Sunteți pe pagina 1din 11

Producerea si distributia aerului comprimat

2.1 Sistemul pneumatic de baza


Un sistem pneumatic de baza, vezi fig.1, se compune din doua parti principale:

Sistemul de producere si distributie a aerului; Sistemul de consum al aerului. 2.1.1 Sistemul de producere a aerului
Partile componente si functiile lor de baza sunt:

Compresorul Aerul aspirat la presiunea atmosferica este comprimat si furnizat la presiune mai mare sistemului pneumatic. El transforma asadar, energia mecanica in energie pneumatica. Motorul electric Furnizeaza puterea mecanica compresorului. Transforma energia electrica in energie mecanica. Intrerupatorul de presiune Controleaza motorul electric si de asemenea presiunea in rezervor. El este tarat la o presiune maxima la care motorul va fi oprit si la o presiune minima la care se face distribuirea. Supapa de sens unic Permite trecerea aerului comprimat de la compresor la rezervor si impiedica intoarcerea aerului cand compresorul este inchis. ; Rezervorul

Inmagazineaza aerul comprimat. Volumul sau este stabilit in functie de capacitatea compresorului. Cu cat volumul este mai mare, cu atat intervalul de timp dupa care porneste compresorul este mai mare. Manometrul Indica presiunea in circuit. Descarcarea automata Evacueaza toata apa de condens prezenta in rezervor fara a necesita interventie din exterior. Supapa de siguranta Evacueaza aerul comprimat daca presiunea din rezervor creste peste presiunea prevazuta. Uscatorul Raceste aerul comprimat cu cateva grade deasupra punctului de congelare si condenseaza cea mai mare parte a umiditatii aerului. Astfel se va evita prezenta apei de condens in sistemul din aval. Filtrul de linie Pozitionat pe linia principala, filtrul trebuie sa aiba o cadere de presiune minima si capacitate de a misca din loc ceata de ulei. Acesta ajuta la mentinerea la limita permisa a prafului, apei de condens si a uleiului de ungere. 2.1.2 Sistemul de consum al aerului Priza de aer Pentru utilizatori, aerul este prelevat in partea superioara a conductei, pentru a permite condensului ocazional sa ramana in conducta principala. Cand condensul ajunge

dedesubtul liniei, apa care se aduna in partea inferioara a conductei curge intr-un separator automat care va elimina condensul. Separatorul automat Conducta verticala care coboara din conducta principala trebuie sa aiba o "scapare" in partea de jos. Metoda cea mai efeicienta consta in utilizarea unui separator automat care impiedica apa sa ramana in conducta, evitand astfel necesitatea recurgerii la interventii manuale. Unitatea de tratare a aerului Trateaza aerul comprimat pentru furnizarea aerului curat la presiunea optima si, ocazional, adauga lubrifiant pentru a prelungi viata componentelor pneumatice ale sistemului, care necesita ungerea. Supapa de sens unic Presurizeaza si descarca alternativ cele doua cai ale cilindrului, pentru controlul directiei miscarii acestuia. Motorul pneumatic Motorul pneumatic transforma energia potentiala a aerului in lucru mecanic. Putem avea: un cilindru liniar, un motor rotativ, o scula pneumatica, etc. Regulatorul de viteza Acesta asigura un control simplu si continuu al vitezei de miscare a motorului pneumatic. 2.2 Necesitatea unui compresor
Automatizarea prin utilizarea aerului comprimat, punerea sub presiune a acestuia, el neexistand in mod normal sub presiune, determina astfel necesitatea unui compresor.

Este, deci, necesar intr-un circuit un aparat capabil sa furnizeze aer comprimat. Acest aparat poarta numele de compresor. 2.3 Functionarea unui compresor
Asemeni tuturor gazelor, aerul nu are o forma determinata. Acesta isi modifica forma in functie de mediul unde se afla. Aerul se lasa comprimat (compresiune) si are tendinta de a se dilata (expansiune). Compresoarele sunt utilizate pentru a comprima aerul, plecand de la o presiune initiala de intrare (presiunea atmosferica), pana la o presiune de refulare superioara.

