
b) suprafaţa cuprinsă pe ambele feţe ale palei dincolo de
0,7 R până la vârful palei;
c) suprafaţa cuprinsă pe faţa de presiune de la 0,7 R până
la vârful palei şi suprafaţa de depresiune de la butuc
până la 0,7 R;
d) suprafaţa totală a palei pe partea de depresiune.
102. Care din următoarele afirmaţii defineşte cel mai bine zona de
severitate "C" a elicei turnate din oţel inoxidabil, prezentată în figura G. 8
a, b, c, d?
a) suprafaţa amplasată dincolo de 0,7 R pe ambele feţe ale

palei şi suprafaţa butucului;
b) suprafaţa amplasată dincolo de 0,4 R pe ambele feţe ale
palei;
c) suprafaţa amplasată dincolo de 0,7 R pe faţa de presiune
şi dincolo de 0,4 R pe suprafaţa de depresiune;
d) suprafaţa amplasată dincolo de 0,7 R pe faţa de presiune
şi toată suprafaţa palei pe partea de depresiune.
103. Elicea este un organ supus unor solicitări ciclice foarte mari;
acestea sunt:
a) tensiuni de incovoiere şi tensiuni axiale provenite din

forţa de împingere şi forţa de inerţie ale palelor;
b) coroziune în fisurile apărute datorită oboselii în anumite
zone ale elicei cu efect accelerat;
c) atât 1 cât şi 2;
d) solicitările nu sunt mari şi nu trebuie luate în considerare.
104. Repararea elicilor poate fi făcută prin:
a) metalizare;
b) sudare şi polizare;
c) îndreptare sau supraturnare;
d) atât b cât şi c.
105. Reparaţiile admise în zona de severitate "C" a elicei

prezentate în figura G. 8 sunt:
a) sunt permise orice fel de reparaţii inclusiv sudura fără

încălzire prealabilă.
b) reparaţiile prin sudură şi supraturnare luând masuri
pentru a evita fisurile produse de tensiunile interne;
25
c) sunt permise numai reparaţiile prin polizare pentru

defecţiuni ce nu sunt mai adanci de s/50 (s - grosimea
locală a palei);
d) sunt permise numai reparaţiile prin polizare pentru
defecţiuni ce nu sunt mai adanci de S/30.
106. Îndreptarea palelor elicei se face cu forţe aplicate static sau

dinamic:
a) cu ciocanul în orice condiţii,

b) la rece numai pentru reparaţii minore la vârful palei;
c) la cald, după încălzirea zonei de min 500 mm de fiecare
parte la temperaturi cuprinse între 500 şi 850 °C în
funcţie de material, asigurând o răcire lentă;
d) atât 2 cât şi 3.
107. Care dintre condiţiile enumerate trebuie respectate pentru a

executa o reparaţie a elicelor prin supraturnare?
a) aliajul ce se toarnă trebuie să aiba aceeaşi compoziţie

chimică cu a materialului elicei;
b) preincalzirea elicei la temperatura de 260-320°C;
c) turnarea materialului topit trebiue să se facă în forma
plasată pe pale evitând introducerea impurităţilor şi
efectuând o detensionare după turnare;
108. Executarea reparaţiei elicei prin polizare trebuie facută:
a) cu o piatră de polizor fină, cu turaţie sporită şi apăsare

moderată;
b) cu o piatră de polizor cu granulaţie medie, cu o turaţie
mare şi apăsare moderată;
c) cu o piatră de polizor cu o granulaţie mare, cu turaţie
mică şi cu apă;
d) nu are importanţă granulaţia, trebuie respectată turaţia
prescrisă şi apăsarea medie.
109. Reparaţiile minore prin sudare în zona de severitate "C" a

elicei prezentate în figura G. 8. Pot fi facute cu elicea demontată care
dintre operaţiile menţionate sunt necesare pentru această reparaţie?
a) prelucrarea marginilor în X sau V şi preincălzirea cu o

viteză de creştere a temperaturii de 50°C/oră;
b) alegerea materialului de adaos în funcţie de materialul
elicei şi alegerea unui procedeu de sudură acceptat de
societaţile de clasificare;
26
c) detensionarea după reparaţie stabilind temperatura şi

timpul de detensionare în funcţie de natura materialului.
110. După executarea reparaţiei elicei se face controlul în scopul

