Laborator EHP - ACȚIONĂRI PNEUMATICE

CILINDRII PNEUMATICI

1. Principii de functionare a cilindrului pneumatic

Cilindrul pneumatic este un "motor", in sensul ca este capabil de conversia energiei intr-o
forta. Energia ce va fi convertita este furnizata sub forma de aer comprimat.

Principiul functionarii unui cilindru este opusul principiului pompei de bicicleta, in care
efortul manual este depus pentru deplasarea pistonului, comprimand astfel aerul atmosferic
pentru a creste presiunea in anvelopa. Astfel, in cilindrul pneumatic presiunea aerului
comprimat care actioneaza pe suprafata pistonului genereaza o forta care initiaza miscarea sa,
cu conditia ca aerul continut in camera opusa sa fie evacuat.

In timp ce presiunea aerului este aplicata pe o parte a pistonului, este necesara o etansare
eficienta pentru a preveni trecerea aerului in camera opusa, altfel va exista o pierdere de
presiune si forta dezvoltata de catre piston va fi redusa.

In figura 2 pozitiile 1si 2: partea din spate a pistonului P1 inchide portul de admisie a aerului.
Un inel separa suprafata din spate a pistonului P2 si port. La aceleasi dimensiuni generale ale
cilindrului pneumatic, cel mai bun randament pentru faza de pornire al cilindrului este obtinut
cu exemplul din pozitia 2. Suprafata pe care actioneaza aerul comprimat este mult mai mare
decat cea din pozitia 1. Asa cum este definit de principiul lui Pascal, pistoanele P1 si P2 sunt
propulsate de o forta de impingere:

𝛑 × 𝐃𝟐
𝐅 = 𝐩 ×𝐒 𝐒=
𝟒

1
In figura 3 - pozitiile 3 si 4: la presiune egala, exista o proportionalitate patratica intre S si F,
de exemplu, daca diametrul pistonului se dubleaza atunci forta de impingere se mareste de
patru ori; daca diametrul este triplat forta creste de noua ori. Avand in vedere doua pistoane
P3 cu diametru D3 = 20 cm si P4 cu diametru D4 = 10 cm si o presiune de alimentare p = 5
bar (50 N/cm2 ), putem calcula fortele de impingere F3 si F4:

𝝅 × 𝑫𝟐𝟑 𝟑,𝟏𝟒 × 𝟐𝟎𝟐

𝑺𝟑 = 𝑺𝟑 = = 𝟑𝟏𝟒 𝒄𝒎𝟐
𝟒 𝟒

𝝅 × 𝑫𝟐𝟒 𝟑,𝟏𝟒 × 𝟏𝟎𝟐

𝑺𝟒 = 𝑺𝟒 = = 𝟕𝟖, 𝟓 𝒄𝒎𝟐
𝟒 𝟒

𝐅𝟑 = 𝐩 × 𝐒𝟑 𝐅𝟑 = 𝟓𝟎[𝐍/𝐜𝐦𝟐 ] × 𝟑𝟏𝟒 [𝐜𝐦𝟐 ] 𝐅𝟑 = 𝟏𝟓. 𝟕𝟎𝟎 𝐍

𝐅𝟒 = 𝐩 × 𝐒𝟒 𝐅𝟒 = 𝟓𝟎[𝐍/𝐜𝐦𝟐 ] × 𝟕𝟖, 𝟓 [𝐜𝐦𝟐 ] 𝐅𝟒 = 𝟑. 𝟗𝟐𝟓 𝐍

Din rezultate este clar ca un diametru dublu (D3 este de doua ori mai mare ca D4) genereaza o
forta cvadrupla (F3 este de patru ori mai mare decat F4). Concluzia este existenta unei
proportionalitati patratice intre diametru si forta.

Figura 4
Pozitiile 5 si 6: la o suprafata egala, presiunea p si forta F sunt direct proportionale. In acest
exemplu, pistoanele P5 si P6 au acelasi diametru D = 20 cm2, dar sunt alimentate de presiuni
diferite p5 = 10 bar si p6 = 5 bar.

Calculam fortele de impingere F5 si F6:

2
 𝝅 × 𝑫𝟐 𝟑,𝟏𝟒 × 𝟐𝟎𝟐
𝑺= 𝑺= = 𝟑𝟏𝟒 𝒄𝒎𝟐
𝟒 𝟒

𝐅𝟓 = 𝒑𝟓 × 𝐒 𝐅𝟓 = 𝟏𝟎𝟎[𝐍/𝐜𝐦𝟐 ] × 𝟑𝟏𝟒 [𝐜𝐦𝟐 ] 𝐅𝟓 = 𝟑𝟏. 𝟒𝟎𝟎 𝐍

𝐅𝟔 = 𝒑𝟔 × 𝐒 𝐅𝟔 = 𝟓𝟎[𝐍/𝐜𝐦𝟐 ] × 𝟑𝟏𝟒 [𝐜𝐦𝟐 ] 𝐅𝟔 = 𝟏𝟓. 𝟕𝟎𝟎 𝐍

In acest caz am stabilit ca o presiune, de doua ori mai mare (care actioneaza pe o suprafata de
aceeasi marime), (p5 este dublul lui p6), determina o forta care este dubla, adica presiunea si
forta sunt direct proportionale.

