Sunteți pe pagina 1din 220

CUPRINS :

CAPITOLUL 1 : INTRODUCERE IN PNEUMATICA CLASICA 1.1 Compozitie 1.2 Caracteristici 1.3 Unitati de masura 1.4 Definirea aerului comprimat 1.5 Cateva legi utile 1.6 Debitul 1.7 Avantajele aerului comprimat 1.8 Dezavantajele aerului comprimat CAPITOLUL 2 : PRODUCEREA SI DISTRIBUTIA AERULUI COMPRIMAT 2.1 Sistemul pneumatic de baza 2.2 Necesitatea unui compresor 2.3 Functionarea unui compresor 2.4 Clasificarea compresoarelor 2.5 Accesorii ale compresorului 2.6 Schema simplificata a unei centrale de producere a aerului comprimat 2.7 Protectia instalatiilor pneumatice CAPITOLUL 3 : TRATAREA AERULUI 3.1 Filtrarea 3.2 Reglarea presiunii 3.3 Filtru - regulator 3.4 Ungerea 3.5 Manometrul

CAPITOLUL 4 : VALVE DE CONTROL DIRECTIONAL. DISTRIBUITOARE 4.1 Functiile distribuitoarelor

4.2 Identificarea caii 4.3 Tipuri de distribuitoare 4.4 Comanda distribuitorului 4.5 Distribuitor cu sertar multifunctional JOUCOMATIC 4.6 Electrodistribuitoare 4.7 Montarea distribuitoarelor 4.8 Captori si intrerupatori de pozitie CAPITOLUL 5 : APARATURA AUXILIARA 5.1 Clapeta anti retur 5.2 Regulatorul de debit 5.3 Droselul 5.4 Supapa de descarcare rapida 5.5 Selector de circuit sau supapa selectoare 5.6 Amortizor de zgomot 5.7 Temporizator 5.8 Incetinitor CAPITOLUL 6 : RACORDURI 6.1 Necesitatea unui racord 6.2 Functiile unui racord 6.3 Caracteristicile unui racord 6.4 Racord rapid 6.5 Recomandari pentru racordarea unei masini 6.6 Reguli de instalare a tuburilor pneumatice CAPITOLUL 7 : ELEMENTE DE ACTIONARE. CILINDRII 7.1 Cilindri liniari 7.2 Motoare oscilante 7.3 Motoare rotative CAPITOLUL 8 : TEHNICA VIDULUI 8.1 Principiul generatorului de vid 8.2 Ventuze 8.3 Pompe de vid

CAPITOLUL 9 : PNEUMATICA PROPORTIONALA 9.1 Pneumatica proportionala. Gama SETRONIC 9.2 Celule pneumatice CAPITOLUL 10 : GRAFCET 10.1 Introducere 10.2 Simbolizarea si evolutia unui GRAFCET 10.3 Initializarea unui ciclu 10.4 Configuratii particulare 10.5 Exemple practice 10.6 Concluzii CAPITOLUL 11 : SECVENTIERUL JOUCOMATIC 11.1 Principiul general 11.2 Comunicarea intre registrul secventier si partea operativa 11.3 Configuratii particulare 11.4 Exemple de cicluri care utilizeaza secventiere 11.5 Gama complementara si avantajele utilizarii secventierului JOUCOMATIC CAPITOLUL 12 : LECTURA SCHEMELOR PNEUMATICE 12.1 Notiuni introductive 12.2 Principiul fundamental al studierii unei scheme pneumatice 12.3 Diagramele de functionare 12.4 Principiul de depanare a instalatiilor pneumatice CAPITOLUL 13 : MENTENANTA INSTALTIILOR PNEUMATICE

13.1 Notiuni generale de mentenanta 13.2 Intretinerea preventiva la instalatiile pneumatice 13.3 Dereglari si defecte 13.4 Localizarea defectelor pe componente pneumatice 13.5 Exemple de defectiuni pentru diferite componente pneumatice si modul lor de remediere 13.6 Depanarea principalelor cauze ale disfunctionalitatii circuitelor pneumatice pe grupe de elemente

CAPITOLUL 14 : SIMBOLURI UTILIZATE IN PNEUMATICA CONFORM NORMELOR CNOMO

CAPITOLUL 1 Introducerea in pneumatica clasica

CAPITOLUL 1 : Introducerea in pneumatica clasica


1.1 Compozitie Terra este in intregime inconjurata de aer, numit aer atmosferic. Compozitia sa in volume este: ~ 78% azot, ~ 21% oxigen si, in proportie de ~ 1% un amestec format din hidrogen, gaz carbonicsi alte gaze rare. 1.2 Caracteristici Aerul care ne inconjoara are o presiune care variaza in functie de inaltimea unde ne aflam, in raport cu nivelul marii. p.abs.= p.atm.+ p.rel. p. abs.= presiunea absoluta p. atm.= presiunea atmosferica unde:

p. rel.= presiunea relativa 1.3 Unitati de masura Presiunea constituie prima marime fundamentala a pneumaticii. Ea se exprima in practica industriala curenta in bar si este rezultatul unei forte, exprimata in daN, aplicata pe o suprafata, exprimata in cm2. 1 bar = 1cm
1daN
2

= 105 pascal

1.4 Definirea aerului comprimat In cazul pneumaticii, fluidul de lucru utilizat este aerul comprimat. Acesta este in mod natural luat din atmosfera si redus in volum prin comprimare. Aerul comprimat astfel definit este un fluid perfect elastic si anume : moleculele sale nu opun nici o rezistenta la deplasarea unora in raport cu altele, fenomen numit fluiditate ; mentinut intr-o recipient inchis, el exercita asupra toturor elementelor peretilor care limiteaza acest recipient o anumita presiune, fenomen numit elasticitate; se preteaza la toate schimbarile de volume suferite, fenomen numit compresibilitate.

1.5 Cateva legi utile Pentru intelegerea fenomenelor rezultate prin compresiune si utilizarea aerului comprimat, se vor examina cateva legi fundamentale. Aerul comprimat poate fi considerat ca un gaz perfect care respecta legile BoyleMariotte si Gay-Lussac care sunt cele mai imporatnte legi in pneumatica industriala.
a) Legea Boyle-Mariotte (transformare izoterma)

La o temperatura constanta, produsul dintre un volum absoluta a unei mase de gaz perfect este constant: P1 V1 = P2 V2 = P3 V3 = constant b) Legea Gay-Lussac (transformare izobara)

si presiunea

La presiune constanta, volumul ocupat de o masa de gaz perfect variaza proportional cu temperatura absoluta.
V2 = T2 V1 T1 sau V = k T,

unde :

T, T1, T2 sunt temperaturile absolute exprimate in grade Kelvin.

1. 6 Debitul Debitul, este impreuna cu presiunea , o alta marime fundamentala in pneumatica. El reprezinta cantitatea de aer comprimat care se scurge sau traverseaza o sectiune in unitatea de timp. Debitul se exprima in l /s, l /min, m3/min sau m3/h in conditii atmosferice normale de referinta (simbol ANR) : 20C, 65% umiditate relativa, 1013 mbar, conform normelor NFE 48100 si ISO R554, R558. Exemplu : Q (ANR) = 600 l/min (ANR) In practica, constructorii de compresoare exprima in general performantele produselor lor in debit de aer la presiune relativa de iesire. Pentru a trece de la o unitate la alta, se utilizeaza relatia : QV(ANR) = QV relativa x (Pr + Patm) l/min l/min bar Analiza influentei unui component pneumatic racordat intr-o instalatie Cand componentul pneumatic se afla in pozitie deschisa si este supus la o presiune de alimentare (p), componentul asigura un debit (d) care produce o cadere de presiune la iesire. Diferenta de presiune masurata intre orificiul de intrare (presiunea in amonte) si presiunea de la orificiul de iesire (presiune in aval) se numeste pierdere de incarcare si este descrisa prin p = diferenta de presiune. Pentru definirea valorii lui p, in functie de debit si de presiune, este necesar sa ne amintim ca noi lucram cu un fluid compresibil si, in acest caz, numarul parametrilor care intervin este foarte complex . De asemenea, in practica, pentru a dispune de valori simple si utilizabile in efectuarea de calcule si de comparare a performantelor componentelor pneumatice, specialistii utilizeaza un factor de corectie kV, numit coeficient de debit. Acest coeficient experimental, stabilit pe un circuit de apa, corespunde, pentru fiecare aparat, la valoarea de debit exprimat in litrii de apa pe minut care traverseaza componentul, cu o pierdere de presiune la incarcare p = 1 bar, la pasaj total deschis.

QV(ANR) = 28,2 kV P.Paval QV = debitul in l/min (ANR) kV = coeficient de debit p = diferenta de presiune in bar Paval = Pamonte - p in bar

unde:

Coeficientul kV corespunde la un coeficient de conductanta ; ca urmare, cu cat valoarea sa este mai ridicata cu atat este mai bun debitul asigurat de component. In SUA factorul cV este un coefficient stabilit in mod echivalent cu kV dar exprimat in US gallon/min atunci cand p =1 PSI.Coeficientii kV si cV sunt in raportul kV =14,3 cV sau cV = 0,07 kV .

1.7 Avantajele aerului comprimat


Cantitate : aerul este disponibil peste tot el fiind in cantitate

nelimitata Transport : aerul comprimat poate fi usor transportat prin canalizari, la mari distante. Canalizarile pentru retur sunt inutile. Stocaj: nu este necesara utilizarea in permanenta a compresoarelor . Aerul comprimat poate fi stocat in rezervoare si poate fi transportat in recipienti cum sunt buteliile. Temperatura: aerul comprimat este insensibil la variatiile de temperatura; el isi pastreaza intreaga sa fiabilitate si la temperaturi extreme. Antiexplozbil : nu exista nici un risc de explozii sau de incendii cu aerul comprimat. Este, deci, inutil de a prevedea masuri de protectie a instalatiei. Curatenie : aerul comprimat este curat ; de asemenea, in cazul scurgerilor din instalatii nu exista riscul de poluare. Aceasta caracteristica este indispensabila in industrii cum sunt industria alimentara, industria textila, etc. Constructia de echipamente : conceptia diferitelor echipamente de lucru cu aer comprimat este simpla, dar costisitoare. Viteza : aerul comprimat este un fluid de lucru care se scurge rapid, ceea ce permite viteze foarte ridicate. Viteza de lucru a cilindrilor pneumatici se situeaza intre 1 si 2 m/s. Reglaje : vitezele si fortele dezvoltate de echipamentele de lucru cu aer comprimat sunt reglabile in mod progresiv. Supraincarcare : uneltele si echipamentele cu aer comprimat sunt utilzabile pana la oprirea lor completa, deci fara nici un risc de supraincarcare.

1. 8 Dezavantajele aerului comprimat


Preparare : aerul coprimat trebuie preparat; nici un fel de impuritati sau umiditate nu sunt admise ( uzura componentelor). Compresibilitate : aerul comprimat nu permite atingerea unor viteze (a pistonului) regulate si constante. Forta dezvoltata : presiunea de lucru normala admisibila este de 7 bar, forta dezvoltata limitandu-se la 20.000 - 30.000 N, in functie de cursa si viteza. Evacuare aer : evacuarea aerului este zgomotoasa, dar cu ajutorul amortizoarelor de zgomot aceste probleme sunt astazi rezolvate in parte. Cost : aerul comprimat este o energie relativ scumpa, dar acest cost ridicat compenseaza prin buna functionare si prin randamentul ridicat al echipamentelor (cadenta ridicata).

CAPITOLUL 2 Producerea si distributia aerului comprimat

CAPITOLUL 2 : Producerea si distributia aerului comprimat


2.1 Sistemul pneumatic de baza Un sistem pneumatic de baza, vezi fig.1, se compune din doua parti principale: Sistemul de producere si distributie a aerului;

Sistemul de consum al aerului. 2.1.1 Sistemul de producere a aerului Partile componente si functiile lor de baza sunt: Compresorul Aerul aspirat la presiunea atmosferica este comprimat si furnizat la presiune mai mare sistemului pneumatic. El transforma asadar, energia mecanica in energie pneumatica. Motorul electric Furnizeaza puterea mecanica compresorului. Transforma energia electrica in energie mecanica. Intrerupatorul de presiune Controleaza motorul electric si de asemenea presiunea in rezervor. El este tarat la o presiune maxima la care motorul va fi oprit si la o presiune minima la care se face distribuirea. Supapa de sens unic Permite trecerea aerului comprimat de la compresor la rezervor si impiedica intoarcerea aerului cand compresorul este inchis. Rezervorul Inmagazineaza aerul comprimat. Volumul sau este stabilit in functie de capacitatea compresorului. Cu cat volumul este mai mare, cu atat intervalul de timp dupa care porneste compresorul este mai mare. Manometrul Indica presiunea in circuit. Descarcarea automata Evacueaza toata apa de condens prezenta in rezervor fara a necesita interventie din exterior. Supapa de siguranta Evacueaza aerul comprimat daca presiunea din rezervor creste peste presiunea prevazuta. Uscatorul Raceste aerul comprimat cu cateva grade deasupra punctului de congelare si condenseaza cea mai mare parte a umiditatii aerului. Astfel se va evita prezenta apei de condens in sistemul din aval. Filtrul de linie Pozitionat pe linia principala, filtrul trebuie sa aiba o cadere de presiune minima si capacitate de a misca din loc ceata de ulei. Acesta ajuta la mentinerea la limita permisa a prafului, apei de condens si a uleiului de ungere.

2.1.2 Sistemul de consum al aerului

Priza de aer Pentru utilizatori, aerul este prelevat in partea superioara a conductei, pentru a permite condensului ocazional sa ramana in conducta principala. Cand condensul ajunge dedesubtul liniei, apa care se aduna in partea inferioara a conductei curge intr-un separator automat care va elimina condensul. Separatorul automat Conducta verticala care coboara din conducta principala trebuie sa aiba o scapare in partea de jos. Metoda cea mai efeicienta consta in utilizarea unui separator automat care impiedica apa sa ramana in conducta, evitand astfel necesitatea recurgerii la interventii manuale. Unitatea de tratare a aerului Trateaza aerul comprimat pentru furnizarea aerului curat la presiunea optima si, ocazional, adauga lubrifiant pentru a prelungi viata componentelor pneumatice ale sistemului, care necesita ungerea. Supapa de sens unic Presurizeaza si descarca alternativ cele doua cai ale cilindrului, pentru controlul directiei miscarii acestuia. Motorul pneumatic Motorul pneumatic transforma energia potentiala a aerului in lucru mecanic. Putem avea: un cilindru liniar, un motor rotativ, o scula pneumatica, etc. Regulatorul de viteza Acesta asigura un control simplu si continuu al vitezei de miscare a motorului pneumatic.

2.2 Necesitatea unui compresor Automatizarea prin utilizarea aerului comprimat, punerea sub presiune a acestuia, el neexistand in mod normal sub presiune, determina astfel necesitatea unui compresor. Este, deci, necesar intr-un circuit un aparat capabil sa furnizeze aer comprimat. Acest aparat poarta numele de compresor. 2.3 Functionarea unui compresor Asemeni tuturor gazelor, aerul nu are o forma determinata. Acesta isi modifica forma in functie de mediul unde se afla. Aerul se lasa comprimat (compresiune) si are tendinta de a se dilata (expansiune).

Compresoarele sunt utilizate pentru a comprima aerul, plecand de la o presiune initiala de intrare (presiunea atmosferica), pana la o presiune de refulare superioara. 2.4 Clasificarea compresoarelor Compresoarele pot fi clasificate in doua mari familii : a) Compresoarele volumetrice in care compresiunea este obtinuta prin reducerea spatiului care contine aerul aspirat la presiunea atmosferica. Aceasta prima familie cuprinde: Compresoare de tip alternativ : cu piston sau cu diafragma ; Compresoare de tip rotativ : cu palete, cu surub, cu angrenaje. b) Compresoarele dinamice in care compresiunea este obtinuta prin transformarea vitezei aerului aspirat in presiune. Aceasta a doua familie grupeza : Compresoare de tip centrifugal ; Compresoare de tip axial.

Fig.1 Producerea de aer comprimat este un subiect vast si alegerea materialului dorit trebuie sa tina seama in primul rand, pentru o utilizare cunoscuta, de debitul si presiunea in instalatia consumatoare de aceasta energie. Totodata se vor lua in considerare si faptul ca energia s-a scumpit si costurile cu mentenata nu sunt neglijabile. Compresoarele vor fi antrenate prin motoare electrice sau termice . In toate cazurile, aerul comprimat este consecinta deplasarii unui piston in interiorul unui cilindru: 1) In functie de pozitia clapetelor, compresorul este cu simplu sau cu dublu efect: Simplu efect : doua clapete pozitionate in general in capul unei cilindree ( aspiratie si refulare ) Dublu efect : miscarea de tur si retur a pistonului genereaza compresiunea aerului. 2) In functie de presiunea dorita in ultima faza, numarul de etaje variaza: Generare de aer comprimat la 4 bari : in general un etaj este suficient ; Generare de aer comprimat la 7 bari : doua etaje, din care primul etaj este la 2 bari si al doilea la 7 bari. Generare de aer comprimat la 150 bari : in general 4 etaje.

Un compresor bietajat cuprinde un etaj de joasa presiune si unul de presiune inalta. Fiecare cilindru poate fi recunoscut dupa dimensiunile sale: la aceiasi masa de aer, singurul care intervine este volumul si dimensiunile cilindrului, la joasa presiune sunt intotdeauna mai mari decat dimensiunile cilindrului la presiune inalta. 2.5 Accesorii ale compresorului Compresoarele regrupeaza diferite elemente : pornind de la filtrul de aspiratie pana la dulapul de comanda cu dispozitivul de control al sistemului. In functie de calitatea aeruluin dorit, diferite echipamente anexe sunt necesare si

constituie unitatea centrala de producere a aerului comprimat. Deci, tratarea aerului la iesirea din compresor este indispensabila. Ca urmare, diferite filtre si racitoare asigura o curatire mai mult sau mai putin completa, in functie de aplicatiile in care aerul comprimat va fi utilizat, protejand astfel echipamentele din reteaua pneumatica. Rezervorul Acesta este un balon mare cu o capacitate de circa 300 l, realizat din tabla de otel sudata , prevazut cu sistem de racire. El serveste ca rezerva de energie pentru evitarea caderilor de presiune si pentru pornirea la relanti a instalatiei pneumatice. Functia principala este de inmagazinare a aerului, intr-o masura suficienta pentru satisfacerea consumului excedentar fiind functie de capacitatea compresorului avand si functia de a reduce frecventa de incarcare-descrcare a compresorului. Fiind prevazut cu sistem de racire, acesta permite precipitarea condensului in partea inferioara a rezervorului, inainte ca aerul sa fie distribuit in retea. Rezervorul trebuie sa fie dotat cu o supapa de siguranta, un manometru, un deversor de condens si capace de inspectie pentru control si curatire interioara. Valoarea de tarare a supapei va fi de 7,5 8 bari. Verificarea rezervoarelor se va face la 10 ani, la o presiune de 1,5 ori presiunea de incarcarea supapei de siguranta. Pentru instalatiile industriale, regula practica pentru dimensionarea rezervorului este : Capacitatea rezervorului este egala cu debitul de aer comprimat de compresor intr-un minut. Filtrul de intrare Aerul atmosferic contine, in mod normal, 40 milioane particule de pulbere, praf, polen, etc. la 1 m3. Daca acest aer este comprimat la 7 bari, concentratia va fi de 320 milioane de particole la 1 m3. O conditie esentiala intr-o buna functionare a compresorului este dotarea acestuia cu un filtru. Acesta nu trebuie sa fie prea fin deoarece randamentul, deci eficienta copresorului scade din cauza rezistentei ridicate la fluxul de aer. Deci, particulele foarte mici (2-5m) nu vor putea fi retinute. 2.6 Schema simplificata a unei centrale de producere a aerului comprimat Aspirarea aerului la presiunea atmosferica, epurare si filtrare ; Admisia acestui aer in primul etaj, apoi trecerea lui in al doilea etaj pentru atingerea presiunii dorite in retea de 6 7 bari.