depistării eventualelor defecte apărute sau rămase. Tipul de control ce se
execută este:
a) control vizual, cel puţin pentru zonele reparate, cu o lupă

ce mareşte de 4-8 ori;
b) control nedistructiv, după prelucrarea finală cu lichide
penetrante sau metode magnetice;
c) atât cel specificat la 1 cât şi cel specificat la 2 în funcţie
de cererile formulate de inspectorul societăţii de
clasificare;
d) nu sunt necesare controalele deoarece întotdeauna
reparaţia este bună.
111. Care dintre afirmaţiile ce urmează exprimă cel mai bine

scopul verificării arborilor la intervalele prevăzute de societatile de
clasificare?
a) de a asigura armatorul cât şi societatile de asigurări că

starea generală a arborilor este satisfăcătoare şi se
previn defecţiunile provocate de uzură sau avarii;
b) de a asigura armatorul că arborii nu prezintă defecte;
c) de a convinge societatea de asigurare că linia de axe
este în perfectă stare;
d) nu este necesar să se execute o verificare amanunţită
deoarece au un coeficient de siguranta foarte mare.
112. Verificarea arborilor liniei de axe se face când nava este:
a) în plutire la pescajul navei goale;

b) balastată special ca elicea să fie scoasă din apă;
c) pe doc sau pe cală;
d) în plutire la pescajul maxim;
113. Înainte de a începe verificările parţiale a arborilor port-elice

inspectorul teritorial al societatii de clasificare trebuie să consulte jurnalul
de maşină şi de bord cu privire la:
a) eventuale anomalii de funcţionare;

b) avarii suferite de arborele port-elice în perioada de
funcţionare (vibraţii, jocuri între cuple), slăbiri ale
buloanelor sau temperaturi locale excesive;
c) atât a cât şi b;
27
d) inspectorul societăţii de clasificare discută cu şeful

mecanic despre avariile din compartimentul maşină.
114. Pentru verificarea parţială a arborelui port-elice inspectorul
teritorial al societăţii de clasificare solicită:
a) măsurători în vederea determinării jocurilor în lagărele

tubului etambou şi proba hidraulică în vederea
determinarii defectiunilor dispoziţivului de etanşare;
b) verificare vizuală atentă a părţii accesibile a arborelui port
–elice;
c) operaţiunile de la a şi b;
d) verificarea rotirii arborelui port-elice în tubul etambou.
115. După o curăţare perfectă a arborelui port-elice verificarea se

face prin:
a) metode distructive (tăiere de epruvete şi încercări pe

maşinile de încercat);
b) metode nedistructive (vizual, ciocanire, lichide
penetrante, fluxuri magnetice, ultrason);
c) mărci tensometrice aplicate atât longitudinal cât şi la
45°C pentru determinarea deformaţiilor de torsiune;
d) observare cu ochiul liber a deformaţiilor mecanice care
au apărut în timpul funcţionării.
116. Care dintre dispozitivele enumerate împiedică pătrunderea

apei în corpul navei pe la arborele port-elice:
a) presetupa tubului etambou;

b) inelul deflector şi tubul de drenaj;
c) lagărele de sprijin ale arborelui port-lice;
d) inelele de ungere.
117. Care dintre următoarele materiale de elice nu are nevoie de

tratament de detensionare după reparaţii minore, îndreptări ale vârfurilor
sau prelucrarea muchiilor palelor:
a) bronz-mangan;
b) bronz-nichel mangan;
c) bronz-mangan-nichel-aluminiu;
d) bronz-nichel-aluminiu.
118. Scopul cofei hidrodinamice ale elicei de propulsie este:
a) blocarea piuliţei în poziţia strans;

b) minimizarea turbulenţei liniilor de curent;
c) eliminarea împingerii axiale;
28
d) eliminarea cavitaţiei.
119. Impurităţile contaminează uleiul de ungere şi nu trebuie

permise deoarece:
a) lagărele vor prezenta scurgere excesivă de ulei;

b) impurităţile vor produce coroziunea lagarului;
c) lubrifiantul va deveni inflamabil;
d) impurităţile sunt abrazive.
120. Care din uleiurile de baza nu pot fi rafinate fără o schimbare a