2. Parti componente si terminologie

In figura 5 sunt prezentate partile componente ale cilindrului pneumatic.

• Tub / cilindru: partea inchisa intre cele doua capace de capat in interiorul careia entitatea
tija piston / piston se deplaseaza; diametrul interior, sau alezajul, este un factor decisiv in
alegerea cilindrului pneumatic.
• Piston: se deplaseaza in interiorul tubului separand camerele prin etansari; in unele cazuri,
integreaza un inel magnetic pentru detectarea pozitiei sale. Miscarea sa este liniara.
• Tija piston: este arborele de metal legat de piston si se extinde in afara cilindrului pentru a
transmite forta generata.
• Capace anterioare si posterioare: asigura etansarea mecanica si pneumatica a tubului si
permit conexiunile de intrare si de exhaustare a aerului. Ele pot avea suruburi pentru
reglarea amortizarii la sfarsit de cursa si gauri de montare pentru elementele de fixare ale
cilindrului. Capacul frontal integreaza o bucsa de ghidare pentru alunecarea tijei
pistonului.
• Spatiul mort: acesta este spatiul ramas intre capacul de capat si piston la sfarsitul cursei.
• Camera pozitiva: aceasta este spatiul dintre piston si capacul posterior. Volumul sau variaza
in functie de pozitia pistonului.
• Camera negativa:acesta este spatiul dintre piston si capacul frontal. Volumul sau variaza in
functie de pozitia pistonului.
• Camera activa: camera sub presiune.
• Camera pasiva: camera de evacuare.
• Cursa pozitiva: directia tijei piston / piston, cand aceasta iese din corp.
• Cursa negativa: directia tijei piston / piston, cand aceasta reintra in corp.
• Suprafata efectiva de impingere: suprafata pistonului dinspre camera pozitiva. Aceasta
corespunde sectiunii interne a tubului.
• Suprafata efectiva de tragere: aceasta este suprafata pe care aerul exercita presiune in
camera negativa. Este mai mica decat zona de apasare efectiva, din cauza prezentei tijei
piston.
• Cilindru pneumatic Simpla Actiune (SA): este realizat in asa fel incat revenirea tijei
piston/piston are loc sub actiunea unui arc intern. Aerul este de obicei aplicat camerei
pozitive, ducand tija piston in pozitia sa extinsa. Cursa retur este realizata cu ajutorul unui
arc plasat in camera negativa. Camera negativa este intotdeauna conectata la atmosfera si
prin urmare nepresurizata.
• Cilindru pneumatic Dubla Actiune (DA): este realizat in asa fel incat presiunea poate fi
exercitata in mod alternativ pe ambele fete ale pistonului. Pistonul aplica o forta in fiecare
directie.

3
3. Presiunea diferentiala in cele doua camere ale unui cilindru pneumatic cu dubla
actiune
Intr-un cilindru pneumatic cu dubla actiune cu cele doua camere in contact cu atmosfera, tija
piston / pistonul sunt libere sa se deplaseze pe toata lungimea cursei (in ambele directii), fara
nici o rezistenta speciala.
Plasam tija piston / piston langa capacul anterior si inchidem etans portul din capacul
posterior, executand cursa negativa manual (prin apasarea tijei pistonului spre interior). Ne
dam seama ca trebuie sa exercitam o forta de intensitate crescuta pentru a depasi contraforta
care este creata in camera pozitiva (din spate) ca urmare a reducerii volumului de aer si
cresterea in consecinta a presiunii. Acest volum, nefiind in masura sa exhausteze, devine un
obstacol elastic impiedicand pistonul sa ajunga la capacul posterior. Daca acum eliberam
pistonul, el aproape revine la punctul de plecare. Continuand operatiunea, ne dam seama ca
trebuie sa tragem tija piston cu o forta crescuta din cauza scaderii constante a volumului de
aer in camera negativa si ca urmare a cresterii presiunii. Repetarea operatiunii si permiterea
4
camerei negative sa intre in contact cu atmosfera prin intermediul unui mic orificiu,
determina ca timpul efectuarii miscarii sa fie proportional cu diametrul orificiului. La forte
egale aplicate, cu cat diametrul orificiului este mai mic cu atat viteza obtinuta este mai
scazuta.
Aerul comprimat din camera frontala actioneaza ca o "frana" evitand ca tija piston / pistonul
sa ajunga la viteze necontrolate care pot provoca daune ale structurii sau echipamentului
masinii.

Din cele de mai sus putem deduce ca:

• camerele pozitive si negative sunt pneumatic independente;
• camera opusa directiei de miscare a cursei pistonului trebuie sa fie in legatura cu atmosfera.