Aerul sub presiune este racit si uscat, apoi este trimis intr-un rezervor. De la rezervor, prin conducte, aerul este distribuit in diferite instalatii. Dimensiunile conductelor de aer comprimat sunt definite de numarul de consumatori.

Fig.2 Figura de mai jos ne prezinta o astefel de instalatie. : - Aerul este aspirat din exterior in camera compresorului, de preferinta situat in partea de nord a cladirii, pentru a beneficia de o temperatura cat mai scazuta. - Un separator este instalat inaintea rezervorului. - Rezervorul este instalat la exteriorul camerei compresorului si este echipat cu un purjor automat. Cele mai multe din sistemele de separare la nivelul compresoarelor nu sunt, din pacate, suficiente pentru rezolvarea problemei filtrarii. Ca urmare, intotdeauna apa sfarseste prin a se condensa, in functie racirea care se produce in cursul distributiei. In plus, problema extragerii particulelor solide localizate la nivelul conductelor de distributie, nu este rezolvata. OSERVATIE : Ca urmare a deshidratarii instalatiilor existente, utilizatorii reclama prezenta ruginei care se depune in cantitate mare in reteaua de conducte. Problema filtrarii se pune, deci, in amonte de echipamentul pneumatic.

2.7 Protectia instalatiilor pneumatice Istalatiile pneumatice trebuie sa functioneze cu un randament maxim, deci, timpii de imobilizare datorati panelor trebuie sa fie redusi la maxim. Este deci necesar : Eliminarea apei si a particulelor solide,

Ungerea organelor mobile ale aparatelor pneumatice, Diminuarea, eventuala, a presiunii la utilizator, Utilizarea, in special dupa filtrare, a unor conducte care sa nu oxideze. Utilizarea unor robinete perfect etanse astfel incat sa fie reduse la minim riscurile unor scurgeri sau a unor pierderi de putere.

a) Robinet de izolare si purjare Acesta permite izolarea instalatiei pneumatice de reteaua principala de alimentare cu aer comprimat.

Fig.3 El poate ocupa patru pozitii : Pozitia 1 : reteaua de alimentare este izolata si instalatia a fost purjata ; Pozitia 2 : reteaua principala alimenteaza instalatia, iar orificiul de purjare a fost obturat ; Pozitia 3 : reteaua principala de alimentare este purjata.

Pozitia 4 : toate orificiile sunt in legatura intre ele, deci are loc purajarea retelei de alimentare si a instalatiei. b) Dispozitiv de securitate Toate circuitele pneumatice ale unei masini sau instalatii trebuie sa aiba, in amonte, o vana manuala cu 3 orificii care sa permita efectuarea golirii totale a aerului din circuit, in caz de interventie. Dupa golire, nici o parte din echipament nu trebuie sa ramana sub presiune. Pentru vizualizare, un bec de punere sub presiune trebuie sa fie plasat pe echipament. Simbol :

CAPITOLUL 3 Tratarea aerului

CAPITOLUL 3 : Tratarea aerului


Asa cum se stie, aerul atmosferic transporta fie pulbere, fie umiditate. Dupa comprimare, umiditatea condenseaza in postul refrigerant si in rezervor. Totusi, o mica parte va fi transportata si mai departe. Pe langa umiditate mai raman si particile fine de ulei carbonizat, de rugina de pe conducte si alte materiale straine, ca de exemplu materialele de etansare care genereaza depuneri de cauciuc.Toate acestea sunt daunatoare echipamentului pneumatic, marind uzura garniturilor, al componentelor, ingrosarea etansarilor, coroziunea si blocarea supapelor. Pentru evacuarea acestor materiale contaminate, aerul trebuie sa fie curatat pana la punctul de utilizare. Tratamentul aerului include reglarea presiunii si, daca este cazul, ungera. 3.1 Filtrarea Aerul comprimaat este adus la locul de utilizare printr-o retea de dsitributie, constituita in general din conducte de otel. O cantitatea de vapori de apa existenta in aerul comprimat se transforma in apa prin condensare. Aceasata apa se amesteca cu particulele solide rezultate prin coroziune sau datorate sudurii, formand un amestec periculos pentru coponentele pneumatice daca nu sunt eliminate la intrarea aerului comprimat in instalatia masinii. Aceasata functie de purificare a aerului este asigurata de filtrul de aer.

Fig.1

a) Principiul de functionare Aerul comprimat patrunde in aparat unde este antrenat intr-o miscare turbionara datorata deflectorului aflat in partea superioara a filtrului. Particulele solide de dimensiuni mai mari si picaturile de apa sunt astfel proiectate contra peretelui intern al cuvei, dupa care cad in zona calma, numita zona de recuperare, situata sub deflectorul inferior. Dupa aceasta prima separare, aerul, curatat de o parte de impuritati, trece printr-un element filtrant (cu o finete de filtrare cuprinsa intre 5 si 50m) care retine si ultimele impuritati inaintea de orificiul de iesire. Un purjor, plasat in partea inferioara a filtrului, permite inlaturarea impuritatilor solide si lichide. Purjoarele sunt : Cu comanda manuala, operationale in orice moment ; Semi-automate, actionate la intreruperea aerului; Automate, prin intermediul unui flotor actionat la ridicarea nivelului de condens ; Pilotat prin semnal pneumatic.

Fig.2 b) Cum selectionam un filtru Ghid de alegere Pentru aplicatiile curente ale instalatiilor si echipamentelor industriale, trebuie ales un filtru standard. Elementul filtrant cu finetea de filtrare de 50m, convine pentru majoritatea cazurilor. Pentru protectia instrumentelor si echipamentelor este necesar un grad mai mare de filtrare : 25m sau 5m sau 1m. Elementul filtrant trebuie schimbat mai des pentru ca, cu cat gradul de filtrare este mai inalt, cu atat colmatarea filtrului este mai rapida. Filtrele echipate cu purje automate fac sa se economiseasca timp si garanteaza o eficacitate constanta a functiei de filtrarare. Pentru temperaturi si presiuni ridicate, precum si pentru medii de lucru dificile, se recomanda utilizarea cuvelor metalice.

Se recomanda alegerea unor filtre de tip PURAIRE sau ULTRAIRE atunci cand este necesara curatarea aerului si de ulei, ca de exemplu : Instrumente de copntrol pneumatic ; Protectia elementelor fluide ; Aer in contact cu produse alimentare , medicamente ; Vopsire prin pulverizare ; etc. Principiu de functionare Imediat dupa orificiul de admisie, aerul este constrans sa traverseze o coroana pe directia (A) care ii imprima o miscare turbionara. Sub efectul fortei centrifuge care apare, particulele lichide sunt precipitate catre peretele interior al cuvei si se colecteaza in partea de la baza acesteia. Deflectorul (B) creaza o zona calma la baza cuvei pentru a evita ca turbulentele sa reintroduca lichidul in partea superioara a filtrului. Apoi, aerul traverseaza elementul filtrant (C) care retine toate particulele solide. Cand lichdul colectat in partea inferioara a cuvei atinge un nivel predeterminat, purja automata (D) evacueaza lichidul in exterior. In cazul unui filtru cu purja manuala, evacuarea lichidului este obtinuta prin manevrarea butonului situat in partea inferioara a cuvei.

Fig.3 Selectarea Pentru determinarea filtrului, trebuie definit :

i. ii. iii. iv.

dimensiunile tubulaturii ; purja manuala sau automata (sau semi-automata) ; natura cuvei : transparenta sau metalica ; accesorii complementare mentionate in fisa tehnica a modelului ales. Intretinerea filtrului

Elementul filtrant Este importanta mentinerea elementului filtrant foarte curat pentru a obtine rezultate bune din punct de vedere al filtrarii si o pierdere de incarcare minima. Curatirea acestuia se va face cu petrol si apoi se va sufla cu aer curat. Cuva Curatirea aceteia se va face exclusiv cu petrol. Se exclud orice alte produse. In mod normal se va face un plan de urmarire si curatire a aparatelor, mai cu seama in cazul filtrelor cu purja manuala.

3.2 Reglarea presiunii Aerul comprimat trebuie dupa aceea mentinut la o presiune constanta, deoarece exista fluctuatii pe retea si variatii datorate consumatorilor din retea. Astfel reglarea automata a presiunii de lucru se va face cu ajutorul regulatorului de presiune. a) Principiul de functionare Consideram cazul unui regulator de inalta precizie. Alimentarea acestuia se va face prin stanga. O parte din aer, dupa filtrare este dirijat in camera de pilotare (B) si controlat prin valva pilotata (C). Comanda valvei este obtinuta prin reglarea resortului (D) aflat in contact cu diafragma de pilotaj (E). Deschiderea valvei principale este in functie de presiunea din camera de pilotare care se exercita asupra diafagmei (F). Aerul eliberat prin valva principala se aplica pe (E) si pe (F) astfel incat presiunea devine superioara celei data de resort, (E) se ridica si dechide valva pilotata, iar presiunea din camera de pilotaj este refulata in exterior prin (S). Camera pilotata este in permanenta alimentata prin (A), (C) ramane deschisa lejer pentru a permite ajustare continua a presiunii de pilotare.

Aceasta presiune actioneaza asupra lui (F) comandand deschiderea valvei principale. Presiunea obtinuta la iesire corespunde exact cu presiunea de pilotaj reglata pe (D). Atunci cand presiunea creste, diafragma de la valva principala ajutata prin resortul de la valva, se ridica. Suprapresiunea este pusa la atmosfera prin valva de espare (G).

Fig.4 b) Cum selectionam un regulator de presiune Ghid de alegere Se va alege resortul regulatorului in functie de presiunea de iesire dorita, astfel incat sa fie situat intr-o plaja superioara plajei de reglaj ;

Regulatoarele cu supapa de descarcare sunt mult mai mari, foarte bune in majoritatea aplicatiilor ; Regulatoarele fara supapa de descarcare nu permit reducerea presiunii in aval, in absenta debitului, dar sunt recomandate atunci cand este vital ca nici o esapare de aer in atmosfera sa nu se produca; Regulatoarele de mare precizie vor fi alese atunci cand o mare precizie de reglare este ceruta, cum ar fi pentru instrumentatie, control dimensional si alte aplicatii similare. Principiul de functionare : La rotirea butonului de reglare (A) comprima sau destinde resortul (B) pentru a face variatia valorii presiunii reglate, indicata prin manomaetru. Forta din resort este transmisa la clapeta (D) prin intermediul membranei flexibile (C), ceea ce provoaca deschiderea sau inchiderea clapetei pe scaunul sau. Forta inferioara a membranei este in comunicare cu orificiul de iesire din regulator prin intermediul unui tub sifon (E). Atunci cand presiunea reglata creste, forta aplicata asupra membranei creste in mod egal, comprimand resortul pana la obtinerea unui echilibru de forte. Excesul presiunii in aval, in raport cu reglajul efectuat, este eliminat prin supapa de descarcare (G). Pentru evitarea tuturor manevrelor inoportune asupra butonului de reglaj, acesta poate fi blocat pe pozitia aleasa prin impingerea inelului (F)spre corpul regulatorului (prin tragere se va desface).

Fig.5 Nota : Reglarea in conditii de debit va fi intotdeauna diferita de reglarea fara debit, si invers. Selectare

Pentru selectarea regulatorului de presiune trebuie definite : 1) natura aplicatiei si gradul de precizie cerut ; 2) dimensiunile tubulaturii ; 3) versiunea necesara ; 4) resortul corespunzator plajei de reglare dorita; 5) accesorii, fixare pe panou, etc., dupa detaliile precizate in fisa tehnica a aparatului.

3.3 Filtru Regulator Ansamblul filtru-regulator este un excelent mijloc de combinare a functiilor de filtrare si de reglare a presiunii, totul fiind cuprins intr-o unitate compacta care ocupa un spatiu restrans. Dimensionarea unui filtru-regulator (F.R.) Componentele F.R. trebuie sa fie dimensionate luand in considerare debitul necesar. Dimensionarea filtrului depinde de presiunea admisibila. Pentru un filtru separator este necesara o cadere de presiune minima de 0,2 bar pentru asigurarea functionarii. La debitul maxim pierderea de sarcina nu trebuie sa depaseasaca valoarea de 1 bar. Sistemele modulare permit adaptarea conexiunilor componentelor cu cele disponibile pe linie. Principiu de functionare : Imediat dupa orificiul de admisie, aerul este constrans sa traverseze o coroana din partea superioara care imprima o miscare turbionara. Sub efectul fortei centrifuge care apare, particulele lichide sunt precipitate catre peretele interior al cuvei si se colecteaza in partea de la baza acesteia. Deflectorul (B)creeaza o zona calma la baza cuvei pentru a evita ca turbulentele sa reintroduca lichidul in partea superioara a filtrului. Apoi, aerul traverseaza elementul filtrant (C) care retine toate particulele solide. Cand lichdul colectat in partea inferioara a cuvei atinge un nivel predeterminat, purja automata (D) evacueaza lichidul in exterior. In cazul unui filtru cu purja manuala, evacuaraea lichidului este obtinuta prin manevrarea butonului situat in partea inferioara a cuvei. Dupa filtrare, aerul trece in regulator care este situat in partea superioara ansamblului.

La rotirea butonului de reglare (G) comprima sau destinde resortul (E) pentru a face variatia valorii presiunii reglate, indicata prin manomaetru. Forta din resort este transmisa la clapeta (F) prin intermediul membranei flexibile (H), ceea ce provoaca deschiderea sau inchiderea clapetei pe scaunul sau. Forta inferioara a membranei este in comunicare cu orificiul de iesire din regulator prin intermediul unui tub sifon (J). Atunci cand presiunea reglata creste, forta aplicata asupra membranei creste in mod egal, comprimand resortul pana la obtinerea unui echilibru de forte. Excesul presiunii in aval, in raport cu reglajul efectuat, este eliminat prin supapa de descarcare (M). Pentru evitarea tuturor manevrelor inoportune asupra butonului de reglaj, acesta poate fi blocat pe pozitia aleasa prin impingerea inelului (F) spre corpul regulatorului (prin tragere se va desface). Nota : Reglarea in conditii de debit va fi intotdeauna diferita de reglarea fara debit, si invers.

Fig.6 3.4 Ungerea

Ultima etapa in tratarea aerului la intrarea intr-o masina, ungerea , permite efectuarea ungerii unor piese mobile ale componentelor pneumatice pentru a le asigura o mai mare logevitate. Aparatul care realizeaza aceasta functie de ungere este ungatorul. a) Principiul de functionare Aerul comprimat patrunde in interiorul aparatului unde este mentinut sub presiune. Uleiul stocat in interiorul cuvei este ridicat prin tubul plonjor pana in zona de reglare, de unde poate fi aspirat, apoi, picatura cu picatura printr-un tub atomizor situat in jetul pricipal de aer. Prin pulverizare particulele de ulei sunt antrenate cu o mare viteza in jetul de aer comprimat. Debitul de ulei este controlat, vizualizat si reglat cu precizie inainte de a fi pulverizat in aerul comprimat.

Fig.7 In conceptie modulara, filtrul, regulatorul si ungatorul sunt asociate pentru a creea un ansamblu de tratare a aerului, denumit F.R.L., care este dispus pe masina sau in apropierea punctului de utilizare a aerului comprimat. Avand in vedere reducerea costurilor dar si a gabaritelor, filtrele si regulatoarele sunt in general realizate in sistem monobloc. Aceste produse sunt echipate cu cuve transparente, din material plastic. Pentru utilizarea lor in medii foarte expuse sau in zone cu socuri, se recomanda protectia acestora cu cuve metalice. Diverse accesorii completeaza grupurile de preparare aer: derivatii care permit racordari intermediare si prize de aer neuns sau cu nivele diferite de presiune; vane de purjare, etc.

Fig.8

b) Intretinerea ungatorului

La un interval de 3 4 luni sau mai devreme, daca este necesar, se va demonta ungatorul, iar piesele componente vor fi introduse (scufundate) intr-o solutie alcalina (evitati solutiile cu clor sau cu alcool), pentru a fi curatate. c) Alegerea lubrefiantului In general, uleiul de ungere recomandat este de tipul H26. d) ) Cum selectionam un ungator Ghid de alegere Ungatoarele cu ceata de ulei sunt ungatoare cu capacitate mare. Ele sunt recomandate pentru lubrefierea cilindrilor si a distribuitoarelor. Se recomanda utilizarea modelelor automate cu densitate constanta, in special in situatiile cand debitul de aer comprimat variaza in limite foarte largi. Principiul de functionare Aerul admis trece prin valva de sectiune variabiloa (A), apoi prin tubul Venturi. O parte din aer, din centrul valvei (A), trece in valva antiretur (B), pentru a trece in cuva de ulei (G). La diferenta de presiune, creata prin Venturi intre cuva si indicatorul de debit de ulei (C), antreneaza o circulatie de ulei in tubul de sifon (D) pana la capul de reglaj (E). Picaturile de ulei astfel formate cad in tubul Venturi sau sunt pulverizate si transformate intr-o ceata de ulei care este vehiculata prin aer pana la componentele pneumatice. Valva automata cu sectiune variabila (elastomer) se deformeaza proportional cu debitul instantaneu de aer comprimat prin instalatie. Pentru evitarea tuturor manevrelor inoportune asupra butonului de reglaj, acesta poate fi blocat pe pozitia aleasa prin impingerea inelului (F)spre corpul ungatorului (prin tragere se va desface).

Fig.9 Selectie Pentru determinarea ungatorului cu ceata de ulei, trebuie definite : 1) Plaja de debit si de presiune ; 2) Dimensiunile tubulaturii ; 3) Volumul de rezerva de ulei (nici prea mare nici prea mic) ; 4) Natura cuvei, transparenta sau metalica ; 5) Accesoriile complementare care figureaza in fisa tehnicaa aparatului.

3.5 Manometrul a) Rol Manometrul permite masurarea presiunii relative. b) Principiul de functionare Deformarea tubului 1 (sub actiunea presiunii) antreneaza o deplasare a cremalierei 2 prin intermediul bieletei. Aceasta cremaliera antreneaza direct axa 3 legata la acul indicator 4, care indica presiunea (prin lectura directa pe un cadran care nu este reprezentat in figura). c) Simbol

Fig10.

CAPITOLUL 4 Valave de control directional Distribuitoare

CAPITOLUL 4 : Valve de control directional - Distribuitoare -

4.1 Functiile distribuitoarelor

Un distribuitor determina curgerea aerului intre caile sale deschise, inchizand sau schimband conexiunile interne. El permite schimbarea directiei fluidului de lucru independent de preesiunea din circuit. Distribuitoarele sunt clasificate in functie de : Numarul de cai ; Numarul de pozitii de comutare si pozitia normala (neactionata) ; Metoda de actionare. Primele doua sunt reprezentate prin raporturile 5/2 (daca leaga 5 cai si are doua pozitii de lucru), 3/2, 2/2, etc. Prima cifra se refera la numarul de cai sau de orificii ale distribuitorului excluzand caile de pilotare posibile, in timp ce cea de-a doua cifra indica numarul de pozitii pe care distribuitorul are posibilitatea de a le ocupa in timp. Pe langa acestea, la distribuitoarele cu doua sau trei cai se specifica pozitia de repaus, adica pozitia pe care o ocupa in absenta comenzii, conditia de trecere a aerului sub presiune. Astfel, un distribuitor este normal inchis cand aerul de alimentare (P) este impiedicat sa patrunda prin el spre utilizatori, si este normal deschis cand aerul de alimentare (P) poate patrunde prin el spre utilizator, de exemplu spre una din camerele unui cilindru. Pentru distribuitorul cu trei pozitii trebuie sa fie specificata a 3-a pozitie (de exemplu : centru inchis, centru deschis, etc.), care este in mod obisnuit pozitia preferata in absenta semnalului de comanda.

Fig.1 Distribuitoarele cu revenire cu arc sunt monostabile. Acestea au o pozitie preferata in care se reintorc automat. Un distribuitor bistabil nu are o pozitie preferata si ramane in oricare pozitie pana cand se actioneaza unul din cele doua semnale.

