Maşini şi instalaţii hidropneumatice Lucrarea nr.

Lucrarea nr. 9

STUDIUL INSTALAŢIEI DE AER COMPRIMAT

1. Scopul lucrării
Lucrarea are ca scop:
- însușirea cunoştinţelor privind construcția și funcționarea unei instalaţii de aer
comprimat;
- identificarea şi înţelegerea funcţionării elementelor componente din schema de forţă
precum şi a elementelor de automatizare din cadrul unei acţionări pneumatice;

2. Noțiuni teoretice
Aerul comprimat constitue unul dintre agentii de lucru folositi pentru transportul de
energie în instalatiile industriale. Se obtine cu ajutorul compresoarelor, din aerul atmosferic.
Energia potentiala de presiune, acumulata de aerul comprimat stocat în rezervoare-
tampon, se conserva în timp, pastrându-se caracteristicile initiale vreme îndelungata, fiind
pregatita în orice moment pentru utilizare.
Se mentioneaza ca presiunile aerului comprimat sunt exprimate în scara manometrica, cu
exceptia cazurilor când se precizeaza scara absoluta.

2.1. Elemente componente şi clasificarea instalaţiilor de aer comprimat

Instalatiile din aer comprimat se compun din trei parti principale si anume:
• compresoarele de aer, care produc aerul comprimat;
• consumatorii de aer comprimat: masini, utilaje, scule si dispozitive actionate cu aer
comprimat;
• reteaua de distributie a aerului comprimat, care face legatura între compresoarele de aer si
consumatorii si care cuprinde: conductele, armaturile de închidere, siguranta si control, aparatura
de automatizare, etc.
Instalatiile de aer comprimat se clasifica dupa urmatoarele criterii:
- după numarul treptelor de comprimare (la compresor): cu o singura treapta, cu doua sau
mai multe trepte de presiune de comprimare;
- după numarul treptelor de presiune utilizate (la consumatori): cu o treapta, cu doua sau
mai multe trepte de presiune utilizate;
- după modul de amplasare a consumatorilor de aer comprimat fata de compresoare:
instalatiile locale, la care consumatorii si compresoarele sunt amplasati în acelasi loc; instalatiile
centrale de aer comprimat, la care compresoarele si aparatura anexa sunt amplasate într-o cladire
separat (centrala de aer comprimat), alimentarea consumatorilor facându-se prin reteaua de
conducte.
În mod uzual, instalatiile de aer comprimat sunt cu o treapta de comprimare, la compresor,
si cu una sau mai multe trepte de presiune de utilizare (la consumatori).
Comprimarea aerului în doua sau mai multe trepte reclama un consum sporit de energie
pentru antrenarea motoarelor compresoare si se adopta numai când debitul de aer comprimat
necesar la presiune înalta este important si justifica economic aceasta solutie.

2.2 Instalaţii locale de aer comprimat

Instalaţiile locale de aer comprimat pot fi:
- mobile: compresorul refuleaza aerul printr-un furtun de cauciuc cu insertie metalica,
direct la punctele de lucru;