Referindu-ne la diagrama de mai jos, observam situatia presiunilor din camerele unui cilindru
pneumatic cu dubla actiune in timpul miscarilor unei curse.

In figura 6 sunt puse in evidenta 4 faze

Faza 1: Pistonul oprit langa capacul posterior

• camera pozitiva: este la presiunea atmosferica, ceea ce corespunde la o presiune zero pe
manometru.
• camera negativa: este prezenta presiunea interna; manometrul indica valoarea acestei
presiuni. Acum presurizam camera pozitiva, simultan cu evacuarea camerei negative.

Faza 2: Presurizare / Exhaustare

• presurizare camera pozitiva: avand in vedere volumul redus cand pistonul se afla in aceasta
pozitie, presiunea se ridica imediat pana cand aceasta ajunge la punctul A, unde se
stabilizeaza spre valoarea presiunii de alimentare si cilindrul incepe deplasarea.
• descarcarea camerei negative: volumul de aer continut este exhaustat in atmosfera si cu
trecerea timpului, aceasta presiune scade treptat. Aceasta conditie este identica cu cea care ar
avea loc in faza de golire a unui rezervor.

Faza 3: Miscarea pistonului

Cand valoarea fortei de impingere Fs este mai mare decat valoarea fortei de tragere Ft si
sarcina ce este manipulata (Fs > Ft + sarcina) tija pistonului/pistonul incepe deplasarea.
Observam ce se intampla in camere:
5
• camera pozitiva: tija piston / piston incepe sa se miste si creste viteza, aparand o usoara
cadere de presiune in aceasta camera. Aceasta situatie este prezenta pana la sfarsitul cursei.
• camera negativa: curba corespunzatoare valorii la care scaderea presiunii se opreste in
punctul B pe masura ce tija piston / pistonul invinge rezistenta datorata sarcinii si incepe sa se
miste.
Cele doua presiuni de alimentare si exhaustare raman constante pana in punctul C, ceea ce
corespunde cu sfarsitul miscarii.

Faza 4: Stabilizarea presiunii

Terminand miscarea, cilindrul pneumatic nu mai consuma aer (punctul D).
• camera pozitiva: este restabilita presiunea initiala a aerului si atinge valoarea pe care o avea
in faza initiala (punctul A).
• camera negativa: presiunea din spatiul mort si in tuburile de conectare continua sa scada
pana cand ajunge la presiunea atmosferica.

4. Fortele dezvoltate

Figura 7
Cilindrul pneumatic Dubla Actiune: o parte a suprafetei pistonului este ocupata de tija
pistonului, prin urmare forta F dezvoltata in fiecare directie este diferita.

Cilindrul pneumatic Simpla Actiune: Forta generata de cursa de lucru este mai mica decat
forta generata de catre un cilindru pneumatic cu dubla actiune de dimensiuni echivalente, ca
urmare a efectului cauzat de arcul de revenire.

Variabilele care determina valoarea Fortei F:

• Presiunea p.
• Suprafetele pistonului ariile SS si St: exista o diferenta intre suprafata de impingere " SS" si
suprafata de tractiune " St", care este mai mica din cauza prezentei tijei pistonului.
• Rezistenta frecare μ: apare intre doua suprafete in contact aflate in miscare, in special:
- intre tija pistonului si bucsa de ghidare din capacul frontal;
- intre tija piston si raclorul de etansare;
- intre elementele de etansarea a pistonului si cilindru.

Aceste rezistente afecteaza aproximativ 10% din forta dezvoltata de cilindru, pentru
comoditatea calculului, am multiplicat valoarea fortei dezvoltate de cilindru cu 0,9 care este
considerat a fi randamentul η al cilindrului pneumatic.

Forta dezvoltata de un cilindru pneumatic D.A. (cu dubla actiune):

miscarea de impingere 𝐅𝐒 = 𝐩 × 𝐒𝐒 × 𝛈

miscarea de tractiune 𝐅𝐓 = 𝐩 × 𝐒𝐓 × 𝛈

Forta dezvoltata de un cilindru pneumatic S.A. (cu simpla actiune): trebuie sa luam in
considerare prezenta arcului de revenire. Cu cilindrul in repaus arcul este pretensionat. Arcul
apasa pe piston. Cum arcul este pretensionat, forta sa de reactie creste pana cand acesta atinge
o valoare maxima la capatul cursei. (Valorile minime si maxime variaza in functie de
diametrul si cursa cilindrului). Diagrama arata valoarea Fm proportional cu extensia arcului.
6
miscarea de impingere 𝐅𝐒 = (𝐩 × 𝐒𝐒 × 𝛈) − 𝐅𝐦

miscarea de tractiune 𝐅𝐦
Pentru a limita eficienta arcului in limite tolerabile si pentru a asigura revenirea pistonului cu
suficienta certitudine, cursele sunt limitate in functie de diametrele si tipul de constructie a
cilindrului.