Fig.2 Simbolizarea distribuitoarelor

La baza simbolizarii distribuitoarelor este caseta. Distribuitorul va fi reprezentat prin casete multiple. Fiecare caseta reprezinta o pozitie fixa a organului de distributie. Distribuitor cu doua pozitii :

Distribuitor cu trei pozitii :

Fiecare pozitie a distribuitorului corespunde unei functii precise. In caseta corespunzatoare exista loc de reprezentare a acestei functii. Vom indica, cu ajutorul sagetilor, caile de comunicare intre orificii; sensul de trecere fiind indicat de varful sagetii. Iata un exemplu de simbolizare a unui distribuitor pneumatic. Exista doua casete . El corespunde deci unui distribuitor cu doua pozitii.

Fig.3

Pentru determinarea, plecand de la un simbol, a numarului de orificii a distribuitorului, trebuie numarate aceste orificii dintr-o singura caseta. Functionarea dupa schema Pentru a intelege functionarea dupa schema, trebuie sa ne imaginam translatia simbolului distribuitorului in raport cu pozitia de lucru. Printr-o conventie internationala s-a decis ca schemele sa fie reprezentate in pozitia de repaus. Numim pozitia de repaus, pozitia care corespunde la oprirea masinii. Cand masina este oprita, toate elementele din circuit , atat distribuitorii cat si receptorii, sunt intr-o pozitie precisa. Aceasta va fi deci pozitia care se va semnaliza in schema.

Fig.4

4.2 Identificarea caii Pentru calea de alimentare se va utiliza litera P Iesirile unui distribuitor sunt marcate cu literele A pentru o cale si B pentru cea de-a doua cale. Descarcarea este indicata cu E, iar atunci cand sunt doua cai de descarcare se vor nota EA si EB. Orificiul pilot care conecteaza sursa de putere (aerul sub presiune) la conducta A este notat cu Z, iar orificiul pilot care leaga aerul sub presiune cu B este notat cu Y. In ultimul timp reprezentarea cailor componentelor pneumatice se face cu numere si anume: Pentru conducta de alimentare: 1 Pentru conductele de iesire: 2 si 4 Pentru conductele de descarcare : 3 si 5 Pentru conducta pilot care permite conexiunea intre alimentarea 1 si iesirea 2 : 12 Pentru conducta pilot care permite conexiunea intre alimentarea 1 si iesirea 4 : 14

Fig.5 4.3 Tipuri de distribuitoare Doua tehnici de baza se regasesc la pentru realizarea comutarii la distribuitoarele pneumatice : a) Tehnica cu clapeta: intalnita in special la distribuitoarele cu 2 si 3 orificii. Aceasta permite realizarea fara frecare si este deci insensibila la lipsa ungerii, dar este limitata la variantele monostabile. b) Tehnica cu sertar : intalnita in special la distribuitoarele cu 4 si 5 orificii. Ea necesita precautii in realizare, poate fi insensibila la ungere, dar permite realizarea celor doua variante de distribuitoare: distribuitoare bistabile si distribuitoare monostabile. Un distribuitor cu clapeta va fi :

Fig.6

Un distribuitor cu sertar va fi :

Fig.7 4.4 Comanda distribuitorului Numim mod de comanda sistemul care permite punerea in pozitie a organului de distributie. Fiecare pozitie corespunde deci unui mod de comanda. Modul de comanda pentru fiecare pozitie va fi definit printr-un simbol plasat in fiecare extremitate a simbolului organului de distributie. A fost decis prin conventie, ca fiecare mod de comanda sa fie totdeauna adiacent la caseta reprezentata de pozitia care il determina. Un distribuitor cuprinde doua elemente : Un organ de distributie ; Un organ de comanda.

Fig.8

Pentru actionarea distribuitoarelor exista diferite moduri de comanda : a) comanda pneumatica ; b) comanda electrica directa ; c) comanda electropneumatica ; d) comanda manuala ; e) comanda mecanica. a) Comanda unui distribuitor 5/2 prin presiune Pentru a limita consumul de aer se recomanda plasarea distribuitorului cat mai aproape posibil de cilindru. Aceasta necesita comandarea distribuitorului de la distanta. Aceasata comanda de la distanta se face cu ajutorul impulsurilor pneumatice. Singurul care permite transformarea unui semnal pneumatic intr-o miscare rectilinie este cilindrul. Deci, la fiecare extremitate a sertarului , este plasat un mic piston.

Cele doua pistoane joaca rolul unui cilindru cu simplu efect, constituind modul de comanda a distribuitorului 5/2.

Fig.10

Fig.11

Simbolizare

Prin conventie, cele doua pistoane de comanda sunt reprezentate prin X si Y. Cand X este sub presiune, orificiul de la utilizatorul A este in presiune si orificiul B este legat la descarcare (esapare). b) Comanda manuala Capetele de comanda manuale sunt asemanatoare cu butoanele electrice si respecta acelasi standard de dimensiuni : 22 si 30 mm. Prezentare Destinate pentru a elibera un semnal pneumatic sub actiune manuala, fiecare buton pneumatic se compune : Un corp pneumatic constituit din doua module echipate cu un dispozitiv de racordare si un adaptor pt cap ; Un cap de comanda care se fixeaza pe adaptor pe care se blocheaza. Comanda manuala este obtinuta in general montand pe un distribuitor cu comanda mecanica un cap de actionare adaptat pentru controlul manual. Distribuitoarele cu comanda manuala monostabila sunt in general utilizate pentru pornire si inchidere, iar altele servesc pentru comanda unei unitati de control. Ele pot fi : butoane cu ciuperca, simple, cu parghie, cu cheie, etc. Comenzi manuale monostabile :

Comenzi manuale bistabile :

Fig.12 Comanda bimanuala

Comanda bimanuala contribuie la securitatea muncii pe masinile cu miscari periculoase, prin obligarea operatorului de a apasa si de a mentine cu doua maini butoanele de comanda. La incetarea voluntara sau accidentala a apasarii cu doua maini a comenzii bimanuale, masina se opreste. Un dispozitiv de anti-repetitie poate fi alipit pentru a obliga relaxarea butoanelor la sfarsitul unui ciclu.

Fig.13 c) Comanda mecanica La masinile automate, distribuitoarele cu comanda mecanica pot sesiza elementele masinii in miscare pentru obtinerea semnalelor pentru controlul automat al ciclului de lucru. Pricipalele comenzi mecanice directe sunt : tija, tija cu rola, tija cu rola la 90, parghia cu rola, parghia cu rola unidirectionala, parghia cu came, etc.

Fig.14 d) Alte comenzi interesante pentru distribuitoare sunt prezentate mai jos :

1CAPETE MANOSTATICE Rol Permit pilotarea unei vane ( NI sau ND) atunci cand presiunea de pilotaj depaseste o valoare prestabilita. Pilotarea dispare atunci cand presiunea scade sub aceasta valoare prestabilita.

Fig.15 Caracteristici functionale Intervalul de functionare este aproximativ 20% din valoarea etalonata; Sapte capete tarate diferit permit reglarea intre 3 si 70 bar minim si intre 4 si 300 bar maxim ; Montarea capetelor se face pe corpul vanei, la comanda mecanica JOUVENEL si CORDIER.

Functionare In functie de strangerea sau desfacerea inelului B, vom comprima mai mult sau mai putin resortul care se gaseste in interior, ceea ce obliga aerul sa atinga valorea de compresiune a resortului pentru comanda vanei prin intermediul pistonului. Lectura aproximativa a valorii de tarare se face inainte de strangerea inelului. 2CAPETE CU MEMBRANA Rol Permit pilotarea unei vane ( NI sau ND) atunci cand presiunea de pilotaj atinge o valoare mai mica sau egala cu 0,2bar.

Fig.16 Caracteristici functionale Presiunea maxima admisibila = 10bar ; Aer filtrat si uns. Functionare Acestea autorizeaza pilotarea la presiune joasa prin marirea suprafetei de pilotare (a membranei).

4.5 Distribuitor cu sertar multifunctional JOUCOMATIC Acest distribuitor poate fi cu comanda pneumatica si electropneumatica. Distribuitorul este echipat cu 2 garnituri selectoare de pilotaj (A) situate intre corpul (B) si capacul ( C), o parte comanda si o parte revenirea in pozitia initiala. Fiecare selector poate ocupa 4 pozitii, prin rotirea sau intoarcerea garniturilor obtinandu-se: Alimentare interna sau externa a organului de comanda sau a celui de revenire; Selectionarea tipului de comanda : pneumatica sau electropneumatica.

Pentru aceasta, este suficienta pozitionarea indexului in crestatura de pe placa, in functie de schema corespunzatoare de pilotaj , asa cum este prezentat si mai jos. Toate modificarile de functii sunt realizabile. Distribuitoarele sunt livrate cu selectoarele de pozitii pentru realizarea schemelor care sunt prezentate in tabloul de selectie. Alimentarea externa permite utilizarea distribuitoarelor cu fluid la presiuni cuprinse intre 0 si 12 barsi sub vid.

Fig.17 Principiul de functionare Transformarea raspunsului pneumatic in raspuns diferential Raspunsul pneumatic poate fi transformat in raspuns diferential prin intoarcerea inelului extern si viceversa. Testarea manuala a pozitiei sertarului Testarea manuala se face dupa inlaturarea capului detasabil.

Fig.18 Comanda pneumatica poate fi transformata electrpneumatica prin: a) in cazul distribuitorului fara testare manuala: - inlaturarea capului detasabil; - pozitionarea garniturii selectoare; - punerea pe pozitie a garniturii selectoare; - adaugarea unei electrovane; b) in cazul distribuitorului cu testare manuala: - nu este necesara retragerea comenzii manuale; in comanda

- pozitionarea garniturii selectoare; - punerea pe pozitie a garniturii selectoare; - adaugarea unei electrovane. Comanda electropneumatica poate fi transformata in comanda pneumatica prin: - inlaturarea electrovanei; - mentinerea sau adaugarea unei comenzi manuale; - pozitionarea garniturii selectoare. Utilizarea cu aer nelubrefiat Distribuitorul JOUCOMATIC functioneaza indiferent daca aerul este lubrefiat sau nu, datorita unui dispozitiv de etanseitate brevetat, in forma de T avand un efect oscilant cu care este inzestrata garnitura amortizoare. Acest ansamblu de garnituri asigura in mod egal o presiune de comanda minima care ramane constanta chair si dupa o perioada mai mare de oprire. La repornire, performantele distribuitorului sunt aceleasi ca si cand ar fi functionat continuu. Aceasta caracteristica confera un grad mare de securitate atat la pornire cat si in timpul functionarii. 4.6 Electrodistrbuitoare Acestea sunt distribuitoare echipate cu una sau doua electrovane de pilotaj, avand rolul de a transforma semnalul electric provenit de la partea de comanda, in semnal pneumatic destinat inversarii pozitiei distribuitorului. Functionarea unei electrovane este realizata printr-un electromagnet actionat la punerea sub tensiune, in curent continuu sau altenativ. Electrovana este compusa din 4 elemente principale : corpul electrovanei , care poate fi montat direct pe o placa de baza sau direct pe distribuitor sau un corp filetat pentru racordarea directa cu tubulatura ; un tub (chilasa) sub forma de cos atasat la capul magnetic ; capul magnetic care cuprinde circuitul magnetic si bobina ; acesta este in general echipat cu un steker care permite racordarea electrica, prin conectori conform normelor ISO/ DIN/ AFNOR. Un miez mobil echipat cu clapeta. Cand bobina este pusa sub tensiune, campul electromagnetic creat ridica miezul care care permite trecerea aerului spre orificiul de la utilizator asigurand astfel deplasarea partii mobile a distribuitorului.

Fig.19 Electrovanele sunt de tip monostabil, avand un resort de revenire in pozitia de reapaus atunci cand semnalul electric dispare. Pentru asigurarea corecta a pilotarii unui distribuitor se recomanda utilizarea unei electrovana la care diametrul de trecere este de 1,2 la 2 mm si de 3 la 4 mm pentru distribuitoarele de dimensiuni mai mari (G3/4 la G1 ). Alegerea electrovanei trebuie sa tina cont de parametrii cum sunt temperatura mediului ambiant, presiunea de alimentare si nivelul electric de protectie (exemplu : IP65 dupa normele NF-C 20010 privitoare la gradul de protectie). Fixarea electrovanelor se face direct pe distribuitor. Pentru limitarea dimensiunilor bobinei, distribuitoarele mai mari au o comanda indirecta cu pilot si bobina, deci o actionare electropneumatica.

Fig.20 Avantajele comenzii electrice Acest mod de comanda este foarte utilizat. Ea permite : - de a avea mici bobine ; - de a obtine o cadenta ridicata ; - de a obtine debite mari plecand de la o comanda foarte slaba. Recomandari practice

Inainte de bransarea aparatului se va tine seama de natura acestuia si de tipul tensiunii de alimentare. Tensiunile propuse de constructori sunt : Continuu = alternativ ~ 12V 24V 48V 110V 220V 4.7 Montarea distribuitoarelor a) Conexiuni directe cu conducte Metoda cea mai obisnuita de conexiune a unei distributii consta in insurubarea racordurilor direct in gaurile filetate ale caii in cazul unui distribuitor cu gauri in corp. Aceasata metoda necesita un racord pentru fiecare utilizare, pilot si cele de alimentare si un amortizor de zgomot pentru fiecare cale de descarcare. b) Placi comune de distributie Placi comune de distributie au canale comune pentru alimentarea si descarcarea pentru un numar determinat de distribuitoare cu gauri in corp. Iesirile sunt separate la fiecare distribuitor.

Fig.21

c) Placi de baza

Distribuitoarele cu gaurile puse pe o singura fata sunt construite pentru a fi montate cu garnituri pe o placa de baza in care sunt practicate toate conexiunile pentru exterior. Aceasta permite o indepartare rapida si inlocuirea unui distribuitor fara a fi necesar sa se lucreze la conducte. d) Placi de baza multiple Similar cu placa de distributie, placile de baza multiple alimenteaza si descarca un anumit numar de distribuitoare si pot fi inchise ( blocate) in acelasi mod ca placile de distributie comune.

Fig.22 e) Placi de baza modulare Acestea sunt asamblate din placi singulare si permit asamblarae intr-o singura unitate (bloc) a mai multor elemente. Acest sistem are avantajul de a permite extinderea sau reducerea unitatii daca sistemul trebuie modificat fara a influenta componentele sale existente. Exista de asemenea obtiunea de a inchide pozitiile care nu sunt necesare. Placile de baza singulare sunt asamblate intre ele cu elemente de strangere. Garniturile de tip O previn pierderile.

Fig.23

4.8 Captori si intrerupatori de pozitie a) Captori tip CM4 Acesti captori se caracterizeaza printr-un debit cresut, o mare robustete mecanica si o calitate a sistemului de clapete garantand o fiabilitate absoluta si longevitate exceptionala. Un cap reversibil permite efectuarea racordurilor in functie de ceea ce se doreste. Levierul de comanda, echipat cu o fixare de securitate, protejeaza mecanismul intern al captorului in cazul unei deplasari accidentale la cursa maxima. El poate fi orientat intors sau deplasat lateral de axa sa, facilitand astefel pozitionarea sa. Agreeati in constructiile de automobile, seria conform cu recomandarile CNOMO, este echipata cu leviere cu galet etans cu bila sau cu buton de impingere axiala. b) Intrerupatori de pozitie

Acestia sunt destinati pt a elibera un semnal pneumatic sub efectul unei actiuni mecanice. Dimensiunile lor reduse permit plasarea lor in spatiile unde nu se pot utiliza intrerupatoare de pozitie cu doua etaje. Caracteristici particulare Sectiunea nominala de trecere : 1,5 mm= 1,7mm2. Coeficientul de debit : kv= 0,65. Sectiunea nominala de trecere eforturi mici de actionare pe un singur etaj de comutare. Timpii de raspuns obtinuti convin in majoritatea utilizarilor. Functionare Comutarea este la un singur etaj. Semnalul de iesire S apare atunci cand exista o actiune mecanica asupra butonului sau galetului. Prin constructie, inchiderea esapamentului si deschiderea presiunii se fac simultan intr-un punct precis al cursei.

Fig.24 Variante Intrerupatorii de pozitie miniaturali se prezinta sub doua forme : cu buton : Racordarea se face cu racorduri rapide 4 mm sau cu filet M5 Fixarea, conform normelor IEC si DIN permite interschimbabilitatea cu un mini intrerupator electric echivalent. cu levier si galet : Racordarea se face cu racorduri rapide 4 mm sau cu filet M5 Acesti intrerupatori de pozitie sunt destinati pentru a elibera un semanal pneumatic sub efectul unei actiuni mecanice. Ei sunt echipati cu cu game de de capete de comanda care dezvolta semnale pentru intrerupatorii de pozitie electrici , foarte apreciati de electricieni. Partea pneumatica este formata dintr-un corp de vana cu 2 etaje care permite obtinerea, plecand de la curse mici si eforturi slabe dezvoltate pe capetele de comanda a unui debit de aer important (3 mm) cu o comutare brusca intr-un punct precis al cursei. Doua game sunt disponibile, in functie de capul de comanda : intrerupatorii de pozitie cu capul de comanda tip K (27x27 mm) ; intrerupatorii de pozitie cu capul de comanda tip J (37x37 mm) .

Fig.25 Functionare Actionat prin miscarea mecanica transmisa prin capul de comanda, etajul pilotat comanda etajul releu asociat. Versiunea cu stabilire de circuit Pilotul actioneaza comutand releul la stabilirea circuitului (functia DA). Iesirea S este pusa in presiune atata timp cat exista o actiune mecanica asupra capului de comanda. Versiunea cu intrerupere de circuit Pilotul actioneaza comutand releul la intreruperea circuitului (functia NU). Iesirea S este pusa la atmosfera atata timp cat este actionat mecanic capul de comanda. NOTA : capul de comanda reprezentat aici este un exemplu din numeroasele modele disponibile. Asa cum este reprezentat, toate capetele de comanda prezinta dispozitive cu resort destinate pentru a absorbi socurile mecanice. Un alt model de intrerupator de pozitie cu doua etaje utilizeaza gama completa de capete de comanda model J (37x37 mm), bine cunoscut de electricieni si consacrat in industrie. Constructia aparatului Intrerupatorul de pozitie este constituit din : Un corp de vana ; Un cap de comanda. Capul de comanda se monteaza pe corpul vanei prin 4 suruburi si poate fi pozitionat din 900 in 900.

Pentru capetele de comanda cu miscare unghiulara, este prevazut un dispozitiv de acces. Montarea acestui dispozitiv pe cap se efectueaza prin impingere de-a lungul axei si poate fi pus in toate pozitiile pe un cerc de 360.

Fig.26

CAPITOLUL 5 Aparatura auxiliara

CAPITOLUL 5 : Aparatura auxiliara

Reglarea debitului, purjarea rapida, reducerea zgomotelor si nu in ultimul rand conectarea aparatelor intre ele , toate sunt functii asigurate de accesorii. Acestea sunt: 1) Supapa de sens unic sau clapeta anti-retur 2) Regulator de debit 3) Droselul 4) Supapa de descarcare rapida ; 5) Selector de circuit ; 6) Amortizor de zgomot; 7) Temporizator 8) Incetinitor

5.1 Clapeta anti-retur Aceste aparate permit trecerea aerului intr-un singur sens. Elementul care impiedica trecerea aerului dintr-un sens in altul, poate fi o clapeta sau o bila. La majoritatea constructorilor, piesa care asigura etanseitatea este sub presiunea unui resort si este necesara o presiune pentru a o deschide. Alte sisteme nu au in componenta resort, in acest caz nefiind necesara o mentinere a presiunii pentru deschiderea ei.