compoziţiei chimice:
a) animale;
b) vegetale;
c) minerale;
d) atat a cât şi b.
121. Reglajul temperaturii uleiului în instalaţia de ungere MP din

figura G. 9 se realizează în conformitate cu comenzile date de:
Fig. G. 9
a) indicatorul termostatic 24 şi presostatul diferenţial;

b) termostatul 20 şi valvula termoregulatoare 8;
29
c) filtrul automat 11 şi semnalizatorul de presiune 22;

d) termostatul 20 şi by pasul 19.
122. Filtrarea uleiului inainte de a intra în rampa de ungere a M. P
din figura G. 9 se realizează într-o primă treaptă în:
a) filtrul indicator 12;

b) filtru magnetic 5;
c) filtru automat 11;
d) răcitorul 7.
123. Înainte de a intra în motor uleiul din instalaţia de ungere MP

din figura G. 9 străbate:
a) filtrul indicator 12 supravegheat de presostatul diferenţial;

b) filtrul automat 11 supravegheat de presostatul diferenţial;
c) filtrul magnetic 5 supravegheat de termometrul diferenţial;
d) filtrul indicator 12 supravegheat de termometrul diferenţial.
124. Intrarea uleiului în motor şi turbosuflantă din instalaţia de

ungere MP din figura G. 9 se face prin:
a) conducta 26 şi racordul 27;

b) conducta 3 şi filtrul indicator 12;
c) conducta 4 şi racordul 27;
d) conducta 14 şi racordul 27.
125. În subsistemul de ungere a lagărelor MP din figura G. 9

tubulaturile de aspiraţie sunt prevăzute cu:
a) filtrele magnetice 5;
b) răcitoarele 7;
c) filtrele fine 8;
d) preincălzitorul 14.
126. În subsistemul de ungere al cilindrilor MP, uleiul este trimis

în punctele de ungere prin dispozitive speciale denumite:
a) ungătoare;
b) pulverizatoare;
c) diuze;
d) injectoare.
127. Uleiurile pentru ungerea cilindrilor MP sunt alese în funcţie

de:
a) temperatura combustibilului;
b) tipul instalaţiei de ungere;
30
c) tipul combustibilului;
d) timpii motorului
128. Care dintre pompele de combustibil refulează direct în

tancurile de decantatre la o instalaţie de propulsie cu motor diesel:
a) pompa de circulaţie;
b) pompa de transfer;
c) pompa auxiliară de santină;
d) pompa de injecţie.
129. Combustibilul greu vehiculat în sistemul de alimentare va

avea cea mai redusă vâscozitate:
a) la refularea pompei de transfer;

b) în tancul de decantare;
c) la valvula cu trei cai;
d) la ieşirea din încălzitorul final de combustibil.
130. Care este rolul sitemului supraveghere de la bordul navelor:
a) evaluarea uzurilor pieselor, mecanismelor şi întocmirea

unei listei cu piese uzate pentru procurarea lor;
b) urmărirea, controlul, afişarea valorilor parametrilor specifici
şi semnalizarea optică şi acustică la ieşirea din limite ale
acestora;
c) alarmarea personalului de cart în cazul ieşirii unui
parametru din limitele stabilite
d) depistarea zgomotelor anormale ale mecanismelor în
timpul funcţionarii şi anuntarea sefului mecanic
131. Care sunt parametrii funcţionali supusi supravegherii pentru

motoarele navale:
a) numai turaţia;
b) temperatura şi debitul fluidelor ce asigură funcţionarea
motorului;
c) debitul şi nivelul fluidelor ce deservesc motorul în
funcţionare;
132. Urmărirea parametrilor funcţionali se face cu ajutorul

aparatelor de măsură specifice fiecărui parametru. Indicaţia acestora
poate fi:
a) numai locală;
31
b) numai transmisă la distanţă;

c) locală şi transmisă la distanţă
d) nu sunt necesare aparate de masură.
133. Sistemele de supraveghere electronice automate realizează

urmatoarele funcţii:
a) alarmă şi protecţie;
b) indicarea continuă sau prin testare a valorilor momentane
ale parametrilor;
c) măsoară şi compară rezultatele cu valorile limită ale
parametrilor;
134. Dintre sistemele de supraveghere enumerate care sunt

