(APS) APARATE PNEUMATICE SPECIALE

1. Echipamente de manipulare cu vacuum:

Datorita automatizarii pe scara tot mai larga aproceselor industriale

(productie, montaj, ambalare, sortare, etc), apar tot mai multe aplicatii
unde trebuie rezolvate probleme legate de manipularea si transferul de
scule sau produse aflate in diferite stadii de fabricatie. Daca in cazul
sculelor si a unor categorii de produse problema se poate rezolva apelind
la miini mecanice (numite general gripere), in cazul altor produse aceasta
solutie nu este viabila. Spre exemplu, exista piese de dimensiuni mari
(mai ales avind suprafete mari) care, fie sint dificil de apucat cu gripere,
fie acest tip de manipulare le-ar produce stricaciuni: piese de mobilier
lacuite, foi de carton sau de geam, diferite piese casante sau usor
deformabile. In cazul acestor exemple, pentru manipulare se apeleaza la
echipamentele cu vacuum.

In situatia in care, din punct de vedere al prinderii ambele solutii

sint viabile, trebuie tinut seama de faptul ca manipularea cu vacuum este
mai rapida, aspect foarte important in majoritatea aplicatiilor.

La manipularea cu vacuum, elementul care asigura nemijlocit

prinderea obiectului ce trebuie transportat este ventuza aspiratoare.
Sursa de vacuum conectata la ventuza aspira aer din atmosfera prin
respectiva ventuza pina in clipa in care aceasta vine in contact cu
suprafata obiectului de manipulat; spatiul din interiorul ventuzei este golit
de aer, aceasta lipindu-se etans de obiect; din acest moment, vacuumul
este utilizat ca forta de sustentatie aplicata obiectului respectiv; in clipa in
care sursa de vacuum este inchisa, forta de sustentatie dispare, iar
obiectul se desprinde.

Sursa de vacuum poate fi o pompa de vid sau un generator de

vacuum; datorita costurilor mari implicate de utilizarea pompelor de vid,
ele sint tot mai putin folosite pentru acest gen de aplicatie, locul lor fiind
luat de generatoarele de vacuum.

1.1. Generatorul de vacuum: este un aparat pneumatic care,

functionand dupa principiul Venturi, transforma presiunea dinamica a
aerului in depresiune, transformata in
forta de sustentatie cu ajutorul ventuzei.

In fig.4 este reprezentat un

generator de vacuum simplu:

Daca racordul P este alimentat,

geometria traseului P-R determina o
scadere a presiunii in racordul de conectare a ventuzei 1 prin efect
Venturi. Daca ventuza este lipita de un corp oarecare, aceasta depresiune
se transforma in forta de sustentatie si corpul respectiv este ridicat.

O problema care apare frecvent la manipularea cu vid este

desprinderea cu intirziere a obiectului manipulat, situatie ce poate genera
erori sau intirzieri in pozitionarea respectivului obiect. In figura 5 este
prezentat un mod de solutionare al acestui neajuns:

1- sursa de aer
comprimat;

2- distribuitor
ejector;

3- distribuitor de
comanda a
generatorului de
vacuum;

4- generator de vacuum;

5- ventuza;

La comutarea distribuitorului 3, generatorul de vid este activat si

genereaza vacuum in ventuza 5; pentru a obtine o desprindere sigura si
rapida a obiectului transportat, concomitent cu dezactivarea
distribuitorului 3 se activeaza scurt distribuitorul 2, care genereaza un jet
scurt de aer sub presiune in ventuza, determinind desprinderea
obiectului. Comanda distribuitoarelor 2 si 3 se poate face in diferite
moduri, in functie de conditiile
concrete ale aplicatiei.

In fig. 6 este prezentat un alt

mod de asigurare a desprinderii
obiectului, in acest caz generatorul de
vacuum avind o constructie mai
deosebita: cand racordul P este
alimentat, conform principiului
Venturi in orificiul 3 de conectare a
ventuzei 4 se creeaza vacuum, iar
aerul este evacuat prin R.

In acelasi timp, prin orificiul 1

aerul comprimat patrunde in
rezervorul capului de vidare datorita
deformarii elementului elastic 2; in
momentul in care transportul piesei s-
a efectuat, se opreste alimentarea cu aer a racordului P, care este
conectat la atmosfera; ca urmare, presiunea din rezervor deschide supapa
de sens impingand elementul 2 in sus, iar aerul din rezervor este evacuat
rapid prin orificiul de conectare al ventuzei, determinand ejectarea piesei,
sigur si rapid.