Fig.1 Aplicatii Protejarea circuitelor in cazul caderilor bruste de presiune ;

Evitarea golirii unei retele in cazul descarcarii in aer liber, prin ruptura tubulaturii; Protejarea intregii aparaturi care nu trebuie traversata decat intr-un singur sens. 5.2 Regulator de debit Aparatul este destinat de a regla debitul de aer ; reglarea facandu-se unidirectional, el asigurand, pe un sens reglarea debitului de aer si pe celalt sens trecerea libera a intregului debit de aer, datorita supapei de sens unic incorporate. Incorporate in circuitele de comanda ale cilindrilor, aceste aparate permit controlarea vitezei acestora. Atunci cand surubul care asigura reglarea droselului este inchis, aparatul poate functiona ca o clapeta anti-retur. Diferitele modele de regulatoare de debit permit montarea acestora in diferite locuri.

Fig.2 a) Regulator de debit in linie Montarea lui pe pupitru sau pe suport permite un bun acces al operatorilor pentru reglare si mentenata. b) Regulator de debit orientabil Acesta se poate monta direct in orificiile filetate ale cilindrului. Aceasata pozitie este ideala pentru o reglare precisa a vitezei cilindrului, dar nu este intotdeauna posibila, datorita acccesului la cilindru.

Cu bransarea :

Fig.3 Cand accesul la cilindru este greoi, regulatorul de debit se poate monta direct pe distribuitor.

Cu bransarea :

Fig. 4

5.3 Droselul Avand o constructie foarte simpla acest aparat are acelasi efect ca si regulatorul de debit. El se monteaza exclusiv pe orificiile de refulare ale distribuitoarelor. Simbol :

5.4 Supapa de descarcare rapida Utilizata pentru golirea rapida a camerelor cilindrului, supapa de descarcare rapida permite reducerea considerabila a timpilor de raspuns a cilindrilor.

Fig.5 5.5 Selector de circuit sau supapa selectoare Este o supapa cu trei cai, cu doua intrari si o iesire. Iesirea este conectata la ambele semnale de intrare. Atunci cand unul din circuite este sub presiune, celalat circuit este obturat datorita clapetei mobile.

Fig.6

5.6 Amortizor de zgomot Aceste aparate se moteaza direct pe orificiile de refulare ale distribuitoarelor sau la capatul unei canalizari care colecteaza toate refularile. Ele determina o scadere importanta a nivelului de zgomot la refularea aerului in atmosfera (la esapare). Acest rezultat este obtinut prin difuzia aerului la traversarea materialului poros, (bronz) de granualatie apropiata. Pierderea de incarcare este neglijabila. Amortizorul de zgomot se comporta si ca un regulator de debit permitand astefel cotrolarea descarcarii.

sau :

Fig.7 5.7 Temporizator Temporizatorul se intercaleaza intre dispozitivul de comanda si organul de comanda , in scopul amanarii punerii sub presiune a celui din urma. Deschiderea este declansata dupa un timp de deplasare controlat printr-un ajustaj reglabil (timp intre 0 si 60 sec). In functie de asezarea droselelor de cale in aparatul combinat se pot obtine diferite comportari in functionare.

Fig.8

5.8 Incetinitor Aparatul are 2 orificii care permit trecerea libera a fluidului in cele doua sensuri atunci cand nu este comandat. Cand comanda se efectueaza, o clapeta vine si obtureaza trecerea normala, fluidul fiind astfel obligat sa treaca printr-un drosel, realizandu-se astfel reducerea debitului de aer. Rolul aparatului este deci de a frana miscarea atunci cand se efectueaza actiunea. Montarea aparatului se poate face in doua moduri : - intre distribuitor si cilindru ; - la orificiile de descarcare ale unui distribuitor. Simbolizare :

CAPITOLUL 6 Racorduri

CAPITOLUL 6 : Racorduri
6.1 Necesitatea unui racord Tubulatura, fie ca este rigida sau flexibila, nu poate fi legata direct la diferitele aparate pneumatice din retea. Legatura dintre aparatura si trubulatura va fi asigurata de racorduri. 6.2 Functiile unui racord Un racord, la care se asigura etanseitatea, trebuie sa realizeze doua tipuri de legaturi : legatura racord aparat ; legatura racord tubulatura. 6.3 Caracteristicile unui racord Racordurile trebuie sa aiba mai multe caracteristici : - demontabil ; - etanseitate totala la presiuni si temperaturi ridicate ; - insensibil la vibratii sau la loviturile de berbec ; - montaj rapid ; - recuperabile. Aceste legaturi se fac in general prin utilizarea racordurilor filetate. Mai multe tipuri de filete sunt utilizate. Cele mai utilizate sunt : a) Filet ISO : Acesta este un filet cilindric care favorizeaza aparitia unor scurgri, datorita unei treceri eliciodale lejere. Este deci necesara , in acest caz, utilizarea unei garnituri intre racord si aparat. b) Filet WHITWORTH : Acest filet se mai numeste : filet gaz. In cazul acestui racord tarodajul (gaura ) este cilindric iar racordul este conic.

In consecinta, strangerea celor doua piese se face pina la blocare. Etanseiatatea este realizata direct prin contactul metal pe metal. In general, etanseiatea se imbunatateste prin: utilizarea unei benzi de teflon intre cele doua piese; utilizarea unor produse de etansare in stare lichida sau vascoasa. O pasta, care dupa asamblare se polimerizeaza, asigurand astfel etansarea. Prin demontare se va distruge filmul care asigura etanseitatea. Pentru o demontare ulterioara facila, se recomanda utilizarea benzii de teflon. Este necesara trecerea unui timp pentru polimerizare, inainte de pornirea instalatiei, in general o ora. O polimerizare completa se realizeaza in 24 ore. Utilizarea racordurilor pretratate de la Paerker. Acestea au un strat de banda de teflon. In acest caz este suficienta montarea acestora asa cum se livreaza. Fiind astfel tratate, aceste rcorduri pot fi reutilizate de mai multe ori (pana la 5 ori).

Fig.1 Filetele WHITWORTH, cu unghiul filetului de 55, sunt utilizate curent in pneumatica. Filetul racordului poate fi cilindric sau conic, dar el se va monta, in general, in acelasi tarodaj cilindric: - pentru racord cilindric tip BSPP, etansarea se realizeaza prin utilizarea unei garnituri;

- pentru racord conic tip BSPT, etansarea se face pe filet. Normele recomanda utilizarea filetului conic, dar experianta ne arata ca este bine sa existe un lamaj pentru a se putea utiliza , la nevoie, un filet cilindric. Normele de referinta sunt : 1. Filet conic : NF E 03-004, ISO 7, DIN 3852-2 forma C; 2. Filet cilindric: NF E 03-005, ISO 228, DIN 3852-2 forma A-B-E; 3. Dimensiunile lamajului: DIN 3852 , NF E 48-051 4. Garnituri: DIN 7603 , NF E 21-351 In cazuri exceptionale tarodajul (gaura filetata) poate fi executata conic. In teorie, normele precizeaza executia unei rezerve la gaura filetata, pentru montarea racordurilor cu filet conic, dar in general constructorii de componente prevad o toleranta de executie a gaurii filetate, ceea ce permite inlocuirea unui racord cu altul. 6.4 Racord rapid Tubul de plastic semirigid impinge intr-un inel elastic, acesta se dilata si permite patrunderea tubului in interiorul garniturii torice care asigura etansetatea. Daca asupra tubului este exercitata o tractiune (efect de presiune in tub), o gheara de agatare pune in contact zavorul cu inelul elastic, ceea ce are ca efect strangerea inelului pe tub. Tubul se gaseste in acest caz inchis (zavorat). Daca este dorita extragerea tubului, o simpla impingere a inelului permite desfacerea zavorului si deci, posibilitatea deconectarii.

Fig.2

6.5 Recomandari pentru racordarea unei masini a) Racordarea de-a lungul unui perete Pentru evitarea frecarii, racordarea se va face cu ajutorul tevilor din cupru sau otel. Tevile vor fi fixate de perete cu ajutorul colierelor de fixare, care se vor pune la fiecare metru. b) Racordarea in cazul prezentei unor temperaturi ridicate si vibratii In acest caz se recomanda utilizarea tuburilor flexibile sertizate. c) Robinete de izolare si purjare Toate masinile sunt prevazute la intrare cu un robinet de izolare si purjare, care permite izolarea masinii de retea, precum si golirea circuitelor. Este necesara echiparea orificiului de purjare cu un amortizor de zgomot, astfel, evitandu-se accidentele prin suflarea directa sau prin proiectia de aschii.

Fig.3

6.6 Reguli de instalare a tuburilor pneumatice Un tub flexibil nu trebuie niciodata instalat drept. El trebuie sa prezinte intotdeauna o sageata, care, in functie de lungimea sa poate varia. Normele prevad o variatie a lungimii de la +2 la 4%. Un tub flexibil nu trebuie niciodata instalat rasucit. Marcajul care exista pe tub va permite verificarea daca acesta a fost instalat corect. Un tub flexibil nu trebuie niciodata curbat imediat dupa iesirea din racord.,este necesara prevederea unei lungimi de minim 3 ori diametrul exterior al tubului intre iesirea din racord si inceputul razei de curbura. Cand un racord drept este instalat perpendicular pe un aparat, tubul atarna in spatele acestui racord, creand tensiuni la nivelul de prindere al tubului in racord. Pentru a se evita aceasta se va inlocui racordul drept cu un racord cu cot.

Se va evita trecerea cu tuburile flexibile prin zonele de lucru. In caz contrar, tuburile se vor proteja cu o teaca de protectie. In cazul aerului comprimat, tuburile flexibile expuse la smulgere trebuie protejate pentru a se evita pericolele care pot apare in cazul ruperii lor. In general raza de curbura a tuburilor flexibile este precizata de furnizorii acestora.

Fig.4

CAPITOLUL 7 Elemente de actionare Cilindrii

CAPITOLUL 7 : Elemente de actionare Cilindrii


Elementele de actionare pot fi liniare sau rotative. 1) Miscarea liniara este obtinuta de cilindrii cu piston liniari;

2) Miscarea de rotatie, cu un unghi de pana la 270, este obtinuta cu motoare oscilante ; 3) Miscarea de rotatia continua este obtinuta cu motoare rotative. 7.1 Cilindrii liniari a) Descriere : Cilindrul pneumatic este caracterizat prin : - deplasarea sa este rectilinie ; - energia fluidului se concretizeaza prin deplasarea cilindrului si prin efortul pe care cilindrul este capabil sa-l funizeze sub efectul fluidului impins de catre pompa. b) Constructie : Un cilindru pneumatica este constituit in principal din : - un corp cilindric inchis cu o prelucrare perfecta, capabil sa reziste, din punct de vedere mecanic, la presiuni ridicate furnizate de generator ; - un piston foarte bine prelucrat cu tolerante corepunzatoare in raport cu cilindrul ; - diverse garnituri care asigura etanseiatea. Pistonul poate fi : - piston plonjor ; - cu o tija ; - cu 2 tije cu diametru egal sau de diametre diferite. Cilindrii pot fi : - fara amortizare; - cu amortizare pneumatica, prin crearea unei perne de aer care decelereaza pistonul pe durata ultimei parti a cursei; - cu amortizare elastica: cand pistonul sau cilindrul contine un tampon de cauciuc, care absoabe socurile si evita producerea defectiunilor in interiorul cilindrului. c) Caracteristici: Cilindrii pneumatici sunt caracterizati de : - diametru pistonului ; - diametrul tijei ; - lungimea cursei ; - presiunea maxima de utilizare.

Astfel pentru deplasarea unei mase sau aunui corp este necesara o forta F la o presiune p in circuit : F= p S, unde S = suprafata pe care se exercita forta F. d) Utilizarea cilindrilor Se disting mai multe tipuri de cilindrii : A. Cilindrul cu simplu efect Acest cilindru exercita o forta de impingere intr-o singura directie. Tija este retrasa cu ajutorul unui resort sau cu alte mijloace externe care incarca, miscari mecanice, etc. Cilindrii cu simplu efect sunt folositi pentru blocare, marcare, extragere, etc. El are un consum de aer inferior cilindrului cu dublu efect de dimensiuni echivalente. Introducerea arcului determina o lungire mai mare a cilindrului si o cursa limitata.

Fig.1 B. Cilindrul cu dublu efect Acest tip de cilindru este alimentat alternativ la fiecare din extremitatile sale, pe cele doua parti ale pistonului. Deplasarea disponibila in cursa de retragere este redusa din cauza suprafetei mai mici a pistonului. Acest aspect trebuie avut in vedere daca cilindrul trebuie sa traga aceiasi sarcina pe care o impinge.

Fig.2

Astfel, la un cilindru cu dublu efect vom putea calcula : forta de iesire :

F1 = p x S1 [N] [Pa] [m2] forta de intrare F2 = p x S2 unde : S2 = S1 - S3

S1 = suprafata pistonului ; S3 = suprafata tijei. C. Cilindrul diferential Acesta este un cilindru cu dublu efect cu particularitatea ca suprafata pistonului este dubla fata de suprafata tijei . e) Remarca In pneumatica, dimensiunile cilindrilor au fost stabilite in urma unui acord a constructorilor de automobile cu costructorii de cilindrii : - 10 alezaje ; - curse normalizate. f) Fixarea cilindrilor Pentru asigurarea ca cilindrii sunt montati corect, constructorii ofera o alegere a montajului pentru satisfacerea tuturor necesitatilor inclusiv miscarea pivotanta cu montaj de tip cu balama. Pentru corijarea inevitabilelor nealinieri intre axele tijei cilindrului si traiectoria obiectului de miscat, trebuie sa fie montata o articulatie cu sfera la extremitatea tijei.

Fig.3

g) Cilindrii speciali Este foarte dificil de clasat sau de enumerat toate combinatiile de cilindrii. Ne vom referi la cateva variante foarte utilizate : 1. Cilindrul cu pozitii multiple

La un cilindru standard, cele doua pozitii extreme sunt doua pozitii fixe. Daca sunt necesare mai mult de 2 pozitii poate fi realizata o combinatie de 2 cilindrii cu dublu efect. Avem doua variante : prima varianta pentru 3 pozitii, permitand fixarea cilindrului. Este special adaptat pentru miscari verticale. A doua varianta consta in montarea a 2 cilindrii independenti cu ajutorul a doua capete posteriaore. Aceasta varianta permite obtinerea a 4 pozitii diferite. De aceea cilindrul nu pote fi fix.

Fig.4

2. Cilindrul cu tija trecatoare Acest tip de tija confera mai multa rigiditate la solicitari de incarcare date, avand doua lagare la distanta maxima posibila. Acest tip de cilindru este adesea montat cu tija fixa si corpul mobil care misca piesa de deplasat.

Fig.5 3. Cilindrul rotativ cu cremaliera Acesta este un cilindruc cu dublu efect in care partea centrala a pistonului este sub forma unei cremaliere care permite miscarea acestuia prin ansambul pinion-cremaliera. Unghil de rotatie este limitat prin cursa cilindrului ; cu ajutorul acestui cilindru o miscare rectilinie obtinuta prin intermediul fluidului este transformata intr-o miscare de rotatie.

Fig.6

4. Cilindrul cu sistem antirotatie Tija unui cilindru standard se poate roti in jurul axei sale longitudinale daca nu sunt luate masuri care sa impiedice acest lucru. In multe aplicatii este necesara utilizarea unor cilindrii a caror tije sa nu se roteasca. Pentru aceasta se pot utiliza: Cilindru cu tija antirotativa : astfel, rotatia este impiedicata de doua tesituri executate pe tija si pe ghidajul sau in capacul anterior. Cilindru cu tija dubla : astfel, cilindrul are doua tije montate in paralel si este prevazut cu o placa de cuplare cu elementele actionate de tije.

Fig.7a

5. Cilindrul tandem Acesta este un cilindru constituit din doi cilindrii cu dublu efect uniti impreuna cu o tija comuna pentru a forma o singura unitate. Presurizand simultan ambele camere ale cilindrului, forta generala este de doua ori mai mare decat cea a unui cilindru standard cu acelasi diametru. Este foarte util mai ales acolo unde este necesara o forta superioara unui cilindru normal cu diametru egal si spatiul disponibil pentru instalare este limitat.

Fig.7b

6. Cilindru fara tija Principiul de functionare : La acest cilindru, pistonul fara tija se deplaseaza in interiorul unui tub de aluminiu extrudat si prevazut cu o fanta longitudinala.(1) Etanseitatea tubului este asigurata prin doua benzi prevazute cu garnituri. Caruciorul pe care este fixata incarcarea este antrenat de piston cu ajutorul unui etrier de legatura (2). In interiorul acestuia, doua doua ghidaje separa benzile pentru a permite trecerea lor prin fanta, apoi le reinchide pe tub pentru a asigura etanseitatea.

Fig.8

Avantaje Construit in Europa de firma JOUCOMATIC, cilindrii fara tija, cu banda prezinta numeroase avantaje: Instalare compacta. Absenta tijei reduce spatiul de montaj necesar in raport cu un cilindru clasic. Curse mari. Acesti cilindrii sunt perfect adaptati pentru aplicatiile care impun deplasari liniare importante. Durata mare de viata si randamente ridicate. Forma compacta si robustetea sistemului de ghidare a caruciorului pe tija, permit translatarea incarcarii fara ghidare si accepta momente de torsiune ridicate. Eforturile sunt transmise direct de carucior pe tub, pistonul fiind astfel izolat de incarcare.(3) Punerea in functiune rapid. Pentru o mai buna eficacitate, jocul functional al caruciorului pe tub este usor de reglat din exterior.(4) Etanseitate si protectie pentru utilizare in medii poluate. Cele doua benzi longitudinale din otel inoxidabil asigura etanseitatea si protectia. Garnitura racloare din carucior protejeaza piesele interne de atmosfera. Usor adaptabil. Sunt usor de montat . Se poate alege modul de antrenare a incarcarii : prin fixarea acesteia pe carucior sau pe etrierul flotant. Se poate alege racordul pneumatic : racordare frontala sau in spate. Performante si securitate. Amortizarea pneumatica reglabila permite o franare lenta si un demaraj rapid. Pentru energii cinematice importante exista posibilitatea adaptarii cilindrilor cu captor de socuri.

Mentenata redusa. Constructia evoluata si alegerea unor componente performante autorizeaza functionarea acestor cilindrii fara ungere. Gama larga de fabricatie. Acesti cilindrii se construiesc pentru dimensiunile : 25, 32, 40, 50, si 63 mm, toate cursele fiind la cerere, putand controla pozitia cu ajutorul detectorilor magnetici.

7. Cilindru cu detectie magnetica de pozitie Acest tip de cilindru este echipat cu detectori magnetici de pozitie, intreruptori cu lamele (ILS, contact Reed), actionati de un magnet integrat in piston. Cilindrul este construit dintr-un material nemagnetic (inox, alama, aluminiu, etc.). comutarea poate fi vizualizata cu ajutorul unui led. Sub actiunea campului magnetic, contactul se inchide.

Fig.9

8. Multiplicator de presiune (amplificator pneumo-hidraulic) Principiul de functionare Orificiul 1 : comanda principala ; Orificiul 2 : comanda de retur ; Orificiul 3 : umplere ; Orificiul 4 : refulare sau utilizator. Raportul presiunilor intre camera A si B este:

P = S' P' S

Fig.10

Utilizare Volumul de fluid refulat prin amplificator este slab; il vom utiliza pentru a comanda miscari de slaba amplitudine si pentru a obtine in receptor o presiune crescuta la finalul miscarii. Comada unui amplificator poate fi hidraulica sau pneumatica, utilizarea fiind in general hidraulica. Caracteristicile functionale ale unui amplificator sunt raportul de presiuni si de volume de fluid utilizat sau refulat. Exemple de utilizare : Strangerea hidraulica a pieselor cu ajutorul a 2 amplificatoare comandate pneumatic. Punerea in functiune a sistemului de strangere utilizeaza un volum util ridicat si un raport de presiuni scazut, in timp ce un volum util slab si un raport de presiuni ridicat dau presiunea finala de strangere. Presele pentru decupare si poansonare Receptorul care actioneaza scula este alimentata printr-o pompa pana la punerea in contact a sculei cu piesa, apoi, cu ajutorul unui amplificator se realizeaza operatia propriu-zisa de decupare. Schimbator de presiune aer ulei Acesta este un aparat destinat de a transforma o presiune de aer intr-o presiune de ulei si de a alimenta astfel hidraulic un cilindru din versiunea PXH. In partea superioara a acestuaia se face alimentarea cu aer, tot aici intalnind si orificiul de umplere si orificiul de purjare. In partea inferioara a aparatului avem orificiul de iesire al uleiului, precum si orificiul de golire. In cazul acestui aparat aerul este in permanenta in contact direct cu uleiul un difuzor impiedica amestecul dintre cele doua substante.