întâlnite la bordul navelor:
a) individuale care asigura supravegherea fiecărui parametru

cu traductoare şi indicatoare individuale;
b) în mai multe puncte ce asigura supravegherea
parametrilor de acelaşi tip cu mai multe traductoare şi un
singur aparat, cu comutare manuală;
c) de explorare ce asigură supravegherea parametrilor de
acelaşi tip cu mai multe traductoare, un singur aparat de
masură cu comutaţie automată;
135. Sistemele de supraveghere automată permit:
a) lansarea de la distanţă;
b) comutarea comenzilor între posturile de comandă;
c) indicarea continuă sau prin testare a valorilor parametrilor
supravegheaţi;
d) transmiterea şi primirea comenzilor.
136. Când sunteţi în cart şi depistaţi creşterea temperaturii apei

de răcire, peste limita normală, la ieşirea din motor, una din cauzele
posibile poate fi:

b) suprasarcina motorului;
c) ulei în camera de ardere;
d) calitatea combustibilului nu este cea corespunzătoare.
32
137. Când sunteţi de cart şi constataţi creşterea temperaturii

gazelor de evacuare, peste limita normală, una dintre cauzele posibile
poate fi:
a) crusta depusă pe instalaţia de răcire;
b) temperatura uleiului de ungere mecanisme prea ridicată;
c) apă în combustibil;
d) injectoare murdare sau defecte.
138. Când sunteţi de cart şi constataţi că motorul nu dezvoltă

puterea şi turaţia nominală, una din cauzele posibile poate fi:
b) lipsă combustibil în tanc;
c) ulei insuficient în baie;
d) presiunea apei de răcire este necorespunzătoare.

a) cuzineţi gripaţi;
b) manometru defect;
c) pompa de combustibil defectă;
d) ceaţă de ulei în carter;

de ungere sub valoarea minimă una din cauzele posibile poate fi:
a) cuzineti gripaţi;
c) pompa de ulei are uzuri exagerate;
d) nu trebuie să ne ingrijorăm pentru aceasta.

a) sorbul instalaţiei de ungere înfundat;

b) ceaţa de ulei în carter;
c) injectoare murdare sau defecte;

uleiului peste valoarea maxima una din cauzele posibile poate fi:
a) nivel scăzut al uleiului în baie;

b) nivel ridicat al uleiului în baie;
c) uzura exagerată a cuzineţilor;
d) filtru de ulei înfundat.
33

uleiului peste valoarea maximă una dintre cauzele posibile poate fi:
a) termometru defect;
b) temperatura uleiului prea mare;
c) cuzineţi gripaţi;
d) valvulă întredeschisă pe traseul de conducte.
144. Când sunteţi de cart şi constataţi că presiunea apei de răcire

din motor scade sub limita minimă, una din cauzele posibile poate fi:
a) pompa de răcire are sens inversat;
b) pompa de răcire defectă sau cu uzuri exagerate;
c) aer în instalaţia de răcire cu apă de mare;
d) răcitor de aer murdar.

sărate în circuitul deschis de răcire, sub limita minimă, una din cauzele
posibile poate fi:
a) răcitor murdar;
b) avans dereglat la injector;
c) priză de fund înfundată;
d) răcitor ulei spart.

sărate în circuitul deschis de răcire, sub limita minimă, una dintre cauzele
posibile poate fi:
a) uzură exagerată la pompa de apă dulce;

c) uzură exagerată la pompa de apă sărată;
d) răcitor murdar.

a) filtru de combustibil înfundat;

b) temperatura combustibilului sub valoarea minimă de
încălzire
c) injectoarele nu debiteaza combustibil suficient;
d) supapa de siguranţă este blocată pe poziţia închis.

a) debitul instalatiei de răcie cu apă de mare este insuficient;

b) pompa de răcire a motorului are debit mic;
34
c) termometru defect;
d) orificiile duzei injectoarelor decalibrate.

a) pompa de combustibil debitează mai mult decât este

necesar pentru motor;
b) apă în combustibil;
c) motor supraincălzit;

a) filtru de combustibil colmatat;

b) filtru de ulei colmatat;
c) serpentina spartă (fisurată) la caldarina recuperatoare;
d) pompa de combustibil debitează mai mult decât este
necesar.
151. În timpul supravegherii funcţionării motorului observaţi că

fumul este albastru. Cauza posibilă poate fi:
a) uzura segmenţilor şi a cămăşii de cilindru;

b) filtru de ulei înfundat;
c) pompa de ulei uzată;
d) temperatura uleiului necorespunzătoare.