2.4 Clasificarea compresoarelor


Compresoarele pot fi clasificate in doua mari familii :

a) Compresoarele volumetrice in care compresiunea este obtinuta prin reducerea spatiului care contine aerul aspirat la presiunea atmosferica. Aceasta prima familie cuprinde: Compresoare de tip alternativ : cu piston sau cu diafragma ; Compresoare de tip rotativ : cu palete, cu surub, cu angrenaje. b) Compresoarele dinamice in care compresiunea este obtinuta prin transformarea vitezei aerului aspirat in presiune. Aceasta a doua familie grupeza : Compresoare de tip centrifugal ; Compresoare de tip axial.

Fig.1 Producerea de aer comprimat este un subiect vast si alegerea materialului dorit trebuie sa tina seama in primul rand, pentru o utilizare cunoscuta, de debitul si presiunea in instalatia consumatoare de aceasta

energie. Totodata se vor lua in considerare si faptul ca energia s-a scumpit si costurile cu mentenata nu sunt neglijabile. Compresoarele vor fi antrenate prin motoare electrice sau termice . In toate cazurile, aerul comprimat este consecinta deplasarii unui piston in interiorul unui cilindru: 1) In functie de pozitia clapetelor, compresorul este cu simplu sau cu dublu efect: Simplu efect : doua clapete pozitionate in general in capul unei cilindree ( aspiratie si refulare ) Dublu efect : miscarea de tur si retur a pistonului genereaza compresiunea aerului. 2) In functie de presiunea dorita in ultima faza, numarul de etaje variaza: Generare de aer comprimat la 4 bari : in general un etaj este suficient ; Generare de aer comprimat la 7 bari : doua etaje, din care primul etaj este la 2 bari si al doilea la 7 bari. Generare de aer comprimat la 150 bari : in general 4 etaje. Un compresor bietajat cuprinde un etaj de joasa presiune si unul de presiune inalta. Fiecare cilindru poate fi recunoscut dupa dimensiunile sale: la aceiasi masa de aer, singurul care intervine este volumul si dimensiunile cilindrului, la joasa presiune sunt intotdeauna mai mari decat dimensiunile cilindrului la presiune inalta. 2.5 Accesorii ale compresorului Compresoarele regrupeaza diferite elemente : pornind de la filtrul de aspiratie pana la dulapul de comanda cu dispozitivul de control al sistemului. In functie de calitatea aeruluin dorit, diferite echipamente anexe sunt necesare si constituie unitatea centrala de producere a aerului

comprimat. Deci, tratarea aerului la iesirea din compresor este indispensabila.


Ca urmare, diferite filtre si racitoare asigura o curatire mai mult sau mai putin completa, in functie de aplicatiile in care aerul comprimat va fi utilizat, protejand astfel echipamentele din reteaua pneumatica.

Rezervorul Acesta este un balon mare cu o capacitate de circa 300 l, realizat din tabla de otel sudata , prevazut cu sistem de racire. El serveste ca rezerva de energie pentru evitarea caderilor de presiune si pentru pornirea la relanti a instalatiei pneumatice. Functia principala este de inmagazinare a aerului, intr-o masura suficienta pentru satisfacerea consumului excedentar fiind functie de capacitatea compresorului avand si functia de a reduce frecventa de incarcare-descrcare a compresorului. Fiind prevazut cu sistem de racire, acesta permite precipitarea condensului in partea inferioara a rezervorului, inainte ca aerul sa fie distribuit in retea. Rezervorul trebuie sa fie dotat cu o supapa de siguranta, un manometru, un deversor de condens si capace de inspectie pentru control si curatire interioara. Valoarea de tarare a supapei va fi de 7,5 - 8 bari. Verificarea rezervoarelor se va face la 10 ani, la o presiune de 1,5 ori presiunea de incarcarea supapei de siguranta. Pentru instalatiile industriale, regula practica pentru dimensionarea rezervorului este :
Capacitatea rezervorului este egala cu debitul de aer comprimat de compresor intr-un minut.