De asemenea, aparatul este dotat cu un indicator de nivel vizibil din exterior.

Fig.11

Simbologie Multiplicator de presiune aer ulei

Multiplicator de presiune aer aer

Schimbator de presiune aer ulei

h) Blocarea cilindrilor intr-o pozitie 1. Blocarea cilindrului pe pozitie cu ajutorul unor distrbuitoare 2/2 Schema

Avantaje: - blocare foarte eficace, cele doua distribuitoare 2/2 putand fi amplasate foarte aproape de cilindru ; - cilindrul este alimentat printr-un distribuitor 5/2 sau 4/2 bistabil. Dezavantaje : - Distrbuitoarele 2/2 sunt distribuitoare cu revenire arc din motive de securitate; - Montarea diverselor componente necesita munca multa.

Acest montaj permite un blocaj destul de precis si nu necesita nici un tub intermediar, putand fi montat direct pe cilindru.

Fig.12 Functionare : Distribuitorul 2/2 utilizat este monostabil si pilotat pneumatic. In starea de repaus clapeta de blocare este mentinuta pe scaunul sau de resort, obrturand astfel circulatia aerului intre distribuitor si cilindru, in cele doua sensuri. Atunci cand avem semnal, acesta actioneaza asupra membranei de pilotare, deci clapeta se ridica de pe scaunul sau autorizand circulatia aerului, si deci miscarea cilindrului. Atunci cand semnalul dispare, clapeta revine pe scaunul sau datorita resortului, si deci apare blocarea cilindrului.

Blocarea pozitiva este deci obtinuta prin intreruperea alimentarii cu presiune. 2. Blocarea cilindrului pe pozitie cu ajutorul unui distrbuitor 5/3 Schema

Avantaje: Un singur distribuitor 5/3 cu centru inchis asigura atat distributia cat si blocarea. Dezavantaje - Volumul de aer continut in tubulatura duce la scaderea preciziei de blocare. - Distribuitorul 5/3 nu este bistabil, ceea ce complica schema de comanda.

3. Blocarea cilindrului pe pozitie cu ajutorul unui dispozitiv de blocare a tijei Aplicatie

Dispozitivul de blocarea a tijei este montata pe cilindrii TRINORM pentru a asigura oprirea lor in cazul unui incident in functionare sau pentru evitarea miscarilor neprevazute din instalatie sau masina. Acest dispozitiv este deci utilizat atunci cand este necesara garantia opririi si mentinerii unui cilindru, in cazul unei caderi electrice sau a aerului comprimat.

Fig.13 Generalitati Solutiile actuale alese pentru a permite oprirea de urgenta a tijei cilindrului sunt de regula orientate catre solutii hidraulice, deoarece in pneumatica apare fenomenul de compresibilitate si deci riscul mare al scurgerilor de aer. Sistemul prezentat de JOUCOMATIC este mecanic, neutilizand aerul pentru deblocarea tijei. Acesta elimina toate riscurile prezentate mai sus si elimina problemele datorate hidraulicii. Avantaje : - oprirea si mentinerea tijei cilindrului in orice pozitie de-a lungul cursei acestuia; - pozitia cilindrului indiferenta ; - mentinerea fara alunecare a incarcarii maxime admisibile; - blocaj in absenta aerului; - actiune bidirectionala; - nici o alterare a functionarii tijei dupa blocare; - alimentarea pentru blocare independenta de cea a cilindrului; - patinele de franare din fonta permit o logevitate crescuta a sistemului fara a degrada tija cilindrului ; - instalarea pe cilindrul standard dar cu tija mai lunga ; - fixarea este posibila pe placi si vincluri normalizate. Principiu de functionare a) Fara presiune / Blocarea tijei: Nici un efort nu este transmis la pistonul pneumatic (1). Cele doua rondele resort (3) determina un efort axial pe inelu (2), transmitand-o rondelelor tip stea

(4). Acestea determina un efort radial asupra patinei de franare (5) care blocheaza tija cilindrului. b) Sub presiune (min 4 bar, max 8 bar) / Deblocarea tijei : Presiunea exercita un efort asupra pistonului pneumatic (1) care este transmis la rondelele elastice (6). Acesta actioneaza asupra bratului levierului si transmite efortul la nivelul inelului (2). Acesta din urma comprima rondelele resortului (3) eliberand rondelele tip stea (4) din strangere, precum si patina de franare (5). Tija este astfel deblocata. c) Capacitatea de oprire si de mentinere Dispozitivul de blocare asigura mentinerea unei incarcari maxim admisibile echivalenta unei presiuni de 8 bar care actioneaza pe suprafata mare a pistonului cilindrului. d) Blocaj dinamic Oprirea cilindrului nu trebuie efectuata ocazional prin opriri de urgenta sau datorita unui accident. Totodata blocarea poate fi actionata la fiecare impuls de comanda a unui distribuitor. Precizia punctului de oprire a unui cilindru depinde de : - pozitia cilindrului (orizontala sau verticala) ; - incarcarea deplasata de cilindru ; - viteza de deplasare a acestei incarcari ; - timpul de raspuns al valvei de comanda pneumatica sau electrica montata in aval ; - volumul de aer si sectiunea de trecere cuprinsa intre distribuitorul de comanda a sistemului de blocare si orificiul de alimentare al acestuia ; - volumul mort al cilindrului.

Recomandari pentru montaj si functionare Acest tip de cilindru nu poate fi montat fara a se tine seama de precautii la montaj. Este important de a defini bine tipul de schema pentru a obtine functinarea dorita a cilindrului. Blocarea se poate efectua in cazurile : - intreruperea alimentarii electrice ; - intreruperea alimentarii pneumatice ;

- caderi de presiune. Cilindrul poate fi montat : - orizontal ; - vertical ; - inclinat. Fiecarei aplicatii ii corespunde o schema specifica. In cazul unei deplasari verticale a unei incarcari este necesar ca efortul generat de presiune sa fie eficient in fiecare sens . Viteza de deplasare a tijei trebuie sa fie inferioara de 500 mm/s. Dupa blocarea de securitate, ne vom asigura ca umplerea camerelor cilindrului s-a efectuat inainte de comanda de deblocare. Sistemul de blocare al tijei este echipat cu 2 garnituri racloare, recomandandu-se totodata evitarea ungerii cu ulei sau produse grase a tijei cilindrului. Se va verifica periodic functionarea sistemului de blocare a tijei cilindrului.

7.2 Motoare oscilante

a) Principiu de functionare Aceste motoare sunt utilizate in principal in comenzile hidraulice. Ele permit inlocuirea unei comenzi pe cilindru, cremaliera si pinion.

Fig.14 Ele contin : - un corp cilindric cu 2 orificii ; - o paleta solidara cu arborele de iesire care se roteste in corp intr-un sens sau altul sub actiunea presiunii fluidului; - o piesa semi-cilindrica fixa, numita opritor, limiteaza cursa paletei la un unghi de rotatie inferior lui 360. b) Caracteristici functionale Acestea sunt : - unghiul de rotatie ; - cuplul la arborele de iesire in functie de presiunea de alimentare. Poate fi : C = 2 (R2 r2) unde : P = presiunea de alimentare in Pa; L = lungimea palei in m; R = raza interioara a corpului in m.
Pl

7.3 Motoare rotative Motoarele rotative transforma energia fluidului in energie mecanica transmisa prin rotatie la arborele de iesire. Rolul motoarelor este deci invers decat cel al pompelor. In pneumatica sunt utilizate in diverse aplicatii ca: Scripeti Aerul este distribuit pe paletele unui rotor antrenadu-l pe acesta la o viteza foarte mare; un angrenaj din interiorul carterului permite reducerea vitezei si furnizarea unui cuplu mecanic primit prin pinion la lant in pinionul motor. Masini mici La diferite masini mici sunt utilizate ca organe motoare.Aceste masini pot atinge, in functie de utilizare, viteze mari de rotaie (de ordinul a 10000 la 20000 rot/min.). In numeroase cazuri un sistem de indexare permite reversibilitatea.

CAPITOLUL 8 Tehnica vidului

CAPITOLUL 8 : Tehnica vidului


Tehnica vidului se utilizeaza in principal in domeniile de manevrare a pieselor. Bazata pe fenomenul de aspiratie, ea utilizeaza doua tehnici : A. Crearea unei depresiuni prin utilizarea unui generator de vid numit venturi ; B. Crearea unei depresiuni cu ajutorul unei pompe de vid ; Cel mai des utilizate sunt generatoarele de vid, datorita faptului ca sunt usor de folosit. Generatoarele de vid se utilizeaza asociate cu ventuzele. 8.1 Principiul generatorului de vid Generatorul de vid se compune dintr-o strangulare (convergenta), urmata de o largire a pasjului de aer (divergenta).

Accelerarea fluxului de aer in trecerea sa de la P la E, provoaca o depresiune la nivelul orificiului A. Vidul creat poate atinge 60 80% din presiunea atmosferica, plecand de la o presiune de alimentare de 5 bar.

Fig.1 8.2 Ventuze Acestea sunt elemente destinate a se utiliza impreuna cu generatorul de vid, fiind racordate la orificiul de depresiune (A) a generatorului de vid. Din materiale, forme si de diametre diferite, utilizate singure sau asociate, ele permit realizarea practica a tuturor aplicatiilor de manevrare piese precum si in robotica. Avem numeroase forme de ventuze : Ventuze cilindrice ; Ventuze extraplate ; Ventuze cu burduf ; Ventuze alungite.

Fig. 2 8.2.1 Determinarea numaruui de ventuze Stabilirea numarului de ventuze necesar pentru manevrarea unui produs depinde de tipul materialului produsului. a) Pentru un produs neporos Numarul de ventuze necesar in acest caz este in functie de incarcarea care trebuie deplasata si pozitia de deplasare : - deplasare orizontala ; numarul de ventuze = forta.unei.ventuze(daN) - deplasare verticala : se va utiliza o formula asemanatoare cu mentiunea ca trebuie sa se tina seama de efectul de alunecare, convenindu-se sa se micsoreze intr-un raport de 3/5 valoarea fortei ventuzei. b) Pentru un produs poros In acest caz, s-a convenit ca forta ventuzei sa fie luata in calcule micsorata cu 50%. 8.2.2 Determinarea numaruui de burdufe la o ventuza
greutatea(kg)

Determinarea numarului de burdufe este in functie de forma produsului (plana sau un profil) sau de unghiul de atac al ventuzei. Unul sau doua burdufuri : pentru piese plane sau usor profilata, astfel incat axa ventuzei sa fie perpendiculara pe suprafata piesei. Trei burdufuri : pentru piesele plane sau profilate la care axa ventuzei nu este perpendiculara pe suprafata piesei.

Fig.3 8.2.3 Alegerea materialului Pentru a raspunde aplicatiilor diverse, in functie de mediul ambiant si de temperatura, s-au stabilit trei tipuri de materiale pentru confectionarea ventuzelor : Neopren : - burduf negru cu racord incolor ; - toate aplicatiile curente; - temperatura de utilizare de max 70 C. Silicon : - burduf verde cu racord incolor ; - produs fragil, aplicatii in industria alimentara ; - temperatura de utilizare de max 200 C. Nitril : - burduf negru cu racord galben ; - produse cu suprafete unse; - temperatura de utilizare de max 70 C.

8.2.4 Pozitionarea ventuzelor in raport cu produsul manipulat

Pentru a obtine o buna fixare a produsului, trebuie sa se tina seama de rigiditatea sau flexibilitatea acestuia. Pe un produs rigid, nedeformabil, ventuzele pot fi situate in centru sau la extremitatile piesei ; Pe un produs deformabil, ventuzele trebuie sa acopere o suprafata maxima a piesei.

Fig.4 8.2.5 Racordarea ventuzelor In cazul mai multor ventuze care functioneaza in acelasi timp, tubul de alimentare a ansamblului de ventuze trebuie sa aiba o sectiune S 2 egala cu suma sectiunilor S1 a fiecarei ventuze, pana la valoarea diametrului de aspiratie A a generatorului de vid. S2 = n S1

Fig.5 8.2.6 Diverse tipuri de schemede utilizare

a) In sistemele automatizate, in functionarea ciclului masinii s-a convenit sa se faca pornirea sau intreruperea circuitului de vid, in functie de siuatia ceruta. Avem doua cazuri : Prin intreruperea sau alimentarea cu presiune a generatorului de vid Aceasta solutie ofera avantajul de a nu consuma aer in absenta presiunii.

Fig.6

Prin intreruperea sau alimentarea circuitului de vid Aceasta solutie este interesanta pentru ca lungimea tubulaturii este redusa la zero, chiar si in cazul alimentarii permanente cu presiune a generatorului de vid, deci timpii de raspuns sunt foarte scurti. Insa, consumul de aer in acest caz este permanent.

Fig.7 b) Utilizare cu vacuumstat :

Atunci cand mai multe ventuze sunt racordate in acelasi timp se recomanda utilizarea unui vacuumstat in circuitul de vid pentru a asigura o buna etanseitate a pieselor care trebuiesc manipulate.

Fig.8 c) Utilizarea ventuzelor intr-un mediu poluat In cazul utilizarii ventuzelor intr-un mediu foarte poluat (praf) se recomanda echiparea sistemului cu un filtru, asa cum este indicat si in schema de mai jos.

Fig.9 d) Utilizarea cu depunere rapida a obiectului manipulat In diverse cazuri, masinile functioneaza cu o cadenta ridicata, astfel incat timpii intre intreruperea alimentarii cu presiune a generatorului de vid si eliberarea piesei manipulate trebuie sa fie foarte rapid. De aceea se recomanda utilizarea schemei de mai jos.

Fig.10 8.3 Pompe de vid 8.3.1 Utilizare si descriere Pompele de vid (exemplu :M/58 100) functioneaza dupa principiul ejectoarelor multietajate montate in serie. Diferitele camere de vid sunt separate intre ele prin clapete, care regleaza debitul de aspiratie in functie de depresiunea care se doreste sa fie obtinuta. Aceasta constructie permite utilizearea la maxim a energiei de aer comprimat, ceea ce reprezinta un progres considerabil in tehnica de vid si ofera avantajul functionarii fara zgomot si fara sa se incalzeasca. Pentru protejarea circuitului pompei de vid se recomanda utilizarea ventuzelor inzestrate cu filtru. 8.3.2 Avantajele utilizarii pompelor de vid O gama larga de modele pentru un vid de pana la 0,99 bar ; Debite foarte ridicate : 640 l/min ANR la 60 kPa ; Rentabilitate ridicata datorita consumului minim de aer ; Timpi de raspuns foarte scurti datorita conceptiei sale ; Constructie compacta ; Automatizare asigurata prin numeroase accesorii.

CAPITOLUL 9 Pneumatica proportionala Celule pneumatice

CAPITOLUL 9 : Pneumatica proportionala Celule pneumatice

9.1 Pneumatica proportionala Gama SENTRONIC

Noua generatie de produse JOUCOMATIC permite, gratie aportului electronicii, o crestere importanta a posibilitatilor pneumaticii. Asocierea dintre tehnologia pneumatica noua si o electronica moderna permite reglarea cu precizie a valorilor presiunii, debitului, fortei, vitezei si pozitionarii unghiulare sau liniare. Produsele SENTRONIC prezinta performante exceptionale : - diametrele de trecere sunt echivalente atat la admisie cat si la refulare, deci timpii de raspuns sunt foarte scurti ; - valoarea dorita (analogica sau digitala, la alegere) este comparata si ajustata in timp real, cu presiunea de iesire ; reglarea este deci in bucla inchisa. - Actiunea conjugata a acestor elemente antreneaza o functionare cu un histerezis foarte scazut. Princiupiu de functionare Reglarea este obtinuta prin interventia asupra echilibrului sau dezechilibrului a 2 forte : - FM = forta magnetica ; - FR = forta de revenire (proportionala cu presiunea de iesire) FR = (D12 D22) x 4 x P2 Vom avea: Pozitia de echilibru: Cand este ceruta o crestere a presiunii: Cand este ceruta o diminuare a presiunii:
3,14

FM = FR FM > FR FM < FR

Fig.1 Avantajele gamei SETRONIC Ansamblu compact si monobloc care contine electrovana, regulatorul electronic si captorul de presiune. Histerezis foarte slab. Timpi de raspuns scurti si sensibilitate ridicata. Diametrul de refulare echivalent cu diametrul de admisie. Utilzabile pe circuitul standard de aer (filtrare de 50) Iesire analogica a valorii instantanee a presiunii pe conector. Accesorii pentru pneumatica proportionala Circuit electronic de comanda pentru electrovana proportionala Acesta este destinat pentru a trata si a amplifica semnalul de serviciu intr-un curent modulat (0 la 800 mA sau 0 la 140 mA) pentru comanda electromagnetilor de la electrovanele proportionale. Captorul de presiune Se utilizeaza impreuna cu electrovanele proportionale, de exemplu atunci cand organul receptor este departe de electrovana de comanda, sau

pentru constituirea unei bucle de reglare inchisa plecand de la electrovana proportionala.

Fig.2a Conector amplificator Are aceiasi functie ca si circuitul electronic, dar integrat intr-un conector.

Fig.2b

Potentiometru Permite comanda manuala a semnalului electric de la regulatorul SENTRONIC, la circuitul amplificator sau la conectorul amplificator. Circuitele electronice vor fi livrate la tensiunea de alimentare necesara.

Fig.2c

9.2 Celule pneumatice Rolul celulelor pneumatice este de a obtine un semnal de iesire (sau presiune pneumatica) daca conditiile de intrare sunt realizabile. Celulele permit supravegherea semnalului de iesire a captorilor de informatie. Utilizarea acestora permite simplificarea problemelor de reparatii pentru ca ele permit bransarea la presiune a tuturor captorilor. In plus, cand ele sunt echipate cu indicatori de presiune, ele autorizeaza, de fiecare data, depanarea instalatiei fara deconectarea tubulaturii. Ele permit executia dulapurilor de comanda pneumatice, asemanatoare cu dulapurile electrice. Montarea celulelor pneumatice se va face pe : a) placi de baza simple, independente ; b) placi de baza asociate, echipate cu un selector de legaturi care permit montarea componentelor in serie sau paralel. a) Placa de baza simpla Aceasta permite racoradrea separata a unei celule sau a unui component cu 3 orificii care are aceiasi oglinda cu oglinda unei celule (temporizator, electrovana, amplificator, etc.). Placa de baza este prevazuta cu racorduri orientabile si se monteaza pe profile simetrice DIN. Astfel avem : A racord orientabil la 180 cu cuplare rapida pentru tuburi cu diametrul exterior de 4 mm Orificiul de intrare 1 culoare : verde Orificiul de intrare 2 culoare : galben Orificiul de iesire 3 culoare : rosu

B1 indicator (martor) al presiunii de intrare culoare : verde B3 indicator (martor) al presiunii de iesire culoare : rosie C suruburi de fixare pe sina DIN, de tura rotaie D indicator E zona de marcaj Indicatoarele (martorii) de presiune permit testarea prezentei sau absentei semanlului de intrare sau de iesire. Fiecare placa de baza sau component logic este dotat cu aceste indicatoare.

Fig.3 b) Placi de baza asociate Acestea sunt placi juxtapuse inzestrate cu un selector de legaturi care permite racordarea cu celule sau componente cu 3 orificii, avand aceiasi oglinda cu oglinda celulelor logice.