tahometrul indică o funcţionare neregulată a motorului. Cauza posibilă
poate fi:
a) vâscozimetru defect;
b) injectoare murdare sau defecte;
c) motor supraîncălzit;

tahometrul indica o funcţionare neregulata a motorului. Cauza posibilă
poate fi:
a) motor supraîncălzit;
b) motor neîncălzit;
c) pompa de combustibil debitează mai mult combustibil
decât este necesar;
d) regulator de turaţie defect.
35
154. În timpul cartului, deplasându-vă prin compartimentul maşină

sesizaţi că motorul funcţioneaza cu bătai. Cauza posibilă poate fi:
a) ungere defectuoasă a motorului;

b) regulator defect;
c) răcire defectuoasă a motorului;
d) jocuri mari în elementele mobile ale motorului.
155. Analizoarele de ceaţă de tip Graviner servesc la:
a) supravegherea atmosferei din carterul motorului principal;

b) determinarea concentraţiei de vapori de ulei;
c) efectuarea analizei chimice a vaporilor de ulei;
d) determinarea vitezei de deplasare a aerului prin tubul de
măsură;
156. Analizoarele de ceaţă de tip Graviner funcţionează pe baza

principiului:
a) variaţiei intensităţii luminii, cu variaţia transparenţei

mediului pe care-l parcurge;
b) variaţiei volumului specific al vaporilor;
c) efectul venturii;
d) dilatării difetrenţiate.
157. Punctele de captare a ceţii de ulei de către analizoarele de

ceaţă sunt în mod obişnuit instalate în:
a) camera fiecarei manivele;

b) camera de ardere;
c) interiorul fiecărui cilindru;
158. Selectarea punctelor de captare a ceţii de ulei la analizoarelor

de ceaţă de tip Graviner se realizeaza cu ajutorul:
a) celulei fotoelectrice;
b) braţului rotitor;
c) tubului de referinţă;
d) tubului de măsurare.
36
RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI
Întrebare Răspuns Întrebare Răspuns Întrebare Răspuns

1 d 38 a 75 b
2 c 39 b 76 d
3 b 40 d 77 c
4 d 41 c 78 d
5 c 42 d 79 c
6 d 43 a 80 b
7 c 44 b 81 d
8 c 45 d 82 d
9 c 46 a 83 b
10 a 47 b 84 c
11 c 48 a 85 d
12 d 49 c 86 b
13 d 50 a 87 b
14 a 51 b 88 b
15 b 52 c 89 b
16 c 53 b 90 a
17 c 54 a 91 c
18 d 55 b 92 a
19 d 56 d 93 d
20 d 57 a 94 b
21 b 58 a 95 c
22 d 59 c 96 d
23 c 60 d 97 a
24 a 61 c 98 b
25 b 62 b 99 c
26 c 63 a 100 b
27 b 64 d 101 c
28 a 65 a 102 a
29 b 66 a 103 c
30 c 67 b 104 d
31 b 68 a 105 b
32 C 69 d 106 d
33 d 70 d 107 d
34 a 71 d 108 a
35 b 72 d 109 d
36 a 73 a 110 c
37 c 74 d 111 a
112 c 128 b 144 b
37
113 c 129 d 145 d

114 c 130 b 146 c
115 b 131 d 147 b
116 a 132 c 148 d
117 a 133 d 149 b
118 b 134 d 150 c
119 d 135 c 151 a
120 d 136 b 152 b
121 b 137 d 153 d
122 c 138 a 154 d
123 a 139 b 155 a
124 d 140 c 156 a
125 a 141 a 157 a
126 a 142 d 158 b
127 c 143 d
38

ASPN Final

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ASPN Final

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Maşini, instalaţii, automatizări mecanice şi hidropneumatice