Exemplu: cilindru are un diametru D = 50 mm si o cursa C = 50 mm, atunci cand este in

repaus, arcul este complet extins si are o pretensionare care este putin mai mica de 80 N, iar
atunci cand cilindrul isi termina cursa pozitiva arcul este complet comprimat si are o Forta 𝐅𝐦
de circa 115 N.

5. Caracteristici constructive
Exista diferite tipuri de cilindri pneumatici, cele mai frecvente fiind:
• cu capace sertizate;
• capace fixate de tubul cilindrului prin intermediul tirantilor;
• capace fixate de tubul profilat al cilindrului cu suruburi;
• capace integrate in corpul cilindrului si fixate in pozitie cu inele Seeger;
• capace filetate.

Pe capace sunt plasate punctele de conectare a accesoriilor de montaj ale cilindrului. Intre
multitudinea de cilindri, exista game de cilindri conforme cu Standardele Internationale in
ceea ce priveste dimensiunile de gabarit si distanta dintre gaurile de fixare, de exemplu:

 DIN / ISO 6432 pentru cilindrii cu diametre ale pistonului intre 8 si 25 mm

 ISO 15552 (care a inlocuit DIN / ISO 6431 / VDMA 24562) pentru cilindrii cu
diametre ale pistonului intre 32 si 320 mm
 ISO 21287 pentru cilindrii compacti cu diametrul pistonului intre 20 si 100 mm.

Gama de aplicatii variaza foarte mult, prin urmare, materialele si tratamentele pot fi
personalizate.

7
• Capacele cilindrului: in mod normal, acestea sunt realizate din aluminiu. In prezenta sarii
pulverizate (medii marine) sau in medii ostile acestea pot fi tratate, lacuite sau construite din
alte materiale.
• Tija pistonului: in general realizata din otel inoxidabil.
• Tub / Cilindru sau Profil: de obicei, realizate din aluminiu anodizat. Acest tratament reduce
semnificativ efectul de depunere a oxizilor. Un alt material comun pentru tub / cilindru este
otelul (pentru cilindrii de dimensiuni mai mari).
• Elementele de etansare: forma si materialul folosit sunt de o importanta considerabila; de
asemenea, pentru asigurarea rezistentei, ele trebuind sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
- rezistenta chimica la lubrifianti;
- frecare redusa si fara tendinta de lipire;
- rezistenta la uzura si agenti externi.

Ele pot fi realizate din diferite materiale de exemplu NBR, HNBR, poliuretan, FKM, etc.

Elementele de etansare sunt folosite:

- pe piston: in general, exista doua mansete cu buze de etansare A;
- pe tija piston: aceasta exercita o functie dubla de etansare si curatare / raclare B;
- in camerele de amortizare C;
- in capace si pe suruburile de reglare ale amortizarii F si D.

Cilindrii pot fi magnetici, permitand detectarea pozitiei pistonului. Magnetul E, care are un
camp magnetic bine definit, este detectat de senzorii montati pe cilindru.

In mod normal, cilindrii sunt:

Simpla Actiune (S.A.) figura 8 - : poate avea arc de revenire, fie in directia de impingere, fie
in directia de tractiune. In directia de tractiune: arcul de revenire, ghidat de tija pistonului,
mentine tija piston / pistonul in pozitia finala negativa.

Portul din capacul frontal serveste pentru a mentine camera negativa in legatura cu atmosfera.
In directia de impingere: arcul de revenire mentine tija piston / pistonul in pozitia finala
pozitiva. Portul din capacul posterior serveste pentru a mentine camera pozitiva in legatura cu
atmosfera. Distantierul G asigura functionarea corecta a arcului.

8
Cilindri pneumatici cu dubla actiune (D.A.) - figura 9: pot fi cu sau fara amortizare
pneumatica reglabila la sfarsitul cursei.

6. Dimensionarea unui cilindru pneumatic in functie de sarcina aplicata

Forta creata de un cilindru poate fi utilizata in doua moduri:
Static: atunci cand cilindrul termina cursa "sub vid” si Forta lui trebuie sa intervina pe un
obstacol fix (sarcina), de exemplu blocarea pieselor de prelucrat, operatiuni de indoire, etc.
Forta F ceruta de fiecare dintre aceste operatii trebuie sa corespunda cu produsul dintre
presiunea p, inmultita cu suprafetele pistonului:

𝐅= 𝐩 × 𝐒
Dinamic: atunci cand cilindrul trebuie sa mute o sarcina, in acest caz evaluarea fortei se face
in functie de directia miscarii, care poate fi:
Verticala: Forta F trebuie sa depaseasca rezistenta sarcinii;

𝐅= 𝐦 × 𝐠
Orizontala: Forta F trebuie sa depaseasca rezistenta de frecare. Valoarea sa este egala
cu produsul dintre greutatea corpului F inmultita cu acel coeficient de frecare "μ" al
sistemului de sprijin (sanii, carucioare, etc.).