Placile de baza asociate sunt prevazute cu racorduri orientabile si se monteaza pe profile simetrice DIN. Astfel avem : A racord orientabil la 180 cu cuplare rapida pentru tuburi cu diametrul exterior de 4 mm Orificiul de intrare 1 culoare : verde Orificiul de intrare 2 culoare : galben la placile de la extremitati Orificiul de iesire 3 culoare : rosu B1 indicator (martor) al presiunii de intrare culoare : verde B3 indicator (martor) al presiunii de iesire culoare : rosie C suruburi de fixare pe sina DIN, de tura rotaie D indicator E zona de marcaj F Dispozitiv de asamblare S Selector Selectorul de legaturi, livrat cu fiecare placa asociabila si integrat in aceasta, are 2 pozitii care permit realizarea instantanee a doua tipuri de legaturi intre componente. Pe selector, fiecare functie este reperata prin cifrele 22 sau 32 si printr-un trasaj de legaturi care permite identificarea pozitiei selectorului. Functiile selectorului : Permite cablarea in serie ; pozitia selectorului pe 32 Permite cablarea in paralel ; pozitia selectorului pe 22

Fig.4

Aceste variante de montaj ofera numeroase avantaje : - reducerea numarului de cabluri ; - ameliorarea timpilor de raspuns ; - diminuarea suprafetelor ; - estetica si vizualizare usoara.

9.2.1 Functia SAU

Fig.5

Functionare : Daca semnalul de presiune a este prezent, clapeta se va lipi pe scaunul inferior, mentinand orificiul de iesire S sub presiune. Daca semnalul de presiune b este prezent, clapeta se va lipi pe scaunul superior, mentinand astfel orificiul de iesire S sub presiune. Vom avea presiune la iesire daca avem semnal in a SAU in b sau in amandoua.

9.2.2 Functia SI

Fig.6 Functionare :

Daca semnalul de presiune a este prezent in absenta semnalului de presiune b , clapeta se va lipi pe scaunul superior, obturand astfel orificiul de iesire S . Daca semnalul de presiune b este prezent in absenta semnalului de presiune a , clapeta se va lipi pe scaunul inferior, obturand astfel orificiul de iesire S . Daca semnalele de presiune a si b sunt prezente, clapeta pune orificiul de iesire S in comunicare cu presiunea.

9.2.3 Functia NU (negarea logica)

Fig.7 Functionare : In absenta semnalului de presiune a , membrana lasa libera clapeta care sub influnta presiunii p se lipeste pe scaun mentinand astfel orificiul de iesire S in presiune. Daca semnalul de presiune a este prezent, membrana lipeste clapeta pe scaunul inferior, obturand astfel orificiul de intrare p si mentainand orificiul de iesire S in comunicare cu orificiul de refulare E (esapament). Semnalul de iesire este invers semnalului de comanda. 9.2.4 Celula logica de inhibitie

Fig.8 Functionare : Este aceslasi aparat ca la functia NU , legatura fiind insa diferita ; in plus, orificiul de intrare nu este alimentat cu presiune permanent ci printr-un semnal de presiune b . 9.2.5 Functia DA (identitatea logica)

Fig.9 Functionare : Daca semnalul de presiune a este prezent, membrana lipeste clapeta pe scaunul superior mentinand in comunicare orificiul de iesire S cu orificiul de presiune p si inchizand orificiul de refulare E (esapamentul). In absenta semnalului de presiune a , membrana lasa libera clapeta, care sub influenta presiunii p se lipeste pe scaunul inferior, obturand astfel orificiul de intrare a presiunii si mentinand orificiul de iesire S in legatura cu orificiul de refulare E . 9.2.6 Functia MEMORIE

Fig.10

Aceste celule logice au particularitatea de a elibera semnal numai atunci cand conditiile de pilotaj sau de intrare sunt reunite si numai in acel moment. In automatizari, uneori este necesara mentinerea in memorie a unui semnal pentru a se utiliza mai tarziu atunci cand semnalul de iesire de la celula a disparut. Acesta este obtinut cu ajutorul unui distribuitor 3/2 sau 5/2 echilibrat si cu comanda pneumatica sau electropneumatica. Numim acest distribuitor : memorie. Constructorii de aparate pneumatice au miniaturi ale acestor distribuitoare pentru a putea permite integrarea lor in dulapurile pneumatice. Memoria este un releu cu doua iesiri complementare, A (sau 4) si B (sau 2), conectate una dupa alta prin semnalele de intrare a (sau 14) si b (sau 12). Ea ramane in aceiasi stare daca semnalele a si b (sau 14 si 12) sunt suprimate sau daca presiunea de alimentare este intrerupta la un moment dat.

Fig.11 Functionare : Aparitia unui semnal a (sau 14) provoaca deplasarea echipamentului mobil, astfel incat orificiul de iesire A (sau 4) este pus la presiune. Aceasata stare este mentinuta in memorie pana la sosirea semnalului b (sau 12)care provoaca deplasarea inversa a echipamentului mobil, iar iesirea B (sau 2) este pusa sub presiune. Aceasta stare este deasemenea pastrata in memorie. In cazul prezentei simultane a celor doua semnale a si b (sau 14 si 12) memoria ramane in pozitia in care era.

Fig.12

9.2.7 Exemple de scheme de legatura a) Montaj in cascada b) Montaj cu intrare comuna : - cu o presiune de alimentare comuna pentru celulele active DA, NU, sau componentele periferice ; - cu o varaibila comuna(exemplu : semnal comun de autorizare de functionare) c) Montaj mixt

Fig.13 9.2.8 Componente auxiliare Pe placile de baza corespunzatoare celulelor logice se pot monta si alte componente pneumatice. Temporizator Acesta se intercaleaza intre dispozitivul de comanda si organul de comanda. Temporizatorul dezvolta un semnal de iesire a carui aparitie este intarziata in raport cu aparitia unui semnal de comanda. El este constituit dintr-un mic distribuitor cu sertar, a carei deschidere este declansata dupa un timp de deplasare controlat printr-un ajustaj reglabil (timp de la 0 la 60 sec).

a) Temporizator reglabil cu iesire pozitiva

Simbol :

Fig.14

Functionare : In absenta semnalului a , clapeta 4 este lipita pe scaunul inferior 5, sub influenta presiunii p , deci nici o informatie de iesire nu este emisa. La aparitia semnalului a , aerul este filtrat prin filtrul 7, apoi este condus pana la jiglorul reglabil 8, intra in camera 11, si apoi dupa un timp prereglat, presiunea atinge pragul de comutare al aparatului. Membrana 9 impinge si lipeste clapeta 4 pe scaunul 6, orificiul de iesire 3 este atunci sub presiune. Atunci cand semnalul a este anulat, o purjare rapida se efectueaza prin clapeta 10, permitand inversiunea rapida la pozitia de baza.

b) Temporizator reglabil cu iesire negativa

Fig.15 Functionare: In absenta semnalului a , clapeta 4 este lipita pe scaunul 6, sub influenta presiunii p . O informatie de iesire este emisa, orificiul 3 fiind atunci sub presiune. La aparitia semnalului a , aerul este filtrat prin filtrul 7, apoi este condus pana la jiglorul reglabil 8, intra in camera 11, si apoi dupa un timp prereglat, presiunea atinge pragul de comutare al aparatului. Membrana 9 impinge si lipeste clapeta 4 pe scaunul 5, obturand orificiul P. Orificiul 3 va fi pus atunci in legatura cu orificiul de descarcare (esapament), iar semnalul de iesire S nu exista. Atunci cand semnalul a este anulat, o purjare rapida se efectueaza prin clapeta 10, permitand inversiunea rapida la pozitia de baza, care repune orificiul 3 sub presiune.

Contact electric de presiune

Fig.16 Acest aparat transforma o informatie pneumatica in informatie electrica. El permite o reglare permanenta, realizand varaiatia nivelului de anclansare. Acest aparat se va monta prin suruburi pe placi asociate sau independente. El este reglabil prin surubul (B) si este furnizat cu o protectie din plastic.

CAPITOLUL 10 GRAFCET

CAPITOLUL 10 : GRAFCET
10.1 Introducere In anul 1975 s-a constituit un grup de lucru numit AFCET, compus din cadre universitare, constructori din industrie si utilizatori de automatizari logice. Dupa 2 ani de reflectii, acest grup a pus bazele diagramei functionale numita si GRAFCET. Astfel, GRAFCET-ul (abreviere de la : Graficul Functional de Comanda Etape-Tranzitii) este un limbaj functional grafic, destinat pentru a preciza ciclurile si conditiile de functionare a unei masini automatizate. Acesta permite redactarea caietului de sarcini a masinii, apoi ajuta la realizarea acesteia si in final constituie un ajutor important in exploatarea masinii, depanarea ei, precum si efectuarea eventualelor modificari care pot apare. 10.2 Simbolizarea si evolutia unui GRAFCET Functionarea automatului poate fi reprezentata grafic prin ansamblul : 1. Etape 2. Tranzitii

3. Legaturi orientate

Fig.1 10.2.1 Etape Procesul de lucru este descompus in etape care vor fi activate unele dupa altele intr-o ordine cronologica bine definita. Fiecare etapa poate fi asociata uneia sau mai multor actiuni. Aceste actiuni nu vor fi efective, decat atunci cand etapa este numita activa. O etapa nu poate fi activa atata timp cat etapa precedenta este ea insasi activa si conditia de trecere este verificata. Verificarea conditiei de trecere antreneaza activarea etapei urmatoare si dezactivarea etapei anterioare. O etapa se reprezinta printr-un careu cu un reper numeric, reper situat in partea superioara. Etapa initial activata se reprezinta printr-un careu dublu si apare la debutul ciclului. Sensul de parcurs a informatiilor este de sus in jos. Simbol :

ETAPA 6 : Simbol general

ETAPA 1 : Activa la debut de ciclu

10.2.2 Tranzitii Tranzitiile indica posibilitatea evolutiei intre etape. Asociem fiecare tranzitie unei conditii logice numita receptivitate. Inscrierea acesteia se va face, de preferinta, in partea dreapta, in dreptul unei liniute de cota. Simbol : Tranzitie

Receptivitate : a (b+c) Receptivitatea va fi scrisa sub forma unei propozitii logice, fiind o functie care combina informatiile exterioare (ordinele operatorului, starea captorilor, a teporizatorului, etc.). Atunci cand avem si o temporizare, este util sa se induca acest lucru, ca in exemplul : T / 8 / 10 - Aceasata inseamna ca 10 secunde se scurg dupa ultima activare a etapei 8, prin temporizarea T.

10.2.3 Legaturi orientate Legaturile indica evolutia unui GRAFCET. Legaturile sunt orizontale sau, in cazuri izolate, verticale.

Sosirea si plecarea de la o etapa sunt reprezentate vertical, sosirea fiind reprezentata in partea superioara. Indicarea cu ajutorul sagetilor este necesara de fiecare data pentru o intelegere mai buna a schemei GRAFCET. Pentru evitarea tuturor ambiguitatilor, se recomanda evitarea reprezentarilor incrucisate ; se vor utiliza numai linii drepte continue. Exemplu :

se va evita aceasta reprezentare

reprezentare preferata

O legatura orientata trebuie sa lege intotdeauna o etapa de o tranzitie sau o tranzitie de o etapa, dar niciodata doua tranzitii sau doua etape.

10.3 Initializarea unui ciclu Pentru ca un ciclu sa fie activ, este necesar a i se stabili starea initiala, de unde se va putea dezvolta. Exista cateva etape fundamentale : LIBER sau REPAUS, atunci cand nici o etapa nu este activa ; OCUPAT sau ACTIV, atunci cand etapa este activa ; TERMINAT, atunci cand tot ciclul se deruleaza normal; INHIBAT, atunci cand tranzitiile sunt blocate. Etapele initial activate (reprezentate prin careu dublu) nu efectueaza nici o actiune particulara, dar corespunde unei situatii de asteptarea sistemului automat. In cazul automatizarii ciclului, etapa initiala va fi activata prin conditiile de tranzitie ale ultimei etape.

Ciclul va debuta atunci cand : - etapa initiala va fi ACTIVA ; - conditiile initiale vor fi reunite ; - ordinul de pornire ciclu va fi dat.

Fig.2

10.4 Configuratii particulare 10.4.1 Secvente simultane Un ciclu poate cuprinde mai multe secvente executate simultan, dar a caror evolutii, pe fiecre ramura, raman independente pana la regrupare. La regrupare, ciclul nu poate continua pana cand toate ramurile nu sunt terminate. Pentru reprezentarea functionarii simultane, se vor trasa doua linii paralele, atat la debutul cat si la finalul secventelor simultane.

Fig.3 Nota : Secventele simultane se mai numesc, divergenta sau convergenta SI .

10.4.2 Alegerea intre mai multe secvente, in functie de comanda data Deseori este necesara, in diverse cicluri, efectuarea unei alegeri intre mai multe secvente posibile de functionare. Alegerea uneia anumite secvente in functionare se va face in functie de comanda data.

Fig.4 Nota: Acest tip de functionare se mai numeste, divergenta sau convergenta SAU .

10.4.3 Salt de etape si reluarea de secvente Saltul conditional permite ocolirea uneia sau a mai multor etape in functie de comanda data. Exemplu :

Fig.5

Reluarea de secvente permite repetarea, o data sau de mai multe ori, a unor etape deja realizate, atata timp cat conditia impusa nu a fost obtinuta. Exemplu :

Fig.6 10.5 Exemple practice 10.5.1 Analiza unui ciclu pendular Vom prezenta GRAFCET-ul pentru acest ciclu.

Fig.7 A+ Aa1 a0 actiunea de iesire a tijei cilindrului actiunea de reintrae a tijei cilindrului semnal iesire tija cilindru semnal intrare tija cilindru

10.5.2 Transfer de piese

Fig.8 1. Cilindrul A se deplaseaza de la stanga la dreapta, iar piesa este impinsa in pozitia p2 ; 2. Cilindrul B se deplaseaza din partea inferioara in partea superioara; 3. Cilindrul A se retrage; 4. Cilindrul B se deplaseaza din partea superioara in partea inferioara, iar ciclul este astfel terminat.

Fig.9 10.5.3 Presa pentru comprimarea amestecului de formare Se propune studierea partii automate a unei prese destinata comprimarii amestecului de formare. Schematic, aceasta se compune din : Un poanson inferior fix C; Un poanson superior A si o matrita B ; Un subansamblu de punere pe pozitie a amestecului ; Un subansamblu de evacuare a piesei comprimate. Masina are urmatorul ciclu de lucru : 1. Matrita se afla in pozitia superioara a cursei ; poansonul inferior delimiteaza in partea lui superioara un spatiu suficient pentru a putea primi amestecul ce trebuie presat. Poansonul superior este in aceasta situatie in pozitia sa cea mai inalta, degajand matrita in partea superioara.

2. Cand amestecul de formare pentru comprimat este adus la locul lui, poansonul superior coboara, comprima materialul in matrita, apoi se ridica in pozitia cea mai inalta. 3. Matrita coboara pana cand poansonul inferior elibereaza piesa care s-a obtinut prin presare. Astfel piesa poate fi evacuata. 4. Matrita revine apoi in pozitia initiala si un nou ciclu poate reincepe. Toate aceste actiuni nu pot fi obtinute decat daca se emite un ordin la un momentul dorit. Momentul dorit este determinat de informatiile provenite de la partea operativa. Studiul partii de comanda In faza initiala, consideram ca presa este oprita, fiind in asteptarea unei noi incarcari cu amestec de formare. Matrita si poansonul sunt imobilizate si vor cobora abia dupa ce vor primi comanda de la automat care are informatia ca : materia este la locul sau . Daca aceasata informatie este schimbata, dintr-o eroare, in timpul ridicarii poansonului, ea nu va avea nici un efect asupra comportamentului partii de comanda. Putem spune astefel ca, automatul este receptiv la prima informatie, aceea ca materia este locul sau si nu este receptiv la cea de-a doua informatie. Spunem ca partea de comanda ramane intr-o etapa atata timp cat comportamentul sau este constant. Partea de comanda va ramane in aceasta etapa pana cand apar informatiile pentru care ea este receptiva, provocand astefel o tranzitie care va conduce la o noua etapa, unde aceasta va adopta un nou comportament. Noi putem reprezenta functionarea unei parti de comanda ca o succesiune alternativa de etape si tranzitii. In consecinta : Fiecare etapa este o actiune efectuata ; La fiecare tranzitie, informatiile permit apelarea receptivitatii, sub forma unei conditii logice. Vom avea astfel : Etapa 1: Tranzitia 1-2 : porneste Etapa 2: Tranzitia 2-3 : Etapa 3: Tranzitia 3-4 : Etapa 4: Tranzitia 4-5 : Etapa 5: actiune: receptie : actiune: receptie : actiune: receptie : actiune: receptie : actiune: punerea pe pozitie a amestecului de formare; amestecul de formare este pe pozitie si ciclul ; coborarea poansonului ; final de presare (compresie) ; ridicarea poansonului ; poansonul este in pozitia ridicata ; coborarea matritei ; matrita in pozitia de jos ; evacuarea piesei comprimate ;

Tranzitia 5-6 : Etapa 6: Tranzitia 6-1 :

receptie : actiune: receptie :

piesa evacuata ; ridicarea matritei ; matrita in pozitia sus.

Aceasta functionare se poate prezenta mult mai comod sub forma grafica, numita GRAFCET. Actiunile prezentate mai sus, strict necesare functionarii piesei, pot fi insotite si de alte actiuni, semnale, catre exterior, catre operator, de exemlpu prin aprinderea unor semnale luminoase (exemplu : semnalizeaza operatorul pentru evacuarea piesei in etapa 5). In final trebuie subliniat rolul important al unei etape, si anume al etapa initiala. Alegerea acestei etape este impusa de consideratii functionale date de partea operativa.

GRAFCET de nivelul 1 :

Apar aici : Legaturile dintre etape si tranzitii si invers intre tranzitii si etape ; Etapele si actiunile lor asociate ; Tranzitiile si receptiile asociate lor.

Fig.10

GRAFCET de nivelul 2 :
GRAFCET-ul de nivelul 1 nu prezinta nici un aspect functional, nici o implicatie tehnologica : de exemplu noi nu stim cum dam fizic ordinul de coborare al poansonului si nici cum ne asiguram ca piesa este evacuata. Convenim, acum, sa precizam modul in care se face actionarea si captarea informatiei : Punerea materialului pentru presat se face manual, de catre operator. Becul B este aprins pe toata durata alimentartii cu material. Cand se incheie alimentarea, becul se va stinge iar operatorul va autoriza operatia urmatoare prin apasarea butonului d.

Miscarea poansonului superior si a matritei sunt efectuate cu ajutorul unui cilindru hidraulic cu dublu efect. Pozitia de sus si de jos a poansonului si a matritei sunt controlate cu ajutorul captorilor de final de cursa (a0, a1, b0, b1) Evacuarea piesei este obtinuta cu ajutorul unui jet de aer mentinut cateva secunde. Acest jet de aer este comandat de electrovana E.

Fig.11 Este foarte comod in practica sa prezentam sub forma de tablou informatiile si actiunile de la partea de comanda. Astfel, se intocmeste GRAFCET-ul de nivel 2. Ordine : Ordin catre operator : B = bec pregatit ; Comanda actionarilor: a+ = coborare poanson a- = ridicare poanson b- = coborare matrita b+ = ridicare matrita E = evacuare piesa LT1 = lansarea temporizarii de evacuare Informatii:

derulare ciclu: d = autorizare pornire ciclu final de cursa al actionarilor : a1 = pozitie sus poanson a0 = pozitie jos poanson b0 = pozitie jos matrita b1 = pozitie sus matrita ft1 = final de temporizare evacuare piesa

Fig.12 10.6 Concluzii Asa cum s-a putut vedea, utilizarea GRAFCET-ului este relativ simpla, presupunand o reprezentare schematica a evolutiei masinii precum si o analiza relativ facila a sistemelor foarte complexe. Pe de alta parte, avantajele acestui tip de reprezentare sunt: intelegere rapida si usoara a functionarii masinii de catre tehnicieni, fara a cunoste in prealabil dosarul tehnic ; in cazul evolutiei procesului de fabricatie se pot face, relativ repede, modificarile necesare ; in cazul unui incident in functionare, localizarea anomaliei se poate face practic imediat.