1
Maşini şi instalaţii hidropneumatice Lucrarea nr. 9
- semifixe: compresorul, fix sau mobil, refuleaza aerul într-un rezervor tampon, din care
sunt alimentate punctele de lucru, prin racorduri flexibile sau conducte metalice;
- fixe: compresorul, rezervorul tampon si racordurile (de regula metalice) sunt fixe.
Rolul rezervorului-tampon este de a acumula (înmagazina) aerul comprimat la presiunea
necesara si de a asigura debitul necesar, care este variabil în timp, la punctele de utilizare, tinând
seama de simultaneitatea în functionarea acestora.
Rezervoarele-tampon se monteaza, de regula, în aer liber. O parte din vaporii de apa din
aerul comprimat în rezervoare condenseaza si se colecteaza la partea inferioara a acestuia, de
unde se evacueaza printr-un robinet de purjare. Pentru a asigura evacuarea condensului si în
timpul iernii, pe conducta de purjare se prevede o rezistenta electrica de încalzire.
Pe conducta de refulare a compresorului se monteaza o clapeta de retinere, care are rolul de
a evita întoarcerea aerului comprimat din rezervorul-tampon în rezervor în perioadele când
acestea nu functioneaza. Pentru distributia aerului comprimat la diferite presiuni de utilizare, se
revad reductoare (regulatoare) de presiune montate pe conductele de distributie si clapetele de
retinere.
Cele mai utilizate în instalatiile pentru constructii sunt compresoarele fixe si mobile, cu
debite mici si medii, fabricate în tara, cât si numeroase firme din strainatate. În instalatiile
tehnologice din industrie se folosesc compresoarele fixe cu debite mari si foarte mari.
Compresoarele mobile (fig. 1) sunt prevazute cu un rezervor cilindric orizontal, care are,
cu precadere, rolul de amortizare a socurilor de presiune, datorate debitarii pulsatorii a aerului
comprimat. De aceea, el are dimensiuni reduse si, de regula, constituie sasiul pe care se
monteaza compresorul. În general, agregatul electro-compresor este echipat cu:
• racitor final cu supapa de retinere încorporata;
• regulator de presiune electropneumatic, care comanda oprirea si pornirea compresorului
la atingerea, în recipient, a presiunii initial reglate;
• contactor automat pentru pornirea motorului electric si protectia acestuia în cazul
suprasolicitarilor;
• supapa de siguranta montata a recipientului de aer care protejeaza agregatul în cazul
suprapresiunii din recipient.
Compresorul este antrenat de un motor electric prin intermediul a doua curele trapezoidale.

Fig. 1. Compresor mobil pentru aer comprimat:

1- compresor cu piston; 2- motor electric; 3- volant; 4- curele trapezoidale; 5- rezervor de aer
comprimat; 6- racord pentru furtun; 7- roata; 8- mâner.

2
Maşini şi instalaţii hidropneumatice Lucrarea nr. 9
2.3 Instalaţii centrale de aer comprimat
În instalatiile centrale de aer comprimat (fig. 2), aerul este aspirat de compresor, din
exterior, printr-o priza de aer amplasata într-un loc ferit de surse de poluare, trecut printr-un filtru
de praf si refulat în rezervorul tampon. În timpul comprimarii, odata cu presiune, creste si
temperatura aerului si pentru a fi racit pâna la temperatura de lucru se foloseste un schimbator de
caldura (racitor) recuperativ (de suprafata), agentul de racire fiind apa, care la rândul ei este
racita într-un turn de racire sau cu ajutorul unei instalatii frigorifice.

Fig. 2. Schema de principiu a instalatiei centrale de aer comprimat:

1- priza de aer; 2- filtru; 3- conducta de aspiratie a uleiului; 4- compresor; 5- conducta de refulare a aerului
comprimat; 6- schimbator de caldura; 7- separator de apa si ulei; 8- robinet de purjare; 9- clapeta de retinere; 10-
rezervor tampon de aer comprimat; 11- manometru; 12- supapa de siguranta; 13- robinet de purjare; 14- rezistenta
electrica pentru dezghetarea condensului în timpul iernii; 15- conducta de distributie; 16- robinet cu ventil de
comanda;17- robinet cu ventil; 18- conducta pentru descarcarea refularii; 19- amortizor de zgomot; 20- conducta de
evacuare a uleiului.