Trebuie facute urmatoarele observatii: forta de sustentatie este

cu atat mai mare cu cat depresiunea creata este mai mare, iar
depresiunea variaza in functie de presiunea de alimentare, conform
figura 7.

Fig. 7

Fig. 8

O alta observatie este ca pe masura cresterii presiunii de alimentare

creste debitul necesar (figura 8). In concluzie, cu cat este necesara o
forta de ridicare mai mare, cu atat necesarul de aer comprimat este mai
mare.

In cazul manipularii de piese avind suprafata si/sau greutate mare,

se utilizeaza mai multe ventuze si/sau generatoare de vid, distribuite in
mod corespunzator.

1.2. Supapa de izolare a ventuzelor defecte:

Consideram o aplicatie in care mai multe ventuze lucreaza in

paralel: daca dintr-un motiv sau altul una dintre ele nu etanseaza
corespunzator (datorita uzurii, suprafetei de asezare foarte rugoasa, etc),
nefunctionarea acestei ventuze poate perturba functionarea celorlalte;
pentru a evita aceasta situatie, ventuza respectiva trebuie izolata.

In figura 9 este prezentata in sectiune o supapa de izolare care,

montata intre ventuza si generatorul de vid (figura 10) blocheaza
aspiratia prin respectiva ventuza daca aceasta functioneaza defectuos:
 Fig.9
Fig.10

Supapa de izolare este compusa din urmatoarele elemente:

corpul 1, resortul 2, flotorul 3, filtrul sinterizat 4, garnitura 5, saiba 6,
piulita de fixare 7. Mod de functionare: cind este activat generatorul de
vid (ventuza functioneaza normal), spatiul delimitat prin etansarea
ventuzei este golit de aer si se instaleaza vidul intr-un timp foarte scurt,
supapa neavind timp sa se inchida, iar obiectul respectiv este manipulat;
daca ventuza nu se lipeste etans de obiectul respectiv, diferenta de
presiune aparuta intre intrarea in ventuza (presiune atmosferica) si
iesirea din supapa (vacuum) determina curgerea unui debit de aer din
atmosfera catre generatorul de vid pe urmatorul traseu: ventuza, filtrul
sinterizat 4, orificiul din flotorul 3 (debit mic), interstitiul toroidal dintre
acesta si corpul 1(debit mare); curgerea aerului prin interstitiu si orificiu
determina aparitia unei caderi de presiune intre interiorul si exteriorul
flotorului 3, rezultatul fiind aparitia unei forte de presiune care impinge
flotorul in sus, comprimind resortul 2.

Deplasarea flotorului determina inchiderea supapei, interzicindu-se

astfel accesul aerului prin interstitiul toroidal; pentru siguranta mentinerii
caderii de presiune intre fetele flotorului 3, (deci mentinerea supapei
inchisa) este necesara mentinerea unui debit minim de aer din atmosfera
catre iesirea din supapa; orificiul practicat in partea posterioara a
flotorului permite trecerea acestui debit minim necesar. Cind generatorul
de vid este dezactivat, diferenta de presiune existenta pe flotor dispare,
iar arcul se destinde, deschizind supapa.

2. Temporizatoare

Sunt aparate a caror functie este realizarea unei temporizari in

cadrul ciclului de functionare al unei instalatii.

Temporizarea se poate face in mai multe moduri:

1 - Temporizare intre momentul t0 al initierii comenzii pana in momentul

t1 al executiei acestei comenzi.

In fig. 11 este prezentat schematic,

iar in fig. 12 este aratat in sectiune un
temporizator de acest tip, compus din
urmatoarele elemente: droselul de cale 1
rezervorul 2 si distribuitorul 3/2
monostabil (normal inchis sau normal
deschis) 3.

Modul de functionare: Racordul P

este alimentat. In momentul t0 cand
racordul 12 este alimentat, prin droselul 1
incepe umplerea lenta a rezervorului 2.

Cand in rezervor este atinsa presiunea minima necesara comutarii

distribuitorului 3, la momentul t1, acesta comuta si conecteaza orificiu P la
A, dupa ce orificiul A a fost izolat fata de R, generand o comanda in
instalatie. In momentul in care dispare semnalul de comanda, la t2, din
racordul 12, rezervorul se goleste rapid prin supapa de sens si
distribuitorul comuta rapid in pozitia initiala.