G. AUTOMATIZĂRI MECANICE ŞI HIDROPNEUMATICE

1. Dispozitivul prezentat in fig. G.1 este:

2. Care este rolul functional al ungatorului de aer prezentat in fig.

a) de a filtra aerul utilizat in acţionarile pneumatice şi de a introduce o

d) de a filtra aerul utilizat in acţionările pneumatice şi de a reţine apa sub

3. Care din urmatoarele afirmaţii defineşte cel mai bine funcţionarea

a) la trecerea aerului prin secţiunea d se crează presiune la suprafaţa

4. Staţia de preparare a aerului utilizata într-o instalaţie de

5. Care din urmatoarele afirmaţii defineşte cel mai bine

a) dispozitiv prin intermediul căruia se măreşte amplitudinea unui semnal

6. Care din urmatoarele afirmaţii caracterizează parametrii principali

a) amplificarea se exprimă prin raportul dintre mărimea de ieşire şi cea

c) caracteristica statică şi dinamică ;

7. Amplificatorul pneumatic de tip ajutaj-clapetă serveşte la :

a) amplificarea semnalului de intrare pneumatic, obţinand la ieşire un

8. La amplificatorul pneumatic prezentat in fig. G. 2 presiunea din

9. Purjarea aerului dintr-un sistem hidraulic este necesară când:

a) se adaugă cantitaăţi mici de ulei ;

10. Conductele de retur al unui sistem hidraulic trebuie să intre în

a) a preveni formarea spumei ;

11. Un dispozitiv care cuprinde un drosel variabil aşezat în serie cu

a) a permite circulatia liberă a lichidului hidraulic in ambele sensuri ;

12. Supapa de sens cu orificiu calibrat ( cu drosel) de la un sistem

a) reglarea debitului de lichid in orice sens ;

13. La o creştere a temperaturii volumul agentului hidraulic:

14. Supraîncalzirea uleiului dintr-un sistem hidraulic poate fi cauzată

a) presiunea de refulare excesivă a pompei ;

15. Ce întelegeţi prin noţiunea de fluid (agent motor), în contextul

a) un agent de lucru ce circula prin conducte de la un element la altul ;

16. Ce fluide de lucru pot fi utilizate in sistemele de acţionare şi

a) gazele, în special aerul pentru că circulă mai uşor prin conducte ;

17. Condiţiile la care este supus fluidul (agentul motor) in timpul

a) variaţia temperaturii şi presiunii într-un domeniu larg şi menţinerea

18. Fluidele de lucru utilizate în sistemele de acţionări şi

a) să asigure lubrifierea, rezistenţa mecanică a peliculei sa fie bună,

19. Aerul de alimentare în instalaţiile de automatizare este împărţit

a) conţinutul de particule solide cu cele doua componente: dimensiunea

20. După cât timp trebuie făcută verificarea calitaăţii aerului

a) cel puţin odata la 3 luni pentru clasa de impurificare "D" ;

21. Aerul comprimat pentru lansarea motorului se păstreaza în:

22. Numărul de butelii de aer existent pe navă este:

a) o butelie pentru lansarea MP ;

23. Fiecare butelie de aer trebuie să fie prevazută cu o supapă de

a) nu este necesară supapa de siguranţă pentru ca este prevazută una

24. Care din urmatoarele afirmaţii reprezintă o condiţie obligatorie

a) să fie prevazută cu un dispozitiv de purjare ;

25. Presiunea de probă hidraulică a unei butelii de aer va fi de:

a) 1,25pn; b) 1,5pn; c) 1,75pn; d) 2pn.

26. Fiecare butelie va avea un postament care va asigura:

a) poziţia orizontală cu un strat de pastă între butelie şi postament ;

d) nu este necesară nici înclinarea şi nici fixarea deoarece stă pe

27. Care este rolul rezervorului în sistemele hidraulice în circuit

a) să aibă capacitatea sa depaşească de câteva ori cantitatea de ulei

a) să poată evacua caldura acumulata prin peretii rezervorului menţinând -

30. În cazul în care rezervorul de ulei nu poate elimina intreaga

a) să se introducă un termometru in rezervor şi un ventilator lânga tanc ;

31. La un sistem hidraulic tipic este montată o diafragmă în rezervor

a) numai I ; b) numai II ; c) atat I cât şi II ; d) nici I , nici II.

32. Care este rolul acumulatoarelor hidraulice în sistemele de

a) de a răci uleiul după pompă, înainte de a circula prin instalaţie ;

33. Care sunt situaţiile în care se impune utilizarea acumulatoarelor

a) nu sunt necesare în instalaţie deoarece pompa satisface debitul de