𝐅 = 𝐅𝐩 × 𝛍
La o sarcina egala, miscare orizontala necesita mai putinaforta decat miscarea verticala.

Performanta cilindrilor pneumatici poate fi atinsa prin reglaje adecvate. Cele mai frecvente
sunt:
Viteza maxima: tipul de constructie, dimensiunea tuburilor pneumatice de conectare,
capacitatea componentelor pneumatice de control, reglajele regulatoarelor de debit se
combina pentru a determina viteza cilindrului.
Energia cinetica: este energia acumulata de sarcina in timpul miscarii sale si trebuie redusa
inainte ca pistonul sa ajunga la sfarsitul cursei, pentru a evita impactul asupra capacului.
Pentru a reduce marimea energiei, unii cilindri sunt echipati cu dispozitive de reglare a
amortizarii care reduc viteza spre sfarsitul cursei.
Pentru a intelege mai bine ceea ce s-a discutat si a intelege eficacitatea acestor sisteme de
franare, observam graficul ce ilustreaza valoarea sarcinii ce trebuie amortizata pe axa x si
viteza pistonului pe axa y.

9
Acest grafic a fost obtinut cu ajutorul testelor experimentale folosind:
• cilindri pneumatici cu dubla actiune;
• carucior purtator de sarcina montat pe rulmenti si mobil pe coloane orizontale;
• echipament electronic pentru masurarea timpului;
• presiune de incercare p = 6 bar.

Energia cinetica este considerata a fi complet absorbita de catre faza de franare atunci cand,
cu amortizarea inchisa complet, tija piston / pistonul nu ajunge la capac. Aceasta analiza,
chiar daca nu este acceptata de catre utilizator pentru efectul de “respingere” a pistonului, ne
permite sa determinam parametrii sarcinii maxime si viteza aplicabili.
Testul a fost efectuat prin luarea ca referinta a cursei pozitiva a pistonului, care este cea mai
defavorabila deoarece camera negativa cuprinde un volum mai mic de aer, care este cea mai
rea conditie pentru amortizarea sarcinii.
La sarcini grele sunt folosite amortizoare de soc externe dimensionate corespunzator.

Figura 10
Pozitia A: un cilindru cu ce dimensiuni este necesar pentru a amortiza o greutate de 50 Kg
(500 N) la o viteza de 300 mm/sec?
Pornind de la axa x (valoarea sarcinii) se traseaza o dreapta de la punctul de 50 Kg care
intersecteaza curbele sarcinilor maxime a cilindrilor. Pornind de la axa y (viteza) se traseaza
o dreapta care intersecteaza curba de sarcina. Intersectia dintre cele doua drepte corespunde
limitei maxime de energie amortizate de catre un cilindru cu un diametru de 32 mm.
Pozitia B: la ce viteza poate fi deplasata o sarcina de 50 Kg cu ajutorul unui cilindru cu
diametrul D = 50 mm? Viteza maxima este de 470 mm/sec.
Pozitia C: ce greutate poate deplasa un cilindru cu un diametru D = 80 mm la o viteza de 470
mm/sec.? Greutatea maxima este de 183 Kg.

10
7. Faza de amortizare a miscarii unui cilindru pneumatic cu dubla actiune
Pentru a evita deteriorarea structurii cilindrului sau a mecanismelor conectate, energia
cinetica dobandita de sarcina in timpul miscarii trebuie redusa sau anulata inainte ca pistonul
sa ajunga la capatul cursei.

Unii cilindri sunt echipati cu sisteme de amortizare reglabile (amortizoare de soc) care,
functie de diametrul cilindrului, actioneaza intre 15 si 50 mm pe ultima portiune a cursei.
Aceasta decelerare se activeaza automat si forteaza aerul descarcat sa treaca printr-o
exhaustare cu sectiune redusa.
Cresterea presiunii in camera de exhaustare creeaza o rezistenta mai mare la deplasarea tijei
piston / pistonului cu consecinta reducerii vitezei.

Asa cum este ilustrat in diagrama anterioara, exista nivele maxime de energie pe care
sistemele de amortizare o poate absorbi, cu cat fiind mai mare sarcina, cu atat viteza fiind mai
mica, cu cat fiind mai mare viteza, cu atat fiind sarcina mai mica.
Folosind capacul frontal al unui cilindru ca si exemplu, vom verifica functionarea sistemului
de amortizare.

Figura 11
Pozitia 1: manseta de amortizare A nu are nici o functie.
Aerul este liber sa circule atata timp cat bucsa de amortizare B nu este inca in contact cu buza
interioara a mansetei A.
Pozitia 2: atunci cand bucsa de amortizare B este introdusa in buza mansetei de etansare A,
aceasta va fi deplasata axial intr-o pozitie specifica ce dezvolta doua actiuni distincte de
etansare:
 static: prin suprafata plana ce intra in contact cu capacul cilindrului;
 dinamica: atunci cand bucsa de amortizare se sprijina pe buza interioara a mansetei.
In aceasta situatie, cantitatea de aer comprimat prezenta intre piston si capac poate fi evacuata
numai prin C. Spatiul disponibil pentru operatia de franare este numit "cursa de amortizare".
Pozitia 3: pistonul si-a finalizat cursa sa si presiunea redusa din camera poate fi exhaustata in
atmosfera.