In fig.13 este prezentata diagrama de comutare a temporizatorului

suprapusa cu diagrama variatiei presiunii in rezervorul 2. Reglarea duratei
de temporizare se face din droselul 1, iar marirea plajei de reglare a
temporizatorului se poate face marind capacitatea rezervorului.

2 - Temporizare intre momentul t1 cand comanda a fost anulata si

momentul t2cand temporizatorul genereaza in sistem semnalul de anulare
a comenzii, deci de incetare a executiei acestei comenzi.

In fig. 14 este prezentat schematic temporizatorul de acest tip, iar

in fig. 15 diagramele de comutare si de variatie a presiunii in rezervorul 2.

Fig. 14 Fig. 15

Se observa ca diferenta intre cele doua temporizatoare consta in

modul de conectare a supapei de sens.

3 - Temporizare atat de la momentul t0 al initierii comenzii pana

la momentul t1al executiei ei, cat si temporizarea de la momentul t2 al
incetarii comenzii pana la momentul t3 cand se produce efectul incetarii
comenzii (fig. 16).

In fig. 17 este prezentat schematic acest temporizator. Se observa

ca respectiva schema de temporizator se obtine conectand in serie doua
drosele de cale, cu supapele in opozitie.

Reglarea diferita a celor doua drosele permite obtinerea unor durate

de timp diferite, adica t1 t0 t3 t2.
 Fig. 16 Fig. 17

3. Secventiatoare (stepere)

Secventiatorul este un aparat pneumatic ce asigura guvernarea unei

scheme pneumatice dupa un program prestabilit. Avind o memorie rigida,
poate fi asimilat unui automat neprogramabil; in aceasta situatie,
modificarea ciclogramei pe care o comanda se poate face doar prin
reconectarea stepperului dupa o alta schema la instalatia respectiva.
Stepperul poate fi privit ca un bloc prevazut cu iesiri (notate A), prin care
genereaza semnale de comanda catre instalatia guvernata si cu intrari
(notate x), prin care se receptioneaza semnalele de raspuns ale
respectivei instalatii (figura 18). Pentru a prelucra in mod coerent aceste
semnale, stepperul trebuie
sa

indeplineasca
anumite conditii
functionale functionale:

- numarul semnalelor de iesire sa fie

egal egal cu
numarul semnalelor de intrare;

- exista o
corespondenta biunivoca intre
 semnalele de
iesire si cele de
intrare; Fig.18 -
semnalul de iesire trebuie memorat, astfel incit sa poata fi utilizat la
nevoie si atunci cind semnalul de intrare corespunzator nu mai exista;

- numai un singur semnal de iesire poate exista la un moment dat;

- semnalele de intrare trebuie sa fie prelucrate intotdeauna in aceeasi

ordine;

Ca o consecinta a caracteristicilor sale functionale, secventiatorul

realizeaza urmatoarele functii:

1) genereaza semnale de comanda in sistem, intotdeauna in aceeasi

succesiune; in acest fel, se asigura continuitatea si repetabilitatea unui
ciclu functional al schemei guvernate, fiind exclusa posibilitatea iesirii
instalatiei din ciclu;

2) semnalul n+1 este generat numai dupa ce stepperul a primit

confirmarea executiei comenzii data prin semnalul n; avantajul acestui
mod de lucru fiind acela ca, in multe situatii, daca nu se confirma executia
unei miscari, stepperul intrerupe ciclul; acest lucru previne de cele mai
multe ori functionarea incorecta a instalatiei sau agravarea unei avarii
deja produsa. In acelasi timp, stepperul ofera informatii care usureaza
diagnosticarea defectului.

3) concomitent cu generarea semnalului n+1 este anulat semnalul n;

anularea semnalului anterior previne suprapunerea de semnale in
anumite tipuri de scheme, acest lucru usurind mult proiectarea schemelor
pneumatice; de asemenea, sint evitate miscarile necontrolate ale unor
elemente mobile in cazul emiterii unor semnale de confirmare false (de
exemplu, activarea accidentala a unui limitator de cursa).

Practic, stepperul este o combinatie de module functionale, care

comunica intre ele si realizeaza impreuna functiile descrise mai sus.
Structura unui stepper presupune existenta a doua tipuri de module, si
anume de tipul A si de tipul B. Spre exemplu, daca un stepper va avea
6 iesiri - si, desigur, tot 6 intrari acesta va fi configurat ca un ansamblu
de 5 module de tip A si un modul (ultimul) de tip B. Deci, intotdeauna,
indiferent de numarul modulelor (care poate fi minim 2), ultimul modul va
fi de tip B.