CAPITOLUL 11 Secventierul JOUCOMATIC

CAPITOLUL 11 : Secventierul JOUCOMATIC


11.1 Principiul general Registrul secventier este utilizat in automatizarile pneumatice, fiind un adevarat creier al acestora. Aceste aparate modulare permit tratarea, intr-un mod foarte usor si cu o securitate optima in functionarea, a tuturor automatelor pneumatice care pot fi descompuse in etape si in secvente elementare. Receptionand informatiile de la diversi captori, secventierul elibereaza ordine pentru asigurarea unei derulari corecte a ciclului de functionare. Registrul secventier cuprinde un numar variabil de module de faze, cu cablaj integrat. Pentru fiecare faza a ciclului corespunde un modul de faza.

Dialogul masina-automat se stabileste asa cum este indicat in figura de mai jos.

Fig.1

11.2 Comunicarea intre registrul secventier si partea operativa La fiecare faza, registrul da un ordin de miscare programata, apoi semnalul care controleaza incheierea executiei miscarii autorizeaza trecerea la faza urmatoare ; un bec indicator de pe modul materializeaza dezvoltarea ciclului si permite localizarea imediata a unei pene in instalatie.

Fig.2 Astfel, la fiecare faza de ciclu corespunde un modul logic component ( vezi schema de mai jos): Celula memorie (A) Celula SI (B) Celula SAU (C) Schema de baza :

Fig.3 Unde : 4 = pornire ciclu 2 = presiune 5 = semnal in ciclu 6 = sfarsit de ciclu 7 = punere la zero 1 = semnal retur (captor) 3 = iesire de comanda (pilotaj)

Principiu de functionare Presupunand ca este activata memoria de la PAS2, iesirea sa S2 provoaca simultan : Comanda distribuitorilor pilotati pneumatic si dependenti de aceasta iesire; Anularea memoriei de la PAS1, precedent, ceea ce duce la anularea presiunii la iesirea S1 ; Pregatirea PAS3, urmator, prin punerea a uneia din cele doua intrari a celulei SI sub presiune. Cand actionarile dependente de S2 se termina, un semnal de retur controlat de buna sa executie ajunge la intrarea R2. Sosirea acestei informatii permite, impreuna cu alimentarea celei de-a doua intrari a celulei SI, activarea memoriei de la PAS3, urmator, care executa aceleasi operatii simultane, si tot asa, pana se ajunge la ultimul PAS. Functionarea este identica pentru cele doua scheme, totusi, schema de baza prezinta un numar important de constrangeri care sunt eliminate prin schema JOUCOMATIC.

Avantajele schemei JOUCOMATIC Nu este necesara comanda manuala de armare a modulului : - in pozitia de reapaus toate modulele sunt inactive ; - semnalul de pornire ciclu 4 intermitent (la functionarea ciclu cu ciclu) sau continuu (la functionarea continua) se inscrie direct in memoria de la PAS1. - Eliminarea acestei comenzi manuale elimina toate riscurile unei functionari dezordonate. Securitate la pornirea ciclului Ciclul nu poate demara atata timp cat modulele sunt inactive (semnalul in ciclu 5 = 0) Semnalul de pornire ciclu ramane fara efect asupra memoriei de la PAS1 atata timp cat semnalul in ciclu 5 este prezent. Securitatea in derularea ciclului Inactivarea modulelor de faze este succesiva si mentinuta pana la finalul ciclului. Facilitatea de integrare Semnalul 5 : ciclu in curs , prezent atata timp cat ciclul functioneaza si pana finalul lui, permite : - legarea mai multor registrii intre ei, in cazul ciclurilor paralele, sau integrarea cu usurinta a registrilor la ansamblele automatizate complexe. - Vizualizarea starii de repaus sau de lucru a masinii. Un registru secventier poate cuprinde mai putin de 3 PAS.

Fig.4

Schema logica

Fig.5

Sectiune printr-un modul Functia de tranzitie : referitor la modul (in general celula SI) permite montarea de functii periferice obtinandu-se un sistem compact Bec indicator la memorie : indica starea registrului si dupa intreruperea presiunii de alimentare Placa de baza : asigura continuitatea circuitului (A) Memoria cu clapeta : comutare rapida, uzura foarte mica (B) Functia SAU : integrata in modul (C) Patina : functioneaza la disparitia alimentarii pentru a asigura mentinerea pe pozitie

Functionare

Fig.6

Starea stabila 0 : Presiunea in orificiul 2 actioneaza asupra sectiunii 1 > 2, iar clapeta ramane lipita pe scaunul 2. Activarea: Semnalul 4 actioneaza asupra membranei 1, astefel clapeta vine si secventier lipeste pe scaunul 3. Starea stabila 1 : Dupa disparitia semnalului 4, clapeta ramane lipita de scaunul 3, datorita diferentei de sectiuni : 3 > 1. Anularea : Semnalul 7 actioneaza asupra membranei 4 si impinge clapeta lipind-o de scaunul 12, reintorcandu-se astfel in starea stabila 0. Iesirea 3 este pusa in legatura cu orificiul de descarcare(esapament). Anularea este prioritara in cazul prezentei simultane a semnalelor 4 si 7. In absenta presiunii de alimentare, un sistem de franare imobilizeaza memoria in pozitia initiala. Frana va fi libera in prezenta presiunii..

11.3 Configuratii particulare 11.3.1 Comanda simultana in aceiasi faza Daca, in timpul unei faze, mai multe miscari trebuie executate simultan, semnalul de comanda al registrului secventier poate fi legat direct la distribuitorii de putere. Semnalele de retur sunt reunite prin functia SI, intr-un semnal de conditie de tranzitie.

Fig.7

11.3.2 Cicluri cu miscari repetate Daca in cursul unui ciclu, un cilindru intra si iese de mai multe ori, semnalele de comanda corespondente trebuie sa fie reunite la distribuitoarele de putere prin functia SAU. Semnalele de retur pot fi reunite direct, fara element de conexiune suplimentar pentru ca registrul secventier asigura selectia si derularea cronologica a fazelor.

Fig.8

11.3.3 Montaj care reuneste mai multe tipuri de semnale de comanda

Fig.9 a) Comanda unui distribuitor bistabil

Iesirea tijei cilindrului (A+) este obtinut prin semnalul de comanda a+ emis prin registrul-secventier. Controlul de final de miscare (a1) determina trecerea la faza urmatoare, ceea ce are ca efect anularea semnalului de comanda a+. Actiunea, produsa de acest semnal, ramane mentinuta deaoarece, distribuitorul bistabil ramane in starea care se afla, pana cand semnalul de comanda a- determina la reintrarea tijei cilindrului (A-). b) Comanda unui distribuitor monostabil Iesirea tijei cilindrului (B+) este obtinut prin semnalul de comanda b+ emis prin registrul-secventier. Controlul de final de miscare (b1) determina trecerea la faza urmatoare, ceea ce are ca efect anularea semnalului de comanda b+ antrenand astfel reintrarea tijei cilindrului (B-). In acest caz, miscarea cilindrului este de iesire completa urmata de reintrarea imediata a tijei cilindrului. c) Mentinerea unui semnal de comanda pentru un distribuitor monostabil Daca cilindrul trebuie sa ramana sub presiune, in pozitie iesita (C+) de-a lungul a 2 sau 3 faze, semnalele de comanda trebuie sa fie reunite printr-o celula logica SAU, astfel incat sa fie mentinuta comanda distribuitorului. d) Memorizarea unui semnal de comanda pentru un distribuitor monostabil Daca cilindrul trebuie sa ramana sub presiune, in pozitie iesita (D+) de-a lungul derularii unui mare numar de faze, solutia cea mai economica consta in memorizarea semnalului de comanda d+. Anularea memorizarii se efectueaza prin semnalul de comanda d- la momentul oportun. e) Comanda directa a unui cilindru cu simplu efect Sectiunea de trecere din registrul-secventier permite comanda directa a unui cilindru cu simplu efect cu 32 mm. Registrul-secventier permite, de asemenea, comanda tuturor componentelor monostabile ca : presostat, tezmporizator, etc. 11.3.4 Utilizarea registruil-secventier la o masina de perforat

Fig.10 Utilajul are in componenta: A: Cilindrul care aduce si fixeaza piesa, din magazia de piese, sub capul de perforat ; B: Cilindru care realizeaza evacuarea piesei dupa perforare ; C: Cilindru care executa coborarea capului de perforat. Descrierea ciclului si trasarea directa a schemei Ciclul de lucru de la masina de perforat cuprinde o singura secventa descompusa in 7 faze active si o faza de repaus. Fiecare faza activa corespunde unui modul registru. Faza de repaus corespunde starii de repaus (toate modulele sunt inactive, avem semnal in ciclu 5 = 0). Captorii de informatie plasati la fiecare final de cursa a cilindrilor determina transmisiile intre faze. Alegerea captorilor depinde in mod esential de natura si de gradul de control dorit. Ciclul cuprinde miscari repetate : c+ in fazele 2 si 4 c- in fazele 3 si 5

Functiile logice SAU plasate la iesirile din registrul-secventier permit reunirea ordinelor identice provenite dela faze diferite. Ciclul cuprinde miscari simultane : a- si b+ in faza 6 ; Functiile logice SI plasate pe returul de la registrul-secventier permit reunirea informatiilor ( a0 b1) care asigura aaceiasi tranzitie (de la faza 6 la faza 7). Montarea componentelor de detectie si de temporizare se va face direct pe module pentru a asigura functiile de tranzitie. Avantaje Sisteme de comanda compacte ; Punerea in functiune si intretinere usoara ; Preturi scazute.

Fig.11

11.4 Exemple de cicluri care utilizeaza secventiere Ciclu cu o singura secventa

Fig.12 - Plecare ciclu ; - Tranzitia de la o faza la alta - Final de ciclu Tranzitia de la o faza la mai multe faze - Distributia simultana SI

Fig.13

- Distributia selectiva SAU

Fig.14 Tranzitia de la mai multe faze la o singura faza urmatoare

- Convergenta SI

Fig.15a - Convergenta SAU

Fig.15b - Plecarea ciclului cu mai multe secvente cu derularea lor selectiva (SAU)

Fig.15c - Plecarea ciclului cu mai multe secvente cu derularea lor simultana (SI)

Fig.15d - Final de ciclu a mai multor secvente ce functioneaza simultan (SI)

Fig.15e - Final de ciclu a mai multor secvente ce functioneaza selectiv (SAU)

Fig.15f

11.5 Gama complementara si avantajele utilizarii registrul-secventier JOUCOMATIC

11.5.1Gama complementara Registrul-secventier JOUCOMATIC este completat printr-o gama de celule si componente periferice (temporizatoare, amplificatoare, generatoare de impuls, electrovane,etc.). Aceste componente au o oglinda identica cu cea de pe placile de baza : placi de baza simple pentru racordari individuale si placi de baza asociabile inzestrate cu selector de legatura care permit cablarea integrata in componente, ceea ce permite simplificarea cablajului si a punerii in functiune.

Fig.16 11.5.2 Avantajele utilizarii registrul-secventier JOUCOMATIC Rezolvarea imediata a problemelor secventiale. Instalare si intretinere usoara, vizualizare permanenta a fiecarei faze a cicluilui prin semnalele luminoase ale memoriei de pe fiecare modul. Posibilitatea motarii elementelor de detectie, de temporizare, de adaptare pe modulul de baza pentru realizarea functiilor de tranzitie, ceea ce determina compactitatea elementelor de comanda. Inexistenta unei comenzi manuale de armare, ceea ce confera siguranta in functionare. Securitate in derularea ciclului : o singura faza poate fi activa o data. Semnalul in ciclu 5 permite integrarea registrului intr-un automat complex. Posibilitatea montarii unui registru secventier cu mai putin de 3 module. Placile de baza permit si cablarea unor semnale exterioare. Alimentarea cu tuburi 4/6 permite realizarea unui registrusecventier cu un numar mare de module.

Pe module sunt indicate prin sageti sensul de desfasurare al ciclului. Modulele sunt echipate cu amortizoare de zgomot. Numarul de legaturi intre module este redus.

CAPITOLUL 12 Lectura schemelor pneumatice

CAPITOLUL 12 : Lectura schemelor pneumatice

12.1 Notiuni introductive Schemele pneumatice sunt compuse din 4 parti componente diferite: Schema de legaturi (schema de principiu); Lista de aparatura; Diagrama de functionare; Dispunerea geografica.

Schema de legaturi In schema de principiu aparatele sunt sunt reprezentate conform normelor C.E.T.O.P. Ele sunt divizate in 3 categorii care sunt: - organe de informatii: vane, contacte, etc. - organe de interpretare a informatiilor : relee logice, celule, selectoare, memorii, etc. - organe de putere : organe motoare, cilindrii distribuitoarede putere. Toate schemele sunt dispuse sub forma de trei coloane: - la stanga: toate organele de informatii - la mijloc : toate organele de interpretare a informatiilor - la dreapta : toate organele de putere Cele trei parti sunt separate prin coloane, notate cu A,B,C,D in partea superioara si cu 1,2,3,4,etc, pe verticala, in functie de numarul de aparate. In schema alimentarea cu aer comprimat se va face intotdeauna de la stanga la dreapta.

Fig.1

Lista de aparatura Intr-o schema toate aparatele sunt notate prin litere sau cifre. Toate aceste repere se regasesc intr-o lista de aparatura, unde figureaza denumirea exacta a aparatelor, numarul lor, codul de producator si codul de magazie.

Diagrama de functionare Diagrama de functionare este un procedeu grafic care serveste la: - studiul ciclului de lucru si scrierea ecuatiilor ; - explicarea diferitelor faze de lucru . In plus, diagrama de functionare este primordiala pentru depanarea rapida a circuitelor automate.

Dispunerea geografica Acesta este un desen simplificat al instalatiei de automatizare, pe care sunt reprezentate pozitia cilindrilor, a dulapului pneumatic precum si a diferitelor organe de informatii. Aceste aparate reprezentate in dispunerea geografica, se regasesc si in lista de aparatura. 12.2 Principiul fundamental al studierii unei scheme pneumatice In general, un fenomen de forta se traduce prin existenta a doua si numai doua stari diferite. Exemplu : un intrerupator nu poate fi decat deschis sau inchis. Este de remarcat faptul ca, cele doua stari sunt net diferite, un aexcluzand-o pe cealalta, brutal fara a trece printr-o zona intermediara. Daca un fenomen se poate prezenta sub mai multe stari, este intotdeauna posibila impartirea lui in 2 parti egale, rational sau conventional, astfel incat sa avem 2 stari distincte. Astfel un sistem de doua stari distincte poate fi pus in ecuatie, ceea ce nu se poate face in alte conditii. Fiecare solutie : da sau nu, deschis sau inchis, etc, poate fi tradus matematic printr-o variabila binara. In final, ansamblul de variabile binare a unui sistem poate fi studiat cu ajutorul algebrei BOOLE. In pneumatica, ca urmare a celor prezentate mai sus, vom considera doua stari distincte: prima stare: aerul trece simbol 1 a doua stare: aerul nu trece simbol 0

12.3 Diagramele de functionare Simbolizarea utilizata in realizarea unei diagrame de functionare este importanta si este descrisa mai jos: a) Pentru organele motoare
-

Sageata oblica trasata cu linie continua = acest simbol reprezinta cursa de IESIRE a cilindrului

Sageata oblica trasata cu linie punctata = acest simbol reprezinta cursa de RETUR a cilindrului

b) Pentru memorii
-

Sageata oblica trasata cu linie continua = acest simbol reprezinta schimbarea intr-un sens a memoriei Sageata oblica trasata cu linie punctata = acest simbol reprezinta schimbarea memoriei dintrun sens opus la cel precedent

c) Pentru organele de informare Pentru aceste organe vom indica daca ele lasa sa treaca sau nu aerul, sau altfel zis, daca sunt actionate sau nu.
-

Linie orizontala trasata cu linie continua = acest simbol ne indica ca o groasa vana sau o comanda este actionata

Linie orizontala trasata cu linie punctata = acest simbol se refera la comenzi (in general simbolu indica ca o comanda poate fi actionata sau nu) Linie orizontala trasata cu linie continua = acest simbol ne indica un subtire organ fictiv Un punct situat pe linia de plecare a unei = acest simbol indica plecarea secvente unei secvente a ecuatiei, pentru a fi controlata in caz de pana

Acelasi simbol poate fi intalnit pe prelungirea unei comenzi, indicand o posibila oprire. Altfel zis, el ne indica momentul in care trebuie slabita comanda , daca vrem ca ciclul sa se desfasoare normal. X situat pe linia de plecare a unei secvente = acest simbol indica plecarea unei secvente a ecuatiei, produsa printr-un semnal dat de prezenta aerului in acel punct. O diagrama de functioanre este un tablou sub forma de grafic in care este reprezentat ciclul complet al unei instalatii pneumatice In diagrama, ciclul de functionare este divizat intr-un numar exact de faze. O faza este o descompunere simpla a unei operatii din ciclu. Intr-o faza nu se produce decat o singura miscare si numai una. Exemplu : actionarea unei vane avansul unui cilindru contactul unei vane la final de cursa bascularea unei memorii etc.
-

1.
2.

3. 4.

Intr-o diagrama de functinare noi gasim : Pozitia comenzilor manuale (actionate sau nu) Pozitia cilindrilor (cilindru in pozitia iesita sau cilindru in pozitia retrasa sau cilindru in miscare) Starea memoriei (iesire aer daca memoria este pilotata in X sau in Y) Ecuatiile corespunzatoare diferitelor miscari ale cilindrilor si ale memoriilor (ecuatia corespunzatoare unei miscari cuprinde toate elementele necesare realizarii acelei miscari).

Explicarea unei diagrame de functionare Pentru ciclul reprezentat in figura vom avea: Faza 1: Ciclul se gaseste in starea de repaus; comanda manuala nu este actionata, cilindrul V1 se gaseste in pzitia A (contact in A), cilindrul V2 se gaseste in pozitia C (contact in C), memoria se gaseste pilotata in X (starea X). Faza 2: Vana cu comanda manuala este actionata, dar nu se produce inca nici o miscare, deaorece exista un timp de raspuns al aparatelor. Faza 3 : Comanda manuala isi produce efectul si cilindrul V1 avanseaza. Putem scrie, astfel, ecuatia : M Mx necesara pentru avansul cilindrului V1, ceea ce inseamna ca comanda manuala trebuie actionata si memoria trebuie pilotata in X, pentru a avea miscare. Faza 4 : Cilindrul V1 si-a incheiat miscarea de avans si vine in contact cu vana B in pozitia B (aceasta este pozitia avansata a cilindrului).

Faza 5 : Timpii de raspuns de la vana B actioneaza mai inainte de a se produce efectul ei si cilindrul V2 avanseaza de la pozitia C la pozitia D. Pentru aceasta miscare noi avem ecuatia : B Mx, ceea ce inseamna ca trebuie realizat contactul B pe de-o parte si memoria sa fie pilotata in X pe de alta parte, pentru a avea miscarea de avans a cilindrului V2. Faza 6 : Cilindrul V2 a incheiat miscarea de avans si este sosit in pozitia D (aceasta este pozitia avansata a cilindrului) ; vana D se gaseste contactata. Faza 7 : Timpii de raspuns de la vana D actioneaza mai inainte de a se produce efectul ei si memoria care era pilotata in X, trece in pozitia Y (spunem ca memoria este in starea Y) si pentru aceasta miscare avem ecuatia: D, simplu. Faza 8 : Memoria isi incheie bascularea si se gaseste pilotata in y, deci avem : My. Faza 9 : Avand memoria in My, se provoaca reculul cilindrului V2 care revine din pozitia D in pozitia C. Ecuatia este: My. Faza 10: Cilindrul V2 a incheiat cursa de recul si este revenit in pozitia C sau spunem ca a intrat in contact cu vana C. Faza 11: Timpii de raspuns de la vana C actionata la faza precedenta provoaca reculul cilindrului V1 care se va deplasa din pozitia B in pozitia A. Pentru aceasta miscare noi avem ecuatia : C My, ceea ce inseamna ca trebuie actionata vana C, pe de-o parte si pe de alta parte, memoria sa fie in My, pentru a avea miscarea de recul a cilindrului V1. Faza 12: Cilindrul V1 revenit in pozitia A vine in contact cu vana A. Faza 13: Timpii de raspuns de la vana A actionata la faza precedenta provoaca bascularea memoriei din pozitia Y in pozitia X (memoria trece in starea Mx). Pentru aceasta miscare noi avem ecuatia : A M(barat), ceea ce inseamna ca trebuie actionata vana A, pentru a avea miscare, dar trebuie sa avem totodata M(barat), ceea ce inseamna ca, comanda M trebuie obligatoriu relaxata pentru a avea miscare. Faza 14: Toate aparatele sunt revenite in pozitia de repaus.