11
Cele de mai sus, au loc de asemenea si in capacul posterior al cilindrului, atunci cand pistonul
se intoarce.

8. Faza de accelerare a unui cilindru pneumatic cu dubla actiune

Analizam faza de inceput a miscarii unui cilindru pneumatic.

Imaginati-va inlocuirea mansetei de amortizare cu un element de etansare simplu cu sectiune

circulara (denumit in mod obisnuit "O-ring").
Cand tija piston / pistonul ajung in pozitia finala efectul de franare este similar cu cel
observat in capitolele precedente, in faza de pornire "spatiul mort” si volumul camerei sunt
presurizate, proportional cu deschiderea surubului de reglare.

Acest blocaj intarzie in mod obisnuit faza numita "accelerare", adica presurizarea camerei si
pornirea ulterioara a tijei piston / pistonului care de asemenea, in acesta zona ar trebui sa aiba
o miscare non-lineara.

Pentru a evita aceasta situatie, se folosesc mansete cu un anumit profil.

Figura 12
Pozitia 1: pistonul este in contact cu capacul, manseta de amortizare A este sustinuta cu
partea plata pe scaunul din capac. Pe alta parte, buza mansetei este in contact cu bucsa de
amortizare.
Pozitia 2: la sosirea aerului comprimat, indiferent de pozitia surubului de reglare a
amortizarii, debitul de aer muta manseta de amortizare A de la pozitia anterioara spre piston,
incepand umplerea camerei B.
Pozitia 2a: aerul comprimat trece prin surubul de reglare a amortizarii si prin distantierele de
pe manseta de amortizare, care o detaseaza de pe suprafata de sprijin a pistonului. In acest fel
umplerea are loc mai rapid.
Pozitia 3: in camera B a cilindrului avem presiunea de alimentare. Pistonul isi incepe
miscarea sa numai atunci cand forta de impingere generata depaseste forta de rezistenta.
Pozitia 4: tija piston / pistonul este in miscare si prin iesirea bucsii de amortizare din manseta
de amortizare avem debitul maxim de aer comprimat.

12
9. Accesorii de montaj a cilindrilor pneumatici

Cilindrul pneumatic este capabil sa transforme energia aerului comprimat in energie

mecanica (cinetica).

El este format dintr-o parte statica numit "corpul" si o parte dinamica adica pistonul conectat
cu tija. Pentru a activa forta motrica pe axa tijei aleasa pentru utilizare, corpul cilindrului
trebuie sa fie fixat pe o structura intr-un mod adecvat. Elementele de fixare a corpului pe
structura sunt denumite "prinderi" si pot fi rigide sau oscilante. Este important ca prinderile
cilindrilor sa minimizeze sarcinile radiale care pot fi aplicate la cilindri.

Exemple de prinderi pentru cilindru rigide:

Figura 13
Pozitia A: Montarea capacelor de capat direct pe placa echipamentului.
Pozitia B: Flansa. Acest accesoriu permite centrarea perfecta pe capace. Nu recomandam
folosirea flansei pe capacul posterior cu exceptia cilindrilor de cursa scurta sau pentru
montare in pozitie verticala. Greutatea cilindrului si a tijei piston atunci cand este extinsa
afara, ar incarca flansa creend o incovoiere crescatoare pe masura cresterii cursei.
Pozitia C: Talpi de montaj. Fixate direct pe cele doua capace, ele permit montarea cilindrului
pe orice suprafata, cu conditia sa fie paralela cu axa cilindrului.

Exemple de prinderi pentru cilindru oscilante:

Figura 13
Pozitiile D si F: Articulatie cilindrica spate. Acest accesoriu foate fi furnizat cu articulatia
tata. Combinarea lor permite atat oscilarea cat si fixarea pe structura echipamentului.
Pozitia E: Articulatie cilindrica frontala. Datorita prezentei tijei, aceasta este singura
articulatie posibila pentru capacul frontal
Pozitia G: Articulatie pivotanta centrala. Acesta este un tip de articulatie pentru cilindru
oscilanta, oferind posibilitatea de a fi fixata pe tubul sau pe profilul cilindrului in orice punct
intre cele doua capace de capat.
.

13
10. Accesorii de montaj a tijei piston
Conectarea corpului cilindrului precum si conectarea tijei piston, atunci cand sunt montate pe
un obiect care trebuie actionat, trebuie sa se faca in asa fel incat orice nealiniere dintre axa
tijei piston, corp si obiectul actionat este eliminata. Inainte de a pune in functiune o instalatie,
este recomandabil sa verificati alinierea sarcinii cu tija pistonului din pozitia retrasa ca si in
pozitia extinsa. O aliniere incorecta va genera o Forta radiala pe tija piston care in cele din
urma va duce eventual la deformarea bucsei de ghidare ceea ce in consecinta conduc la uzura
prematura a elementelor de etansare de pe tija pistonului si piston.