Modulul de tip A: in figura 19 este prezentata schema

pneumatica a modulului de tip A, avind urmatoarele componente:
distribuitorul 3/2 normal inchis cu functie de supapa SI, distribuitorul 3/2
bistabil avind functia de memorare, supapa SAU si elementul de
semnalizare a presiunii.
 Modul de functionare: modulul receptioneaza de la modulul anterior
un semnal la racordul Yn, care determina activarea memoriei; efectele
sint urmatoarele:

-semnalul se iesire din A este anulat;

-supapa SI este pe jumatate activata;

-semnalizatorul de presiune este activat;

-modulul anterior este dezactivat prin racordul de iesire Zn;

In momentul in care comanda data prin racordul A a fost executata, iar

confirmarea este receptionata la racordul X, supapa SI este complet
activata si modulul emite la rindul sau un semnal catre urmatorul modul,
in acest fel realizindu-se functionarea, pas cu pas, a stepperului.

Fig.
19 Fig.20
 Modulul de tip B: asa cum s-a spus deja, acest modul este
intotdeauna ultimul di sir; elementele componente sint aceleasi, dar sint
conectate intr-o alta configuratie (figura 20);

Mod de functionare: cind primeste semnal prin racordul Yn de la

modulul de tip A precedent, prin intermediul supapei SAU este activata
memoria, cu urmatoarele efecte:

-semnalul de iesire A este anulat;

-supapa SI este pe jumatate activata;

-indicatorul de presiune este activat;

-modulul precedent este dezactivat prin racordul Zn;

Cind este receptionat semnalul de confirmare al executiei ultimei comenzi

la racordul X, supapa SI este complet activata si este lansat un semnal la
racordul Yn+1, care este conectat la racordul Yn al primului modul;
semnalul respectiv reprezinta conditia de reluare a functionarii
stepperului, deci a ciclului instalatiei; semnalul de pornire este retinut
printr-un distribuitor normal inchis in amonte de racordul Yn al primului
modul si este eliberat cind se doreste pornirea. printr-un distribuitor
normal inchis.

In figura 21 este prezentat un secventiator cu patru iesiri :

 Fig.21

4. Modul de protectie la pornire

Se stie ca, uzual, instalatiile pneumatice functioneaza in general la

presiuni cuprinse intre 5-8 bar; pornirea acestor instalatii determina
aparitia unui soc de presiune la umplerea circuitelor cu aer comprimat;
efectele acestui soc sint daunatoare pentru aparatele pneumatice si
periculoase in acelasi timp:

-spargerea membranelor la echipamentele care au astfel de elemente

componente (regulatoare de presiune, distribuitoare, cilindri, supape,
etc);

-avarii ori accidente datorate miscarii bruste, accidentale a unor elemente

mobile cind, din diverse motive, nu sint in pozitia de start la pornire.

In figura 22 este prezentata schema pneumatica a unui

modul de protectie a
echipamentelor pneumatice sensibile la socuri
de presiune: racordul 1 se conecteaza
la sursa de aer; activind
butonul START, distribuitorul b
comuta; ca urmare, aerul ajunge in racordul 2,

(deci in instalatie), prin

droselul

reglabil; curgerea prin drosel

are ca

efect cresterea lenta a

presiunii in

instalatie pina la o anumita

valoare

prestabilita care determina

comuta-

rea distribuitorului a si
alimentarea
, instalat
iei pe traseul 1- a - b - 2;

deci, din momentul deschiderii

 distribuitorului a, presiunea
creste pina la valoarea presiunii
de

alimentare a instalatiei.
Activind

distribuitorul c, distribuitoarele
START START si b se inchid, iar
instalatia

este ventilata.

Fig.22

In figura 23 este prezentata schema unui bloc de protectie avind o

structura mai simpla: la comutarea distribuitorului a, aerul curge
catre

consumator prin selectorul de cale b, a carui cale

 normala este droselizata; la atingerea unei

anumite presiuni in aval de selector, acesta

este

comutat si aerul curge pe calea nedroselizata.

Efectul este, ca si mai sus, evitarea socului

de

Fig.23 presiune la umplerea instalatiei cu

aer.