Fig.2

12.4 Principiul de depanare a instalatiilor pneumatice In caz de pana, trebuie identificat intr-un ciclu faza unde exista pana (in functie de pozitia cilindrului). Apoi, se va controla ecuatia de miscare corespunzatoare si se va repara defectul. Daca ecuatia este buna, se va controla pilotajul distribuitoarelor si se vor remedia defectele care apar.

Fig.3

Fig.4

Fig.5

Fig.6

Fig.7

Fig.8

Fig.9

Fig.10

CAPITOLUL 13 Mentenanta instalatiilor pneumatice

CAPITOLUL 13 : Mentenanta instalatiilor pneumatice


13.1 Notiuni generale de mentenanta Defintia mentenantei Conform normelor AFNOR-NF X60-010, mentenanta reprezinta ansamblul de actiuni premise pentru mentinerea sau restabilirea unei stari specifice, sau pentru asigurarea unui service determinat. Structura mentenatei
1. Mentenata preventiva :

Este o mentenata programata , destinata a diminua posibilitatile de aparitie a defectelor.

Este o mententa pe termen mediu. 2. Mentenanta corectiva : Este o mentenanta ocazionala destinata a reremedia defectele care apar in functionare. Este o mentenanta pe termen scurt. 3. Mentenanta de conceptie: Este o mentenanta pe termen lung, prevazuta la conceperea unui echipament nou. 13.1.1 Mentenanata preventiva Ea trebuie sa permita evitarea defectelor la materialele sau intr-o instalatie in curs de functionare. Distingem: Mentenanta preventiva sistematica: ea presupune amplasarea intr-o zona curata a pieselor sau a organelor supuse uzurii sau degradarii, pentru a limita riscurile. Mentenanta preventiva conditionala : - ea presupune limitarea riscurilor de pana, prin intervenirea suficient de rapid, gratie unei supravegheri permanente ; - o mai buna pregatire a perioadelor de interventie, astfel incat acestea sa nu perturbe activitatea de productie ; - evitarea unor pene grave. Nota: Alegerea periodicitatii depinde de: constrangerile date de constructori; de normele AFNOR ; de utilizator. 13.1.2 Mentenanata corectiva Distingem doua tipuri de pane : Pana evidenta , care presupune o interventie. Avantaje: rapiditate; Dezavantaje: restrictiva. Pana neevidenta, care presupune derularea unei metodologii de diagnosticare, urmata de realizarea interventiei. Avantaje : fiabila si nerestrictiva Dezavantaje : poate pune probleme de rezolvare rapida si necesita o formare prealabila. In cazul unei pane, se va incepe prin a determina si a studia toti factorii care apar, pentru a determina exact unde este pana . Apoi, se va verifica diagnosticul pus printr-un control si abia dupa aceea se va trece la inlocuirea pieselor defecte. Depanarea tuturor defectelor aparute se va face numai dupa o analiza riguroasa si logica.

13.2 Intretinerea preventiva pentru instalatiile pneumatice


A. Zilnica :

Se va goli condensul din filtre, daca umiditatea este semnificativa si daca nu a fost prevazut un purjor automat. Marile rezervoare se vor prevedea, in general, cu un separator de condens cu golire automata. Se va verifica nivelul de ulei din ungator si se va regla corect ungerea (in general se recomanda o picatura / min, maxim).
B. Saptamanala :

Se vor verifica captorii de murdarie si aschii. Se vor cotrola manometrele. Se va verifica functionarea ungatoarelor.
C. Trimestriala:

Se va controla etanseitatea garniturilor de la racorduri. Se vor inlocui racordurile acolo unde este nevoie. Se va inlocui tubulatura obosita ( veche). Se va controla etanseitatea racordurilor de refularea a distribuitoarelor. Se vor curata cartusele filtrante cu apa cu sapun ( nu se vor utiliza solventi!)si se vor sufla purjele in sens invers de curgere. Se va verifica functionarea purjarii automate.

D. Semestriala :

Se va controla uzura tijei cilindrului si se va inlocui daca este nevoie. Se vor inlocui, de asemenea, garniturile racloare. 13.3 Dereglari si defecte Eventualele dereglari si defecte care apar in instalatiiile pneumatice pot fi cauzate de : Uzura naturala a componentelor si a tubulaturii ; Uzura naturala datorata factorilor externi si interni care depind, in pneumatica , in mod esential, de natura aerului comprimat; Uzura se poate manifesta la aparate prin rupturi, gripaje ale componentelor, defecte in functionare, scurgeri, etc.

Aerul comprimat poluat poate fi la originea defectelor unor componente prin obstructie, colmatare, uzura, etc. Obstructia, ruptura, flambajul tubulaturii depind de influente externe ; Depunerile creeaza o rezistenta la curgere in interiorul conductelor si a componentelor, ceea ce poate avea consecinte in ceea ce priveste caderile de presiune, ceea ce poate duce la defecte in functionare ; Erori in functionare pot apare si datorita caderilor de presiune datorate scurgerilor sau a variatiei presiunii de intrare. Cartusele filtrante prost intretinute sunt, in egala masura, cauzele caderilor de presiune. Montajul inadecvat a cilindrilor poate duce la o uzura prematura a acestora. Fixarea incorecta a captorilor de final de cursa sau lungimea prea mare a cablurilor care transmit semnalul sunt alte 2 cauze ale defectelor in functionare.

13.3.1 Defecte datorate unei alimentari cu aer comprimat intr-o retea subdimensionata In situatia alimentarii insuficiente cu aer comprimat, apar urmatoarele probleme : Cadenta cilindrilor nu este respectata intotdeauna datorita unei caderi bruste de presiune, datorata actionarii simultane a altor elemente de putere. In timpul caderii de presiune o parte din incarcarea momentana se produce lan nivelul cilindrului. Aceleasi simptome pot apare in cazul modificarii sectiunii de trecere a fluidului sau in cazul scurgerilor la nivelul racordurulor. O micsorare a diametrului cu 20% duce la dublarea pierderilor la incarcare. 13.3.2 Defecte datorate condensarii apei Daca facem abstractie de coroziunea superficiala datorata apei condensate existenta in aerul comprimat, riscurile de gripare a pieselor din interiorul distribuitoarelor sunt foarte importante. Lubrefiantii, sub actiunea apei au tendinta de a se transforma in emulsii, ceea ce prezinta un nou risc pentru toate ajustajele de inalta precizie a sertarului distribuitorului. 13.3.3 Defecte datorate murdariei

Instalatiile pneumatice sunt dotate, in general, cu un filtru de intrare, in amonte. Daca conducta de alimentare a distribuitorului nu a fost bine curatata prin suflare, inainte de a fi racordata, toate impuritatile existente vor patrunde direct in distribuitor. De asemenea, in instalatia care exista de atata timp, particulele de rugina apar in tubulatura (tevi), daca acestea nu sunt protejate contra coroziunii si aerul comprimat contine mult condens. Muradria din tubulatura poate avea urmatoarele consecinte : Taierea partii vulcanizate a scaunului supapei, rezultand astefel scurgeri permanente ; Regulatoarele de debit sunt foarte sensibile la murdarie. Timpii de alimentare sau de refulare sunt modificati, iar miscarea pistoanelor cilindrilor devine mult prea lenta.

13.4 Localizarea defectelor pe componente pneumatice

13.4.1 Defecte la un temporizator pneumatic a) Defect : Nu apare semnal de iesire ca raspuns a semnalului de comanda. Cauza : Scurgerile la nivelul pistonului de comanda (3) sunt egale sau superioare debitului la nivelul droselului. Control : se desurubeza complet surubul de strangere al droselului, iar daca zgomotul de aer care refuleaza nu este clar perceptibil si distribuitorul nu comuta, rezulta ca pistonul de comanda al distribuitorului este blocat. b) Defect : Dupa oprirea prelungita a instalatiei (in week-end) temporizarea este net superioara (importanta) decat in serviciu continuu. Cauza: Dupa o oprire prelungita, pistoanele de comanda au tendinta de a se bloca, ceea ce inseamna ca aderenta si deci presiunea de comutare necesara sunt net mai mari. Defectul va disparea dupa cateva secunde.

13.4.2 Defecte la partea de putere

Fig.1 a) Defect : Aerul refuleaza continuu in R sau in S. Cauze : - garnitura tip manseta a cilindrului (1) nu este etansa; - distribuitorul (4) nu este etans ; - pentru distribuitorul cu 3 pozitii, acesta este blocat in pozitia mediana (centrala). b) Defect : Nu poate fi reglata viteza psitonului. Cauze: - Regulatorul de debit (3) este plin cu murdarie;

- Clapeta anti-retur nu este etansa. c) Defect : Pistonul nu revine in pozitia initiala, dupa intreruperea semnalului de comanda. Cauze : - Distribuitorul (4) nu comuta ; - Ruperea arcului de revenire sau griparea pistonului ; - Pilotarea (5) este defectuasa. De exemplu: scaunul supapei nu etanseaza, deci rezulta trecerea permanenta a aerului de la P la pistonul de comanda Z. - Refularea pilotului este blocata. d) Defect : In prezenta unui semnal de comanda pistonul nu avanseaza. Cauze : - Pe partea electrica bobina este defecta ; - Pe partea pneumatica : Canalul in derivatie de la P la pilot este blocat Pistonul de comanda din capul distribuitorului este gripat ; Garnitura dintre pilot si capul distribuitorului este defecta. Scurgerea de aer de comanda este cu atat mai importanta cu cat presiunea nu este suficienta pentru comutare. 13.4.3 Defecte la electrodistributor a) Defect : Cauze : Bobina este sub tensiune, iar miezul nu este atras. Defectarea boinei datorita : - Miezul este gripat; - Tensiunea este prea cresuta; - Temperatura ambianta este prea cresuta; - Tensiunea este prea slaba. Zgomot (sforait) la pilot. Aparatul este alimlentat la curent alternativ. Miezul nu sta pe suprafata plata a inelului de scurt circuit. Pilotul se incalzeste usor, dar ramane si in acest caz in stare de miscare. Se poate remedia, daca este cazul, prin infasurarea unui fir in jurul pilotului.

b) Defect : Cauze:

13.4.4 Defecte la un distributor pneumatic a) Defect : Distribuitorul nu comuta complet, semnal continuu la iesiri (A si B) si refulare continua (R si S) sau pasaj de loc.

Cauze :

a) La scunul supapei : Perturbare mecanica de comutare printr-o frecare excesiva sau un resort rupt ; Scaunul supapei este acoperit de impuritati ; Clapeta este poroasa ( deci utilzarea unui ulei neadecvat) sau foarte moale ; cursa de putere nu este destul de mare pentru a deschide distribuitorul. b) La distribuitorul cu sertar : Perturbare mecanica datorita frecarilor excesive sau datorita unui resort rupt. Orificiul de refulare a camerei de comanda este blocat (compartimentul dintre pistonul de comanda si sertar). Distribuitorul ramane pe pozitia centrala. La sertarele unde etansarea este metal pe metal, rugina produsa sta la baza impuritatilor care duc la scurgeri permanente. Scurgerile de la sertar ne pot semnaliza ruptura unui resort.

13.5 Exemple de defectiuni pentru diferite componente pneumatice si modul lor de remediere 13.5.1 Cilindrul cu simplu efect
a)

Defect : Aerul refuleaza in permanenta prin orificiile de refulare ale distribuitorului cu care este racordat.

Cauza posibila: Garnitura tip manseta nu este etansa sau nu este bine ajustata pe tija pistonului. Remediu : Schimbarea mansetei. b) Defect: Tija pistonului nu se reintoarce la final de cursa. Cauza posibila 1 : Resortul de revenire in pozitia initiala este deteriorat. Remediu 1 : Montarea unui nou resort.

Cauza posibila 2 : Amortizorul de zgomot este defect. Remediu 2 : Se inlocuieste amortizorul de zgomot. c) Defect : Aerul refuleaza la nivelul gulerului flansei.

Cauza posibila 1 : Garnitura manseta nu etanseaza. Remediu 1 : Se inlocuieste manseta. Cauza posibila 2 : Garnitura manseta este montata invers. Remediu 2 : Se schimba manseta in pozitia corecta.

13.5.2 Cilindrul cu dublu efect Defect : Aerul refuleaza la nivelu tijei pistonului.
a)

Cauza posibila: Garnitura cu buza este defecta. Remediu : Schimbarea garniturii defecte cu una buna. Defect : Aerul refuleaza in permanenta la orificiul R a distribuitorului racordat. Cauza posibila: Garnitura de pe piston si inelul de reglaj sunt deteriorate. Remediu : Se vor schimba cele doua garnituri.
b)

Defect : Pistonul percuteaza la cele doua capete de cursa.


c)

Cauza posibila: Cele doua inele de amortizare sunt deteriorate. Remediu : Schimbarea celor doua inele de amortizare.

13.5.3 Supapa de descarcare rapida a) Defect : Aerul refuleaza in permanenta pe la orificiul R al supapei. Cauza posibila 1 : Eroare de racordare a conductei de alimentare. Remediu 1 : Inversarea racordarii conductelor in P si A. Cauza posibila 2 : Garnitura manseta nu este etansa. Remediu 2 : Se schimba garnitura manseta. Defect : Surgeri de aer intre partea superioara si cea inferioara a corpului supapei. Cauza posibila: Garnitura torica este deteriorata. Remediu : Se va inlocui aceasata garnitura.
b)

13.5.4 Clapeta anti-retur si droselul cu supapa de sens a) Defect : Exista refulare de aer chair si atunci cand surubul de reglare al clapetei este inchis. Cauza posibila 1 : Resortul de presiune este gripat sau prost montat. Remediu 1 : Montarea unui nou resort sau montarea corecta a acestuia. Cauza posibila 2 : Surubul de reglaj este murdar. Remediu 2 : Se schimba surubul de reglaj. Cauza posibila 3 : Garnitura de la clapeta este defecta. Remediu 3 : Se schimba aceasta garnitura.

Defect : Droselul este zgomotos.


b)

Cauza posibila: Garnitura de la clapeta este defecta. Remediu : Se schimba aceasta garnitura.

13.5.5 Captor de final de cursa pneumatic a) Defect : Exista refulare de aer permanenta prin orificiul R, atata timp cat distribuitorul este in repaus. Cauza posibila 1 : Garnitura de la buton este stricata. Remediu 1 : Se va inlocui aceasta garnitura. Cauza posibila 2 : Racordurile P si A sunt inversate. Remediu 2 : Se schimba racordurile in pozitia corecta. b) Defect : Exista refulare de aer permanenta la orificiul A al distribuitorului. Cauza posibila 1 : Garnitura este defecta. Remediu 1 : Montarea unei noi garnituri. Cauza posibila 2 : Racordurile P si R sunt inversate. Remediu 2 : Se pun racordurile in pozitia corecta. Defect : Refulare permanenta de aer la orificiul de refulare al membranei.
c)

Cauza posibila: Presiunea de comanda este prea slaba ; Pilotul este murdar ; Membrana este defecta.

Remediu : -

Reglarea corecta a presiunii ; Mentinerea presiunii minime.

13.5.6 Electrodistribuitor a) Defect : Pistonul de comanda nu comuta. Cauza posibila 1 : Pistonul de comanda este gripat. Remediu 1 : Schimbarea garniturii cu buza. Cauza posibila 2 : Bobina nu raspunde si nu deschide conductele de comanda. Remediu 2 : Se schimba bobina. Cauza posibila 3 : Presiunea nu este suficienta pentru a comuta. Remediu 3 : Verificarea nivelului presiunii. b) Defect : Zgomote la nivelul pilotului. Cauza posibila 1 : Bobina foarte murdara. Remediu 1 : Se va efectua curatirea pilotului. Cauza posibila 2 : Joc foarte mare intre miez si tub la bobina. Remediu 2 : Se va face schimbarea completa a pilotului. c) Defect : Aerul refuleaza din tubul miezului. Cauza posibila 1 : Garnitura de cauciuc a miezului este foarte murdara. Remediu 1 : Se va trece la schimbarea miezului.

Cauza posibila 2 : Corpul bobinei este foarte murdar Remediu 2 : Se schimba corpul bobinei. 13.5.7 Filtrul de aer comprimat si regulatorul de presiune a) Defect : Filtrul nu curata aerul de impuritati si de apa.

Cauza posibila 1 : Filtrul a fost montat invers. Remediu 1 : Montarea filtrului in sensul correct de trecere a fluidului. Cauza posibila 2 : Nivelul condensului depaseste linia de reper. Remediu 2 : Evacuarea condensului si montarea, eventual, a unui purjor automat. b) Defect : Aerul refuleaza la nivelul regulatorului de presiune.

Cauza posibila : Regulatorul de presiune a fost montat invers. Remediu : Montarea regulatorului de presiune in sensul corect de trecere a fluidului.

13.5.8 Ungatorul a) Defect : Depuneri reziduale in ungator. Cauza posibila : Utilizarea unui ulei nu prea curat. Remediu : Curatirea ungatorului. b) Defect : Ungatorul nu functioneaza cum trebuie.

Cauza posibila : Ungatorul este prost montat. Remediu : Montarea ungatorului in sensul corect de trecere a fluidului. c) Defect : Ungerea excesiva in instalatie.

Cauza posibila 1 : Ungatorul este prost reglat. Remediu 1 : Se regleaza corect ungatorul. Cauza posibila 2 : Nivelul de ulei depaseste linia de reper. Remediu 2 : Se evacueaza uleiul excedentar. d) Defect : Nivelul de ulei scade foarte repede.

Cauza posibila 1 : Garnitura torica nu este etansa. Remediu 1 : Schimbarea garniturii torice. Cauza posibila 2 : Ungatorul este prost reglat. Remediu 2 : Se va regla corect ungatorul.

13.6 Depanarea principalelor cauze ale disfunctionalitatii circuitelor pneumatice pe grupe de elemente

Grup a

Cauze eventuale

Remedii

Alimentarea Presiune insuficienta datorata Suprimarea scurgerilor cu aer scurgerilor comprimat O proasta reglare a regulatorului Reglarea corecta a de presiune regulatorului de presiune

Canalizare obstructionata Distribuitor

Captori

Cilindru

Curatirea sau schimbarea tubulaturii Sertarul distribuitorului este Demotarea curatirea si blocat datorita murdariei ungerea sertarului Scurgeri diverse de-a lungul Schimbarea garniturilor garniturilor de etansare deteriorate Actiune defectuasa asupra unui Se apasa puternic pe buton buton a captorului de comanda si se verifica daca se deplaseaza precum si daca Clapeta deteriorata in captor resortul de revenire in pozitia initiala isi face rolul sau (unele modele sunt nedemontabile, deci sunt ireparabile. Pistonul si tija cilindrului sunt Se demonteaza, se curata si blocate datorita griparii se unge pistonul si tija (murdariei) distribuitorului Garnitura de etanseitate in piston Se vor schimba garniturile este deteriorata ; aerul trece de etanseitate dintr-o camera in alta

CAPITOLUL 14 Simboluri utilizate in pneumatica conform normelor CNOMO