Figura 14
Pozitia 1: obiectul care trebuie mutat nu este legat de nici un ghidaj si tija poate fi fixata
direct pe obiectul in miscare.
Pozitia 2: fixare cu ajutorul unei furci. Ofera libertate de miscare pe o singura axa si prin
urmare, nu introduce o forta radiala datorata miscarii obiectului atasat pe aceasta axa.
Pozitia 2a: sarcina ce trebuie deplasata se misca de-a lungul unei axe paralele cu axa de
simetrie a cilindrului, cu o deviere laterala de unghi β in plan orizontal. In aceasta situatie tija
exercita o sarcina radiala pe bucsa de ghidare, iar prin introducerea unui furci se
compenseaza acel unghiul si se reduce substantial sarcina radiala.

14
Pozitia 2b: sarcina se misca in sus cu unghiului β iar tija pistonul este fortata sa lucreze pe
partea superioara a bucseide ghidare: astfel in acest caz furca, cu o orientare diferita, este
capabila sa compenseze nealinierea.
Pozitia 3: asigurare cu articulatie sferica.
Pozitia 4: fixare cu ajutorul unei articulatii sferice de autoaliniere.

Figura 15
Pozitia 5: in cazul in care nealinierea are loc in doua planuri, bucsa va suporta uzura in aceste
doua planuri. Prin introducerea unei articulatii sferice S sau a unei articulatii sferice de
autoaliniere G este posibil a se compensa aceasta nealiniere.
Pozitia 6: miscarea unghiulara are loc intotdeauna in acelasi plan. Presupunand aceasta si cu
nevoia evidenta de a sprijini cilindrul cu un suport care sa-i permita oscilatia, tija piston poate
fi conectata la parghie cu o furca F. Daca exista vreun dubiu cu privire la faptul ca miscarea
ramane in acelasi plan, ar trebui sa fie folosita in schimb o articulatie sferica S. Cu aceasta
solutie este recomandabil sa se verifice sarcina radiala generata de greutatea cilindrului. Cand
tija piston este in pozitia extinsa aceasta sarcina actioneaza pe bucsa de bronz, procand
pagube. In special la cursele lungi este preferabil sa se utilizeze un montaj cu articulatie
pivotanta.

11. Tija supusa la sarcini de compresiune

In timp ce apasati progresiv capetele unui bat de chibrit intre degetul mare si aratator,
observam ca acesta se indoaie pana cand acesta ajunge la punctul de rupere; repetand aceeasi
procedura cu una din partile rupte, pentru a obtine acelasi rezultat, avem nevoie de a aplica o
forta mult mai mare.

Figura 16
Pozitia1: presupunem ca, batul de chibrit este reprezentat de o tija de lungime X, aflat sub
actiunea unei forte F1.
Pozitia 2: daca un capat al tijei este incastrat, pentru indoire este necesara o forta mai mare
decat in cazul precedent F2 > F1. Tija sufera o curbare mai mare si numai in partea neghidata.

15
Pozitia3: cu ambele capete ale barei incastrate, forta F3 necesara pentru a indoi piesa este si
mai mare F3 > F2. Partea centrala a barei sufera o curbare.

Cu acest exemplu vrem sa subliniem faptul ca o tija de piston, cand este comprimata de-a
lungul axei de catre o Forta, tinde sa se curbeze cu posibilitatea de rupere. Acest sarcina
compusa din “presiune – curbare” este definit ca "sarcina de compresiune" si are loc atunci
cand lungimea unei bare depaseste de 10 ori diametrul sau.
Cilindrii, in conformitate cu reglementarile, au standardele referitoare la combinatiile dintre
lungimea tijei si diametrul acesteia. Alegerea cilindrului, se face conform fortei de impingere
Fs ce urmeaza a fi dezvoltata si dimensiunii tijei piston ca o consecinta a acestui raport.

Exemple de instalare:

Figura 17
Pozitia A: cilindrul este fixat rigid pe structura; tija piston este fixata de un obiect care se
deplaseaza pe o suprafata. Introducem un opritor mecanic al sarcinii, astfel incat cilindrul nu
ajunge la sfarsitul cursei. Forta de pe piston si sarcina indusa de opritor, comprima tija piston.
Valoarea acestui Forte este:

𝐅= 𝐩 × 𝐒

Figura 17
Pozitia B/1 - B/2 - B/3: tija piston este articulata si capatul de lucru este ghidat, cilindrul este
fixat in moduri diferite si in diferite pozitii.
Pozitia C: asezarea tijei este identica cu Pozitia B corpul cilindrului fiind fixat rigid de
structura.
Pozitia D: corpul cilindrului este fixat rigid de structura; se introduce tija in piesa de lucru,
care este ghidata.