5. Bascula pneumatica

Acest aparat, numit si ventil de reductie binar, are in compunere un

distribuitor 5/2 bistabil si un selector de cale monostabil (SC) comandat
cu impulsuri (figura 24); cind racordul 1 este alimentat, selectorul de cale
comuta datorita comenzii primita prin calea 2; conectarea orificiului 14 la
presiune are ca efect comutarea bistabilului pe calea 4; cind orificiul 14
este deconectat, selectorul revine in pozitia initiala si urmatoarea
comanda primita in acest racord determina revenirea bistabilului in pozitia
initiala, calea 2 fiind iarasi alimentata.

Droselele figurate pe caile de evacuare permit mentinerea presiunii de

comanda a bistabilului si a selectorului de cale la o valoare suficient de
mare pentru ca respectivele comenzi sa aiba efect, iar la incetarea
comenzilor aceleasi drosele permit ventilarea traseelor de comanda.

Se poate observa ca, in cazul deconectarii racordului 1 de la sursa de aer,

aparatul ramine inert, aparitia unor comenzi in racordul 14 neavind nici
un efect asupra sa.

Deci, succesiunea de comenzi sub forma de impulsuri aplicata la racordul

14 are ca efect final alimentarea succesiva a cailor 2 si 4. Acest mod de
functionare a basculei pneumatice usureaza rezolvarea multor probleme
de comanda a instalatiilor pneumatice in conditii de siguranta, utilizind un
singur traseu de comanda.
 Fig.23
Fig.24

6. Oscilator pneumatic

Acest aparat, numit si vibrator pneumatic, este utilizat in sistemele

de comanda pentru generarea semnalelor cu durata reglabila sau in
aplicatiile care solicita miscari vibratorii.

In figura 25 este prezentata schema pneumatica a generatorului de

semnal scurt:

Fig. 25
revenirea distribuitorului D2 in pozitia initiala; revenirea elementului D2
anuleaza semnalul din A si permite revenirea distribuitorului D1 in pozitia
initiala, moment in care ciclul se reia.

Urmarind functionarea acestui aparat, se poate observa ca, la

acelasi reglaj al droselelor durata impulsului ejectat in B este suma
temporizarilor date de Dr1 si Dr2, in timp ce durata impulsului din A este
ceva mai mare decit temporizarea lui Dr2 .

Reglarea frecventei de oscilatie si a duratei impulsurilor la cele

doua iesiri A si B se poate face reglind cele doua drosele.

Pentru a obtine un efect vibrator optim cerintelor aplicatiei, este

necesara cuplarea - ca elemente de executie - la acest aparat a unor
cilindri pneumatici cu simplu sau dublu efect cu membrana, acestia avind
viteza de lucru mare.

Ca exemple de aplicatii se pot da: conveiere vibratoare, site

separatoare, alimentatoare tip buncar pentru substante granulare sau
pulverulente, alimentatoare orizontale, etc.

7. Generator de semnal scurt

In multe aplicatii este necesar un astfel de aparat, fie pentru a

evita suprapunerile de semnale, fie cind, din diferite alte motive, este
necesara generarea unui impuls scurt in instalatie. In figura 26 este
prezentata schema pneumatica a generatorului de semnal scurt:

Fig.26

distribuitorului la incetarea comenzii. Racordul 6, obturat in aceasta

reprezentare permite atasarea unui rezervor suplimentar la aparat, astfel
putind fi abtinuta o durata de timp mai mare a semnalului din racordul 2.
 In figura 27 este prezentat un exemplu de utilizare a acestui
aparat: aplicatia cere ca cilindrul sa se retraga imediat ce atinge capatul
de cursa pe cursa de avans, chiar daca operatorul intirzie cu anularea
comenzii de pornire.

Fig. 27

8. Bloc de start

In practica, exista multe utilaje si dispozitive unde pericolul de

accidentare impune ocuparea ambelor miini ale operatorului in timpul
functionarii acestor masini sau dispozitive. Protectia personalului este
necesara fie pe toata durata ciclului de functionare, fie numai in timpul
unor faze ale ciclului acestor masini.

Dupa cum se poate vedea in schema din figura 28, activarea acestui
bloc necesita utilizarea ambelor miini, de obicei pentru activarea a doua
distribuitoare care sa alimenteze racordurile P1 si P2; alimentarea
racordului P1 sau P2 determina, via supapa 5 si temporizatorul 4,
comutarea distribuitorului 2, dar nu si alimentarea sa, datorita supapei 3;
in cazul alimentarii ambelor racorduri, distribuitorul 2 comuta, dar este si
alimentat, generind un semnal continuu in racordul A.