Pentru recuperarea uleiului antrenat de aer din carterul compresorului în timpul

comprimarii, pe conducta de refulare, la iesirea din compresor, se monteaza un separator de ulei.
Uleiul recuperat este reintrodus în compresor printr-un circuit separat prevazut cu o pompa de
ulei.
Compresoarele de aer au functionare complet automatizata, fiind prevazute cu sisteme de
reglare. Raportul dintre debitul de aer comprimat în instalatie si debitul compresorului la
functionarea continua si în plina sarcina, în aceeasi unitate de tim se numeste coeficient de
utilizare.
Principalele sisteme de reglare a functionarii compresorului prevad reglarea prin:
• obturarea aspiratiei, cu ajutorul unei clapete de comanda automata, în functie de
cresterea compresiunii; acest sistem se aplica în cazul compresoarelor cu coeficienti de utilizare
ridicati;
• mersul în gol, când compresorul functioneaza continuu, cu aceeasi turatie, dar nu
debiteaza aer în rezervorul tampon; sistemul se aplica în exploatarea instalatiilor de aer
comprimat în doua variante: prin obturarea aspiratiei si descarcarea refularii prin simpla
descarcare a conductei de refulare;
• pornirea si oprirea automata a compresorului; în acest caz frecventa pornirilor nu
trebuie sa fie mai mare de 15 opriri pe ora, deoarece se uzeaza rapid contactoarele si
întrerupatoarele automate de actionare a motoarelor electrice;
• pornirea si oprirea automata a compresorului se realizeaza prin intermediul unui
regulator de presiune care primeste impulsuri de la aerul comprimat din rezervorul tampon, în
functie de limitele de presiune admise;
• variatia turatiei; sistemul se aplica cel mai bine la compresoarele rotative, deoarece
debitul acestora este aproximativ proportional cu turatia lor; fata de turatia nominala, reglarea
turatiei poate fi admisa cu o crestere de 20% sau o micsoarare de 50%; realizarea practica a

3
Maşini şi instalaţii hidropneumatice Lucrarea nr. 9
turatiei poate fi continua utilizând un demaror cu reglare de turatie, în care caz se renunta la
rezervorul-tampon, sau în trepte, utilizând motoarele electrice de antrenare cu poli variabili;
• combinarea reglarii prin mers în gol cu cea prin pornirea si oprirea automata, reglarea
mixta; sistemul este utilizat în cazul unor variatii foarte mari ale debitului de aer comprimat
consumat în instalatie.

3. Descrierea instalaţiei şi a aparaturii de lucru

Elementele ce compun în general o instalaţie de acţionare pneumatica sunt: sursa de
presiune (compresorul), elementul pneumatic de execuţie, aparatajul pneumatic de comanda,
distributie, reglare si control si aparatajul pneumatic auxiliar.
Compresorul transforma energia mecanica în energie de presiune, dar având în vedere ca
alimentarea cu aer comprimat se face centralizat de la retea, compresoarele nu fac parte efectiv
din instalaţia de acţionare pneumatica.
Elementele pneumatice de execuţie sunt constituite din motoarele pneumatice liniare si
rotative, fiind considerate si elemente finale de forta, cu rolul de a transforma energia mediului
pneumatic în energie mecanica pe care o transmit mecanismelor acţionate.
Aparatajul pneumatic de comanda, distributie, reglare si control cuprinde:
distribuitoarele, supapele si rezistentele pneumatice.
Aparatajul auxiliar are rolul de a asigura transportul si pregatirea aerului comprimat.
Acesta cuprinde: conductele, filtrele, ungatoarele, rezervoarele, amortizoarele fonice.
În figura 3 sunt prezentate elementele componente ale unei acţionări pneumatice, precum
şi schema cu simolurile aferente.

Fig. 3. Elementele componente ale unei acţionari pneumatice

GE- generatorul de energie pneumatica; GPA- grupul elementelor de preparare a aerului; DP- distribuitor
pneumatic; DC1, DC2- drosele de cale; MP- motor pneumatic

4. Modul de lucru
Se vor studia noţiunile teoretice prezentate la punctul 2.
Se vor identifica elementele componente ale unei instalaţii locale de aer comprimat
Se vor identifica elementele componente ale unei instalaţii centrale de aer comprimat

4
Maşini şi instalaţii hidropneumatice Lucrarea nr. 9
Se va studia instalaţia de aer comprimat din laborator identificându-se elementele
componente din structura acesteia.
De asemenea se va studia funcţionarea elementelor componente ale instalaţiei de aer
comprimat din cadrul laboratorului.

5. Conținutul referatului
Referatul va conține:
- titlul și scopul lucrării;
- schema instalaţiei locale de aer comprimat;
- schema instalaţiei centrale de aer comprimat;
- schema acţinării pneumatice studiate la laborator;
- concluziile cu privire la lucrarea studiată.