16
Verificarea sarcinii maxime:

Figura 18
Diagrama A: folosind valoarea Fortei FS [N] proportionala cu presiunea p [bar], diagrama va
permite sa alegeti diametrul cilindrului, impreuna cu tija cum este indicat in paranteze.
Diagrama B: pe baza fortei Fs [Kg] si a lungimii tijei L [mm], diagrama arata lungimea
maxima posibila pentru cel mai prost caz de conexiune, asa cum este indicat la Pozitia A.

Exemplul 1: pentru a gasi un cilindru care poate exercita o forta de impingere Fs = 2.000 N,
cu o cursa L = 1.400 mm si o presiune p = 6 bar.

Figura 18
Diagrama A
De la valoarea Fs = 2.000 N pornesc diferte linii, una care reprezinta un cilindru D = 80 mm,
cu o tija de 25 mm permite operarea cu presiunea necesara. Deoarece cursa de 1.400 mm este
de 10 ori mai mare decat diametrul tijei (25 mm in exemplul dat), este necesara verificarea
sarcinii de compresie.
Diagrama B
Cilindrul selectat, cu p = 6 bar, dezvolta o forta Fs = 3.000 N (aprox). Pentru a avea o valoare
Fs = 2.000 N este necesar sa se limiteze presiunea la 4 bar.
De la valoarea de 2.000 N, urmam linia verticala pana cand aceasta ajunge la linia "tija Ø 25
mm" unde se poate citi o lungime maxima L = 700 mm (aprox.).

Posibile tipuri de montaje:

Figura 17
Pozitia B/1: nu este posibila, acest tip de montaj permite cilindrului sa dezvolte o lungime
maxima a cursei:

𝐋𝐦𝐚𝐱 = 𝟕𝟎𝟎 𝐦𝐦 × 𝟏, 𝟒 = 𝟗𝟖𝟎 𝐦𝐦

17
Pozitia B/2: nu este posibila, acest tip de montaj permite cilindrului sa dezvolte o lungime
maxima a cursei:

𝐋𝐦𝐚𝐱 = 𝟕𝟎𝟎 𝐦𝐦 × 𝟏, 𝟕 = 𝟏. 𝟏𝟗𝟎 𝐦𝐦

Pozitia B/3: este la limita astfel incat nu exista nici o marja de siguranta. Acest tip de montaj
permite cilindrului sa dezvolte o lungime maxima a cursei:

𝐋𝐦𝐚𝐱 = 𝟕𝟎𝟎 𝐦𝐦 × 𝟐 = 𝟏. 𝟒𝟎𝟎 𝐦𝐦

Pozitia C: acest tip de montaj este singura varianta posibila si ofera o marja buna de
siguranta:

𝐋𝐦𝐚𝐱 = 𝟕𝟎𝟎 𝐦𝐦 × 𝟐, 𝟖 = 𝟏. 𝟗𝟔𝟎 𝐦𝐦

Exemplul 2: pentru a afla sarcina de compresie si tipul de montaj pentru un cilindru cu

diametrul D = 50 mm, cursa L = 700 mm si o presiune p = 6 bar.

Figura 18
Diagrama A
In corespondenta cu valoare p = 6 bar, urmam segmentul orizontal pana cand intalneste linia
inclinata "diametrul D = 50 mm (tija 20 mm)", pe axa x observam ca valoarea sarcinii de
compresie este de:

𝐅𝒔 > 𝟏. 𝟎𝟎𝟎 𝐍

Diagrama B
Din intersectia de mai sus, trasati un segment vertical care intalneste "tija Ø 20 mm", pentru a
se obtine o valoare de L = 600 mm (aprox.)

Posibile tipuri de montaje:

Figura 17
Pozitia B/1: acest tip de montaj permite cilindrului sa dezvolte o lungime maxima a cursei:

𝐋𝐦𝐚𝐱 = 𝟔𝟎𝟎 𝐦𝐦 × 𝟏, 𝟒 = 𝟖𝟒𝟎 𝐦𝐦

Pozitia B/2: acest tip de montaj permite cilindrului sa dezvolte o lungime maxima a cursei:

𝐋𝐦𝐚𝐱 = 𝟔𝟎𝟎 𝐦𝐦 × 𝟏, 𝟕 = 𝟏. 𝟎𝟐𝟎 𝐦𝐦

Pozitia B/3: acest tip de montaj permite cilindrului sa dezvolte o lungime maxima a cursei:

𝐋𝐦𝐚𝐱 = 𝟔𝟎𝟎 𝐦𝐦 × 𝟐 = 𝟏. 𝟐𝟎𝟎 𝐦𝐦

Pozitia C: acest tip de instalare permite cilindrului sa dezvolte o lungime maxima a cursei:

𝐋𝐦𝐚𝐱 = 𝟔𝟎𝟎 𝐦𝐦 × 𝟐, 𝟖 = 𝟏. 𝟔𝟖𝟎 𝐦𝐦

Sunt posibile toate tipurile de conexiuni.

18