Eliberind oricare dintre cele doua comenzi ( P1 sau P2), semnalul din
A dispare fie datorita nealimentarii, fie datorita necomutarii distribuitorului
2.
 Tot ca o masura de protectie, temporizatorul permite comutarea
distribuitorului 2 (deci generarea de semnal) dupa un anumit timp, de
aproximativ 0,2 0,5 secunde.

Trebuie remarcat ca se realizeaza, simultan, doua functii SI: una la

nivelul supapei 3, cealalta la nivelul distribuitorului, aici fiind activata si
temporizarea.

Fig.28
 9. Modul de comanda cu memorie

Implementarea acestui modul (figura 29) in sistemele de comanda ale

instalatiilor pneumatice permite, pe de o parte, simplificarea proiectarii,
montajului si depanarii acestor instalatii, iar pe de alta parte reducerea
costurilor de fabricatie.

Se stie ca guvernarea optima a unei instalatii pneumatice impune, la

nivelul etajului de comnda, existenta unor optiuni functionale, legate de
manevrele de pornire-oprire, de securitatea personalului si a instalatiei,
de selectarea unor moduri de lucru, etc. Modulul de comanda cu memorie
analizat aici ofera principalele facilitati de comanda specifice sistemelor
pneumatice; vom identifica conexiunile acestui aparat cu semnalele
generate asociate functiilor pe care le realizeaza:

ST = racord pentru semnalul de START;

SO = racord pentru semnalul de STOP;

NS = racord pentru semnalul OPRIRE DE

URGENTA

P = alimentare cu aer comprimat;

SH = iesire pentru bucla de auto-mentinere;

 Fig.
29

DL = intrare pentru bucla de auto-mentinere;

A = semnal de iesire;

Yn+1 = intrare pentru un bloc logic aditional, de exemplu un secventiator;

Yn = racord pentru un semnal de iesire inchis, de exemplu primul modul al

secventiatorului. O conexiune externa intre SH si DL permite memorarea
comenzii de START, prin intrarea distribuitorului 3 in automentinere,
efectul fiind un semnal continuu in racordul A.

De exemplu, cind acestui modul i se ataseaza un stepper (figura

30), se conecteaza racordurile notate la fel ale celor doua aparate, Y n+1
si Yn , iar iesirea A se blocheaza. Un semnal la racordul SO sau NS
intrerupe imediat functionarea in ciclu continuu, astfel ca stepperul se
opreste la sfirsitul ciclului.

1 = semnalul OPRIRE DE URGENTA catre elementele de comanda finala;

2 = alimentarea cu aer a butonului MANUAL;

 Fig.30

Daca functiile CICLU CONTINUU si AUTO sint activate, eliberarea

butonului de START va initia bucla de automentinere, iar stepperul va
functiona in regim automat. Acest mod de functionare poate fi intrerupt
numai apasind butonul STOP sau daca se intrerupe alimentarea cu aer; in
aceste cazuri, stepperul va continua sa functioneze pina la sfirsitul ciclului.

Daca este preselectata functia AUTOMAT, pornirea se face in mod

normal; comutarea pe MANUAL in timpul ciclului are ca efect dezactivarea
buclei de automentinere, iar secventiatorul se opreste la sfirsitul ciclului;
in aceasta stare, elementele de comanda finala pot fi comutate cu butonul
MANUAL, dupa necesitati.

Daca este apasat butonul OPRIRE DE URGENTA, bucla de

automentinere este dezactivata via supapa SAU, iar in acelasi timp
semnalul obtinut este utilizat in instalatie pentru manevrele de urgenta.
Trebuie mentionat ca aceste manevre difera de la instalatie la instalatie,
in functie de cerintele de securitate specifice.

10. Convertor electro-pneumatic

Este un aparat care permite comunicarea - deci functionarea ca

un ansamblu unitar - a unui sistem electric cu un sistem pneumatic;
functionarea sa se bazeaza pe conversia semnalelor electrice in semnale
pneumatice, utilizind, in principiu, distribuitoare comandate electric; in
figura 31 este data schema unui astfel de convertor: se poate vedea ca
fiecarui semnal electric (semnal de intrare al convertorului) ii corespunde
un semnal pneumatic (care este semnal de iesire). Utilizind acest
convertor se pot realiza scheme avind etajul de comanda hibrid (electro-
pneumatic) care imbina avantajele ambelor tipuri de comenzi.
Fig.31