Filtrul de intrare Aerul atmosferic contine, in mod normal, 40 milioane particule de pulbere, praf, polen, etc. la 1 m3. Daca acest aer este comprimat la 7 bari, concentratia va fi de 320 milioane de particole la 1 m3.

O conditie esentiala intr-o buna functionare a compresorului este dotarea acestuia cu un filtru. Acesta nu trebuie sa fie prea fin deoarece randamentul, deci eficienta copresorului scade din cauza rezistentei ridicate la fluxul de aer. Deci, particulele foarte mici (2-5m) nu vor putea fi retinute. 2.6 Schema simplificata a unei centrale de producere a aerului comprimat Aspirarea aerului la presiunea atmosferica, epurare si filtrare ; Admisia acestui aer in primul etaj, apoi trecerea lui in al doilea etaj pentru atingerea presiunii dorite in retea de 6 - 7 bari. Aerul sub presiune este racit si uscat, apoi este trimis intr-un rezervor. De la rezervor, prin conducte, aerul este distribuit in diferite instalatii. ; Dimensiunile conductelor de aer comprimat sunt definite de numarul de consumatori.

Fig.2 Figura de mai jos ne prezinta o astefel de instalatie. :

- Aerul este aspirat din exterior in camera compresorului, de preferinta situat in partea de nord a cladirii, pentru a beneficia de o temperatura cat mai scazuta. - Un separator este instalat inaintea rezervorului. -Rezervorul este instalat la exteriorul camerei compresorului si este echipat cu un purjor automat. Cele mai multe din sistemele de separare la nivelul compresoarelor nu sunt, din pacate, suficiente pentru rezolvarea problemei filtrarii. Ca urmare, intotdeauna apa sfarseste prin a se condensa, in functie racirea care se produce in cursul distributiei. In plus, problema extragerii particulelor solide localizate la nivelul conductelor de distributie, nu este rezolvata. OSERVATIE : Ca urmare a deshidratarii instalatiilor existente, utilizatorii reclama prezenta ruginei care se depune in cantitate mare in reteaua de conducte. Problema filtrarii se pune, deci, in amonte de echipamentul pneumatic. 2.7 Protectia instalatiilor pneumatice Istalatiile pneumatice trebuie sa functioneze cu un randament maxim, deci, timpii de imobilizare datorati panelor trebuie sa fie redusi la maxim. Este deci necesar : Eliminarea apei si a particulelor solide, Ungerea organelor mobile ale aparatelor pneumatice, Diminuarea, eventuala, a presiunii la utilizator, Utilizarea, in special dupa filtrare, a unor conducte care sa nu oxideze.

Utilizarea unor robinete perfect etanse astfel incat sa fie reduse la minim riscurile unor scurgeri sau a unor pierderi de putere. a) Robinet de izolare si purjare Acesta permite izolarea instalatiei pneumatice de reteaua principala de alimentare cu aer comprimat.

Fig.3 El poate ocupa patru pozitii :

Pozitia 1 : reteaua de alimentare este izolata si instalatia a fost purjata ; ; Pozitia 2 : reteaua principala alimenteaza instalatia, iar orificiul de purjare a fost obturat ; Pozitia 3 : reteaua principala de alimentare este purjata. Pozitia 4 : toate orificiile sunt in legatura intre ele, deci are loc purajarea retelei de alimentare si a instalatiei. b) Dispozitiv de securitate Toate circuitele pneumatice ale unei masini sau instalatii trebuie sa aiba, in amonte, o vana manuala cu 3 orificii care sa permita efectuarea golirii totale a aerului din circuit, in caz de interventie. Dupa golire, nici o parte din echipament nu trebuie sa ramana sub presiune. Pentru vizualizare, un bec de punere sub presiune trebuie sa fie plasat pe echipament. Simbol :